Upload
girleanu-madalin
View
16
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
kicki,wwwwStil de viataincovalescentabicuitishaorma
Citation preview
I. Görög
Familia: structură, dinamică, roluri, schimbări aduse de boală
Master - Gorog I 1
Master - Gorog I
Filozofia hospice
Familia este considerată în sistemul de îngrijiri hospice la fel de importantă ca şi persoana care suferă de o boală incurabilă.
2
Master - Gorog I
Familia-unitate de îngrijire
Asistenţa familiei constituie una din provocările în munca hospice.
3
Experienţa participanţilor
Schimb de experienţă în perechi
Relataţi pe rând o experienţă pozitivă şi
una care vi s-a părut mai solicitantă
Evidenţiaţi şi consemnaţi din ce cauză
sunt ieşite din comun aceste experienţe
Master - Gorog I
4
Master - Gorog I
Subteme:
1. Familia contemporană – structură şi roluri
2. Tipuri de familii
3. Familia în confruntare cu boala gravă a unuia din membrii
4. Aspecte metodologice
5. Sprijinul familiei
5
Definirea familiei
Varietatea mare a tipurilor de familie,
şi procesul continuu al schimbărilor
acestora, limitează definiţiile de tip
sintetic la un caracter orientatriv
(P.Iluţ, 2005).
Master - Gorog I
6
Propuneri de definiţii
Master - Gorog I
7
Definiţii ale familiei
familia este un grup social caracterizat prin
rezidenţă comună, cooperare economică şi
reproducţie (G. Murdock 1949)
• grup de rude prin căsătorie, sânge sau
adoptare, care trăiesc împreună, desfăşoară
o activitate economico-gospodărească
comună, sunt legate prin anumite relaţii
spirituale (ideologice şi psihologice), iar în
condiţiile existenţei statului şi dreptului, şi prin
anumite relaţii juridice (Damian, 1972)
Master - Gorog I
8
Familia / „familii”
E. Stănciulescu (1997) consideră familia
« unitatea socială constituită din adulţi şi
copii, între care există relaţii de filiaţie-
naturală (de sânge) sau socială ».
realitatea extrem de variată ar impune
utilizarea a pluralului « familii ».
Master - Gorog I
9
Consecinţele definiţiei
Modul cum definim familia va
determina caracteristicile familiei pe
care le vom considera normale sau
deviante, precum şi drepturile şi
obligaţiile legale şi de apartenenţă (W. Vander Zanden,1993).
Master - Gorog I
10
Ciclurile de viaţă familială
Schimbări în structura
şi funcţionarea
familiei
7- 8 stadii
Fiecare stadiu aduce
schimbări majore
care necesită o
reajustare a rolurilor şi
relaţiilor din cadrul
familiei.
Master - Gorog I
11
Ciclurile de viaţă familială 1) căsătoria/ constituirea cuplului,
2) apariţia copiilor,
3) familia cu copii preşcolari,
4) familia cu copii şcolari,
5) familia cu copii adolescenţi,
6) plecarea copiilor,
7) familia de vârstă mijlocie – cuplul
conjugal (« cuib gol »),
8) familia în vârstă – pensionarea şi
văduvia Master - Gorog I
12
Tipuri de familie
F. nucleară F. extinsă
Master - Gorog I
13
Tipuri de familie
F. monoparentală
„matrifocală”/„matricentrată”
F. extinsă modificată
F. extinsă intermitentă (P. Iluţ, 2005)
Master - Gorog I
14
Master - Gorog I
Tipuri de familii
Familiile “centripete”
- unite, cu coeziune
puternică; membrii se
simt protejaţi;
- solidaritate in învingerea
greutăţilor
Riscuri: dependenţă;
izolare de lumea externă
15
Master - Gorog I
Familii “centrifuge”
- Slabă coeziune;
- Membrii au puternic simţ al independenţei - se orientează spre lumea externă
Riscul de a se destrăma ca urmare a crizei
16
Controverse, tensiuni
Master - Gorog I
17
Principalele funcţii ale familiei
funcţii social-biologice
funcţii social-
economice
funcţii social-culturale
(socializare, educaţie,
destindere; status)
funcţie social-
psihologică
Master - Gorog I
18
Schimbări în funcţiile familiei
Legendă :
1 1. Funcţia economică
2 2. Funcţia reproductivă
3 3. Funcţpa de socializare
4 4. Funcţia de solidaritate
5 5. Funcţia afectiv-sexuală
I. Mitrofan şi C. Ciupercă (1998)
Master - Gorog I
19
Rolurile membrilor familiei
În familia nucleară tradiţională, tatăl,
singurul aducător de venituri, exercită
autoritate asupra soţiei şi copiilor
În f. nucleară modernă, este o mai mare
apropiere între rolurile cuplului conjugal
Stereotipiile sociale privind diferenţele
dintre bărbaţi şi femei, deşi sunt de multe
ori false, au consecinţe în relaţiile
interpersonale.
