Explorarea Personalitatii La Varsta a Treia Rolul Unor Procese Psihice in Adaptarea Varstnicului

7/22/2019 Explorarea Personalitatii La Varsta a Treia Rolul Unor Procese Psihice in Adaptarea Varstnicului

http://slidepdf.com/reader/full/explorarea-personalitatii-la-varsta-a-treia-rolul-unor-procese-psihice-in-adaptarea 1/33

Explorarea personalitatii la varsta a treia:

- rolul unor procese psihice in adaptarea varstnicului

Cuprins

Cap. I pag.

Notiuni introductive 1

Esantionarea 4

Cap.IIMaterial si metode 5

Chestionarul personalitatii accentuate Schmiescheck 5

Inventarul de personalitate Eysenck 14

Scala de introversie-etroversie 1!

Scala de nevrotism 1"

Scala de la#ilitate $%

Cap.III

&#iective $4

Ipote'e teoretice $5

(e'ultate si discutii $5



Cap.I)

Conclu'ii *%

Cap.)

+nee ,irea demonstrativa ** -irea hipereacta *

-irea hiperperseverenta *!

-irea nestapanita 41

-irea hipertimica 4$

-irea distimica 4$

-irea la#ila 44

-personalitatea ealtata 45

-personalitatea anioasa 4

-personalitatea emotiva 4/

-personalitatea etrovertita 4!

-personalitatea introvertita 5%

0a#ele 55

i#liograie /1Cuprins /$

Speciali'area 2sihodiagnostic

Capitolul I

No3iuni introductive

$



Personalitate şi stres la vârsta a treia: rolul unor procese psihice

mediatoare în adaptarea vârstnicului

iteratura de specialitate arat c marea ma6oritate a modeleloro#serva#ile de adaptare la mediu sunt destul de sta#ile7 constante 8i

independente de v9rst. Cu toate acestea pe msura avansrii :n v9rst7

schim#rile :n starea snt3ii7 schim#rile de roluri 8i statute sociale7

precipit :n mod considera#il modiicarea :n timp a mecanismelor de

adaptare ale oamenilor. 2utem spune c eist at9t constan3 c9t 8i

schim#area personalit3ii pe durata ciclului vie3ii.;Co 1""*<

Mar6orie o=enthal ;1"/5< caracteri'ea'7 :n urma unui eperiment

eectuat pe repre'entan3ii a trei grupe de v9rst dierite7 etapele primare ale

ciclului de via3 ca epansive 8i cu mari a8teptri de reali'ri.

2ersoanele de v9rst mi6locie 8i persoanele v9rstnice7 apar prin

contrast7 ca mult mai autolimitate 8i aparent mai preocupate de

minimali'area rustra3iilor7 prin a ace a3 pro#lemelor vie3ii7 dec9t prin a-

8i ia o#iective prea :nalte.Studiile care au :ncercat s determine schim#ri precise ale

personalit3ii care apar la oamenii :n v9rst au ost oarecum neconcludente

;Co<> unele re'ultate o#3inute indic o schim#are considera#il a

personalit3ii7 :n anii t9r'ii ai vie3ii7 altele nu au gsit :ns schim#ri

semniicative.

(iley7 ?oner 8i asocia3ii ;1"!< au anali'at mai multe studii reeritoare

la schim#area personalit3ii la persoane mai :n v9rst 8i au a6uns la

conclu'ia c ace8tia sunt mai rigi'i7 adapt9ndu-se mai pu3in la nou a3 de

*



tineri. Ca atitudine7 v9rstnicii au eviden3iat un mare grad de dogmatism7 o

mai mare intoleran3 a3 de am#iguitate dovedindu-se mai pu3in gri6ulii

a3 de presiunea social eercitat asupra lor pentru a se conorma. Mai

mult ei s-au artat mai pasivi7 mai conormi8ti7 8i mai preocupa3i de propriile emo3ii 8i de propria persoan.

ernice Neugarten7 (o#ert @avighurst7 8i Sheldon 0o#in ;1"! < arat

c su#iec3ii #tr9ni adopt mai recvent un stil pasiv :n adaptarea la mediu7

comparativ cu stilul de :nruntare eviden3iat la su#iec3ii tineri.

Ana din cele mai importamte contri#u3ii eperimentale la studiul

personalit3ii adultului 8i v9rstnicului au avut-o repre'entan3ii Bcolii de la

Chicago ;Neugarten7 Maddo 8i 0homae< ;Muller<. 2rincipalele aspecte

studiate de ace8tia7 sunt legate de evolu3ia personalit3ii :n procesul de

:m#tr9nire> astel atunci c9nd se discut evolu3ia persoanalit3ii in

procesul de :m#tr9nire7 se are in vedere mai ales evolu3ia personalittii

socialeD comportamentului maniest. Fn acest domeniu7 cercetrile indic

mai degra# o continuitate comportamental de-a lungul procesului de

im#tr:nire. +utorii se pronun3 :n legtur cu eisten3a unei continuit3i :nstilul de via3 al v9rstnicilor> :n ceea ce prive8te personalitatea

socialDcomportamentul maniest al v9rstnicului7 nu par a se :nregistra

modiicri ma6ore :nainte de % ani .

