EXAMEN OMF

8/21/2019 EXAMEN OMF

1/63

EXAMENUL CLINIC ORO-MAXILO-FACIALDantura Umana Anatomie Dinti

Dantura umanareprezint partea cea mai dur i mai rezistent dintre toate organelecorpului. Ea joac un rol vital n digestia alimentelor, ajutnd la fragmentarea acestora n buci maimici, prin mucare i masticaie (mestecare). antura este folosit la mestecarea i triturarea

alimentelor n buci mai mici. !ciunea de mestecare crete suprafaa prin care alimentele sunte"puse enzime#lor digestive, prin aceasta grbind procesul de digestie.antura are un rol important i n vorbire $ dinii, buzele i limba permit articularea cuvintelor princontrolarea flu"ului aerului ce trece prin cavitatea bucal, n plus, dantura asigur un suport structuralpentru musculatura feei i, de asemenea, ajut la formarea zmbetului.

ANATOMIA DINILOR%iecare dinte este compus din coroan i rdcin. &oroana este partea vizibil a dintelui, care seridic din gingie (care are rol de a susine dintele pe loc cu fermitate). &oroana fiecrui premolari

molar include i nite proeminene, sau cuspide, care faciliteaz mesteca#tul si triturarea alimentelor.

'dcina este poriunea dintelui cuprins n ma"ilare.

STRUCTURA DINTILOR

inii sunt compui din patru tipuri distincte de esut *mal $ stratul transparent, situat n e"terior i totodat substana cea mai dur din organism. Estecompus dintr#o structur foarte dens, intens mineralizat cu sruri de calciu, acest strat ajutnd la

protecia straturilor interne ale dinilor de bacteriile periculoase i de sc+imbrile de temperaturprovocate de alimentele i buturile reci sau calde. entina $ nvelete i protejeaz miezul intern al dintelui i este asemntoare n compoziie cu osul.Este compus din odonto#blati, celule ce secret i menin dentina de#a lungul ntregii perioade devrst adult. ulpa $ conine vase de snge care asigur aprovizionarea dintelui cu o"igen i substane nutritive.e asemenea conine nervi, responsabili de transmiterea durerii i a senzaiei de temperatur ctrecreier.

&ementul $ acoper suprafaa e"tern a rdcinii. Este o form de esut conjunctiv ce conine cal#ciu i leag dintele de ligamentul periodontal, care ancoreaz ferm dintele n alveola dentar, loca#lizat n ma"ilarul superior sau inferior.inii asigur susinerea structural pentru muc+ii feei, n plus, ei joac un rol important n vorbire iajut la conturarea zmbetului.Dezvoltarea in!ilor e la"te la #o"ii-amenii dezvolt dou rnduri de dini de#a lungul vieii. rimul set de dantur, cunoscut ca danturadecidual, sau dinii de lapte, ncepe s se dezvolte n timpulvieii fetale la apro"imativ dou luni dup

momentul concepiei i const, n total,ntr#un numrde / de dini.

1


2/63

STADIILE DE$%OLT&RII DINTILORentina acestor dini se formeaz nc din timpul vieii fetale. up natere, smalul dentar se dez#volt n etape.*malul dinilor din fa se dezvolt primul i este, de obicei, complet n jurul vrstei de o lun, n timp

ce smalul molarilor din spate (al doilea rnd) nu se dezvolt complet dect dup vrsta de un an ijumtate.-dat ce smalul dentar s#a dezvoltat complet, dinii ncep s erup. inii din fa au erupia ngeneral ntre vrsta de ase i 0 luni, n timp ce molarii erup ntre 01 i 02 luni de via, iar caninii lasau dup 02 luni. *tadiul final de dezvoltare a dinilor este formarea rdcinii, un proces lent, carecontinu pn cnd copilul depete vrsta de trei ani.*malul dentar ncepe s se dezvolte la scurt timp de la natere. inii de lapte erup n etape, nti ceidin fa, iar molarii din rndul doi ultimii.

Dezvoltarea anturii "ermanenteup civa ani, dinii de lapte sunt nlocuii de un set de dini permaneni, dantura adultului. !dultulare 1 de dini, inclusiv al treilea rnd de molari.n jurul vrstei de ase ani, rdcinile dinilor deciduali se erodeaz ncet prin presiunea e"ercitat deerupia dinilor permaneni i prin aciunea celulelor osoase specializate, din ma"ilare. !cest proces,numit resorbie, permite erupia danturii permanente, de dedesubtul dinilor deciduali. ac un dintepermanent lipsete $ situaie destul de frecvent $ dintele de lapte corespunztor rmne pe loc.

SETUL COM'LET DE DINIe msur ce dinii de lapte sunt nlocuii, gura i ma"ilarele i sc+imb forma pe care au avut#o ncopilrie i ncep s capete un aspect mai pronunat, ca de adult. inii adulilor sunt, de obicei, mainc+ii la culoare i difer ca mrime i proporii de dinii de lapte. antura permanent complet esteprezent, n general, n jurul perioadei adolescenei, cu e"cepia celui de#al treilea molar (mseauade minte) care tinde s erup n jurul vrstei de 03#4 de ani.

n jurul vrstei de ase ani, copiii ncep s i piard dinii de lapte. !cetia ncep s se clatinei n cele din urm sunt nlocuii de dinii permaneni.

TI'URI DE DINTI!dulii au, n general, 1 de dini #05 pe ma"ilarul superior i 05 pe cel inferior (mandibul) $ care sepotrivesc unii peste alii pentru a realiza muctura i mestecarea alimentelor. espre oameni sespunecsunt +eterodoni (au dinii difereniai, de forme, dimensiuni i cu funcii specifice) 6ncisivii $ adulii au opt incisivi, localizai n partea din fa a gurii $ patru pe ma"ilarul superior, iarceilali patru pe ma"ilarul inferior (mandibul). 6ncisivii au o margine ascuit, folosit la tiereaalimentelor. &aninii $ de ambele pri ale incisivilor se gsesc caninii, numii astfel din cauza asemnrii lor cu

coii ascuii ai cinilor. E"ist doi canini pe fiecare ma"ilar i rolul lor principal este de a perfora isfia +rana.

2


3/63

remolarii $ cunoscui i sub numele de bicuspizi, sunt msele ce au dou protuberante numitecus#pide, cu rolul de a tritura i amesteca alimentele. e fiecare ma"ilar se gsesc patru premolari. 7olarii $ situain spatele pre#molarilor, n locul unde se produce mestecarea cea mai puternic.E"ist doisprezece molari, denumii primul molar, al doilea molar i al treilea molar. 7olarul al treilease mai numete i mseaua de minte.

M&SEAUA DE MINTE7selele de minte sunt vestigii din urm cu mii de ani, cnd alimentaia omului era alctuit dinalimente crude, ceea ce necesita o mestecare viguroas i o putere de triturare mare, care erau asi#gurate de al treilea set de molari, n prezent, mselele de minte nu mai sunt necesare pentru mes#tecare, n sc+imb ele pot mpinge ceilali dini i pot provoca probleme prin aglomerarea dinilor, deaceea sunt frecvent e"trai de ctre medicii stomatologi.

8illiam -sler are meritul de a fi recunoscut printre primii, rolul cavitii bucale ca 9oglind a restuluicorpului:.

SEMEIOLO(IE ORO MAXILO-FACIAL&)*SENSI+ILITATEA DENTARA

*ensibilitatea dentara se manifesta prin disconfort aparut la unul sau mai multi dinti in momentule"punerii acestora la mancaruri si bauturi calde, reci sau acre. urerea poate fi intensa, brusca siresimtita adanc la nivelul pulpei dentare.

*ensibilitatea dentara apare in momentul in care dentina este e"pusa ca urmare a retragerii gingiilor.'adacina dentara, portiune a dintelui care nu este protejata de smaltul dentar, contine canale dedimensiuni mici care fac legatura cu pulpa dentara.

!lti factori care duc la sensibilitate dentara sunt0. eriajul brutal al dintilor si si folosirea unei periute de dinti cu peri duri, fapt care duce in timp

la tocirea smaltului dintilor si implicit la e"punerea dentinei.

. egradarea dentara manifestata la nivelul liniei gingiei.

1. 'etragerea gingiilor ca urmare a bolilor parodontale.

;. !fectiuni gingivale (gingivita). 6nflamatia gingivala cauzeaza sensibilitate dentara ca urmare aslabirii ligamentelor care sustin dintii.

4. inti crapati, fapt care permite patrunderea bacteriilor si a placii bacteriene la nivelul pulpeidentare cauzand inflamatii.

5. nele produse de acest gencontin acid care distruge dentina si poate ajunge c+iar la nivelul pulpei dentare.

0/. 7ancarurile cu un continut mare de acid precum citrice, rosii, muraturi si ceai.

3


4/63

00. Efectuarea unor inerventii stomatologice de rutina ca detartraj, aplicarea coroanei dentare,restaurarea dentara si curatatea profesionala a dintilor.

'a,ii "entru reu#erea ,en,iilitatii entare ,unt urmatorii.

0. 7entineti o igiena orala corespunzatoare, periind dintii de cel putin doua ori si pe si folosindzilnic ata dentara.

. %olositi o periuta de dinti cu peri moi si periati zona de langa gingie cu miscari blande.

1. %olositi pasta de dinti pentru tratarea sensibilitatii dentare. !tentie, intrucat e"ista posibilitateasa incercati mai multe tipuri de pasta de dinti pana cand veti descoperi produsul compatibil cunevoile dumneavoastra. e asemenea, in cazul pacientilor care se confrunta cu aparitiasensibilitatii dentare datorita e"punerii radacinii, este recomandat sa aplicati putina pasta de dinti laacest nivel nivel, seara inainte de culcare. 7ai mult decat atat, in aceste situatii trebuie sa evitatipastele de dinti pentru reducerea tartrului dentar, si sa optati in sc+imb pentru produsele pe bazade fluor.

;. Evitati mancarurile ce pot agrava gradul de sensibilitate al dintilor.%olositi produse pe baza defluor.

4. aca va confruntati cu bru"ism, folositi gutiere dentare.

5. 7ergeti in mod regulat la medicul stomatolog.

aca acesti pasi nu ofera rezultatele dorite, medicul stomatolog va efectua una dintre urmatoareleproceudri medicale

bonding dentar pentru acoperirea radacinilor expuse;

aplicarea gelurilor pe baza de fluor;

aplicarea sigiliilor dentare.

?n categoria acestor semnale de alarm putem enumeraS/N(ERAREA (IN(I%AL&

@ingiile sunt tesut spongios de culoare roz si reprezinta structuri esentiale pentru mentinerea siprotejarea dintilor. @ingiile adera la dinti pentru a preveni patrunderea sau raspandirea infectiilor la

radacina dinteluisau la osul ma"ilarului. atorita varstei sau bolilor, gingiile se slabesc si se retrag,fapt ce duce la caderea dintilor. *angerarea gingiilor se datoreaza mai ales traumelor, infectiilor siinflamatiilor. @ingiile care prezinta o dunga rosiatica la baza dintilor sunt un semn de gingivita. !tentiatrebuie indreptata mai ale spre sangerarile prelungite care, in afara de discomfort, pot indica boliprecumleucemie, boli de sange, etc.

*angerarile gingivale apar mai des la adulti, decat la copii, de vreme ce la copii este produsa cel maiales de traumatismele cauzate de periajul incorect. 6n cazul adultilor sau a persoanelor in varsta,sangerarile gingivale sunt semnul unei afectiuni. 6ncidenta cea mai mare se regaseste la femei, iarcel mai des intalnita este sangerarea marginala, deoarece sangele provine de la baza dintilor.