Master - Gorog I
20
Familia contemporană
Ex.: Harta unei zile în familie – roluri şi
timpul acordat
Master - Gorog I
21
Aşteptări cu privire la rolurile de
sex
Produc în zilele noastre disonanţă afectivă
şi disconfort psihic femeilor
Conform stereotipului tradiţional mama
trebuie să fie mai înţelegătoare şi mai
afectivă, să se ocupe de menaj şi de
copii, indiferent dacă lucrează sau nu, iar
bărbatul este apreciat ca având
„natural” o inclinaţie mult mai mare
pentru ştiinţă şi cunoaştere.
Master - Gorog I
22
Master - Gorog I
23
Familia confruntată cu
boala
Master - Gorog I
24
Schimbări inerente şi necesare
Cum afectează boala gravă viaţa
de zi cu zi a familiei?
- particularităţi în funcţie de tipul de
familii, relaţiile dintre membrii familiei,
rutină
Obiective şi intervenţii în sprijinul
familiei
Experienţa participanţilor -
Comentarii Master - Gorog I
25
Factori care influenţează procesul
de adaptare
Familia extinsă, multigeneraţională, poate face
faţă mai bine sarcinilor de îngrijire a unui membru
de familie bolnav.
Situaţia poate deveni apăsătoare dacă familia nu
dispune de spaţiu şi resurse, şi în faza avansată a
bolii, când se impune îngrijire de 24 de ore
Familia nucleară este ajutată de către rude
apropiate (« familie extinsă intermitentă »)
Coeziunea şi stabilitatea familiei dobândeşte o importanţă deosebită în confruntarea cu boala
Master - Gorog I
26
Modificări ale rolurilor
Tatăl se va confrunta de unul singur cu
treburile menajului şi educaţia copiilor,
care au revenit, conform clişeului,
preponderent mamei.
Boala tatălui poate înrăutăţi situaţia
financiară şi contribui la supraîncărcarea
de rol a mamei ( burnout, control /
protecţie exagerată)
Poate creşte din nou rolul bunicilor în
rezolvarea sarcinilor.
Master - Gorog I
27
Îngrijirea continuă la domiciliu a bolnavului –
pacienţi îngrijiţi de HCS (cercetare proprie N = 199)
şi al respondenţilor la sondaj populaţional HCS
(N = 225, persoanele care au răspuns că au îngrijit/au în îngrijire un bolnav terminal)
Participanţi la îngrijire
Hospice
(N=199)
%
Cumulat
familie
Sondaj
(N=225)
%
Cumulat
familie
O singură persoană din familie 56.7 18.4
Mai mulţi membrii ai familiei 35.7 92,4% 76.5 95%
A fost plătită o persoană care să se ocupe
permanent de îngrijirea bolnavului 6.0 3.9
A fost îngrijit de o organizaţie
neguvernamentală specializată 1.0 1.2
28
Master - Gorog I
28
Cine asigură îngrijirea – P îngrijiţi
de HCS (cercetare proprie)
Tabel II/39 Îngrijirea bolnavului acasă
Îngrijitor N = 199 %
soţ/ soţie 65 32.7
fiu / fiică 28 14.1
alt membru al familiei 20 10.1
mai mulţi membrii ai familiei 71 35.7
însoţitor angajat 12 6.0
cămin pentru vârstnici 1 0.5
centru pers. fără adăpost 1 0.5
Nu sunt date 1 0.5
Master - Gorog I
29
Îngrijirea acasă a bolnavilor Pacienţii asistaţi de hospice:
92,4% - sunt îngrijiţi de familie
- Un singur membru al familiei: 56,7%)
- Implicarea mai multor membrii ai familiei (35,7%)
Obs.: Implicarea copiilor majori în îngrijire este împiedicată, printre altele (familie, servici) de distanţa la care se află de casa părintească.
În aproape 40% din cazuri unul sau mai mulţi copii sunt stabiliţi în străinătate sau au familii în alte localităţi din ţară.