Gimensiunile mai prounde ale personalit3ii7 se caracteri'ea' mai

ales prin discontinuitate7 prin modiicri mai mult sau mai pu3in pronun3ate7

mai timpurii sau mai t9r'ii7 ale dieritelor trsturi :n unc3ie de v9rst

;(.C.Muller<>

- astel singura modiicare pentru care eist un mare acord :ntre

speciali8ti este scderea treptat a etraversiei. Se pare c etraversia

4



descre8te linear intre $% si % ani7 dup care se a6unge la o relativa

sta#ili'are ;2ointreaud 1"/$<.

-scderea echili#rului emo3ional odat cu v9rsta este sus3inut de

unii autori ca S=enson ;1"1< iind :ns inirmat de al3ii.- o alta trstur de personalitate7 ascenden3a-dominan3a7 scade

linear intre $% - % de ani7 dup care urmea' o relativ sta#ili'are

; 2ointrenaud 8.a.71"/*<.

- modiicarea agresivit3ii se reali'ea' :n mod dieren3iat> de8i

se descrie pe sine ca iind mai pu3in agresiv ca :nainte7 v9rstnicul este de

apt orientat ctre evitarea sau am9narea rspunsului agresiv H totu8i pe

msur ce rspunsul agresiv apare el este greu de controlat 8i de inhi#atH

v9rstnicul devine deci mai pu3in :ngduitor 8i r#dtor la suprare. (m:n

totu8i de anali'at7 :n acest contet7 dieren3ele culturale .

0ot pe linia discontinuit3ii se mai :nscrie un grup de trsturi speciice

:nrudite :ntre ele > conservatorismul7 dogmatismul ; ca sistem cognitiv

:nchis7 presupun9nd autoritarism 8i intoleran3 <7 rigiditatea ;care poate i

un mecanism deensiv7 dar 8i lips de lei#ilitate<. Schaie ; < remarc ocre8tere a rigidit3ii 8i o descre8tere a lei#ilit3ii :n unc3ie de v9rst7

aceasta iind totu8i mai accentuat dup 5% ani.

Esantionarea

Studiul este reali'at pe un lot de /" de v9rstinici #ucure8teni7 5" emei -

/"7/ 8i $% de #r#a3i - $57*.

Su#iec3ii din aceast categorie au v9rste cuprinse :ntre 5$ 8i !* de ani>

-5" emei /"7/ 8i $% de #r#a3i

5



- $57* dintre ei iind cuprin8i :n grupa de v9rst -/% ani H

- $474 :n grupa de v9rst / 8i pesteH

- 1"71 :n grupa de v9rst 1-5 aniH

- 1/7! :n grupa 5%-% ani 8i- 175 :n grupa /1-/5 de ani ;ve'i ta#elul nr $ <.

dintre ei au studii generale7 *! studii medii 8I $471 studii superioare.

; ta#elul nr * <

otul martor este alctuit din /5 de tineri7 elevi de liceu7 cu o medie de v9rst

de 1/ ani7 $" de #ie3i ;*!7/< 8i 4 de ete ;17* <7 respect9nd structura

e8antionului natural 7 de la a3a locului.



/

Schmieschek

Neuropsihiatrul german Karl Leonhard este unul din principalii

precursori ai explor̀ rii “personalit̀ \ii accentuate”,iar colaboratorii sai auconstruit diverse instrumente de lucru pentru facilitarea investiga\iei!r "Schmieschek a #ntocmit un chestionar pentru depistarea

\̀ilor accentuate, tradus, experimentat $% adaptat pentru \ara noastr̀ depsihologul %&Nestor

'hestionarul este alc̀ tuit din (( de #ntreb̀ ri, pre)entate amestecat,form*nd + grupe -de la % la ./, fiecare grup̀ urm̀rindexplorarea0eviden\ierea unor tr̀ s̀ turi “accentuate”1

2 3rupa %2a, cu +4 #ntreb̀ ri se refer̀ la demonstrativitate523rupa a %%2a, cu +4 #ntreb̀ ri se refer̀ la hiperexactitate523rupa a %%%2a, cu +4 #ntreb̀ ri se refer̀ la hiperperseveren\̀ 523rupa a %62a, cu ( #ntreb̀ ri se refer̀ lanest̀ p*nire0ne#nfr*nare523rupa a 62a, cu ( #ntreb̀ ri se refer̀ la hipertimie523rupa 6%2a, cu ( #ntreb̀ ri se refer̀ la distimie523rupa 6%%2a cu ( #ntreb r̀i se refer̀ la ciclotimie523rupa 6%%%2a, cu 7 #ntreb̀ ri se refer̀ la exaltare523rupa %.2a, cu ( #ntreb̀ ri se refer̀ la anxietate5