Cauze4
http://www.romedic.ro/anatomia-dinteluihttp://www.romedic.ro/leucemiehttp://www.romedic.ro/anatomia-dinteluihttp://www.romedic.ro/leucemie


5/63

7ajoritatea persoanelor prezinta la un moment dat in viata sangerari sau un tip de boli gingivale.!cest fapt se datoreaza in mare parte stilului de viata modern, cu consum mare de alimente fast foodsi multe dulciuri. Aa+arurile incurajeaza formarea placii bacteriene. !cizii produsi de bacterii sito"inele erodeaza si inflameaza gingiile. !cestea se inrosesc si au tendinta de a sangera.

&auzele comune ale sangerarii gingivale includ# +oli 0in0ivale# !cestea sunt cea mai intalnita cauza pentru sangerarile gingivale. 6n faza initiala #gingivita # gingiile sunt inflamate si sensibile, apoi sangereaza la masticatie sau la periaj. acaafectiunea nu este tratata, aceasta evolueaza spre paradontoza si pierderea dintilor.# Traumati,me atorate "eria1ului in#ore#t# eriajul cu pasta de dinti este un act in sine abraziv,iar periajul viguros mai degraba traumatizeaza dintii, decat este benefic. Botusi, daca gingiile suntsanatoase, sunt mai putine sanse ca acestea sa sangereze.# Fumat ,au me,te#atul tutunului# %umatorii prezinta mai multe acumulari de tartru pe dinti, fapt ceirita gingiile.# Cauze 2ormonale# -cazional, sarcina si sc+imbarile +ormonale pot cauza sangerarea gingivala.!ceasta inceteaza odata cu normalizarea nivelului +ormonal.

# De3i#ienta e vitamina 4# Citamina D este un factor important in coagularea sangelui, iar ocarenta de vitamina D (sau vitamina &) duce la sangerarea gingiilor.# Leu#emie # !ceasta boala reprezinta cancerul maduvei osoase si a celulelor albe, fiindcaracterizata, printre altele, de sangerarea gingiilor.# Diver,e oli# !fectiuni ale ficatului si rinic+ilor, boli arteriale sau capilare, diabet, boli de inima, boliale sangelui, deficiente ale factorilor de coagulare, +emofilie, purpura trombopenica. !fectiuniautoimune # artrita reumatoida,lupus, tiroidita autoimuna, etc.# Traumati,me #auzate e alimente 3ierinti ,au ,u,tante #2imi#e# >n e"emplu al acestui cazsunt pacientii care aplica medicatia la baza dintelui dureros. !cest lucru duce invariabil la arsuri.# 'roteza ne#ore,"unzatoare# Mei#amente # >tilizarea continua a unor medicamente ce subtiaza sangele, precum aspirina sidiverse analgezice, tratamente precum c+emoterapia, radioterapia, anticonceptionalele siantidepresivele.

Simptome

@ingiile sunt alcatuite din tesut fibros ferm atasat de osul ma"ilarului. @ingiile sanatoase auapro"imativ 0mm grosime si sunt bine vascularizate. rimul semn al unei boli gingivale este inrosireasi umflarea, precum si sangerarea la periaj. etratate, bolile gingivale pot duce la pierderea dintilor si

la abcese gingivale.

!lte simptome includ# sangerare la cea mai mica atingereF# gingii rosii, umflate, dureroaseF# prezenta sangelui sau a gustului de sange in guraF# cateodata, datorita sangerarii, poate aparea si puroiF# respiratie urat mirositoareF# dinti sensibiliF# dinti care se miscaF

# dificultate si discomfort la mestecareF

5
http://www.romedic.ro/diabetul-zaharathttp://www.romedic.ro/artrita-reumatoidahttp://www.romedic.ro/lupusul-eritematos-sistemic-leshttp://www.romedic.ro/diabetul-zaharathttp://www.romedic.ro/artrita-reumatoidahttp://www.romedic.ro/lupusul-eritematos-sistemic-les


6/63

Complicatii#sangerare permanenta, umflarea gingiilor, durere, boli parodontale, boli ale osului ma"ilarului saupierderea dintilor.

Diagnosticul sangerarii gingivale persistente consta in# e"aminarea orala a dintilor si gingiilorF# radiografii ale ma"ilarului si danturiiF# analize specifice de sange # colesterol, celule dendritice, rata sedimentarii eritrocitelor, concentratiade +emoglobine, calciu, uree, creatina, factor de coagulare, timpul de coagulareF*ngerari bucale pot apare Gi din alte cauze

#coagulopatii,trombocitopenie,trombocitoz,+emofilie#anticoagulante n e"ces

#plagi bucale.vl ,limb, muscate, prin cadere pe un corp ascutit #tumori de limb, faringe, laringe,+emangioame

#postamigdalectomie, adenoidectomie ,alte intervenHii #epista"is posterior

#+emoptizie#+ematemez#poste"tracHii, intervenHii stomatologice

NE%RAL(IA DE TRI(EMENEste sindromul dureros cel mai important. urerea in ticul dureros al fetei sau nevralgia esentiala detrigemen se caracterizeaza prin crize dureroase, de intensitate mare, cu caracter fulgerator. uratacrizei este scurta, cu perioade de acalmie completa intre crize. &rizele dureroase sunt localizate launa din ramurile periferice ale trigemenului (mandibular, ma"ilar sau oftalmic) sau intereseaza toateramurile concomitent.

&rizele dureroase sunt declansate de e"citarea unor zone refle"ogene, numite Itrigger zone:.&+iar numai atingerea acestor zone este in stare sa declanseze criza dureroasa.*uferinta este de obicei unilaterala. &u timpul, durerea, care la inceput interesa un teritoriu limitat, see"tinde la mai multe ramuri ale trigemenului. 'areori, boala poate prezenta remisiuni sau oameliorare la o varsta inaintata. 'amura 0 oftalmica este interesata doar in 4J din cazuri nevralgii oftalmice se intalnescindeosebi in +ererpesul Aoster. &rizele dureroase se insotesc de fenomene vegetative roseata,midriaza, lacrimare, +ipersecretie salivara si secretie mucoseroasa din narina de parteabolnava.%enomene motorii contractari spastice ale musc+ilor fetei. >neori apare si transpiratia fetei

de partea bolnava. e masura ce suferinta se invec+este, crizele dureroase devin tot mai dese siperioada de acalmie mai scurta, incat in cele din urma, pot deveni subintrante, dand impresia dedureri continue. in timpul crizei dureroase, bolnavul se stramba brusc de durere, isi apasa loculdureros. &riza putand fi declansata de miscarile musculaturii mimicei, bolnavii evita aceste miscari,luand aspectul unei masti de ceara.- data stabilit diagnosticul de nevralgie trigeminala esentiala, va trebui sa stabilim care este ramurainteresata. Etiologia nevralgiei esentiale de trigemen nu este cunoscuta. %enomenele vegetative camodificarile circulatorii, care insotesc crizele dureroase au determinat pe unii autori sa sustinaoriginea simpatica a nevralgiei trigemenului. 6nterventiile facute asupra simpaticului, sunt fara efect.

*#a presupus ca ar fi vorba de spasme vasculare la nivelul ganglionului lui @asser, staza in venele

6


7/63

care insotesc ramurile nervoase prin canalele ine"tensibile osoase, sau ca este vorba de ocompresiune a trigemenului, in trecerea prin dura mater, indeosebi la nivelul lui porus trigemini.iagnosticul de nevralgie esentiala se va stabili numai dupa un e"amen clinic minutios. &aracteruldurerii, localizata de obicei la un ram periferic al trigemenului, mai frecvent la ramura a 666#a, duratascurta a durerii de 1/ K 2/ secunde , ne permite sa stabilim diagnosticul. &rizele de lunga durata peun fond dureros continuu sunt de obicei nevralgii simptomatice, provocate de o cauza care poate fidecelata clinic. (LOSODINIA

. ,enzatia e ar,ura a limii!ceasta afectiune poate fi asociata cu iritatii cronice la nivelul cavitatii bucale, deteriorarea

nervului provocata de e"tractiile dentare,"erostomia(senzatia de gura uscata),candidozaorala,deficit de vitamine, alergii, sc+imbari +ormonalesau la nivelul sistemului imunitar, fumatsau anumite afectiuni psi+ologice precum an"ietatea sau depresia.@losodinia poate fi provocatasi de o gingie inflamata, afta sau de un dinte neslefuit. e asemenea, mai poate fi cauzata si deanumite medicamente, precum diureticele.

Stailirea ia0no,ti#ului #*tomatologul va pune intrebari despre locatia, durata sau severitatea durerilor si vae"amina cavitatea bucala pentru a observa daca e"ista iritanti precum dinti sparti, infectiiprovocate de anumite ciuperci (candidoza) sau zone inflamate. #entru a verifica e"istenta "erostomiei severe, care de asemenea poate provoca durere,vor fi e"aminate si glandele salivare pentru a se stabili daca secreta suficienta saliva.

#@losodinia poate fi acuta (cu o durata de cateva zile sau saptamani) sau cronica (cu odurata mai mare). urata acestei afectiuni depinde de obicei de cauza glosodiniei.Tratament

LBratamentul difera de la caz la caz, in functie de cauza aparitiei glosodiniei,L declara !cestapoate include

#indepartarea iritantilor orali (margini neslefuite ale unor lucrari, coroane)F#calmante pentru durereF#tratarea afectiunii care provoaca glosodinia (deficit de vitamine, diabet)F#microc+irurgie pentru repararea nervului, daca nervul deteriorat este cauza.S3aturi "entru ameliorarea ,im"tomelore langa tratamentul medical, afla cateva sfaturi care te pot ajuta in ameliorarea simptomelor#consum de multe lic+ide pentru a diminua senzatia de gura uscataF

#evitarea produsele care contin scortisoara sau menta#evitarea alimentelor picanteF#renuntarea la fumatF#evitarea alimentelor acide si cafelei

+RUXISM 5SCRASNITUL DINTILOR6

7ajoritatea persoanelor scrasnesc dintii din cand in cand. !cest tic, denumit in termeni medicalibru"ism, nu este insotit de efecte secundare, atat timp cat se petrece ocazional. aca insa, bru"imul

are loc in mod frecvent, dintii pot fi lezati.&auzele bru"ismului sunt

7


8/63

-stres;-anxietate;

-malocluzie dentara (alinierea anormala a dintilor).e cele mai multe ori persoanele care se confrunta cu aceasta problema scarnesc dintii in timpulnoptii.eoarece scrasnitul dintilor se manifesta in timpul somnului, de cele mai multe ori persoanelecare prezinta acest tic nu pot constientiza acest lucru.

rincipalele simptome ale bru"ismului sunt dureri constante de cap si dureri la nivelul ma"ilarului.%ormele cronice de bru"ism pot duce la

#fracturarea, craparea sau pierderea dintilor, caz in care se impune aplicarea puntilor dentare,a coronitelor dentare, efectuarea canalelor endodontice, a implanturilor dentare, si protezelor partiale. #pierderea auzuluiF

#aparitia sau agravarea tulburarilor articulatiei temporo#mandibulareF

#modificarea aspectului fetei.

B'!B!'E!


