Auditul statutar al situatiilor financiare

1. Când se verifică respectarea principiilor contabile în ce priveşte capitalurile proprii, ce obiective de audit identificaţi: a) drepturi şi obligaţii şi evaluarea; b) drepturi şi obligaţii şi existenţa; c) numai existenţa.

2. Principiul separării responsabilităţilor în sistemul de control intern al unei bănci presupune: a) evitarea alocării de responsabilităţi personalului, care să conducă la conflicte de interese; b) punerea unei persoane în situaţia de a acţiona în front office; c) punerea unei persoane în situaţia de a acţiona în back office.

3. Conceptul de independenţă în audit.

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica

liberă, indiferent de natura serviciului prestat.In cazul executării unei misiuni de audit

independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit

misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.

Componentele fundamentale ale independenţei sunt: independenţa de spirit(raţionamentul

profesional) şi independenţa în aparenţă (comportamentală).

4. Enumeraţi şi explicaţi opt diferenţe între auditul extern şi auditul intern.

1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de

vedere juridic, in timp ce auditorul intern face parte din personalul intreprinderii.

2. Beneficiarii: auditorul extern auditeaza conturile pentru toti cei care au nevoie, de

regula tertii, iar auditorul intern lucreaza in folosul responsabililor firmei.

3. Obiectivele: auditorul extern certifica imaginea fidela, clara si completa a pozitiei

si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de entitate, in timp ce auditul

intern apreciaza bunul mers al procedurilor de control intern si recomanda actiunile

necesare pentru imbunatatirea acestora.

4. Domeniul de aplicare: in cazul auditului extern este tot ceea ce participa la

elaborarea situatiilor financiare, in sexsul ca auditul extern vizeaza sistemele de

informare iar auditul intern are ca domeniu de aplicare toate functiile intreprinderii.

1

5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocupa de frauda in masura in care aceasta

are sau se presupune ca are legatura cu situatiile financiare, iar auditul intern se

preocupa de orice frauda.

6. Independenta: auditorul extern trebuie sa fie independent fata de client, iar

auditorul intern face parte din personalul intreprinderii.

7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitenta, in timp ce auditul intern

este o activitate permanenta.

8. Metoda: auditorii externi lucreaza dupa metode verificate (prevazute in standarde)

in timp ce auditorii interni au o metoda de lucru specifica.

2

Expertize Contabile

1. Cum se clasifica expertizele contabile?

a) Dupa scopul primcipal in care au fost solicitate:

- expertixe contabila judiciare, reglementate de: Codul de procedura civila, Codul de

procedura penala si alte legi specializate;

- expertise contabila extrajudiciare efectuate in afara procedurilor reglementate privind

rezolvarea unor cause supuse verdictului justitiei. Sunt effectuate in afara unui process

justitiar. Nu au calitatea de mijloc de proba in justitie, ci cel mult de argumentare pentru

solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru

rezolvarea unor litigii pe cale amiabila.

b) Dupa natura principalelor obiective la care se refera:

- Expertize contabile civile dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor civile;

- Expertize contabile penale dispuse/acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate

litigiilor penale;

- Expertize contabile comerciale dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale;

- Expertize contabile fiscale dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale

- Alte categorii de expertise contabile judiciare dispuse de organele in drept sau

extrajudiciare solicitate de catre clienti.

2. Care este finalitatea expertizelor contabile?

Caracteristica exentiala a expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare este ca

acestea au un scop definit in momentul solicitarii si acceptarii lor de catre experti. Acest

scop definit se concretizeaza in obiectivele, respective intrebarile la care trebuie sa

raspunda expertul contabil.

Scopul expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare mai este si utilizarea

acestora dar numai in contextual in care acestea au fost solicitate. Intrucat expertul

contabil isi exprima fundamental raspunsul la fiecare obiectiv stabilit, inaintea efectuarii

expertizei contabile, aceste raspunsuri nu pot fi generalizate nici in timp nici in spatiu.

3

Ele sunt speifice expertizei respective. O consecinta a faptului ca raspunsurile formulate

de expertul contabil in expertizele judiciare si extrajudiciare nu constituie opinii ci doar

lamuriri, expertizele nu au ca finalitate publicarea lor. Ele sunt cel mult transparente in

folosul celor care justifica un interes material sau moral in consultarea si utilizarea lor.

3. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

a) Detinerea unei competente intelectuale specifice obtinuta prin formare si

invatamant;

b) Respectarea de catre membrii unui ansamblu de valori si reguli stabilite de

organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate;

c) Recunoasterea unei datorii vizavi de public n ansamblu;

Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in

contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate

vizavi de angajator. Tinand seama de remarcile precedente este de datoria organismelor

profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze

o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie.