23rupa .2a, cu ( #ntreb̀ ri se refer̀ la emotivitateLa acest chestionar, subiectul r̀ spunde #n scris subliniind sau

#ncercuind pe “!a” sau “Nu” #n dreapta fiec̀ rei #ntreb̀ ri 8utorul recomand̀ca subiectul s̀ fie facut atent c̀ la acest chestionar nu este vorba deexaminarea unor aptitudini ci a unor tras̀ turi de personalitate

9impul de lucru este liber, nu exist̀ presiune sau constr*ngere :n liniimari timpul de lucru -exclusiv #ntreb̀ rile $% r̀ punsurile/ varia)̀ #ntre ; $% <de minute, #n func\ie de ritmul g*ndirii ri gradului de #n\elegere al fiec̀ ruisubiect:ntregul experiment pretinde circa =2+ de minute

'a perioad̀ a )ilei chestionarul poate fi alicat #n orice perioad̀ , #ntreorele > $% +(, dar numai dac̀ subiectul nu se afl ̀#ntr2o stare de oboseal ,̀ detensiune, sau grab̀ ?boseala, tensiunea, graba falsific̀ situa\iile de r̀ spuns

Schmieschek preci)ea)̀ c̀ , la unele #ntreb̀ ri r̀ spunsul “nu” este celsimptomatic, cont*nd deci, drept “da” -simptomatic/ $% va fi astfel #nglobatprintre r̀ spunsurile po)itive -simptomatice/ Numerele acestor #ntreb̀ ri cu



Capitolul II

Material si metode

!



"

Schmieschek

Neuropsihiatrul german Jarl eonhard este unul din principalii

precursori ai eplor5rii personalit53ii accentuateE7iar cola#oratorii sai auconstruit diverse instrumente de lucru pentru acilitarea investiga3iei.Gr. @.Schmieschek a :ntocmit un chestionar pentru depistarea

53ilor accentuate7 tradus7 eperimentat 8I adaptat pentru 3ara noastr5 de psihologul I.M.Nestor.

Chestionarul este alc5tuit din !! de :ntre#5ri7 pre'entate amestecat7orm9nd 1% grupe ;de la I la K<7 iecare grup5 urm5rindeplorareaDeviden3ierea unor tr5s5turi accentuateE>

- Lrupa I-a7 cu 1$ :ntre#5ri se reer5 la demonstrativitateH-Lrupa a II-a7 cu 1$ :ntre#5ri se reer5 la hipereactitateH-Lrupa a III-a7 cu 1$ :ntre#5ri se reer5 la hiperperseveren35H-Lrupa a I)-a7 cu ! :ntre#5ri se reer5 lanest5p9nireDne:nr9nareH-Lrupa a )-a7 cu ! :ntre#5ri se reer5 la hipertimieH-Lrupa )I-a7 cu ! :ntre#5ri se reer5 la distimieH-Lrupa )II-a cu ! :ntre#5ri se reer5 la ciclotimieH-Lrupa )III-a7 cu 4 :ntre#5ri se reer5 la ealtareH-Lrupa IK-a7 cu ! :ntre#5ri se reer5 la anietateH

-Lrupa K-a7 cu ! :ntre#5ri se reer5 la emotivitate.a acest chestionar7 su#iectul r5spunde :n scris su#liniind sau

:ncercuind pe GaE sau NuE :n dreapta iec5rei :ntre#5ri. +utorul recomand5ca su#iectul s5 ie acut atent c5 la acest chestionar nu este vor#a deeaminarea unor aptitudini ci a unor tras5turi de personalitate.

0impul de lucru este li#er7 nu eist5 presiune sau constr9ngere. Fn liniimari timpul de lucru ;eclusiv :ntre#5rile 8I r5punsurile< varia'5 :ntre *% 8I %de minute7 :n unc3ie de ritmul g9ndirii ri gradului de :n3elegere al iec5ruisu#iect.Fntregul eperiment pretinde circa "%-1%% de minute.

Ca perioad5 a 'ilei chestionarul poate i alicat :n orice perioad57 :ntreorele / 8I 1!7 dar numai dac5 su#iectul nu se al5 :ntr-o stare de o#oseal57 detensiune7 sau gra#5. &#oseala7 tensiunea7 gra#a alsiic5 situa3iile de r5spuns.

Schmieschek preci'ea'5 c57 la unele :ntre#5ri r5spunsul nuE este celsimptomatic7 cont9nd deci7 drept daE ;simptomatic< 8I va i astel :nglo#at

printre r5spunsurile po'itive ;simptomatice<. Numerele acestor :ntre#5ri cu



Subiecţii celor două loturi (de vârstnici şi tineri ) au fost examinaţi

individual cu autorul următoarelor instrumente specifice:

- Chestionar semidiri6at pentru date sociodemograiceH- Chestionarul de personalit3i accentuate Schmiescheck.