9/63

divort al cuplurilor, si este o cauza de prezentare la medic intrucit afecteaza relatiile de comunicareinterumana.revalenta +alenei nu este cunoscuta, dar unele studii o estimeaza la 1/ # 4/ J dinmotivele de prezentare la stomatolog, in >niunea Europeana si *>! reprezentind 5 # = consultatii lamedicii stomatologi pe saptamana. Oalena (+alitoza) poate fiocazionala sau cronica,pseudo+alitoza si una reala, care la randul ei poate fi fiziologica sipatologica. #Oalitozafiziologica, o intalnim in cazul consumarii unor alimente cum ar fi ceapa, usturoiul, alcoolul saufumatul.#&ea patologica poate fi acuta si cronica, in cazul nostru aceasta din urma are o importanta majora.E"ista totodata cazuri de pseudo+alitoza si +alitofobie, cand pacientul vorbeste de un miros neplacutal cavitatii bucale ine"istent in realitate. seudo+alitoza se trateaza de catre medicul stomatolog, iar+alitofobia de catre psi+olog. 6n cadrul +alitozeicronice putem vorbi, despre una intra# si e"traorala. 7irosulneplacut al cavitatii bucale se regaseste in multe boli cronice. !erul e"pirat poate avea si el un miroscaracteristic in unele boli, aceasta ajutand la sustinerea diagnosticului #miros de acetona de fructe fermentate in starile de acidocetoza (diabet za+arat, stari de inanitie),

#miros amoniacal # urinos in uremie,# miros de indol si scatol, ficat stricat sau ridic+i in insuficienta +epatica,# miros de usturoi in into"icatia cu fosfor,#miros de migdale amare in into"icatia cu cianura de potasiu,#miros alde+idic la alcoolici,# miros fecaloid in ocluzia intestinala,#miros fetid patrunzator in supuratii pulmonare,#miros fad dulceag in difterie..6n majoritatea cazurilor de +alitoza bucala bolnavul se plange si de un gust neplacut al cavitatii

bucale, care poate sa apara ca urmare a activitatii bacteriilor anaerobe, acestea producandsubstante sulfurice. 6n mod normal aceste bacterii se regasesc pe fata dorsala a limbii, in faringe siin jurul tonsilelor. &a urmare a dezec+ilibrului florei naturale a cavitatii bucale aceste bacterii seinmultesc si produc o cantitate crescuta de substante sulfurice (C*& P Colatile *ulfur &ompounds)O*, mercaptan de metal, cadaverina, putresceina. 6n cazul nostru cele mai importante bacterii suntfusobacteriile si actinomicetele. !ceste microorganisme se regasesc in cavitatea bucala si faringe,avand un rol important in digestia proteinelor. roteinele provin din alimente, dar si din sange, puroi,celule epiteliale. Ele se descompun in aminoacizi. !minoacizii cu continut ridicat de sulf, suntcisteina si metionina. 7irosul neplacut al cavitatii bucale poate fi consecinta

formarii unor compusi cu sulf prin degradarea resturilor alimentare din cavitatea bucala

des+idratarii mucoasei bucale cu formarea de celule moarte ("erostomia)

stazei gastrica, afectarii etanseitatii tractului digestiv, tumorilor digestive suprainfectate(stenoze, boala de reflu" gastroesofagian, cancerul gastric)

infectiilor cu germeni anaerobi (abcesele pulmonare)

formarii de corpi cetonici (miros de mere acre) in cetoacidoza diabetica

eliminarii de mercaptani # compusi cu sulf prin respiratie (e". dimetil sulfitul) in insuficienta+epatica

9


10/63

eliminarii de amoniu (+alena amoniacala) in insuficienta renala

Cauzele halitozei sunt

igiena defectuoasa a cavitatii bucale

consumul unor alimente ceapa, usturoi, dulciurile in e"ces, carnea si produsele lactate (prin

persistenta resturilor in cavitatea bucala sub actiunea florei microbiene locale se formeazacompusi cu sulf)

fumatul (mirosul de nicotina si afectarea gingivala)

alcoolul, cafeaua, uleiurile (des+idrateaza mucoasa cavitatii bucale)

stomatologice carii, paradontoze, gingivite, abcese dentare, proteze neigienizate,cancere decavitate bucala ulcerate,infectate ,plombe fisurate

infectii orl sinuzite posterioare odontogene,cazeoase,ozena,corpi straini nazali, adenoidita

cronica, respiratia bucala , amigdalite cornice cazeoase , flegmoaneintraQperiamigdaliene,cancere faringiene, laringiene infectate

pulmonare abcese, bronsiectazie, tuberculoz cavitara, cancer

digestive diverticuli faringoesofagieni , stenoze esofagiene cu dilatatii suprajacente , reflu"ulgastroesofagian, cancere esofagiene ,gastrice suprainfectate #ulcerate

metabolice cetoacidoza din diabeul za+arat dezec+ilibrat#miros cetoacidozic

insuficienta +epatica, insuficienta renala#miros de amoniac

deficite de vitamine prin producerea unor afectiuni care determina +alitoza (deficitul devitamina & determina gingiviteF deficitul de vitamina ! duce la formarea de tartrum dentar)

anumite medicamente usuca mucoasa bucala si produc +alena (anti+istaminice,anti+ipertensive, antibiotice)

cure de slabire,infometare

parazitoze intestinale

"erostomia #este un factor principal care cauzeaza sau agraveaza mirosul neplacut al cavitatiibucale dat fiind ca saliva reprezinta o Lapa de gura naturalaL ce ajuta la eliminarea bacteriiloracumulate in cavitatea orala, ceea ce inseamna ca scaderea productiei de saliva da nastere lao respiratie cu miros neplacut.

Fiziologicvorbind ea apare si pe timpul noptii cand secretia salivara scade. !stfel +alitoza dedimineata nu poate fi considerata patologica daca dispare dupa periajul dentar,

Produse pentru igiena bucalacu continut ridicat de alcool si laurRl#sulfat de sodiu

Dia0no,ti#ul 2alitozeiacientul se prezinta la medic pentru ca a simtit un miros neplacut ala respiratiei sau cei dinanturaj i#au spus acest lucru.

10


11/63

*e poate discuta despre pseudo+alitoza sau +alitofibia (doar pacientul simte o respiratie uratmirositoare) in aceste situatii fiind necesara si o evaluare din punct de vedere psi+ologic.

- metoda la care se poate apela consta in# folosirea unei linguri pentru a razui partea posterioara a limbii. 7irosul pe care il degaja materia deculoare alba adunata pe conturul lingurii este cel pe care il percep si cei din jur.

6n ceea ce priveste metodele de testare folosite in cabinetele stomatologice, acestea sunt.

)* Testarea organoleptica#se simte mirosul neplacut al aerului e"pirat de la o distanta de 0/cm

8* Cromatografia gazoasa masurarea gazelor din aerul respirat pe gura9* Testarea cu ajutorul halimetrului masurarea cantitatii de +idrogen sulfurat din respiratie:* Testul BANA identificarea bacteriilor (responsabile pentru aparitia bolilor parodontale) din salivacare produc o enzima ce poate degrada compusul c+imic benzoil#N#arginin#naftilamida (prescurtat

;* Chemiluminiscenta masurarea cantitatii de compusi de sulf din saliva. !tunci cand o proba desaliva intra in contact cu mercurul de pe banda de test, se produce efectul de fluorescenta.

Tratamentul 2alitozeise adreseaza cauzei care a determinat#o (in 3/ # 2/ J cazuri se identificaprobleme stomatologice dar, uneori, sunt necesare investigatii suplimentare) si se trateaza

*e recomanda un tratament adecvat al gingiei de catre un medic specialist stomatolog. &u unul dinprodusele familiei Betro


12/63

#evitarea unor alimente 5u,turoi= #ea"a6#evitarea alimentelor o0ate in "roteine,carne=produse lactate # intalnim frecvent intoleranta

ascunsa la lactoza. #i0e,tiale0uminoa,elorreprezinta unora o adevarata problema numita Brimet+Rlaminuria, iar mirosulrespiratiei seamana cu cel al pestelui putrezit.

-evitarea alimentelor a#re cafea, sos de tomate, citrice (portocale, lamaie, grapefruit)deoarece pO#ul acid contribuie la dizolvarea calciului din smalt si ajuta la reproducerea bacteriilor. !rerol si in aparitia gustului metalic sau amar din cavitatea bucala. !pa degura Betro


13/63

#*tomatita sau ulcere ale cavitatii bucale #'eflu"ul gastroesofagian #OipertiroidieF #>lcer gastro#duodenalF #&iroz +epaticF #ancreatit cronicF #arazitoze intestinale# #@astrita cronica,

#7anie,#Oidrofobie (frica de apa),#*arcina (+iperemesis gravidorum), #

6nto"icatii cu unele substante $ mercur, iod, bitter, pesticide, #Burbare, #'aul de miscare, #*indromul varsaturilor periodice, .#Bumori ale cailor aeriene sau digestive superioare

robleme -'N#Epiglotita#!migdalita#!bces retrofarinngian sau amigdalian#!lergii nazale#


14/63

Oipersecretia este des cauzat de inflamaie, cum ar fi erupHia dentiiei ,carii dentare i infecii alecavitatHii bucale. !lte cauze includ efectele secundare ale medicamentelor (de e"emplu,tranc+ilizante, anticonvulsante), reflu" gastroesofagian, to"ine (adic, vapori de mercur) Gi virusulturbrii.

B!


15/63

metod subiectiv de evaluare pentru sialore a fost descris ca un sistem ce ratific severitateasalivaHiei pe o scar de 4 puncte Gi frecvenHa ei pe o scar de patru puncte (tabelul ) eGi acestescri sunt utile n evaluarea i monitorizarea terapiei, impactul sialoreei asupra pacientului privindcalitatea vieii este factorul cel mai important n determinarea necesitaHii terapiei.B!N sistem de evaluare a frecvenei i gravitaHii +ipersalivaHiei

SIALOEE !"#$%E

*everitate

>scat $nu saliveaz niciodat 0

>sor $doar buze umede

7oderat (buze Gi brbie umede) 1

*ever (+ainele devin umede) ;

rofuz (aine, miini ,obiecte umede) 4

%recvenH

iciodat 0

-cazional

%recvent 1

&onstant ;

Mana0ement

Bratamentul sialoreei, este cel mai bine realizat de o ec+ipa clinic compus din orl#ist,foniatru,neurolog, stomatolog ,anatomo#patolog, asistent social Gi dup e"aminarea cazului Gi studio se faceterapia variabil#conservator# observare,terapie postural,biofeedbacS#masuri agresive

Mei#a?ie *!nticolinergicele precum atropina, glicopirolatul ,scopolamin , sunt eficace n reducerea salivaHieidar utilizarea lor este limitat de efectele adverse #

injectarea de to"in botulinic de tip ! n glandele parotide Gi subma"ilare ,n mod repetat , pentru cefectul slabeGte n cteva luni #intervenHie c+irurgical, incluznd e"cizia glandular,ligatura ductelor salivare, derutarea lor realizeazun efect permanent Gi efficient ,ceea ce creGte calitatea vieHii acestor bolnavi .

Bratamentele pot fi oferite ntr#o manier trepte, la puin invazive, terapiile nec+irurgicale la cele maiinvazive.

entru probleme minime, la copii sub vrsta de patru ani, sau aduli cu funcii neurologice instabile,observarea este frecvent mai bun de asemenea, pot fi tratate cu un program de alimentaie menit

s mbuntHeasc controlul oromotor, dei acest efort este rareori de succes.Bratament de gestionare al sialoreei este cel mai bine realizat utiliznd o ec+ipa care cuprinde #

15


16/63

medic primar de ngrijire $generalist care de obicei se concentreaz pe istoricul complet ie"aminarea fizic a pacientului, cu o atenie deosebit la impactul salivei asupra calitii vieii i apotenialului de mbuntire. Nogopezii Gi SinetoterapeuHii profesionali lucreaza cu pacienii pentru ambunti lmecanica deglutiHiei Gi s le sprijine postur cu dispozitive cum ar fi scaunul cu rotile GisusHintorul de gt. . *tomatologii i ortodontiGtii apreciaz i trateaza bolile dentare i orale imaloclusion. -tolaringologii identific i s corecteaz cauze de obstrucHie aerodigestiv camacroglosia i vegetaHiile adenoide care contribuie la salivare. eurologii, otolaringologii i medici dengrijire medical primar pot evalua pacientu pentru sctintigrafneuropatii cranian semnificative.

up o evaluare amnunHit, un consens cu privire la opiunile de tratament adecvat ar trebuielaborate de ec+ipa de tratament, pacient i familia pacientului.

ac sialoreea continu s interfereze cu sntatea i calitatea vieii, dup ce au fost ncercatemsurile non#invazive, medicamente, radiaiile i terapia c+irurgical trebuie considerate. entruprobleme minime , la copiii sub vrsta de patru ani, sau la aduli cu funcii neurologice instabile,sunt de preferat metodele minime , de asemenea, pot fi tratate cu un program de alimentaie menites mbuntHeasc controlul oromotor, dei acest efort este rareori de succes.