Profesia contabila libera este bazata pe moralitate ireprosabila, pe intependenta,

pe stiinta in profesie, pe competenta.

4

Evaluarea întreprinderilor

1. Ce relatie existã între valoarea întreprinderii si rata de actualizare: a) direct proportionalã; b) invers proportionalã; c) depinde de numãrul si mãrimea riscurilor.

2. Activul net corijat al întreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiarã de 3.000 lei, iar rata neutrã de 20%. Superprofitul va fi de:

a) plus 2.000 mii lei;

b) minus 1.400 mii lei;

c) plus 1.400 mii lei.

Superprofitul reprezinta diferenta dintre capacitatea beneficiara si profitul care ri fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu ANC.

Superprofit = CB-ANC x I = 3.000-22.000x20% = - 1.400

3. Ce întelegeti prin valoarea patrimonialã a unei întreprinderi?

Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat 

Activul net corijat se calculează prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORII

Metodele de determinare sunt: Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substanţiale Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )

5

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

1. Definiţi lichidarea societăţilor comerciale.

O societate comerciala dispare ca entitate economica, sociala si juridica o data cu

dizolvarea si lichidarea ei. Lichidarea unei societati comerciale consta dintr-un ansamblu

de operatii care dupa dizolvarea societatii au ca obiect realizarea elementelor de active

(transformarea lor in bani) si plata creditelor in vederea partajului activului net ramas

intre asociati.

2. Care creanţe constituie categorii distincte de creanţe?

Urmatoarele categorii de creante se considera categorii distincte de creante care

voteaza separat:

Creante garantate;

Creante salariale;

Creante bugetare;

Creante chirografare

Alte creante chirografare

3. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?

Dizolvarea societatii are ca efect deschderea procedurii lichidarii. Dizolvarea

entitatii are loc fara lichidare in cazul fuziunii ori divizarii totale a soietatii sau in alte

cazuri prevazute de lege. Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat,

pentru durata sa, are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de

la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei.

6

Studii de Fezabilitate

1. De ce este nevoie de un plan de afaceri ?

Un plan de afaceri se bazeaza pe urmatoarele elemente: Un intreprinzator (omul de afaceri) care isi asuma constient anumite

riscuri si doreste sa obtina un anumit profit; Mai multe activitati care consuma resurse si care genereaza profit (ideea

de afacere); Un mediu in care se desfasoara aceste activitati (mediul de afaceri)

Planul de afaceri reprezinta pe de o parte instrumental intern prin care se poate

conduce si controla procesul de demarare si functionare ulterioara a firmei. Pe de alta

parte planul de afaceri reprezinta un instrument extern de comunicare cu mediul

economic.

2. Prin prismă strategică, ce presupune o investiție de înlocuire?

Investitii de inlocuire care au ca sursa amortizarea si servesc pentru inlocuirea

elementelor de capital fix uzate care sunt scoase din functiune si inlocuite cu altele noi.

In teoria economica se utilizează des notiunile de investitii de inlocuire si investitiile

de dezvoltare, dar in practica este dificila departajarea lor, atat ca surse de realizare, cat si

din punct de vedere al efectelor obtinute. Astfel, orice investitie de inlocuire produce

modificari specifice investitiilor de dezvoltare sau noi si orice investitie de dezvoltare

presupune cel putin o investitie de inlocuire.

3. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 15.000 lei şi o rată de actualizare de 19% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investitie

Costuri de exploatare

TotalCost

Total incasari

0 15.000 15.0001 6.420 6.420 9.4402 6.620 6.620 9.6403 7.500 7.500 10.7004 6.500 6.500 11.7005 8.500 8.500 22.700Total 11.445 35.540 50.540 64.180

7

Calculati cash-flow-ul net actualizat anual aferent proiectului.

Raspuns:

CF net an 1 = 9440-6420 = 3020

CF net an 2 = 9640-6620 = 3020

CF net an 3 = 10700-7500 = 3200

CF net an 4 = 11700-650 = 5200

CF net an 5 = 22700-8500 = 14200

CAFi = CFn/(1+r)i

CAF1 = 3020/(1+0.19)1 = 2538

CAF2 = 3020/(1+0.19)2 = 2133

CAF3 = 3200/(1+0.19)3 = 1899

CAF4 = 5200/(1+0.19)4 = 2593

CAF5 = 14200/(1+0.19)5 = 5951

An Cost investitie

Costuri de exploatare

TotalCost

Total incasari

Cash-flow anual net

VAN0.19

Cash-flow anual netactualizat

0 15.000 15.000 -15.000 -15.000 01 6.420 6.420 9.440 3.020 2.538 2.5382 6.620 6.620 9.640 3.020 2.133 2.1333 7.500 7.500 10.700 3.200 1.899 1.8994 6.500 6.500 11.700 5.200 2.593 2.5935 8.500 8.500 22.700 14.200 5.951 5.951Total 11.445 35.540 50.540 64.180 13.640 113 15.113

4. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei şi o rată de actualizare de 19% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

8

An Cost investitie

Costuri de exploatare

TotalCost

Total incasari

Cash- flow anual net

0 11.445 6.420 17.865 8.520 -9.3451 6.420 6.420 9.440 3.0202 6.420 6.420 9.440 3.0203 6.500 6.500 9.700 3.2004 6.500 6.500 9.700 3.2005 6.500 6.500 9.700 3.200Total 11.445 38.760 50.205 56.500 6.295

Calculați termenul de recuperare al investitiei.

Rentabilitatea medie investitionala (RMI) = rezultatul mediu anual/Investitia medie

anualaIn cazul nostru rezultatul anual este cash-flow-ul.Considerand ca investitia

genereaza efecte inca din anul zero si nu are valoare reziduala, fiind inclusa incosturile

exploatarii, vom determina valoarea cash-flow-lui si pentru anul zero ca fiind diferenta

intretotal incasari si costuri de exploatare

CF0= 8.520-6.420 = 2.100 lei

CF1= 9.440-6.420 = 3.020 lei

CF2= 9.440-6.420 = 3.020 lei

CF3= 9.700-6.500 = 3.200 lei

CF4= 9.700-6.500 = 3.200 lei

CF5= 9.700-6.500 = 3.200 lei

Rezultatul mediu anual = (2100+3020+3020+3200+3200+3200)/6 = 2.956,67

Investitia medie anuala = 11.445/6 = 1.907,50 lei

Rentabilitatea medie = 2.956,67/1.907,50 = 1.55

Analiza diagnostic a întreprinderii

9

1. Să se analizeze pozi ț ia financiară a unei întreprinderi din sectorul comercial cu urmatoarea situatie bilantiera:

Indicator 31.12.n Imobilizări 30000 Stocuri 4000 Creante 5000 Disponibilități 1000 Capitaluri proprii 20000 Datorii mai mari de un an 5000 Datorii de exploatare 13000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 2000

Rezolvare:

Bilant:

Active imobilizate: 30.000

Active curente= Stocuri+Creante+Disponibilitati = 4.000+5.000+1.000 = 10.000

Total Active = 40.000

Capital si reserve = 20.000

Datorii pe termen lung = 5.000

Datorii pe termen scurt = Datorii din exploatare+Datorii bancare pe termen f. scurt =

13.000+2.000 = 15.000

Total Capital Propriu si Datorii = 20.000

1. Indicatori de lichiditate:

Indicatorul lichiditatii curente:

Active curente*100/Datorii curente = 10.000*100/15.000 = 66.66%

Valoare recomandata acceptabila>100;

Ofera garantia acoperirii datoriilor din activele curente.

Indicatorul lichiditatii immediate:

Active curente-Stocuri *100/Datorii curente = 10.000-4.000*100/15.000 =

6.000/15.000*100 = 40

Acoperire deficitara de lichiditate imediata

10

2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare:

Capital imprumutat*100/Capital propriu = 5.000*100/20.000 = 25%

sau

Capital imprulutat *100/Capital angajat = 5.000*100/5.000+20.000 = 20%

Capital imprumutat = credite de peste un an;

Capital angajat = capital imprumutat+capital propriu.

2. Se cunosc următoarele informatii financiare referitoare la o societate comercială ce activează în domeniul consultantei financiare pentru investitii directe:

Indicator u.m. Imobilizări 1000 Stocuri 300 Creanțe 800 Disponibilități 100 Capitaluri proprii 700 Datorii financiare 500 Furnizori 500 Datorii salariale 300 Datorii fiscale si sociale 150 Credite de trezorerie 50 Cifra de afaceri 5000

Să se calculeze şi să se interpreteze duratele de rotatie ale elementelor de activ şi pasiv circulant şi viteza de rotatie a activului circulant net .

a) Viteza de rotatie a activelor circulante arata numarul de cicluri efectuate

de activele circulante in decursul unei perioade

Vrot = CA/Acirc

Acirc = stocuri+creante+disponibilitati = 300+800+100 = 1.200

Vrot = CA/Acirc = 5.000/1.200 = 4,16

b) Pasive circulante = datorii curente = furnizori+datorii salariale+datorii

fiscale+credite trezorerie = 500+300+150+50 = 1.000

11

c) Active circulante nete = active circulante - datorii nete = 1200 – 1000 =

200

Vrot Acirc nete = CA/Acirc nete = 5000/200 = 25

Din analiza efectuata rezulta eficienta utilizarii activelor si ale activelor

circulante nete, cresterea graului de lichiditate a activelor circulante.