- Inventarul de personalitate E.2.I.-EysenckH

!hestionarul de personalităţi accentuate Schmieschec" ( P#$# )

Neuropsihiatrul german Jarl eonhard este unul din principalii

precursori ai eplorrii personalit3ii accentuate7iar cola#oratorii sai au

construit diverse instrumente de lucru pentru acilitarea investiga3iei.

Gr. @.Schmieschek a :ntocmit un chestionar pentru depistarea

personali3ilor accentuate7 tradus7 eperimentat 8i adaptat pentru 3ara

noastr de psihologul I.M.Nestor.

Chestionarul este alctuit din !! de :ntre#ri7 pre'entate amestecat7

orm9nd 1% grupe ;de la I la K<7 iecare grup urmrindeplorareaDeviden3ierea unor trsturi accentuate; ve'i anea nr 1<>

- Lrupa I-a7 cu 1$ :ntre#ri se reer la demonstrativitateH

-Lrupa a II-a7 cu 1$ :ntre#ri se reer la hipereactitateH

-Lrupa a III-a7 cu 1$ :ntre#ri se reer la hiperperseveren3H

-Lrupa a I)-a7 cu ! :ntre#ri se reer la

nestp9nireDne:nr9nareH-Lrupa a )-a7 cu ! :ntre#ri se reer la hipertimieH

-Lrupa )I-a7 cu ! :ntre#ri se reer la distimieH

-Lrupa )II-a cu ! :ntre#ri se reer la ciclotimieH

-Lrupa )III-a7 cu 4 :ntre#ri se reer la ealtareH

1%



-Lrupa IK-a7 cu ! :ntre#ri se reer la anietateH

-Lrupa K-a7 cu ! :ntre#ri se reer la emotivitate.

a acest chestionar7 subiectul răspunde :n scris su#liniind sau

:ncercuind pe Ga sau Nu :n dreapta iecrei :ntre#ri. +utorulrecomand ca su#iectul s ie acut atent c la acest chestionar nu este

vor#a de eaminarea unor aptitudini ci a unor trasturi de personalitate.

%impul de lucru este li#er7 nu eist presiune sau constr9ngere. Fn

linii mari timpul de lucru ;eclusiv :ntre#rile 8i rpunsurile< varia' :ntre

*% 8i % de minute7 :n unc3ie de ritmul g9ndirii si gradului de :n3elegere al

iecrui su#iect.Fntregul eperiment pretinde circa "%-1%% de minute.

Ca perioad a 'ilei chestionarul poate i aplicat :n orice perioad7 :ntre

orele / 8I 1!7 dar numai dac su#iectul nu se al :ntr-o stare de o#oseal7

de tensiune7 sau gra#. &#oseala7 tensiunea7 gra#a alsiic situa3iile de

rspuns.

Schmieschek preci'ea' c7 la unele :ntre#ri rspunsul nu este cel

simptomatic7 cont9nd deci7 drept da ;simptomatic< 8i va i astel :nglo#at

printre rspunsurile po'itive ;simptomatice<. Numerele acestor :ntre#ri curspuns nu dar cont9nd da sunt urmtoarele> 57 1$7 $57 *17 *7 47 517

5*7 5"7 5.

Lrupele I -K nu au toate acela8i numr de :ntre#ri7 de aceea au ost

introdu8i coeicien3i de pponderare. +ce8tia a6ut la compararea

cantitativ a re'ultatelor7 :ntruc9t dup :nmul3irea cu coeicien3ii respectivi

se o#3in valori standard comparativeH $4 indic un procenta6 simptomatic

de 1%%H valoarea 1! indic /5H valoarea 1$ indic 5% iar valoarea

indic $5.

Cu reerire la interpretarea cotelor se avansea' ideea c putem vor#i

de o accentuare :n ca'ul :n care numrul de raspunsuri da trece de

11



5%7 adic mai mult de 6umtate din numrul de :ntre#ri speciice

iecreia din cele 1% grupe de simptome.

+utorul consider c este indicat 8i o conruntare a re'ultatelor

o#3inute de la cele 1% grupe pentru o mai adecvat caracteri'are aaccenturii7 unele simptome corel9nd clinic cu altele. Ge accea se

recoand7 :n ca'ul unei evaluri individuale7 alctuirea unu proil7 care prin

pre'enarea sa graic prile6uie8te intuirea mai operativ a personalit3ii.

2sihologul :8i poate structura o opinie suplimentar anali'9nnd

numrul total de rspunsuri da7 :n vederea sta#ilirii unui coeicient de

de'echili#ru emo3ional.