-rice factori situaionali ar trebui corecHi , iar malocluzia dentar i cariile ar trebui s fie tratate.!denoamigdalectomia se efectueaz, dac este cazul, iar pacienii trebuie s fie dotaHi cu scaune curotile corespunztoare Gi bretele, dac este necesar.

7ai multe aparate de ortodonHie pot fi utilizate pentru trata sialorea. ot fi de ajutor particularizat plcide formatul care se potriveGte palatului Gi inc+ide buzele , margele mobile plasate pe placasuperioarF Ele stimuleaza micarea limbii, contribuind astfel la devierea salivei spre faringe.>tilizarea acestor mrgele n combinaie cu tratamentul deglutiHiei a avut succes la pacienii cusialoree moderat. n studiu a artat c biofeedbacS#ul a avut succes lapacienii mai n vrst de opt ani, care au avut uoare pn la moderate probleme. acienii suntinstruii a asocia un comportament cu un tic F de e"emplu, ng+iirea sau Gtergerea suprafeHei esteasociat cu un bip electronic. !ceste dispozitive pot fi utilizate pentru cteva ore pe zi. ezavantajulpentru aceste dispozitive este c pacienii deveni obiGnuiHi la stimul, i dispozitivele devin mai puineficace dup utilizri repetitive pozitive i recompens negativ a fost descris ca un adjuvant ngestionarea sialoreei la pacienii cu boli neurologice moderate. ?ngrijitori laud pacienii pentru nusaliveaz sau le solicita s le tearg feele atunci cnd au uitat s ng+it ntr#un studiu prospectiveacupunctura mbunteGte sialoreea bazat pe msuri subiective la apte dintre 0/ pacienii. -perioad de ase sptmni, pacienii au fost tratai 1/ de ori cu ace plasate n cinci locuri n limba.*tudiul suplimentare ale eficienHei acupunctura n tratamentul sialoreei este justificat

7edicamentele anticolinergice bloceaz inervaHia parasimpatic a glandelor salivare. 7ai multestudii au demonstrat eficacitatea glicopirolatului Gi *copolaminei (Bransdermic ) n tratamentulsialoreei ,din pcate, c+iar i aceste medicamente relativ selectiv anticolinergice au efectesecundare care cresc proporional cu eficacitatea lor.

B!


17/63

(li#o"irolat ) -8 m0 Aulti. "o-*; m0 e)-9 ori @zi=

Con,ti"a?ie= u,#


18/63

%r e"cizia glandei sublinguale,pacientul dezvolt ranula

otential aspiraHie

E"cizia glandeisubmandibulare

&ontrol foarte bun al sialoreei &icatrice e"tern

rocedeu comun otentiale carii dentareerutarea ductuluiparotidian

'edirectionarea flu"ului salivar 'isc de sialocele

otential de aspiraHie

rocedeu rar

Nigature ductuluiarotidian

rocedur simpl, rapid 'isc de sialocele

'educe flu"ul salivar

eurectomietranstimpanic

Be+nic procedeu uGor ,rapid osibila refacere a funcHiilorsalivare ,necesita multipleproceduriu necesit anestezie general

>til la vrstnici

Bratamentul definitiv al sialoreei este c+irurgia de e"cizare a principalele glande salivare sau aligaturarea sau sau derutarea ductelor salivare majore. !ceast procedur implic de obicei ocombinaiede ligatur duct paritidian Gi derutare sau e"cizia glandei subma"ilare sau redirijareaductului.E"cizia glandei sublinguale este sugerat dac ductele subma"ilare sunt redistribuite pentru

a preveni formarea de cistelor de retenHie salivar, reservarea salivei cu reducerea salivaHiei afost demonstrat dup derutarea ductelor parotidiene Gi subma"ilare la orofaringele posterior iprocedurile de derutare evit cicatricile e"terne Gi riscul de lezare a nervului facial.rocedura definitiv c+irurgical , care include ligaturarea bilateral a ductelor parotide Gi e"ciziaglandelor subma"ilare , este de mare succes, cu aproape totala eliminare a sialoreei,, o incidensczut a parezei faciale, i semnificativa multumire a pacientului i ngrijitorului , dei aceastaeste cea mai invaziv opiune de tratament, severitatea sialoreei poate fi suficient pentru anecesita o astfel de terapie agresiv .8* 7i"o,aliva!ie@li",a ,alivei 5Bero,tomie6n

# sindromul *jVgreenF

# enterocolita acutF# insuficien renal cronicF# +ipertermie sau stri +iperto"iceF# anemii severeF# +emoragii severe

Xero,tomiaMerostomia este definit ca gur uscat care rezult din reducera sau absenta flu"ului de saliv.Merostomia nu este o boal, dar poate fi un simptom al diverselor afeciuni medicale, un efectsecundar al radioterapiei capului Gi gtului sau un efect secundar al medicamentelor. oate fi sau nu

poate fi asociata cu functia scazuta a glandelor salivare . -data cu inaintarea in varsta, c+iar dupa 4de ani secretia glandelor salivare se diminua treptat, astfel ducand la aparitia +alitozei. %iziologic, intimpul noptii secretia salivara scade, astfel se e"plica mirosul neplacut al cavitatii bucale dimineata

18


19/63

dupa trezire, aceasta insa nu se considera patologic daca dispare dupa periajul dentar. Merostomiase caracterizeaza printr#o senzatie persistenta de uscaciune a gurii, iar depistarea cauzelor este decompetenta medicului specialistMerostomia este o plngere comun gsita de multe ori la adultiimaturi , care afecteaz apro"imativ / la sut din batrini, cu toate acestea, "erostomia nu par s fielegata de vrsta in sine ct mai mult de necesitatea persoanelor n vrst de a lua medicamentecare provoac "erostomie secundara. Fun#!iile ,alivei*aliva posed multe funcii importante

# inclusiv activitate antimicrobiana,# actiune de curare mecanica , a cavitaHii bucale de resturi si bacterii#controlul pO#ului,#ndeprtarea resturilor alimentare din cavitatea bucal,#lubrifierea cavitatii bucale si faringelui , ajutind ,masticatia,formarea bolulului si deglutitia#remineralizarea dintilor# meninerea integritii mucosei orale

#ajuta la vorbire si gust prin lubrifierea mucoaselor# #enzimele din saliva incep pocesul de digestie

Merostomia modific #capacitatea gurii pentru a neutraliza p+#ul acid,#curatarea dinilor i gingiilor# protejarea gurii de infecie*imptomele includ# uscaciune, o senzatie de inflamatie sau ardere (mai ales pe limb),#crapaturi ale buzelor, taieturi sau fisuri la colurile gurii,# sc+imbri n suprafaHa a limbii#dificultate de a purta proteze.# compromiterea vorbirii,

#compromiterea ng+iirii alimentelor,pierdere in greutate#stomatite frecvente virale.bacteriene sau fungiceCom"li#a!ii a,o#iate #u Bero,tomia

Merostomia este adesea un factor pentru probleme de sntate grave sau minore. !ceastapoate afecta nutriie i sntatea dentara , precum i psi+ologic.>nele probleme obiGnuite, asociate cu "erostomia includ #o constant durere n gt, #senzaie de arsura , #dificultate de vorbire i deglutitie , #

rgueal iQsau uscaciune nazala . #este o cauza ascunsa originale de gingivita Gi pierderea dintilor . #scade pO#ul oral i crete semnificativ dezvoltarea placii bacteriene i cariilor dentare, candidozaorala este una dintre infecHii orale cele mai comune vzute n asociere cu "erostomia.*emne i simptome de "erostomie. #ersoanele cu "erostomia se plng adesea de probleme de mestecat, vorbit , deglutitie i purtatproteza. #!limentele uscate, cu cocoloaGe, cum ar fi cerealele Gi biscuitii, pot fi deosebit de dificil de mestecati ng+iit . #acientii poate avea probleme cu pstrarea fi"ararii placii dentar, cu rni ale limbii ,gingiilor si

palatului. #acienii cu "erostomie se plng adesea de gust tulburri (dRsgeusia), o limb dureroasa

19


20/63

(glossodRnie) i trebuie s bea mai multa ap, n special pe timp de noapte. Merostomia poate ducela #sensibilitate sporit la carii dentare, #la inflamarea septica a parotidelor sau subma"ilarelor#sialadenite , #e"tinderea, inflamaia i fisura buzelor (c+eilita ), #inflamaie sau ulcere pe mucoasa bucala, #candidoza #+alitoza .iagnosticul de "erostomie se poate baza pe

#istoricul pacientului,# bucofaringoscopie iQsau sialometrie, o procedur simpl care msoar debitul de saliv.

Merostomia ar trebui considerate dac# pacientul se plnge de gur uscat, n special noaptea #

de dificultatea de a mananca alimente uscate, cum ar fi biscuiti. #ncazul este e"aminata gura , apasatorul de limb se poate lipi de mucoasa bucala. #lafemei semnul rujului ,L n cazul n care rujul ader la dinii din faH, poate fi un util indicator al

"erostomiei #7ucoasa oral poate fi uscat i lipicioasa sau poate aprea eritematoasa datorit unei infectiei cu&andida albicans. #atc+#uri de culoare roie apar pe valul palatin sau pe palatul dur Gi pe suprafaHa dorsal a limbii.

#-cazional, candidoza pseudomembranoasa va fi prezenta, ca plci albe pe suprafaa mucoaseibucale care se detaseaza usor . #planGeul gura i limbii pot aprea uscate cu numr sczut de papillae. #*alivpoate aprea sau spuma. #&ariidentare pot fi gsite la limita cu gingia Gi la coleretul dintelui ,marginile incizale

E"ist puHin saliv sau deloc n planseul bucal, mucoasa ,limba ,pot apare uscate cu descrestereanumrului de papile ,saliva este vscoas, spumoas.ot e"ista numeroase carii dentare la nivelulmarginii incizale, marginea cervical a dintelui. 7ai multe teste de birou i te+nici pot fi utilizate pentrua stabili funcia glande salivare. #sialometria sau msurarea debitului salivar, colectarea se face cu dispozitive plasate peste glandaparotid sau subma"ilar #ductele glandei sublinguale i salivaHia este stimulat cu citric acid. .*ialografia este o te+nic imagistic , care poate fi util n identificarea litiazei glandelor salivareGi maselor tumorale . Ea implic injectarea de substanH radioopac n glandele salivare si poate fi

util n evaluarea funcHiei glandelor salivare . ertec+natul de sodiu Be+neiu#22 m intravenos esteinjectat pentru a stabili rata Gi densitatea de absorbHie Gi ora e"creHie .


21/63

#anore"iante,# anti+ipertensive,#antipsi+otice,#agenHi anti#arSinson,#diuretice i sedative.#antiemetice,#ageni antian"ietate,#decongestionante,# analgezice,# antidiareice,# bron+odilatatorii# miorela"ante

Brebuie notat c, dei e"ist multe medicamente care afecteaz cantitatea GiQsau calitate de saliv,aceste efecte, n general, nu sunt permanente.acienii care se plng de "erostomie ar trebui s fie intervievaHi Gi medicaHia lor ar trebui revizuit.Este posibil s modificai medicaHia sau dozele pentru a furniza un debit crescut salivar. *imptomele

"erostomiei sunt adesea mai rele ntre mese, noaptea i dimineaa. rin urmare, luai n consideraremodificarea orarelor de medicaHie pentru atingerea nivelurilor plasmatice ma"ime atunci cndpacientul este treaz. !dministrarea s se fac cu multe lic+ide, i se vor evita formele de dozajsublingual dac este posibil. ac este posibil, luai n considerare trecerea pacientului la o altmedicaie cu eficacitate comparabile, dar cu mai puin activitate anticolinergic , de e"emplu,trecerea de la antidepresive triciclice amo"apine la desipramine.