Consultanta fiscala acordata intreprinderilor

12

1. Un plătitor de impozit pe profit şi TVA înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu protocolul în sumă de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate în sumă de 300.000 lei. Să se determine impozitul pe profit de plată.

Rezolvare:

Venituri totale = 300.000 lei;

Cheltuieli totale = 130.000 lei, din care

- cheltuieli cu protocolul = 10.000 lei

Profitul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile +

Cheltuieli nedeductibile.

Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil

Conform art.21 alin.3, lit.a Cod fiscal, cheltuielile cu protocolul au deductibilitate

limitata. Acestea sunt deductibile in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei

rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor

impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit. 

Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor

si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza

ajustarile fiscale. 

Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat,

cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul

veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

Conform celor de mai sus, determinam valoarea cheltuielilor cu protocolul deductibile

fiscal la calculul impozitului pe profit, astfel:

Cheltuieli protocol deductibile = 2% x [ Venituri totale -( Cheltuieli totale + Cheltuieli de

protocol)] = 2% x ( 300.000 - 130.000 +10.000) = 2% x180.000 = 3.600 lei

Astfel, din totalul cheltuielilor de protocol de 10.000 lei doar suma de 3.600 lei este

deductibila fisca, diferenta de 6.400 lei fiind nedeductibila. TVA nedeductibil aferent

protocol nedeductibil = 6.400 x19% = 1.216 lei. TVA -ul in suma de 1.216 lei care a fost

dedus initial, acum la calculul impozitului pe profit devine cheltuiala  nedeductibila si se

inregistreaza pe contul 635" Cheltuieli cu alte impozite si taxe". 

13

Astfel, cheltuielile totale au devenit de 130.000 + 1.216 lei = 131.216 lei, din care 

cheltuieli nedeductbile = 6.400+1.216  = 7.616 lei

Determinarea profitului impozabil:

Profit impozabil = 300.000 - 131.216 + 7.616  = 176.400  lei

Impozit pe profit = 16% x 176.400 = 28.224 lei - si se rotunjeste la 28.224lei.

In concluzie, in trimestrul 1 societatea datoreaza un impozit pe profit in suma de 28.224

lei.

2. Cum se stabilesc plăţile anticipate de impozit în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosinţei bunurilor?

 Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit,

luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul

precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit

legii. În cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin.

(3), contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate

pentru ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual

calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati

anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se

repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile

de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul

net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii, potrivit

deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Platile anticipate

pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se

stabilesc de organul fiscal astfel:

a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau

b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla,

potrivit optiunii. În cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea

folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea

venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare,

14

comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza

impunerea.

Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei

luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care

plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaratiei

privind venitul realizat. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole,

potrivit art. 72 si 73, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul

aferent acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit pana la data de 1

septembrie inclusiv si 50% din impozit pana la data de 15 noiembrie inclusiv.

Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin

ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala

Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul

anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat

pentru anul curent, sau venitul net din declaratia privind venitul realizat pentru anul fiscal

precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16%

prevazuta la art. 43 alin.

Platile anticipate stabilite pe baza contractelor incheiate intre parti in care chiria este

exprimata in lei, potrivit prevederilor art. 63 alin. (2), precum si pentru veniturile din

activitati independente si agricole, impuse pe baza normelor de venit, reprezinta impozit

final

In situatia rezilierii, in cursul anului fiscal, a contractelor incheiate intre parti in care

chiria este exprimata in lei, platile anticipate stabilite potrivit prevederilor art. 63 alin. (2)

vor fi recalculate de organul fiscal competent la cererea contribuabilului, pe baza de

documente justificative.

Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si/sau venituri din

activitati agricole si care in cursul anului fiscal isi inceteaza activitatea, precum si cei care

intra in suspendare temporara a activitatii, potrivit legislatiei in materie, au obligatia de a

depune la organul fiscal competent o declaratie, insotita de documente justificative, in

termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, in vederea recalcularii platilor

anticipate.

15

Procedura de aplicare a prevederilor alin. (8) se stabileste prin ordin al presedintelui

Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in conformitate cu prevederile Ordonantei

Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

3. Cum se analizează din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul?

Deductibile: care se incadreaza in limita de 2% aplicata asupra diferentei dintre totalul

veniturilor impozabile si al cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai putin cheltuielile

cu impozitul pe profit (current si amanat) si cheltuielile de protocol;

Nedeductibile: care depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei dintre totalul

veniturilor impozabile si al cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai putin cheltuielile

cu impozitul pe profit (current si amanat) si cheltuielile de protocol;

4. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B, înregistrată în scop de TVA în România (art 153), care la rândul său livrează bunuri către C, înregistrată în scop de TVA în Serbia. Bunurile sunt transportate de B din România în Serbia. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin celor trei plătitori de TVA.