In vederea preci'rii criteriilor psihometrice precum 8i pentru unele

studii longitudinale7 mi se pare oportun aplicarea metodei test - retest7 la

un interval de 4 - ! - 1$ luni. &pera3ia este :n curs 8i vom putea eventual

desccoperi dac 77accenturile de personalitate repre'int o constant sau

dac prin tehnici educative7 de psihoterapie7 de asisten3 psiho - social7 de

psihoarmacologie etc. nu vor putea i o#3inute ameliorri sau unele orme

de remisie.

& anali' atent a chestionarului Schmieschek prile6uind relec3ia c :n

ond se urmre8te depistarea unor tipuri umane 8i c metoda :nchide o

tipologie uman cu o orientare mai mult clinic. Gar7 indierent de

considera3iile noastre teoretice sau generale din punct de vedere practic nu

se pot trage dec9t oloase prin utili'area unor asemenea metode de

descirare a personalit3ii. 77Mediul de ast'i ;social7 8colar7 industrial7

clinic< cu coordonatele sale multilaterale 8i complee7 cer :n vederea unei

integrri eiciente o c9t mai amnun3it cunoa8tere a structurilor de

personalitate.

1$



2entru inorma3ii mai ample7 at9t :n legtur cu structura celor 1%

tipuri7 c9t 8i cu tehnica de eplorare - depistare a lor7 poate i consultat7 cu

real olos7 lucrarea lui Jarl eonhard> 772ersonalit3i accentuate :n via3 8i

:n literatur;ucure8ti7 Editura Enciclopedic (om9n7 1"/$ traducereGr. )irgil Sorin 8i Mariana oltan<.

Atilitatea chestionarului @. Schmieschek ar putea i relieata si in

cadrul organi'arii unei companii de proilaie mintala .Este adevarat ca

eonhard si cola#oratorii lui au urmarit depistarea personalit3ii

accentuate 7cu simptome erme si desigur nelinistitoare si ;partial<

degradante pentru iinta umana.& restructurare a chestionarului ar putea

prile6ui articularea unui instrument de lucru mai simplu7 aplicat in variate

medii ;scolare si industriale<7ar putea depista precoce unele tendinte care7

insuicient considerate7 pot duce la aparitia sinptomelor propriu-'ise. Este

mai mult decat semniicativ aptul ca7chiar in societatile avansate7se evita o

cheltuiala simpla pentru eplorarea personalitatii 77normalepentru

preci'area Dreliarea tendintelor catre instalarea starilor patologice

7preerandu-se tratamente costisitoare pentru redresarea emotionala aceluidevenit 77accentuat.Este7 de asemenea7 surprin'atoare7incetineala cu care

se operea'a schim#area ;devenita a#solut necesara< in mentalitatea acelora

care sunt actori de deci'ie.

2re'entatorul instructiunilor de ata roaga pe colegii psihologi sa-i

transmita toate o#servatiile lor critice.Sa nu uite ca eortul lui Schmieschek

repre'inta una din incercarile de valoriicare practica a conceptiei

proesorului Jarl eonhard si orice semnal are din partea practicienilor

este #ine venita.

Ge pe po'itia cercetatorului preocupat si de aspectele deontologice ale

incercarilor de a descira 77 irea umana 7se accentuea'a ca nu este indicat

sa se acorda7teoretic7 o valoare inaili#ila unui singur instrument de

1*



eplorare. In acest contet7este indicata compararea Dcorelarea re'ultatelor

metodei Schmieschek cu re'ultatele altor chestionare ; MM2I7 de pilda sau

Oood=orth-Mathe=s< si altor tehnici ;re'ultatele tratamentului

psihoterapeutic7ale interventiilor psiho-socio-pedagogice si ale psihologiei7ale interventiilor psihoarmacologice <.

0ot in cadrul acestei discutii deontologice socotim util sa relieam

aptul ca tratarea cu usurinta a unor asemenea instrumente de lucru si

interpretarea pripita a re'ultatelor7 pot genera conlicte si deteriorari atat pe

linia psiholog-su#iect7 cat si in structura psihica a su#iectului. +semenea

chestionare nu pot i identiicate cu un test oarecare de memorie7 ci ele

pretind eplorarea unor structuriH iar 77 6oaca de-a chestionarele P poate

duce la discreditarea miscarii de psihologie

medicala si de asistenta psiho-socio-pedagogica complea din tara noastra.

&nventarul de personalitate E#P#&#E'senc"

Inventarul de personalitate Eysenck este unul dintre chestionarele cu

cea mai larg utili'are.

E.2.I.-conceput de @.Q.Eysenck si S..L.Eysenck ;1"4< evidentia'

dou dimensiuni undamentale ale personalit3ii> etraversia-introversia 8i

sta#ilitatea-insta#ilitatea emo3ional. ?iind un chestionar cu validare

structural7 adic #a'at pe metoda anali'ei actoriale7 pro#lema pe care o

ridic const nu in masura a ceea ce se cunoa8te , ca 8i :n ca'ul

chestionarelor validate apriori sau empiric- ci :n a cunoa8te ceea ce se

masoar.