22/63

Na unele persoane infectate cu O6C, n principal la copii se produce o +ipertrofie a glandelor parotidei, ocazional, glandelor subma"ilare ducnd la "erostomie prin infiltrate cu limfocite B n principal&3 ,comparativ cu *dr *jogren l n care predomin celulele &; W.!lte boli sistemice care poate provoca "erostomia includ

# artrita reumatoida,#lupus eritematos sistemic,#sclerodermia ,#diabetul za+arat,# +ipertensiune arterial,#fibroza c+istic ,#transplantul de mduv osoas,#tulburrile endocrine,#deficienHele nutriHionale,#nefritele ,#disfunciile tiroidiene i#boli neurologice cum ar fi paralizia de nerv facial a frigore #


23/63

recuperare n funcie de zona iradiata, doza total Gi pacient. Evident, atunci cnd glandele salivaresunt direct n cmpul radiaHiei, starea este ireversibila.Merostomia acut de iradiere se datoreaz uneireacii inflamatorie, n timp ce trziu "erostomia, care poate aprea pn la un an dup radioterapie,rezult din fibroza glandelor salivare de obicei, permanente.'adiaHiile provoac modificri n celulelesecretorii seroase, rezultnd o reducere a cantitHii de saliva Gi vscozitate crescut a acesteia.

- plngere denceput comun dup radioterapie este saliva groas sau lipicioas. @radul de "erostomiepermanent depinde de volumul de glande salivare e"puse la radiaii i doza de iradiere. !tunci cnddoza de radiaHie total depete 4,// c@R, flu"ul de salivar este redus, nu e"ist puin sau delocsaliv in ductele salivare. !ceste modificri sunt, de obicei permanente. $*imioterapia.!numite droguri c+imioterapeutice, de asemenea, pot modifica compoziHia Gidebitele de saliv, ducnd la "erostomie, dar aceste modificri sunt, de obicei, temporare.Merostomia se poate produce n timpul bolii . &nd limfocitele prolifereaz i infiltreaz glandelesalivare Gi alte Hesuturi, modificrile pot aprea ntr#un tipar clinic care seamn cu cele vzute n sdr*jVgren .acienii cu "erostomie la radioterapie sau c+imioterapie au un risc special de infecii cu flora oral

normal. >lceraHiile bucale pot deveni nidus pentru infecHii cu germeni gram#positivi Gi diplocociinvazive i infecii oportuniste cu organisme fungice cum ar fi &andida.Tratamente 'entru Xero,tomie

Bratamentul pentru "erostomie (gura uscata) variaza in functie de cauza care a dus la aceastaconditie medicala. 6n general, tratamentul isi concentreaza atentia asupra a 1 aspecte1. Bratarea bolilor si afectiunilor care cauzeaza "erostomia.6n cazul in care "erostomia este cauzata

de o problema medicala sau un tratament medicamentos care poate fi modificat, cu sigurantamedicul stomatolog sau medicul specialist va face sc+imbarea respectiva. 6n ceea ce privestebolile sau tratamentele medicamentoase care pot cauza "erostomie, acestea sunt

#antidepresivele si medicamentele pentru reducerea an"ietatiiF #analgeziceleF #medicamentele administrate pentru alergii (anti+istaminele si decongestionanti)F#diareeF

#incontinenta urinaraF#boala arSinson.

E"ista, insa, si situatii in care aceste conditii medicale nu pot fi tratate. !cesta este cazul lezariiglandelor salivare in urma c+imioterapiei sau a terapiei pe baza de radiatii, precum si a unor conditiimedicale precum sindromul *jogren, boala !lz+eimer sau infarc

. entru muli pacieni, cu toate acestea, puin poate fi fcut pentru a modifica cauza subiacent.entru cei ale cror "erostomie este legate de medicaie utilizat, eficienHa tratamentului simptomaticpoate fi important pentru respectarea regimului de medicaie. Bratamentul simptomatic de obiceiinclude patru domenii creterea flu"ului de saliv , nlocuitori de saliv controlul cariilor dentare,precum i msuri specifice, cum ar fi tratamentul antiseptic ,antiinfectios.

23


24/63

Autoingri0ire.

Pacientii suferind de !erostomie trebuie incurajati mai acti s" foloseasca produsele

care sunt cele mai utile pentru ei si s" minimizeze# riscul de leziuni dentare$Astfel

trebuie sa%si e!amineze zilnic gura in c"utare de pete albe sau ro&ii#$ulceratii#tartru si

trebuie s" ceara sfatul clinicianului oncolog$Pacientii trebuie incurajati s" mearga

regulat la dentist pentru detartraj#tratament al cariilor &i inflamatiilor

gingiale$Pacientii sunt sfatuiti s" 'si perieze din(ii cu pasta cu fluor u&or abrazi"#s"o lase pe loc ) minute si s" foloseasca a(a dentar"$ Dintii trebuie curata(i de cel putin

doua ori pe zi cu o periuta moale$ Produsele ce con(in sodium lauril sulfat trebuie

eitate pentru c" pot contribui la apari(ia de afte &i agraarea durerii canceroase$Sunt

necesare gargare cu sodium floride sau cu apa bicarbonatat" ce trebuie (inute *n gur"

cel pu(in un minut #*n timp ce gelul cu fluorid se aplic" cu periu(a &i se las" pe loc +%

)minute ici un lic+id sau aliment nu trebuie folosit dupa florid.!pele de gura cuclo+e"idin pot fi utile in prevenire cancerelor reducnd lactobacilii din gur$

roteza ar trebui s nu fi purtat n timpul somnului i trebuie s fie curaHat prin nmuierepeste noapte. !paratele acrilice ar trebui s fie udate ntr#o soluHie de +ipoclorit de sodiu i celemetalice ar trebui s nmuiate n clor+e"idin. in cauza susceptibilitaHii lor fa de carii dentare,pacienii cu "erostomie ar trebui s evite alimente sau buturi acide sau za+aroase. !ceti pacieni,de asemenea, ar trebui s evite alimente iritante , care sunt uscate, picante, astringente sau e"cesivde fierbinte sau rece. ac este posibil, aportul tutunului Gi alcoolului ar trebui eliminate .entru acontrola cariile dentare se folosesc lubrifianHi, cum ar fi -rajel Z sau vaselin i glicerin pe buze Gisub proteza ,care pot evita apariHia durerilor de uscare, de cracare, Gi mucozita ,un umidificator deaer poate ajuta celor ce respir pe gura , care de obicei au cel mai rele simptome noaptea. *timulatoarele de saliv sau sialagogele, cum ar fi bomboane i guma de mestecat frza+r, pot fi utilizate pentru a stimula flu"ul de saliv atunci cnd mai rmn glande salivarefuncHionale. acienii ar trebui s sftuii s ia guri frecvente de ap pe parcursul zilei i s se sugpe cuburi de g+ea . !limente cum ar fi morcovi sau elin, de asemenea, pot ajuta pacienii cuglande salivare reziduale. !dugarea de amelioratori de arom precum ierburi, condimente ie"tracte de fructe pot face alimentele mult mai acceptabile pentru pacienHii care plang de lipsa degust a alimentelor .E"ist mai multe produse care sunt disponibile pentru a furniza asistenH n gestionarea "erostomia.!ceste gama de produse sunt inlocuitori de saliv Gi stimulatoare concepute pentru a minimizaproblemele dentare.

Hnlo#uitori e ,aliv


25/63

'a,te e in?i rodusele


26/63

sodiu,#periute moi,in trombocitopenieY 4/ /// sau neutropenie ,Y 0/// #burete oral #

gargara cu O- diluata 0; pentru leziunile ulcerative,indepartarea falselor membrane6n ceea ce priveste cercetarile realizate de specialisti, munca acestora este indreptata spredescoperirea unor metode eficiente de restaurare a glandelor salivare sau spre realizarea unuiimplant de glande salivare artificiale. ezvoltarea nlocuitorilor de saliv, bazat pe ageni deingroGare n sperana de a furniza mai mult retenHie pe suprafaHa mucoaselor iradiate este un altdomeniu de curente de cercetare. ?nlocuitori pe baza de poliza+aride oleaginoase sau gum"ant+an poliza+aridic s#au dovedit a fi eficiente la pacienii cu sdr *jVgren .

>n alt domeniu de cercetare include producHia de peptide antimicrobiene iniial originalderivate din +istatine , proteine natural antifungice ce apar n glandele salivare seroase6rigarea glandei parotide cu prednisolon a fost studiat ca un posibil tratament n sdr *jogreen*isteme de eliberare lent de pilocarpin sunt n studiu.. ,accinare cu celule % autoreacti/esau cu peptidele receptorului celulelor B este o alt arie deinteres ca Gi posibilitatea de a insera proteine transportoare de ap sau a\uasporine n membranacelular a celulelor ductale. Interferonul

uman alfa (I3#-a)este n prezent supus studiilor clinice pentru determinarea siguranHei Gi eficacitHiisub form de pastile n doz sczut n tratamentul unei disfuncHii glandulare salivare i "erostomieila pacienii cu sindrom *jVgren. ?ntr#un studiu, 6%#a pastile la dozele 04/ 6> de dou oriQzi pentru 0sptmni a dus la o creGtere semnificativ a cantitHii de saliv (p P /,/;) comparativ cu placebo.&-&N>A66Merostomia este o problem comun care dac nu este recunoscut Gi tratat, afecteaz semnificativcalitatea vieHii pacientului.EducaHia corect, prevenHia, tratamentul adecvat poate juta pacientul sPGimenHin sntatea oral

TUL+URARI DE MASTICATIE

Etapa orala a digestiei cuprinde#pre+ensiunea,#masticatia# deglutitia alimentelor, acte care se desfasoara cu participarea secretiei salivare.

Tulurrile e "re2en,iune?n derularea pre+ensiunii se implic] (n functie de specie) structuri specializate, precum buzele, dintii,limba, dar si nervi cranieni, precum nervii trigemen (C) si facial (C66).Bulbur]rile de pre+ensiune sunt induse de toate cauzele care se concretizeaz] prin# @enerarea de durere, la nivelul structurilor morfofunctionale, mentionate mai sus si implicate nactul pre+ensiuniiF# *coaterea din functiune a structurilor morfofunctionale, mentionate mai sus si implicate n derulareapre+ensiunii, prin ani+ilarea inervatiei.?n aceste conditii tulbur]rile de pre+ensiune pot fi cauzate de# 6nflamatii ale unor componente ale cavit]tii bucale (c+eilite, glosite), generatoare de durere si cuorigine carential] (vitaminele


27/63

precum nervul trigemen (C). Bulburrile de masticaHie sunt induse de toate cauzele care se concretizeaz prin#generarea de durere, la nivelul structurilor morfofuncHionale, menHionate mai sus Gi implicate n actulmasticaHiei, precum#afecHiuni dentareF#inflamaHii ale gingiei, limbii Gi glandelor salivare (gingivite, glosite, sialoadenite)F#leziuni ale articulaHiei temporomandibulareF#adenopatiiF#scoaterea din funcHiune a structurilor morfofuncHionale implicate n derularea masticaHiei, prinani+ilarea inervaHiei#paralizii (n. trigemen)F#trismus (spasm al musculaturii masticatorii, n rabie).6mplicaHiile directe ale acestor tulburri se concretizeaz prin#limitarea pn la abolire a ingestiei de +ran (slbire)F#limitarea pn la abolire a masticaHiei Gi deglutirea de alimente masticate insuficient saunemasticate, fapt care poate induce tulburri funcHionale la nivelul segmentelor digestive ulterioare

Bulburarea masticatiei apare in urma afectiunilor dentare, ale alveolelor dentare, ale ma"ilarului saumandibulei, ale musc+ilor masticatori, ale glandelor salivare, in stomatite etc.'educerea triturarii alimentelor in cavitatea orala influenteaza negativ secretiile digestive(prelungeste faza c+imica a secretiei gastrice, cu +ipersecretie si +iperclor+idriE),.