Persoana impozabila care are sediul activităţii economice in Romania si realizează sau

intentionează sa realizeze o activitate economica ce implica operatiuni taxabile şi/sau

scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea

în scopuri de TVA la organul fiscal competent, denumită în continuare înregistrare

normală în scopuri de taxă, după cum urmează:

a) înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:

1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte

plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), cu privire la regimul special de scutire

pentru întreprinderile mici;

2. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire

prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut

la art. 152 alin. (1), în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau a depăşit

acest plafon;

16

c) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului

de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de

taxă;

O persoană impozabilă care nu este stabilită în România conform art.

125^1 alin. (2) și nici înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 va

solicita înregistrarea în scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operațiuni

realizate pe teritoriul României care dau drept de deducere a taxei, altele decât serviciile

de transport și serviciile auxiliare acestora, scutite în temeiul art. 143 alin. (1) lit. c)—

m), art. 144 alin. (1) lit. c) și art. 144^1, înainte de efectuarea respectivelor operațiuni, cu

excepția situațiilor în care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, conform art.

150 alin. (2)—(6).

Nu sunt obligate să se înregistreze în România, conform prezentului articol,

persoanele stabilite în afara Comunității Europene care prestează servicii electronice către

persoane neimpozabile din România și care sunt înregistrate într-un alt stat membru,

conform regimului special pentru servicii electronice, pentru toate serviciile electronice

prestate în Comunitatea Europeană.

Persoana impozabilă care nu este stabilită în România conform art.

125^1 alin. (2) și nici înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 poate

solicita înregistrarea în scopuri de TVA dacă efectuează în România oricare dintre

următoarele operațiuni:

a) importuri de bunuri;

b) operațiuni prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), dacă optează pentru taxarea acestora,

conform art. 141alin. (3);

c) operațiuni prevăzute la art. 141alin. (2) lit. f), dacă acestea sunt taxabile prin efectul

legii sau prin opțiune conform art. 141alin. (3).

(5) Va solicita înregistrarea în scopuri de TVA conform acestui articol, înainte de

realizarea operaţiunilor, persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în

scopuri de TVA în România, care intenţionează:

a) să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata

taxei conform art. 151; sau

b) să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă

17

5. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

Acciza specifica pentru alcoolul de concentratie 100% este 750 lei.

20.000 a 0.5L = 100 hL

Cursul de schimb = 4.2655

Acciza = Concentratia alcoolica x Concentratia specifica x Cursul de schimb x Cantitatea in

hectolitri

Acciza:93%x750x4.2655x100 = 297.518,62

18

Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii

1. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de comert.

 OBIECTUL CONTABILITATII DE GESTIUNE

Obiectul contabilitatii de gestiune il constituie realizarea unei legaturi intre

cheltuielile efectuate si productia obtinuta, legatura concretizata in determinarea costului

pe purtatorul de cost ( produs, lucrare, serviciu, etc).

Costurile se determina atat standard cat si efectiv. Totodata, prin contabilitatea de

gestiune se realizeaza o comparatie intre costurile prestabilite (antecalculate) si cele

efective, determinand si interpretand abaterile rezultate.

Contabilitatea de gestiune mai da posibilitatea obtinerii de rezultate analitice pe fiecare

purtator de cost.

Contabilitatea de gestiune determina costurile si rezultatele analitice in faza de

obtinere ( fabricatie) a productiei. Totusi, rezultatele analitice pot fi corelate si in faza de

vanzare a produselor.

Contabilitatea de gestiune mai are si urmatoarele denumiri:

- contabilitate analitica pentru ca ofera informatii analitice prin cost si rezultat;

- contabilitate interna pentru ca informatiile sunt destinate numai pentru interiorul firmei (

dar si organelor de control conform legii);

- contabilitate manageriale pentru ca furnizeaza informatii prin cost si rezultat

managementului societatii. In fapt este partea cea mai importanta a contabilitatii

manageriale.

Organizarea contabilitatii de gestiune este obligatorie si cade in

sarcina conducatorului, administratorului unitatii patrimoniale.

ROLUL CONTABILITATII DE GESTIUNE

Rolul contabilitatii de gestiune reiese din obiect si este:

- de a determina structurile de costuri pe articole de calculatie;

- de a da posibilitatea formarii pretului de vanzare;

19

- de a sta la baza negocierii pretului de vanzare;

- de a sa posibilitatea unei comparabilitati in dinamica a costurilor pentru produse

similare;

- de a determina costul si rezultatul in mod analitic pe fiecare purtator de cost.