14



2e #a'a unei liste cu *" de puncte7 reerioare la situa3ia social7 la

trsturile de personalitate 8i la simptomele #olnavului7 psihiatrii de la

Spitalul Maudsley ;+nglia< evaluea' la cererea lui @.Q.Eysenck- /%%

#olnavi spitali'a3i. Supun:nd anali'ei actoriale corela3iile o#[email protected] desprinde 4 actori7 dintre care doar primii $ sunt

undamentali.

2rimul actor-un actor general care acopera 14 din varian3a total7 se

caracteri'ea' prin personalitate sla# organi'at7 a#sen3a integrrii

personalit3ii7 capacitate sca'ut de adapta#ilitate7 a#sen3a sim3ului de

echip7 lipsa de energie7 tonus muscular sla#. ?actorul astel relevat este

denumit prin termenul de nevrotism sau sta#ilitate-insta#ilitate

emotional. +ceasta dimensiune general de integrare 8i sta#ilitate

corespunde in mare parte actorului O ; =ill< , eviden3iat pentru prima

dat de Oe## ;1"15<.

Men3ionam7 alturi de 2.+l#ou7 in practica psihologic termenii de

chestionar de personalitate si inventar de personalitate sunt considera3i

ca sinonimiH cu toate acestea , a8a cum arata 2.+l#ou , se cuvine s seac o dieren3iere a lor7 chestionarul iind un termen generic7

iar inventarul un chestionar care-8i propune s eplore'e cat mai metodic 8i

mai complet posi#il7 ie ansam#lul7 ie un aspect determinant al

personalit3ii su#iectului.

+l doilea actor re'ultat in urma anali'ei actoriale , acopera 1$ din

varian3 , este unul #ipolar7 care opune grupul simptomelor isterice ; de

conversie7 de ipohondrie7 etc.< al grupului de simptome distimice

;irita#ilitate7 apatie7 depresie7 tendin3e o#sesionale7 anietate7 etc. <.

Gihotomia isterie-distimie corespunde dimensiunii etraversie-introversie

descris de L.C.Qung7 :nc din 1"$1.

15



Similar actorului L7 care :n domeniul proceselor cognitive7

repre'int actorul general7 etraversia-introversia ar i , arat @.Q.Eysenck

, actorul general al vie3ii aective7 iar nevrotismul7 actorul general al

serei volitive.2ornind de la dimensiunile etraversie-introversie si sta#ilitate-

insta#ilitate emotional se pot dieren3ia tipuri distincte de personalitate.

In concep3ia lui Q.2.Luilord7 preluat apoi de @.Q.Eysenck , tipul ,

adic nivelul cu gradul cel mai inalt de generalitate in structura

personalit3ii , constituie o constela3ie de trsturi7 iar trsturile , nivelul

imediat urmator7 in ordine descrescand a gradului de generalitate ,

ormea' constela3ia tendin3elor individuale de ac3iune. a randul lor7

tendin3ele individuale repre'int nivelul rspunsurilor ha#ituale care7 de

regul7 se repet :n toate situa3iile asemntoare. Nivelul cu gradul cel mai

sc'ut de generalitate7 :l constituie raspunsurile speciice care spre deose#ire

de cele ha#ituale7 nu sunt :ntotdeauna caracteristice pentru persoana studiat.

-

0a#elul nr. 1

Seul Nr. su#iecti 1 ; $% $57*$$ ;?< 5" /47!

/" 1%%7%%

1



0a#elul nr.$

Lrupe devirsta

Nr. su#iecti

5%-% 14 1/7/$1-5 15 1!7""-/% $1 $75!/1-/5 1* 174/ si R 1 $%7$50otal /" 1%%7%%

0a#elul nr. *

Nr. Su#iecti Studii

elementare ;1<

$$ $/7!5

Studii medii

;$<

*! 4!71%

Studii

superioare ;*<

1" $47%5

0otal /" 1%%7%%

0a#elul nr. 4

1/



0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr.

Su#iecti

Gemonstrativitate 1! / !.!$1 1 1.$/

$4 % %)alori normale %-1! /1 !"."0otal - /" 1%%

0a#elul nr. 5

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr.

Su#iecti

II

@ipereactitate

1! " 117*"

$%-$$ * 4575/$4 * *7/"

)alori normale %-1! *1 *"7$40otal - /" 1%%7%%

0a#elul nr.

0rasaturi de )alori Nr. Su#iecti

1!



personalitate standardIII

@iperperseverenta

1! 15 1!7""

$%-$$ 1" $47%5

$4 5 7*$)alori normale %-1! 4% 5%7*0otal - /" 1%%7%%

0a#elul nr. /

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

I) Nestapinire 1! 5 7*$$1 4 57%$4 % %

)alori normale %-1! /% !!710otal - /" 1%%7%%

0a#elul nr. !