Datele sondajului: 95% îngrijirea este asigurată de familie
-procentul persoanelor care au făcut faţă sarcinilor de îngrijire singure
- 18%
Numărul persoanelor care au îngrijit singure bolnavul este de 3 ori mai
mare în lotul pacienţilor hospice
?- Asistența primită face posibilă
?- Apelează aparținătorii care nu fac față singuri
Experienţa familiei – sondaj HCS Povara sufletească şi solicitarea fizică este apreciată ca fiind
mare şi foarte mare de peste 65%
70% dintre respondenţi au apreciat că boala gravă a unui aparţinător a fost în mare măsură împovărător sub aspect financiar.
Perioada de îngrijire poate contribui la sentimentul de unitate familială: în aproape 80% din răspunsuri se afirmă că boala i-a adus mai aproape pe aparţinători de persoana bolnavă în mare şi foarte mare măsură,
Aprox. 70% de răspunsuri: membrii familiei s-au simţit mai apropiaţi unii de ceilalţi.
Într-un procent de 60% se afirmă că au fost mai multe tensiuni. -aprox 30% au reuşit să evite confruntările în perioada cât au îngrijit aparţinătorul grav bolnav.
Master - Gorog I
Susţinerea efortului de adaptare al membrilor familiei la noile responsabilităţi şi la experienţa dureroasă
Scopul sprijinirii familiei
32
Master - Gorog I
Obiective specifice
Susţinerea aparţinătorilor pentru
• Înţelegerea şi acceptarea situaţiei
• Menţinerea unei comunicări sincere
• Adaptarea rutinei zilnice
• Îngrijirea bolnavului
• Confruntarea cu pierderea şi durerea (doilu anticipat)
33
Master - Gorog I
Tiparele de comunicare şi boala
În familiile cu comunicare disfuncţională poate
fi greu să se vorbească despre apropierea
morţii şi să poată utiliza timpul rămas pentru
încheierea treburilor nerezolvate şi pentru a-şi
lua adio
Bowen, (1976), explică aceste dificultăţi prin
faptul că grupul familial este închistat într-un
tipar de comunicare (in M. Olson, 1997)
34
Master - Gorog I
35
Schimburi de energie şi de
resurse în ÎP (Lazarus şi Launier, 1977)
Pacient
Aparţinători Personal
Master - Gorog I
36
Bariere de comunicare între P
şi aparţiători
Ex. cazuri - Motive variate (Hennezel, 1997):
pacientul se retage refuzând contactul şi revolta îl determină să abandoneze orice tratament,
tânărul care evită să comunice cu părinţii lui
despre faptul că este bolnav de SIDA pentru că în
familie nu s-a vorbit niciodată de viaţa lui doar de
rezultatele obţinute de el
bulversarea pacientei căreia fiica continuă să-i
spună că se va face bine, când ea simte că va
muri.
Master - Gorog I
37
Bariere de comunicare între P
şi aparţiători
Adesea, pacienţii evită să vorbească de
temerile lor, de faptul că intuiesc
apropierea morţii, pentru a nu pricinui
suferinţă aparţinătorilor,
alteori aparţinătorii evită comunicarea
pentru că nu mai au resurse să facă faţă
nevoilor emoţionale ale pacientului.
Experienţa arată că, dacă ar putea vorbi
Master - Gorog I
38
Rolul de avocat al pacientului
în raport cu familia, cu instituţia şi
societatea.
Asistenta facilitează oportunităţi de
comunicare deschisă prin care va ajuta
pacientul să obţină ceea ce consideră
acesta cel mai bun pentru el.
M. Olson (1997)
Master - Gorog I
39
Important:
În munca cu familia, şi, în mod special, cu
cele divizate, profesionistul poate ajunge
în mijlocul unor rivalităţi şi manipulări,
arată A. Stedeford (1994).
De câte ori un aparţinător solicită un
interviu separat, este înţelept şi corect din
punct de vedere etic să se ceară acordul
pacientului.
Master - Gorog I
40
Master - Gorog I
Respectă şi susţine unitatea familiei şi alegerile ei
41
Master - Gorog I
Important
Prevenirea/ atenuarea crizei respectiv a dezechilibrului produs de criză
Nu putem evita pierderea şi durerea provocată de ea!
42
Master - Gorog I
Sporeşte implicarea membrilor familiei în îngrijirea şi susţinerea pacientului
• Valorifică experienţele pozitive de surmontare a unor situaţii dificile în antecedent
• Întăreşte încrederea membrilor familiei în capacitatea lor de a face faţă situaţiei
“Sprijinul bun”
43
Master - Gorog I
Aspecte metodologice ale asistenţei familiei
44
Master - Gorog I
• Componenţa familiei
• Regulile, obiceiurile, rutina zilnică
• Rolurile membrilor familiei; rolul persoanei suferinde
• Cine suportă mai accentuat consecinţele bolii?