FUNCTIILE CONTABILITATII DE GESTIUNE

1. Determinarea, calculul costurilor standard prestabilite, bugetate – aceste costuri trebuie

stabilite inainte de lansarea in fabricatie a unui produs.

2. Inregistrarea efectiva analitica ci curenta a costurilor efectuate. Se face pe baza de

documente justificative si se da posibilitatea compararii informatiilor cu cele din

contabilitatea financiara. Reprezinta inregistrari propriu-zise de costuri pe elemente de

cheltuieli.

3. Functia de analiza, comparare si determinare de rezultate analitice. Se compara

costurile prestabilite cu cele efective, obtinand astfel rezultatele analitice. Functia poate fi

realizata numai cu conditia existentei celorlalte doua.

Corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune:

- sunt elemente ale dualismului contabil;

- contabilitatea financiara se realizeaza pe legi precise in timp ce contabilitatea de

gestiune se realizeaza pe legi dar in corelatie cu particularitatile firmei: obiectul de

activitate, factori, procedee de calculatie;

- ambele contabilitati sunt obligatorii;

- ambele conduc la obtinerea de informatii despre activitatea desfasurata de firma;

- contabilitatea financiara ofera informatii istorice, de cele mai multe ori, in timp ce

contabilitatea de gestiune ofera informatii curente, operative dar si istorice;

- contabilitatea financiara ofera informatii despre cheltuieli totale si rezultate totale, in

timp ce contabilitatea de gestiune ofera informatii despre costuri pe produs si rezultate

analitice ( pe produs);

- ambele contabilitati vin in sprijinul managementului firmei.

20

COSTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE INTRA IN STRUCTURA

COSTULUI

Costul reprezinta acea parte a cheltuielilor materiale, de personal si alte 

cheltuieli care intr-un fel sau altul, direct sau indirect concura la realizarea unui produs si

se regasesc in structura produsului respectiv.

In costul unui produs se cuprind direct sau indirect cheltuieli generate de 

materii prime, salarii si contributiile aferente, energie, amortizari, cheltuieli efectuate de

terti.

CLASIFICAREA CHELTUIELILOR 

1. Dupa posibilitatea identificarii pe purtatorul de cost in momentul efectuarii

cheltuielilor, de impart in:

a. Cheltuieli directe

b. Cheltuieli indirecte

a. Cheltuielile directe se identifica pe purtatorul de cost in momentul efectuarii. Se

cuprind aici cheltuielile generate de materii prime si alte materiale directe, salariile

personalului direct productiv si contributiile aferente si alte cheltuieli directe;

b. Cheltuielile indirecte care in momentu; efectuarii se regasesc pe sectorul de activitate

(locul de activitate). Ele ajung insa pe purtatorul de cost la sfarsitul lunii, dar indirect prin

repartizare. Se impart in :

- cheltuieli indirecte de productie care se regasesc la nivelul centului de responsabilitate

si de impart in:

- cheltuieli comune ale centrului de responsabilitate sau sectorului de activitate

- cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate

21

- cheltuieli indirecte generale si de admnistratie care se regasesc la nivelul administratiei

firmei.

Studiu de caz.

Se eliberează in consum, la 08.05.2012 ,100 mc cherestea la pretul de 340 lei si la

27.05.2012, 200 mc cherestea la pret de 368 lei .

- Consum materii prime ( cherestea ):

601 = 301 34000

921.1 = 901 34000

- Consum materii prime ( cherestea ):

601 = 301 73600

921.2 = 901 73600

2. Se eliberează in consum ambalaje in valoare de 25000 lei .

- Consum ambalaje:

608 = 381 25000

921.3 = 901 25000

3. Se acorda un avans spre decontare in valoare de 200 unui salariat. In timpul deplasării

el achita contravaloarea unei taxe de metrologie de 100 lei, TVA 24% si 50 masa. Se

restituie 50 prin chitanta la casierie.

- justificarea avansului :

922.1 = 901 100 ( taza de metrologie )

628 = 542 100

922.1 = 901 50 (masa)

625 = 542 50

4. Se înregistrează factura primita de la S.C. ELECTRICA S.A. pentru energie electrica,

in valoare de 2000 lei , TVA 24%.

- primirea facturii pentru energie:

% = 401 2480

605 2000

22

4426 480

922.2 = 901 2000

5. Se înregistrează factura primita de la S.C. AQUASOM S.A. pentru apa, in valoare de

3000 lei, TVA 24%.