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

) @ipertimie 1! 1" $47%5$1 1" $47%5$4 5 7*$

)alori normale %-1! * 4575/0otal - /" 1%%7%%

1"



0a#elul nr. "

0rasaturi de personalitate

)aloristandard

Nr. Su#iecti

)I Gistimie 1! /75"$1 5 7*$$4 14 1/7/$

)alori normale %-1! 54 !7*50otal - /" 1%%7%%

0a#elul nr. 1%

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

)II a#ilitate 1! 1* 174$1 1* 174$4 5 7*$

)alori normale %-1! 4! %7/0otal - /" 1%%7%%

0a#elul nr.11

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

)III Ealtare 1! 11 1*7"$$1 1 17$$4 /75"

)alori normale %-1! 1 //7$$0otal - /" 1%%7%%

0a#elul nr. 1$


$%



personalitate standardIK 2ersonalitate

anioasa

1! 11 1*7"$

$1 / !7!

$4 5 7*$)alori normale %-1! 5 /%7!"0otal - /" 1%%7%%

0a#elul nr. 1*

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

K Emotivitate 1! $ *$7"1$1 / !7!$4 $% $57*$

)alori normale %-1! $ *$7"10otal - /" 1%%7%%

0a#elul nr. 14

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

Introversie-

Etraversie

1% *5 447*%

11- *" 4"7*/1!-$4 5 7*$

0otal /" 1%%7%%

0a#elul nr .15


$1



personalitate standard Nevrotism 11 *% */7"/

1$- 1! $$7/!15R *1 *"7$4

0otal - /" 1%%7%%

0a#elul nr. 1

0rasaturi de personalitate

)aloristandard

Nr. Su#iecti

Scala %-5 /* "$7415R /75"

0otal - /" 1%%7%%

0a#elul nr. 1/

Seul Nr. su#iecti 1 ;< $" *!7/$ ;?< 4 17**

/5 1%%7%%

0a#elul nr. 1!

$$



0rasaturi de

personalitate

)alori

standa

rd

Nr. Su#iecti

I Gemonstrativitate 1! $ $7$$ 1 17**$4 1 17**

)alori normale %-1! /1 "47/0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. 1"

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

II

@ipereactitate

1! / ".**

$%-$$ 11 147/

$4 % %)alori normale %-1! 5/ /7%%0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. $%

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

III

@iperperseveren

ta

1! 1% 1*7**

$*



$%-$$ 1$ 17%%$4 % %

)alori normale %-1! 5* /%7/0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. $1

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr.

Su#iecti

I) Nestapanire 1! 1/ $$7/$1 !7%%$4 * 47%%

)alori normale %-1! 4" 57**0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. $$

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

) @ipertimie 1! 1 $17**$1 1/ $$7/$4 11 147/

)alori normale %-1! *1 417**0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. $*

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

)I Gistimie 1! 1 17**$1 $ $7

$4 1 17**)alori normale %-1! /1 "47/0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. $4

$4



0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

)II a#ilitate 1! 1/ $$7/$1 14 1!7/

$4 4 57**)alori normale %-1! 4% 5*7**0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. $5

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

)III Ealtare 1! 1! $47%%$1 % %$4 $4 *$7%%

)alori normale %-1! ** 447%%0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. $

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

IK 2ersonalitate

anioasa

1! 1$ 17%%

$1 $ $7$4 1 17**

)alori normale %-1! % !%7%%

$5



0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. $/

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

K Emotivitate 1! $1 $!7%%$1 1$ 17%%$4 1$ 17%%

)alori normale %-1! *% 4%7%%0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. $!

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

Introversie-

Etraversie

1% $$ $"7**

11- 4$ 57%%15-1/ 11 147/

0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. $"

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

Nevrotism 11 $" *!7/

$



1$- 15 $%7%%15R *1 417**

0otal - /5 1%%7%%

0a#elul nr. *%

0rasaturi de

personalitate

)alori

standard

Nr. Su#iecti

Scala %-5 !!7%%5R " 1$7%%

0otal - /5 1%%7%%

II&L(+?IE

1. +dler7 +.7 Cunoa8terea omului. Editura Btiin3iic7 ucure8ti7 1""1.

$.+dler7 +.7 Sensul vie3ii. Editura I(I7 ucure8ti7 1""5.

*.+l#u7 M.7 Construirea 8i utili'area testelor psihologice. Editura Clusium7

Clu6-Napoca71""!

4.+llport7 L.O.7 Structura 8i de'voltarea personalit3ii7 Ed.Gidactic 8i

2edagogic7 ucure8ti7 1"!1.

5.+l#ou 2.7es chestionnaires psychologiTues72.A.?.72aris71"/*.

.irren7 Q.E. U Schaie J.O. ;Eds<7 @and#ook o the 2sychologie o

+ging7 Ne= Vork7 )an Nostrand (einhold7 1"//./.Co7 @.L.;Indiana State Aniversity< ater ie. 0he (ealities o +ginng

;third edition< 2rentice @all7 Engle=ood Clis7 Ne= Qersey.