DISFA(IA isfagia se refera la dificultatea in deglutitie (ing+itire) si este o problema frecventa, in specialla varstnici. !pro"imativ = #0/J din persoanele cu varste peste 4/ ani acuza dificultati la deglutitie,desi numarul acestora poate fi mult mai mare, deoarece numerosi pacienti cu aceasta problema nuse prezinta la medic.

eglutia este procesul de ing+itire, prin care bolul alimentar este transportat din cavitateabucala prin faringe si esofag pana in stomac. 6n mod normal, deglutitia implica o serie de contractiivoluntare si involuntare si cuprinde trei etape bucala, faringiana si esofagiana.isfagia prezinta un risc serios pentru sanatatea pacientilor, datorita riscurilor de pneumonie deaspiratie, malnutritie, des+idratare, scadere in greutate si obstructie aeriana pe care le prezinta.esi cele doua afectiuni sunt frecvent asociate, trebuie sa se faca distinctia intre odinofagie (deglutitiedureroasa) si disfagie.

!fectiunile care provoaca disfagia pot afecta etapa orala, faringiana sau esofagiana adeglutitiei.

e baza #antecendentelor medicale ale pacientului,#e"amenului fizic se poate stabili diagnosticul,

confirmat apoi de e"plorarile paraclinice# e"amenul radiologic baritat#siQsau endoscopia gastroesofagiana.&auze

rintre cauzele disfagiei se numara# accident vascular cerebral# boala arSinson sau alta afectiune degenerativa

# miastenia gravis# rezectii de limb ,planseu bucal, mandibul,buze

27


28/63

# miopatie $atrofie musculara progresiva, sdr @uillan #neori, simptomele pot fi subtilesau c+iar absente.# tuse sau senzatie de sufocare# dificultati in initierea deglutitiei# oprirea bolului alimentar

# sialoree (salivatie abundenta)# scadere ine"plicabila in greutate# pneumonie recurenta# modificarea timbrului vocii (timbru nazal)# regurgitatii nazale#modificarea obiceiurilor alimentare ,adoptand o dieta bazata pe alimente de consistenta scazuta.# pneumonie recurenta Com"li#atiiEfectele disfagiei asupra starii nutritionale a pacientilor sunt profunde.

#e masura ce capacitatea de deglutie este afectata, aporturile de alimente sunt diminuate.

rin urmare, depistarea precoce si tratamentul disfagiei sunt esentiale pentru evitarea malnutritiei.#7alnutritia este un factor de risc pentru pneumonie, deoarece reduce rezistenta pacientilor la

infectii. 6n plus, malnutritia este implicata in aparitia osteoporozei, osteopeniei sau anemiei prindeficienta de fier.

#6ntrucat tulburarile de deglutie duc la diminuarea aporturilor lic+idiene, disfagia este un factorde risc pentru des+idratare.

#aca alimentele sau lic+idele ptrund in caile respiratorii (aspiratie) in timpul deglutiei, potsurveni infectii sau probleme respiratorii pneumonie si infectii ale cailor respiratorii superioare.

J Di,3a0ia u#al


29/63

6mplicaHiile directe ale disfagiei bucale se concretizeaz prin limitarea pn la abolire a ingestiei de+ran (slbire).J Di,3a0ia 3arin0ian


30/63

timp.7usc+ii rspunztori de producerea trismusului cauzat prin tratamente c+irurgicale sunt musc+iimaseter si pterigoidian intern (fibroz^ in mas^ muscular^) care prin procesul de fibroz^ nu se mai potalungi si rela"a in timpul contractiei musc+ilor pterigoidian e"tern si supra+ioidieni.

)$ Tratament

ac^ limitarea arcadelor dentare persist^ la o s^pt^man^ dup^ tratamentul c+irurgical sau este de

apro"imativ 03 mm (grosimea unui deget) este necesar^ inceperea mecanoterapiei active pentru apreveni instalarea fibrozei intramusculare. up^ instalarea fibrozei intramusculare, tratamentultrismusului devine greu de realizat.*e folosesc in acest scop lame din lemn suprapuse (pene). *erecomand cresterea progresiv^ a num^rului de lame introduse intre arcadele dentare (intre 5 si 05),introduse strict in regiunea dintilor molari. !stfel se poate realiza o desc+idere a arcadelor dentare depan^ la ; mm.*e recomand

$ ca e"ercitiile s^ fie de apro"imativ 4 minute si s^ fie oprite cand devin dureroase.$ s fie efectuate de cat mai multe ori pe zi (pt. intinderea tesutului fibros intramuscular).$ se va atrage atentia pacientilor c^, in perioada efectu^rii mecanoterapiei, desc+iderea

arcadelor dentare este limitat^ dimineata fat^ de m^rimea desc+iderii lor obtinute cu o zi inainte.

$ lamele de lemn nu se vor introduce intre dintii frontali (risc crescut de lu"atii si fracturidentare).

urata mecanoterapiei este de apro"imativ sptmani, in functie de caz. &ontrolul e"ercitiilor dedesc+idere a arcadelor dentare se face la interval de o sptman.!plicatiile locale de c^ldur^ (cu rolvasodilatator local), medicatia antiinflamatorie si miorela"ant nu este o indicatie absolut.

ALTERAREA (USTULUI

Bulburarile gustative sunt mult mai rare decat cele olfactive.*e cunosc patru categorii de gusturi dulce, sarat, acru si amar.

*enzatia gustativa si mirosul sunt simptome care apar in strinsa legatura, astfel multe tulburarigustului sunt asociate cu scaderea mirosului.!ceste tulburari pot varia de la obstructia sau distrugerea nasului pina la cea a creierului si asistemului nervos.Tulurarile ,imtului 0u,tativsunt produse de afectiuni care interfera cu accesul stimulilor gustativila celulele receptoare din mugurele gustativ (pierderi ale transportului), lezeaza celulele receptoare(pierdere senzoriala) sau afecteaza nervii aferenti gustativi si caile gustati centrale (pierdereneuronala). 'iererile 0u,tative e tran,"ortsunt determinate de

#"erostomia datorata mai multor cauze, printre care sindromul *jogren, mediul salivar in carese gasesc receptorii poate fi important pentru dirsele cauze ale pierderilor gustative ,boala @um#into"icatiacu metale grele si to"ine#colonizarea bacteriana a porului gustativ.,pierderile gustati senzoriale sunt produse de

afectiuni inflamatorii si degenerative ale cavitatii oraleF#un numar mare de medicamente, in special cele care interfera cu turnor#ul celular, ca de

e"emplu antitiroidienele si agentii antineoplaziciF#radioterapia cavitatii bucale si a faringeluiF#infectii viraleF gripa, , infectiile respiratorii superioare , faringita , infectiile sinusurilor, polipii

nazali

#tulburariendocrineF#neoplaziiF

30
http://www.medicultau.com/afectiuni-cauzate-de-muscaturi-de-reptile-si-inocularea-de-venin-de-catre-vietati-marine/pericole-specifice-din-mediul-ambiant-si-ocupationale/intoxicatia-cu-metale-grele.phphttp://www.medicultau.com/boli/sistemul-nervos/tulburari-ale-mersului.phphttp://www.medicultau.com/afectiuni-cauzate-de-muscaturi-de-reptile-si-inocularea-de-venin-de-catre-vietati-marine/pericole-specifice-din-mediul-ambiant-si-ocupationale/intoxicatia-cu-metale-grele.phphttp://www.medicultau.com/boli/sistemul-nervos/tulburari-ale-mersului.php


31/63

#procesul de imbatranire.#boala !lz+eimer, tumorile cerebrale, tulburarile nervilor faciali si paralizia


32/63

Cauzeierderile gustative ,modificarile de gust pot sa apara ca o consecinta aa3e#tiuniloru#alesau c+iar#an#er.

#@ustul alterat poate avea un rol important in nutritia unui pacient careare cancer. acientii care manifesta aceasta afectiune pot evita anumite alimente, isi pot pierdeapetitul (anoreBie) si pot scade in greutate.

#robleme de alimentatie se pot instala si atunci cand o persoanasufera deBero,tomie(gura uscata) sau are o infectie bucala (a3te, de e"emplu).

!lterarea gustului este data de #tratamentul cancerului, ca simptom al "erostomiei sau cand e"ista o afectiune bucala.#cauzata si de cancer invazia tumorii la nivelul gurii altereaza gustul,intre 33 si 21J dintre

pacientii cu tumori la cap si gat au modificari de gust.#cancerul, ca si substantele c+imice implicate in tratamentul lui pot provoca pacientului un

deficit de nutrienti, cum ar fi cupru, niacina, nic+el, vitamina !si mai ales, zinccare duc la alterareade gust

#apentru afectiuni ale capului, gatului si toracelui, pot suferi de tulburari de gust, inca dinprimele zile de tratament. apilele gustative sunt foarte sensibile la radiatii. 'adioterapia determinascaderi ale cantitatii de saliva care sc+imba gustul sarat si amar al alimentelor.

#c+imioterapieipoate duce la modificari de gust. 7edicamentele din timpul c+imioterapieidistrug multe dintre celulele gustative.7odificarile care rezulta sunt variate, dar cele mai frecvente includ gust metalic, amplificarea gustuluiaromelor amare (carne de vita, de porc, cafea, ciocolata) si intensitate redusa a aromelor dulci, 15#=0J dintre pacientii care au facut c+imioterapie reclama modificari ale gustului. !ntibioticele, antialgicele (analgezicele), antidepresivele, dar si alte medicamente pot modifica

gustul.Mei#amentele utilizate "entru #2imiotera"ie= 3re#vent a,o#iate #u moi3i#arile e 0u,t ,unt.#carboplatinaF#cisplatinaF#dacarbazinaF#do"orubicinaF#fluorouracilF#levamisolF#metotre"atF#vincristina.

@ustul metalic sau de medicamente poate fi cauzat si de un deficit de zinc sau de nivelurile crescutede calciusau de lactate. !lterarea gustului este de obicei o stare temporara desi poate dura c+iar sicateva luni pana cand gustul va reveni la normal. &u toate acestea, operatiile realizate la nivelulboltei palatine (cerul gurii), limbii, gatului sau radioterapiaintensa pot provoca alterarea permanenta agustului

#traumatismelor craniene# interventiilor c+irurgicale in care sunt lezate aferentele gustative .