- înregistrarea facturii

% = 401 3720

605 3000

4426 720

922.3 = 901 3000

6. Se executa reparaţii la un utilaj al societatii in valoare de 2000 lei, TVA 24%.

- primirea facturii:

% = 401 2480

611 2000

4426 480

922.4 = 901 2000

7. Se emite factura fiscala in valoare de 200 lei ,TVA 24%, reprezentand valoara

chiriei pentru depozitul de produse finite.

- Inregistrarea facturii:

% = 401 248

612 200

4426 48

922.5 = 901 200

8. Se dau in consum obiecte inventar pt sectorul administrative

603 = 303 1000

924.1 = 901 1000

9. Se acorda un scont de 10% unui client care achita înainte de termenul prevăzut in

contract, datoria fata de S.C. SAMUS MEX S.A. in valoare de 1800 lei.

% = 4111 1800

667 180

5121 1620

23

924.1 = 901 180

10. Se inregistreaza cheltuieli cu transportul produselor finite

624 = 401 200

925.1 = 901 200

Societatea este o societate de productie a carei activitati se realizeaza pe 3 sectii: S1, S2,

S3. Cheltuielile ce urmeaza sunt reprezentate de cheltuielile cu intretinerea si

functionarea utilajelor , care sunt structurate astfel:

cheltuieli cu amortizarea utilajelor care functioneaza in sectiile S1

si S2 sunt de 168000 lei iar suprafata sectiilor S1 si S2 utilizata

drept criteriu de repartizare a cheltuielilor cu amortizarea este de

2000 m² care sunt repartizate astfel 950m² pentru S1 si 1050m²

pentru S2 ;

cheltuielile cu energia utilizata de utilaje este de 80000 lei in cele

trei sectii, iar puterea instalata a utilajelor este de 800 KW

repartizate pe sectii astfel: S1 = 250 KW, S2 = 350 KW, S3 = 200

KW.

Determinarea coeficientilor de suplimentare penru cele doua categori de cheltuieli

indirecte :

a) pentru cheltuielile cu amortizarea utilajelor:

Ks(RAI) = 168000LEI / 2000m² = 84

b) pentru cheltuielile cu energia electrica:

Ks(RAI) = 80000 lei / 800 KW = 100

Se determina cota de cheltuieli indirecte de repartizare pe fiecare sectie:

a) pentru cheltuielile cu amortizarea :

Chas1 = b1 x Ks = 950 * 84 = 79800 lei

Chas2 = b2 x Ks = 1050 * 84 = 88200 lei

Total cheltuieli cu amortizarea = 79800 + 88200 = 168000 lei

b) pentru cheltuielile cu energia:

Ches1 = b1 * Ks = 250 * 100 = 25000 lei

Ches2 = b2 * Ks = 350 * 100 = 35000 lei

24

Ches3 = b3 * Ks = 200 * 100 = 20000 lei

Total cheltuieli cu energia repartizata = 80000 lei

Tinerea contabilitatii unei entitati

1. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 lei, format din 5.000 actiuni a 10 lei actiunea. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10,8 lei.

Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 de noi actiuni, la un pret de 10, 5 lei.

Aportul se aduce integral la subscriere.

Valoare nominala 5.000 actiuni x 10 lei = 50.000 leiValoare contabila 5.000 actiuni x 10.8lei = 54.000 leiActiuni nouValoare nominala 2.000 actiuni x 10 lei = 20. 000 leiValoare contabila 2.000 actiuni x 10.5 lei = 21.000 lei

Subscrierea la majorarea capitalului si aportul actiunilor:

4561 = % 21.0001011 20.000 1041 1.000

5121 = 4561 21.000 Transferarea capitalului nevarsat la varsat

1011 = 1012 20.000

2. SC TRAMECO SA achizitioneaza in anul 2003 o camioneta la valoarea de 8.000 lei cu o amortizare inregistrata de 5.000 lei. In anul 2005 se reevalueaza camioneta in functie de inflatia comunicata de Institutul National de Statistica, care este de 25%.

1. Achizitionare camioneta

2133 “Mijloace de transport” = 404”Furnizori de imobilizari” 8.000

2. Inregistrarea amortizarii

6811 = 281 5.000”Ch de exploatare privind am. imobilizarilor” “Am. privind imob. corporale”3. Reevaluarea camionetei

25

2133 “Mijloace de transport” = 105 “Diferete de reevaluare” 6.000

3. Sa se inregistreze in contabilitate urmatoarele operatii:

Obtinerea a 1.000 bucati din produsul A, la costul de productie unitar de 50 lei;

Livrarea integrala, fara facturare a productiei obtinute la un pret de vanzare de 57,50 lei/bucata, TVA de 24%;

Intocmirea facturii catre beneficiarul produselor finite;

Scaderea din evidenta a produselor vandute.