!. Eysenck7 @. Q.7 iological #asis o personality7 In 0heories o

personality7 @all7 C.S.7 ind'ey7 L.Oilley ;Ed.<7 Ne= Vork7 1".

$/



". Eysenck @.Q.7 es dimensionsde la personalite72.A.?.72aris71"%.

1%.Eysenck @.Q.7 Eysenck S..L.7Manual o the Eysenck 2ersonality

Inventory7ondon7Aniv.o ondon 2ress.71"4.

11.Lolu M.7 Ginamica personalit3ii. Editura Lene'e7 ucure8ti71""* 1$. Minulescu7 M. Chestionarele de personalitate :n evaluarea psihologic.

ucure8ti7 Editura Larell 2u#lishing @ouse7 1"".

1*. (osca M.7 Metode de psihodiagnostic E.G.2.7ucuresti71"/$.

14.orgo .7 0emperamentul7in 2sihologie Lenerala ;su# red.+l.(osca <

E.G.2.7ucuresti71"/.

$!



2ostere

+nali'a re'ultatelor o#3inute de cei /" de

v9rstnici la pro#a vi'9nd accenturile de personalitate

arat c ordinea descresctoare a accenturilor de

personaliate speciice lotului de v9rstnici este

urmtoarea ;ta#elele nr>- personalitatea emotiv cu numai *$7"

valori normaleH

- personalitatea hipereact cu *"7$ valori

normaleH

- personalitatea hipertimic cu 45755 valori

normaleH

$"



- personalitatea hiperperseverent7 cu

5%7* valori normaleH

- personalitatea la#il cu %7/ valorinormaleH

- -personalitatea distimic cu !7* valori

normaleH

- -personalitatea anioas cu /%7" valori

normalH

- -personalitatea ealtat cu //7$ valori

normaleH

- - personalitatea nestp9nit cu !!7

valori normale 8i- personalitatea demonstrativ cu !"7!

valori normale.

*%



2oster

Fn ceea ce prive8te departa6area unor trsturi de personalitate pe cele dou see ;ta#elul ** < situa3ia

se pre'int :n elul urmtor7 pentru lotul de v9rstnici>

- emeile v9rstnice se caracteri'ea' :n

principal prin hiperemotivitate 8i etraversieH

- #r#a3ii v9rstnici se caracteri'ea' prin

nestp9nire.

Matricea de corela3ie Spearman ;ta#elul *$ <

eviden3ia' :n plus tendin3e mai accentuate ale

emeilor pentru hipereactitate.Pentru lotul de tineri>

- etele se consider mai anioase 8i mai la#ile

;ta#elul *4<

- #ie3ii se consider mai nevrotici conorm

ecua3iei de regresie .Matricea de corela3ie conirm

re'ultatele ecua3iei de regresie ;ta#elul *5<

*1



(e'umatul pentru epunere in ata comisiei

2reentul studiu a ost reali'at pe un grup de /" de #atrani cu varste cuprinse intre 5 si !5

de ani7 care au ost selectionati din randul mai multor cunostinte si din cadrul unui

am#ulatoriu.

+m aplicat o #aterie de teste cuprinsa din chestionarul de personalitati accentuate

Schmiescheck 7 inventarul de personalitate Eysenck7 cu cele trei scale > scala de nevrotism 7

scala de intoversie , etroversie7 scala de la#ilitate.+m pre'entat istoricul acestor chestionare7 modul lor de aplicare; ara limita de timp< data

iind categoria de varsta la care a ost acuta investigatia.

am eectuat in anali'a datelor corelatii si regresii in programul S.S.2.S.

+m pornit de la urmatorele ipote'e teoretice>

-personaluitatea este un determinant critic in adaptarea varstnicului7

-se pot evidentia mecanisme de aparare si prote6are a eului7

-individul isi mentine rolurile conerite de po'itia cea mai #una si le a#andoneaa pe cele

considerate mai putin #une7

-daca eista trasaturi speciice inrudite precum >dogmatismul 7 intoleranta7 conservatorismul.;

pre'entare de poster<

+m tras urmatoarele conclu'ii>

Ipote'ele au ost conirmate 7 astel o imagine de sine po'itiva duce la o atitudine mai

permisiva7 in sens de autoacceptare7 iar o imagine de sine predomonant negativa 7 pre'inta

un grad ridicat al inadecvarii la realitate.

+stel am ela#orat in inalul lucrarii cateva trasaturi ce caracteri'ea'a aceasta categorie devarsta ;pre'entare de poster<

In cadrul anali'ei datelor am eectuat corelatiile comparativ cu un lot de tineri7 care aveau

varste cuprinse intre 1 si $$ de ani.

*$



**

Documents

Explorarea Personalitatii La Varsta a Treia Rolul Unor Procese Psihice in Adaptarea Varstnicului