Extinderea spatiului Schengen – costuri si beneficii

Ce este Schengen?

• Pe lung, povestea sună așa: în urmă cu 25 de ani, în orașul luxemburghez Schengen, 5 state membre ale Comunității Economice Europene semnau un tratat, care avea să conducă mai târziu la crearea spațiului european fără frontiere, așa numită zona Schengen.

• În prezent, avem 25  de state membre ale zonei Schengen(nu toate membre ale Uniunii Europene). România și Bulgaria mai așteaptă.

• Din zona Schengen fac parte trei state non membre ale UE: Norvegia, Islanda, Elveția și nu fac parte 5 state membre ale UE: Marea Britanie, Irlanda, Bulgaria, Romania si Cipru.

• Marea Britanei și Irlanda pentru că nu au vrut, Cipru pentru că are de clarificat probleme teritoriale, iar Romania si Bulgaria pentru ca nu au vrut.

• Marea Britanie a vrut sa își păstreze granițele iar Irlanda pentru că a preferat să mențină acordul de liberă circulație a persoanelor cu Marea Britanie decât să adere la spațiul Schengen

• Spaţiul Schengen s-a extins treptat, incluzând aproape toate statele membre. Italia a semnat acordurile în 27 noiembrie 1990, Spania şi Portugalia s-au alăturat în 25 iunie 1991, Grecia le-a urmat în 6 noiembrie 1992, Austria, în 28 aprilie 1995, iar apoi s-au alăturat Danemarca, Finlanda şi Suedia, în 19 decembrie 1996.

• Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia s-au alăturat în 21 decembrie 2007, iar Eleveţia, ţară asociată, în 12 decembrie 2008. Bulgaria, Cipru şi România nu sunt încă membri deplini ai spaţiului Schengen; controalele la frontierele acestor state cu spaţiul Schengen se vor menţine până când Consiliul UE va decide că au fost întrunite condiţiile pentru eliminarea controalelor la frontierele interne.

• Crearea spaţiului Schengen este una dintre cele mai tangibile, populare și de succes realizări ale UE – o realizare pe care ar trebui să

o preţuim, să o protejăm și, dacă este posibil, să o îmbunătăţim.

•  Pe scurt, zona Schengen înseamnă posibilitatea de a călători pe teritoriul a 25 de state europene, fără pașapoarte. Posibilitate care în acest moment este amânată pentru români și bulgari. Votul împotrivă al unui singur stat este suficient pentru ca o națiune să nu fie primită în spațiul Schengen, pentru că este nevoie de unanimitate. România a fost rejectată de cei mai puternici actori ai Uniunii: Franța și Germania.

Beneficii aduse de aderare• Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne

ale statelor membre Schengen, , fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.

•  Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor membre care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii. Odata cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor implicate prin faptul ca, din acest moment, se lasa "cale libera" infractorilor. 

• Astfel, se impune o cooperarea transfrontaliera, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera (in cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care sa aiba ca scop protectia propriilor cetateni.

• De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistenta operativa reciproca si schimbul direct de informatii intre fortele de politie precum si supravegherea si urmarirea transfrontaliera a infractorilor reprezinta mijloace de lupta impotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale.

• In acelasi timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care sa asigure cetatenilor statelor membre protectia datelor cu caracter personal impotriva oricarei incalcari a drepturilor fundamentale. 

Dacă trăieşti în Schengen, e ca şi cum ai călători oriunde în propria

ţară.• În plus, spaţiul schengen le oferă

cetăţenilor din statele membre l ibertatea şi prioritatea de a obţine un loc de muncă în raport cu statele terţe. Cele mai mari avantaje sunt pentru transportatori i auto, care nu trebuie să-şi mai piardă vremea cu tot felul de controale.

• La frontierele externe, există controale cu reguli clare în materie de vize, migraţiune, azil , precum şi măsuri referitoare la cooperare poliţienească, judiciară sau vamală.

• De aceea, condiţia pentru românia, de exemplu, a fost securizarea graniţelor cu ucraina şi republica moldova, dar şi modernizarea şi dotarea cu aparatură speciala a aeroporturi lor internaţionale.

• O pregatire tehnică pe care ţara noastră a încheiat-o cu brio. Comisia europeană a recunoscut acest fapt.

• Până când s-a pus problema aderării României şi Bulgariei, nicio ţară inclusă în Schengen nu a fost supusă unor condiţionări de altă natură, decât tehnice.

• Suntem constienti ca efortul Romaniei de aderare la spatiul Schengen a avut si costuri. Si nu ma refer aici la cele legate de securizarea frontierelor. Ma refer la oportunitatile economice pierdute generate de conditionalitatile accesului in spatiul romanesc – si de aici desigur in cel european – al investitorilor turci sau din alte zone ale Orientului. Si cand vorbim de investitori nu ne referim la un mic magazin de produse specifice.

• Aceste costuri, atat economice cat si politice incep sa devina prea mari.