(Kenneth Nunn,1988)
Evaluarea structurii si funcţionării familiei
45
Master - Gorog I
Tehnici de evaluare şi reprezentare a resurselor familiei
Interviul Ancheta socială Chestionare
Chestionar “Resursele si factorii de risc”
“Genograma” “Ecomap” (Harta reţelei
interpersonale)
46
Master - Gorog I
Genograma
Perspectivă longitudinală –multigeneraţională în redarea grafică a structurii familiei
Se leagă de numele lui Murray Bowen (1978)
EXERCIŢIU
47
Master - Gorog I
Povestea şi ceea ce nu se spune...
Ascultaţi întotdeauna versiunea poveştii a fiecărui membru al familiei
• Identificaţi ce consideră membrii familiei ca fiind problema cea mai apăsătoare
• Acordaţi atenţie mesajelor nonverbale, încărcăturii emoţionale a trăirilor şi a relaţionării (intensitate, ambivalenţă, speranţe, frustrări)
49
Master - Gorog I
•Slăbiciuni ale structurii şi funcţionării familiei
•Bariere, comportamente, manifestări ce pot înrăutăţi situaţia
•Persoane vulnerabile, cu “statut de risc”
Identificarea factorilor de risc
Discuţii de caz în subgrupe
50
Master - Gorog I
Asistenţa copiilor
Jocul şi povestirea terapeutică
51
Master - Gorog I
Tehnici de identificare a problemei
Cu copiii:
Desenul familiei
“Familia vrăjită” (redarea familiei cu elemente simbolice)
“Trei dorinţe”
52
Barierele comunicării
profesioniştilor cu aparţinătorii
îşi au originea în:
- experienţa personală negativă legată de
moarte,
- teama de reacţiile emoţionale negative
ale familiei pacientului (furie, depresie,
anxietate), precum şi teama de
confruntarea cu aspectele spirituale
legate de moarte
- R.Twycross (1999)
Master - Gorog I
53
Bibliografie Davis-Ali SH, Chesler MA, Chesney BK. (1993)
Recognizing cancer as a family disease: worries
and support reported by patients and
spouses,19(2):45-65. [ accesat 16.01.2010] la adresa web http://ncbi.nlm.nih.gov/pubmed
Crăciun RM. (2006) Asistarea (acompanierea)
bolnavului terminal în context familial. Situaţia din
România, Ed. Lumen, Iaşi
Görög I (2010) Boala incurabilă şi terminală –
atitudini şi asistenţă în România de azi, Teză de
doctorat, UBB, Cluj-Napoca
Master - Gorog I
54
Bibliografie
Hebert RS, Schulz R, Copeland V, Arnold RM. What
questions do family caregivers want to discuss with
health care providers in order to prepare for the
death of a loved one? An ethnographic study of
caregivers of patients at end of life. J Palliat Med.
2008 Apr;11(3):476-83. [accesat 12.03.2010]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18363491
Hennezel M de (1997) Intimate death. How the
dying teach us how to live, Alfred A. Knopf, New
York
Iluţ, Petru (2005) Sociopsihologia şi antropologia
familiei, Ed. Polirom, Iaşi
Master - Gorog I
55
Bibliografie
Mitrofan I, Ciupercă C. (1998) Incursiune în
psihosciologia şi psihosexologia familiei, Edit Press
Mihaela Srl., Buc.
Nunn K. (1988) Counseling the bereaved, Journal of Social Issues, 44, 3, p.191-206
Olson M. (1997) Healing the Dying, Delmar
Publisher, ITP (An International Thomson Publishing
Company), USA
Master - Gorog I
56
Bibliografie
Penson J, Fisher R, ed., (1995) Palliative
Care for People with Cancer, Second
Edition, Gray
Perrault A, Fothergill-Bourbonnais F., Fiset
V., The experience of family members
caring for a dying loved one, International
Journal of palliatvive Nursing, 2004, Vol.10,
No.3, pp.133-143.
Stănciulescu E. (1998) Sociologia
educaţiei familiale, Ed. Polirom, Iaşi
Master - Gorog I
57
Bibliografie Stedeford A (1994), Facing Death,
Patients, Families and Professionals,
Second ed., Sobell Publications, Oxford
Twycross R (1999), Introducing Palliative
Care, 3rd ed., Radcliffe Medical Press,
Abingdon
Vander Zanden, J. W. (1993) Sociology,
the core, 3rd Ed., McGraw-Hill, USA
*** Understanding Hospice Care (1999),
Second edition, Saint Francis Hospice,
Romford
Master - Gorog I
58