7ugurii gustativi degenereaza cand le sunt sectionate aferentele gustative , dar raman nemodificati in

cazul in care aferentele lor somatosenzitive sunt sectionate..E"ista posibilitatea diferentierii lipsei recunoasterii aromelor la pacientii cu pierderi olfactive care

32
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/afectiuni-ale-cavitatii-bucale_467http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/afectiuni-ale-cavitatii-bucale_467http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/Bulimie-si-anorexie--tulburari-de-alimentatie/anorexia-cand-foamea-e-cea-mai-buna-prietena_7349http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/gura-uscata-sau-xerostomia_4734http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/afta_2720http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/tratamentul-cancerului-tiroidian_775http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/afectiuni-ale-cavitatii-bucale_467http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-a_2638http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/zincul-si-importanta-sa-in-dieta_1524http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radioterapie_2135http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer/chimioterapia_810http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/ciocolata-bate-vinul-si-ceaiul-cand-este-vorba-de-antioxidanti_1272http://www.sfatulmedicului.ro/Gripa/administram-sau-nu-antibiotice-in-raceala-necomplicatai_5969http://www.sfatulmedicului.ro/Substante-cu-actiune-deprimanta-centrala/antidepresive-triciclice-imipramina-amitriptilina-etc_4339http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/carboplatin-solutie-injectabila_10403http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/cisplatin-pulbere-liofilizata_10415http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/dacarbazin-lachema-flacon-injectabil_10424http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/doxorubicin-concentrat-pentru-solutie-perfuzabila_15743http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/5-fluorouracil-solutie-injectabila_9196http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/decaris-comprimate_9973http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/metotrexat-antifolan-flacon-injectabil_11002http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/vincristina-flacon-injectabil_10370http://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/deficitul-de-calciu-un-dezechilibru-cu-efecte-severe_943http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radioterapie_2135http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/afectiuni-ale-cavitatii-bucale_467http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/afectiuni-ale-cavitatii-bucale_467http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/Bulimie-si-anorexie--tulburari-de-alimentatie/anorexia-cand-foamea-e-cea-mai-buna-prietena_7349http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/gura-uscata-sau-xerostomia_4734http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/afta_2720http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/tratamentul-cancerului-tiroidian_775http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/afectiuni-ale-cavitatii-bucale_467http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-a_2638http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/zincul-si-importanta-sa-in-dieta_1524http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radioterapie_2135http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer/chimioterapia_810http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/ciocolata-bate-vinul-si-ceaiul-cand-este-vorba-de-antioxidanti_1272http://www.sfatulmedicului.ro/Gripa/administram-sau-nu-antibiotice-in-raceala-necomplicatai_5969http://www.sfatulmedicului.ro/Substante-cu-actiune-deprimanta-centrala/antidepresive-triciclice-imipramina-amitriptilina-etc_4339http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/carboplatin-solutie-injectabila_10403http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/cisplatin-pulbere-liofilizata_10415http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/dacarbazin-lachema-flacon-injectabil_10424http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/doxorubicin-concentrat-pentru-solutie-perfuzabila_15743http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/5-fluorouracil-solutie-injectabila_9196http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/decaris-comprimate_9973http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/metotrexat-antifolan-flacon-injectabil_11002http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/vincristina-flacon-injectabil_10370http://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/deficitul-de-calciu-un-dezechilibru-cu-efecte-severe_943http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radioterapie_2135


33/63

acuza si pierderi ale gustului si ale mirosului, intrebandu#i daca pot simti gustul dulce al bauturilorcarbonatate, gustul sarat al cartofilor prajiti, etc.rimul pas consta din determinarea perceptiei pentru intreaga cavitate bucala a

#pragului gustativ superior calitativ si al senzatiei de placere utilizand sucroza, acidcitric,cofeinasi clorura de sodiu. entru cuantificarea simtului gustului, pragurile de sensibilitate seobtin prin aplicarea progresiva de dilutii pe cadranele limbii sau in intreaga cavitate bucala. in final,estimarea amplitudinii suprapragului poate fi utilizata pentru o mai buna intelegere a acuzelorpacientului.

#Bestarea electrica a gustului (electrogustometria) este utilizata in clinica pentru identificareadeficitelor gustati ale diferitelor cadrane ale limbii.

#


34/63

TRATAMENTBerapia pierderilor gustative ramane limitata.

#>nii pacienti cu tulburari salivare beneficiaza de tratamentul cu saliva artificiala.#Bratamentul infectiilor bacteriene si fungice ale cavitatii orale este indicat si poate fi de ajutor.

#?ntreruperea medicatiei care afecteaza turnor#ul celular este de obicei utila, in situatia in carestarea generala a pacientului o permite.

#>nii medici se pronunta in favoarea terapiei cu zinc si vitaminea pierderilor gustati, dareficacitatea acesteia nu a fost demonstrata. u e"ista strategii terapeutice pentru tulburarile gustatineurosenzoriale. MALOCLU$IE

E"ista cateva motive pentru care dintii cresc si se aliniaza in mod necorespunzator, precum si pentruaparitia malocluziei dentare (modul in care se imbina dintii superiori si dintii inferiori). !stfel, uneorima"ilarul este putin mai mic decat dimensiunea dintilor, motiv pentru care acestia pot crestesuprapusi. 6n alte situatii, e"ista diferente intre forma ma"ilarului superior si forma ma"ilarului inferior.

&!>AE

-&alocluzia dentara indiferent de tipul acestei probleme stomatologice este de cele mai multe orimostenita pe cale ereditara. Alte cauze ale malocluziei dentare sunt1-pierderea dintilor de lapte sau a dintilor permanenti;-nepotri/irea coronitelor sau a plombei dentare aplicate;-presiunea constanta exercitata asupradintilor si a gingiilor;-gingi/ita;-alinierea maxilarului dupa unele leziuni faciale se/ere-tumori la ni/elul ca/itatii bucale si a maxilarului;-anumite ticuri ale nou-nascutilor precum sugereadegetului sau folosirea prelungita a suzetei si biberonului. Malo#luzia

entara "oate u#e la urmatoarele e3e#te ,e#unare.-afectarea procesului de masticatie;-ingreunarea procesului de curatare a dintilor fapt care creste riscul de aparitie a degradarii dentarecariilor si gingi/itei;-intinderi la ni/elul maxilarului si musc*ilor fapt care creste riscul de aparitie a fracturii dentare;-scaderea increderii in sine.6!@-*B6&!'E! 7!N-&N>A6E6 EB!'E

&+iar daca imbinarea necorespunzatoare a dintilor poate fi depistata cu oc+iul liber de catre oricepersoana, medicul stomatolog este singurul care poate stabili daca aceasta problema necesita

administrarea unei forme de tratament. !stfel, in cadrul controlului stomatologic de rutina, mediculspecialist va cauta urmatoarele simptome-alinierea anormala a dintilor;

-forma anormala a fetei;-dificultati sau disconfort la mucarea sau mestecarea alimentelor;-dificultati de exprimare.6n cazul in care unul sau mai multe semne sunt prezente, medicul stomatolog va poate recomanda untratament ortodontic, sprecializat pe corectarea problemelor dentare de acest gen.

Bestele efectuate de medicul ortodont sunt urmatoarele

34
http://www.medicultau.com/boli-si-tratamente/terapia-cu-struguri-si-vinuri-medicinale/rolul-vitaminelor.phphttp://www.medicultau.com/boli-si-tratamente/terapia-cu-struguri-si-vinuri-medicinale/rolul-vitaminelor.php


35/63

0. 'adiografii dentare . !cest test imagistic ofera informatii utile despre structura osoasa siradacina dintilor. e asemenea radiografia dentara poate arata medicului de specialitate dacae"ista dinti care urmeaza sa erupa.

. Efectuarea in mod regulat a fotografiilor la nivelul fetei.1. Efectuarea amprentei dentare.B'!B!7EB>N 7!N-&N>A6E6 EB!'E

-data ce diagnosticul a fost stabilit, medicul ortodont va stabili o forma de tratament care sa se pliezepe nevoile pacientului# unii oameni trebuie sa poarte un aparat ortodontic mobil, acesta avand rolul de a stabiliza

pozitia dintilor.#cnd malocluzia dentara este cauzata de prezenta unui numar prea mare de dinti pentru

dimensiunea ma"ilarului, medicul specialist poate indica e"tractia unuia sau mai multor dinti. #aplicarea unui aparat ortodontic fi", iar in cazul e"trem de rare efectuarea unei interventii c+irurgicaleEXAMEN CLINIC OMFup trecerea n revist a acestor aspecte viznd rsunetul bolilor generale la nivelul cavitii bucale,n continuare ne vom referi la e"amenul clinic propriu#zis ce trebuie s#l efectum n cazul unui

bolnav cu o afeciune n sfera


36/63

iramida nazala prezinta radacina nasului in depresiunea subglabelar si baza cu cele nri. 6nferioravem varful nasului sau lobul si aripile nasului.Re0iunea laiala 5orala= a uzelor6 limite *uperior $ linie orizontala prin partea mobila a septului nazalF 6nferior $ santul mento#labialF Nateral $ linii verticale care trec la 0 cm de comisurile bucale.+uzele prezinta o fata anterioara $ cutanata, cu un sant vertical numit filtru.0. - fata posterioara $ mucoasa care privesta spre vestibulul bucalF. - margine aderenta1. - margine libera cu rosul buzelor, ele delimiteaza orificiul bucal, ce formeaza lateral comisurile sauung+iurile bucale.Re0iunea mentoniera limite 6n sus $ santul mento#labial 6n jos $ marginea inferioara a mandibulei Nateral $ prelungirea liniilor vertebrale duse la 0 cm de comisuruile labiale.Re0iunea "al"eralase continua in profunzime cu regiunea orbitala.

Este alcatuita din pleoape, care delimiteaza fanta palpebrala, iar in grosimea pleoapelor sunt cailelacrimale.Nimite $ reprezentate de marginile aditusului orbitar.%iecare pleoapa are # fata anterioara # cu piele fata posterioara $ mulata pe bulbul ocularmargine aderentaQmargine libera cu cili (genE).>ng+iurile oc+iului se mai numesc si comisuri.6n ung+iul medial avem # *acul alcrimal

# curuncula lacrimala.@landa lacrimala este situata intr#o fosa la nivelul peretelui superior al orbitei.Re0iunea 0eniala 5a ora1ilor ,au u#al


37/63

# 7edial $ faringele# *uperior $ meatul acustic e"tern si articulatia temporomandibulara# 6nferior# loja glandei submandibulare.rin glanda parotida trec# !rtera carotida e"terna cu ramurile sale terminale# !rtera ma"ilara# !rtera temporala superficiala# Cena submandibulara# odulii limfaticu parotidieni superficiali Gi profunzi# ervul auriculotemporal ( asigura inervatia secretorie a glandei prin ganglionul otic)# ervul facial $ se imparte in ramuri terminale in profunzimea glandei parotide, de aceea tumorileparotidiene sunt insotite de paralizia nervului.Re0iunile "ro3une ale 3etei.K Re0iunea in3ratem"oralaK Re0iunea oritaraK Re0iunile vi,#eralesunt reprezentate de

# &avitatea nazal # *inusurile paranazale # &avitatea bucala # %aringe.Con,ultatie "rimara - a"re#iere ,tatu, entar ,i "aroontalCon,ultatia "rimaraeste o procedura stomatologica foarte importanta, prin care medicul evalueazaintreg aparatul masticator, capul si gatul pacientului, factorii de risc ce pot contribui la deteriorareasanatatii orale, stabileste un diagnostic si un plan de tratament personalizat.rima consultatie stomatologica trebuie sa aiba loc cel mai devreme pana la sase luni de la aparitiaprimului dinte si nu mai tarziu de varsta de 0 ani, iar perioada ma"ima intre controale # in cazul in

care nu apare nicio problema # trebuie sa fie de 5 luni.%izitele re0ulate la mei#ul ,tomatolo0 ienti3i#a in ,taiul in#i"ient "roleme entare=evitan a,t3el urerea ,i "iereri e tim" ,i ani*!fectiunile dentare netratate duc la pierderea dintilor.Este gresit sa credem ca "er,oanele #u "roteza entaranu necesita consultul unui medicstomatolog. -data cu inaintarea in varsta creste riscul aparitiei leziunilor bucale sau c+iar acancerului, insa medicul poate observa si trata din timp aceste probleme. Botodata trebuie sa tineticont de faptul ca in timp structura osoasa a ma"ilarului se resoarbe, astfel incat proteza se largeste siinevitabil va rani anumite zone din cavitatea orala. 6n acest caz se impune ajustarea sau sc+imbarea

protezei dentare.'evenind la consultatia primara, informatiile obtinute in timpul acesteia sunt foarte importante pentrustabilirea planului de tratament. *tomatologul trebuie sa stie daca urmati o anumita medicatie si careeste aceasta, daca sunteti fumator sau obisnuiti sa consumati alcool, lista de substante la caresunteti alergic, e"periente anterioare privind anestezia dentara (inclusiv a membrilor familiei),spitalizari sau interventii c+irurgicale anterioare.-binerea unor date ct mai complete n vederea precizrii diagnosticului i evalurii posibilitilorterapeutice presupune parcurgerea urmtoarelor etape

0. anamnezaF. e"amenul clinic e"o# i endooralF

1. e"aminri complementareF;. interpretarea datelor i stabilirea diagnosticului.