1. Obtinerea a 100 buc prod A

345 “produse finite” = 711 “Variatia stocurilor” 50.000

2. Vanzarea fara factura 418”Clienti facturi de intocmit” = % 71.300 701 “ Venituri din vanzarea produselor finite” 57.500 4428 “ TVA neexigibila” 13.800 3. Intocmirea facturii

4111 “Clienti” = 418 “Clienti facturi de intocmit” 57.5004428 “TVA neexigibila” = 4427”TVA colectata” 13.800

4. Descarcarea gestiunii

711 “Variatia stocurilor” = 345 “Produse finite” 50.000

4. S.C. ONIX S.A. executa lucrari unui client extern in valoare de 2000$, la cursul de 3,23lei/$. Incasarea sumei se face prin casieria unitatii la cursul de 3,22 lei/$. Se inregistreaza si diferentele de curs valutar constatate cu ocazia lichidarii creantelor.Se elibereaza in consum materii prime la costul de achizitie de 1.800 lei.

1. Executari lucrari client

2000*3.23 = 6460 lei

4111”Clienti” = % 8010.4 704”Venituri din lucrari executate si servicii prestate” 6460 4427”TVA colectata” 1550.4

2. Incasarea prin caserie

26

2000*3.22 = 6440 % =4111 “Clienti” 64605314”Casa in valuta” 6440 665”cheltuieli din dif de curs valutar” 20

2. Eliberare in consum materii prime

601”cheltuieli cu materiile prime” = 301”materii prime” 1.800

4. O societate de leasing (locator) incheie cu un utilizator (locatar) un contract de leasing operational pentru o masina de alezat achizitioneaza cu pretul de 14.400 lei, TVA 24%, care are durata normata de functionare 12 ani. Durata contractului este de 3 ani, iar rata lunara de leasing este de 244 lei. Decontarile se efectueaza prin banca. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii la valoarea reziduala. Sa se efectueze inregistrarile contabile la locatar.

Contabilitatea locatorului

1. Achizitie masina de alezat:

% = 404”Furnizori imobilizari” 17.856 2131”Echipamente tehnologice” 14.4004426”TVA deductibila” 3.456

2. Achitarea facturii cu ordin de plata

404 ”Furnizori de imobilizari” = 5121 “ Conturi la banci in lei” 17.856

3. Facturarea ratei lunare de leasing

4111”Clienti” = % 302,56 706”venituri din redevente loc. gest. si chirii” 244 4427”TVA colectata” 58,56

4. Incasarea ratei de leasing facturate

5121 “Conturi la banci” = 4111”Clienti” 302,56

5. Amortizarea lunara a masinii predate utilizatorului:

14.400/144 = 100

27

6811 = 2813 100 ”Ch de exploatare privind amort imob” “Amortizarea inst, mijl. transport, animalelor si plantatiilor”

6. Vanzarea masinii la expirarea contractului 14.400 – (100x36luni) = 10.800

461”Debitori diversi” = % 16.092 7583”V din vanzarea activelor si alte op de capital” 10.800 4427”TVA colectata” 5.292

7. Scoaterea din evidenta a masinii

% = 2131 14.4002813 “Echipamente tehnologice”

“Amortizarea inst, mijl. transport, 3.600 animalelor si plantatiilor” 6583 10.800“Ch privind activele cedate si Alte op de capital”

8. Incasarea creantei de la locatar

5121”Conturi la banci in lei” = 461”Debitori diversi” 16.092

Contabilitatea locatarului

1. Valoarea totala a ratelor de leasing

244x36(luni) = 8.784

8036”Redevente loc de gestiune chirii si alte dat assimilate” 8.784

3. Primirea facturii privind rata lunara

% 401”Furnizori” 302,56612”Ch redevente loc gest si chiriile” 2444426”TVA deductibila” 58,56

4. Achitarea facturii

401”Furnizori” = 5121 “Conturi la banci in lei” 302,56

28

5. Scaderea ratei din evidenta extrabalantiera

8036”Redevente loc de gestiune chirii si alte dat assimilate” 244

* Ultimele 3 operatii se repeat lunar pana la expirarea contractului de leasing.

6. Cumpararea masinii % = 404”Furnizori de imob” 16.092 2131”Echipamente tehnologice” 10.8004426”TVA deductibila” 5.292

7. Achitarea facturii

404”Furnizori de imob” = 5121” Conturi la banci in lei” 16.092

8. Reintregirea valorii activului pana la nivelul costului de achizitie initial(100x36luni)

2131 = 2813 3.600“Echipamente tehnologice” “ Amortizarea inst, mijl de transport animalelor si plantatiilor”

29