37


38/63

ANAMNE$A!namneza reprezint primul pas n stabilirea diagnosticului, orienteaz e"amenul clinic

i investigaiile paraclinice necesare. e multe ori, diagnosticul corect este sugerat de un istoric bineconturat al bolii, e"amenul clinic i investigaiile ulterioare doar confirmndu#l.?n timpul anamnezei este important ca medicul s inspire ncredere. ?ntrebrile vor fi adresate ntr#osecven logic, ascultnd rspunsurile i orientnd anamneza n consecin. !namneza permite# monitorizarea statusului medical al pacientului i evaluarea afeciunilor sistemice care pot fiasociateF# aprecierea modului n care tratamentul stomatologic poate influena starea general de sntateF#aprecierea eventualelor influene ale strii generale de sntate asupra sntii orale i Q sau atratamentui stomatologic. !namneza trebuie s cuprind# datele administrativeF# factorii de riscF# antecedentele +eredo#colateraleF

# antecedentele personale $ fiziologiceF$ patologiceF# motivul prezentriiF# istoricul afeciunii.

ate administrative#datele de identificare i administrative ale pacientului nume, prenume,#vrst, se" (vrsta i se"ul pacientului pot fi elemente importante n orientarea diagnosticului)F# adresa e"act jude, ora, strad, numr, telefon, cod potalF#originea geografic pentru strini # avnd n vedere predominena unor,afeciuni n anumite

zone geografice sau c+iar distribuia endemicF# situaia familial starea civil, dac are sau nu copiiF# profesia actual i anterioar important pentru riscuri sau boli profesionale. *e noteaz orice#e"punere profesional la pulberi, substane c+imice sau boli.# +obbR#urile por oferi de asemenea informaii utile.

%actori de risc #fumat Wse ntreab dac este fumtor Q nefumtorF Wla nefumtori se precizeaz dac au fumat vreodatF Wse precizeaz durata (n ani) i cantitatea (n numrul de igri fumate pe zi)F

Wse menioneaz fumatul de pip sau trabuc, obiceiurile de a mesteca tutun sau aa#numitul 9fumat invers: (cu captul aprins n gur)F# alcool W tipul de buturi (neoplazii ale mucoasei orale)F

W cantitatea zilnic apro"imativFWfrecvena consumuluiFW durata (n ani)Fbutor ocazional trebuie aflat ce nseamn asta n accepiunea sa.#consum de droguriF# profesionali privind profesia actual i anterioar (lucrtori agricoli $ c+eilitaactinicF tipograf $into"icaii cu plumb, etc.)F# evenimente stressante (lic+enul plan oral poate fi declanat de ocuri)F!ntecedente +eredo#colaterale (familiale)

7ulte boli se transmit ereditar. >nele neoplazii sunt mai frecvente n anumite familiiF attfactorii genetici ct i e"punerea frecvent la factorii de mediu pot e"plica aceste asocieri familiale.

38


39/63

7edicul va stabili dac e"ist#afeciuni similare n familie,#afeciuni generale care pot fi corelate cu afeciunea actual a pacientului saupot influena evoluia oritratamentul afeciunii actuale.

!ntecedente personale fiziologice # menar+aF # sarcinile (eventual i sarcina prezent la momentul consultului)F # naterileF #tulburrile pre# i postmenopauzF # metode contraceptive utilizate (contraceptive $ tipul acestora).!ntecedente personale patologice#*e consemneaz n ordine cronologic afeciunile, interveniile c+irurgicale, eventualele accidentepe care pacientul le#a suferit pn n prezent.#Na toate afeciunile semnalate se noteaz data diagnostrii, tratamentele efectuate, rezultatulterapeutic obinut, starea prezent (vindecatQactiv), etc.

#*e menioneaz eventualele alergii, focare de infecie (-'N), boli infecioase, colagenoze,antecedente oncologice (tumori, tratamentul efectuat $ intervenii c+irurgicale, radioterapie,c+imioterapie, momentul interveniei, ct timp a trecut, metastaze, recidive, etc.).ole consemneaz tratamentele medicamentoase efectuate n prezent i n antecedente.7edicamentele administrate pe cale sistemic pot induce diverse reacii la nivelul cavitii oralereacii lic+enoide orale, +iperplazii gingivale, "erostomie, etc.#-biceiurile de igien oral, pasta de dini folosit, apele de gur, etc. ?n anumite circumstaneprodusele de igien oral pot avea efecte adverse asupra esuturilor orale (reacii lic+enoide orale).7otivul prezentrii?n multe cazuri pacienii prezint mai multe simptome. 7edicul trebuie s decid care dintre aceste

simptome a determinat pacientul s solicite consult de specialitate. durereF se precizeaz ` localizarea (teritoriul anatomic, durere localizat sau iradiat)F ` caracterul (spontan sau provocat)F ` factori declanatori sau agravani (rece, cald, factori funcionali, etc)F ` intensitatea (variabil, jen dureroas, durere puternic, etc.)F

` forma ( neptur, tensiune, lancinant, pulsatil, etc.)F ` iradierea (zona de iradiere)F ` tulburri asociate (lcrimare, +ipersalivaie, tumefieri, etc.)F

tulburri funcionaleF se consemneaz` debutul (brusc, progresiv)F ` severitatea (apreciat pe o scar de la 0 la 0/)F ` durata (continu, intermitent, discontinu). formaiuni, leziuni la nivelul cavitii bucaleF se noteaz ` tipul de leziune elementarF ` momentul instalrii leziunilorF ` sediulF ` culoareaF ` e"tinderea (dimensiuni)F

` raportul cu esuturile nvecinate (bine delimitate, difuze)F ` debutul (instalate progresiv sau brusc)F

39


40/63

` tendina evolutiv (s#au e"tins treptat, auQnu tendina de a regresa, i#au modificataspectul de la debutQ nu, caracterul recidivant)F ` fenomene generale asociate (febr, stare general alterat, adinamie)F ` fenomene locale asociate $ adenopatie, tumefacie, modificarea temperaturii, culorii locale,leziuni cutanate asociate, etc. ` tratamentele urmate i rezultatele terapeutice. 6storicul afeciunii

%iecare dintre simptomele de debut trebuie discutat n detaliu cu pacientul. 6storiculbolii prezente va fi scris n ordinea cronologic a evenimentelor, preciznd# simptomele prezente # pentru orice simptom trebuiesc stabilite# momentul i condiiile n care a aprut primul simptomF# modalitatea i caracteristicile de debut simptomul a aprut brusc, rapid sau progresiv, a fostcontinuu sau intermitentF acuzele se agravauQse ameliorau n funcie de ali factori i ce fceapacientul n momentul apariiei simptomuluiF# sediul i iradierea care este sediul e"act al simptomului (cu referire n special la durere # dac este

localizat sau difuz, iradierea).# caracterul # pacientul va fi ntrebat ce nelege e"act prin cuvintele cu care descrie simptomul.# severitatea cea mai bun modalitate de evaluare a severitii este n funcie de perturbareaactivitii normale i a somnului pacientului (un simptom sever face imposibil activitatea zilnic).# durataF# factori de agravare sau ameliorare pacientul va fi ntrebat dac e"ist circumstane n caresimptomele se agraveazQamelioreazF# simptome asociate se ncearc depistarea unor simptome care pot fi asociate cu anumite afeciuni.e obicei e"ist o combinaie a acuzelor caracteristice care sugereaz diagnosticul cel mai probabil.# evoluia n timpF

# tratamentul actual medicaa administrat, doza, intervalul de timp, rezultate, efecte secundare,recidive dup ntreruperea medicaieiF# starea actual apreciat de pacient. .EXAMENUL CLINIC (ENERAL

` dezvoltarea somatic n raport cu vrsta, se"ul i tipul constituional +iposom, normosom,+ipersomF` starea generalF` orientarea temporo#spaialF` atitudinea cooperantQnuF

` coloraia tegumentelor i mucoaselor (normal colorate, palide, cianotice, +iperpigmentate,etc.)F` tensiunea arterialF` pulsulF

ac e"ist suspiciuni cu privire la anumite afeciuni sistemice pacientul va fi ndrumat pentru consultla medicul de familie sau specialist. EXAMENUL LOCO-RE(IONALcuprinde e"amenul e"obucal i e"amenul endobucal.Be+nici de baz#inspecHie,#palpare,

#probare#percutie#auscultaHie,

40


41/63

#e"amen functional#imagistic,#teste de laborator

E"amenul fizic necesita# manusi, instrumente sterile, masc,oc+elari de protecHie,surs delumin#oglind frontal,lamp &lar.6ncepe cu prezentarea ,stringerea viguroas a miinii, comunicareprin voce ,pastrarea contactului ocular

#*e apreciaz statusul fizic general apparent, tipul constituional, dezvoltarea general, stareade nutriie, dezvoltarea musculaturii i a sc+eletului, starea psi+ic #*e iau semnele vitale puls B!, Bemperatur ,diurez,frecvenH respiratorie, #*imetria feHei, piramidei nazale,orbitelor,#implantarea pavilioanelor auriculare,#observarea de cicatrici, deformari ,pareze faciale,miGcarile mandibulei ,tonusul muscular, tumefacHii,

#culoarea pielii, ras+, pete, discolorari, formaHiuni tumorale,e"crescente,#cderea parului,#miros neplacut,indor al respiratiei n e"pir completat pentru un e"amen minuios al tuturor aparatelori sistemelor.

EM!7E>N EM-&!N # se va e"amina faa i regiunile cervicale antero#laterale prininspecie din faH Gi profil i palpare.

%emeile trebuiesc rugate s se demac+ieze deoarece fardurile pot masca diversele modificri.E"amenul facial e"ooral se face din norm frontal i lateral.EBamenul 3a#ial eBooral 3rontal*Na inspecie se urmresc

` forma feei rotund, oval, triung+iular, ptratF` simetria feei pstratQasimetric, preciznd zona i eventual cauza asimetriei # cicatrici,procese inflamatorii, tumori, etc.F

` anurile faciale normal conturate, terse sau accentuateF` aspectul tegumentelor fine, aspre, uscateF` eventuale modificri de coloraie (congestie, paloare sau modificri de pigmentaie). ee"emplu, modificrile de pigmentaie ale mucoasei orale observate n insuficiena adrenal,instalat ca efect secundar al terapiei cu antiinflamatoare, este oglindit de modificri similareale tegumentului capului i gtuluiF` integritatea tegumentelorF` etajele feei (egale, proporionale, etajul inferior mrit sau micorat, etc.)F` roul buzelor i poriunea dermic nalt, medie sau scurt.La eBaminarea in "ro3il pacientul va sta drept n fotoliu, cu privirea ndreptat nainte, iar

medicul situat lateral, va urmri raportul buzelor i al mentonului n cmpul de profil. *econsemneaz profilul pacientului drept, conve" sau concav.>ng+iul nazofrontal este definit caung+iul format de liniile care sunt tangeniale la glabel i la dorsul nasului cu intersectare lardcin, aa cum se vede din profil .>ng+iul normal este de 04#014 de grade.

Na femei dorsul nasului este apro"imativ situat la mm posterior de o linie trecut de la radi"prin vrful nasului ,la brbai dorsul nasului sta pe aceast linie sau uor n spatele ei. Nungimeanasului de la rdacin la varf trebuie s fie msurat clinic sau fotografiat, distana ideal de lastomion la gonion fiind dac etajul inferior al fetei este egal cu cel mijlociu. ac nu estebine proporionat etajul mijlociu al fetei este bine s evaluam lungimea nasului la /,5= ori din

nlimea mediofacial. roiecia vrfului nasului poate fi definit prin distana la c

Documents

EXAMEN OMF