febra q

  • View
    57

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

sa

Text of febra q

Febra Q

COORDONATOR: Ciobanu Iustina Brndua

STUDENT: Palamariu Alexandru C.E.P.A. IV 2D

Febra Q

Provenienta

Febra Q (Query fever) este cauzat de un agent patogen ce poate fi ntlnit la animalele domestice i slbatice din ntreaga lume. Este o boal zoonotic - fiind vorba de o afeciune ce vizeaz animalele i poate afecta omul,mai ales pe cei care desfoar activiti ce implic contactul cu animalele i/sau produsele acestora. Febra Q se datoreaza infectiei cu patogenul Coxiella burnetti microorganism de mici dimensiuni, gram-negativ ; Coxiella burnetti prezinta doua forme antigenice distincte : faza I si faza II . Cele doua forme antigenice distincte apar atunci cand patogenul este trecut prin diferite culturi de laborator ; astfel, apar o serie de mutatii genetice ale lipopolizaharidelor (molecule de la suprafata membranei bacteriene, cu rol de antigen) care au fost denumite variatii de faza . Forma antigenica de faza I este deosebit de virulenta, si determina imbolnaviri la gazda umana, dar si la gazda animala ; in timp ce forma antigenica de faza II , nu prezinta virulenta pentru gazda umana forma antigenica de faza II , se obtine prin cultivarea patogenului pe culturi celulare de laborator, sau pe embrion de gaina. Febra Q, mai este cunoscuta si sub denumirea de Boala Derrick-Burnet ; retinem faptul ca, patogenul Coxiella burnetti se aseamana cu anumite specii de Rickettsia, si in plus, prezinta o rezistenta deosebita in mediul exterior (sporul forma de rezistenta) . In ceea ce priveste forma de manifestare clinica, febra Q poate imbraca un aspect acut sau cronic ; cronicizarea infectiei, depinde in mare masura de raspunsul imun elaborat de catre gazda imbolnavita. Febra Q la animale2

Boala evolueaza insidios, cu mare grad de difuzibilitate, putand induce avortul la bovine, ovine si caprine. Agentul etiologic ce cauzeaza febra Q este unul specific (Coxiella burnetti), ce poate supravietui in mediu ambient timp indelungat chiar luni.Forma sporulata este rezistenta la caldura, deshidratare si la dezinfectantele uzuale. In Romania, controlul bolii se realizeaza prin monitorizarea tuturor cazurilor de avort aparute la speciile receptive La om, infecia cu Febra Q apare ndeosebi ca urmare a ingerrii/inhalrii de spori rezisteni, provenii din particulele de praf contaminate cu excreii rezultate dup ftare sau particule contaminate cu secreii. Blegarul, urina sau subprodusele animaliere, precum pielea, lna sau blana, pot constitui surs de infecie. Dac este expus riscului apariiei bolii, n principal, personalul din abatoare sau ferme, nu trebuie neglijat pericolul pe care l reprezint consumul laptelui nepasteurizat, insectele hematofage sau contactul animalelor cu leziuni cutanate superficiale, existente pe pielea uman. Semne si simptome Din punct de vedere clinic, Febra Q poate imbraca o forma acuta de manifestare, sau o forma cronica de manifestare. Perioada de incubatie a formelor acute de boala, este de maxim o luna de zile ; la debut, pacientul prezinta o serie de simptome asemanatoare cu cele generate de catre o infectie gripala : febra ridicata si prelungita, semne de pneumonie (pneumonia este o infectie pulmonara grava, in aceast caz, de etiologie bacteriana), semne de hepatita, semne de pericardita, miocardita sau meningita ; de asemenea, boala acuta poate debuta si sub forma unor infectii ce pot aparea in timpul sarcinii. Simptomatologia din febra Q este nespecifica ; cel mai adesea, pacientul prezinta febra, astenie (stare de oboseala accentuata) si cefalee severa (dureri intense la nivelul regiunii cefalice) . Alte tipuri de simptome care pot aparea la mai putin de o cincime dintre pacientii cu febra Q : frisoane, transpiratii abundente, greturi, varsaturi si diaree. 50% dintre pacientii cu penumonie, vor prezenta tuse. In mod exceptional, febra Q, poate conduce la aparitia unor manifestari neurologice semnele neurologice au fost decelate in cadrul anumitor cazuri de imbolnavire, care au aparut pe teritoriul Marii Britanii.

Diagnostic

3

Patogenul Coxiella burnetti poate fi izolat din sangele pacientului, sau din probele de tesut prelevate prin biopsiere, utilizand tehnica pe embrion de gaina (embrion de ou) ; cu toate acestea, cele mai multe laboratoare de microbiologie, nu au capacitatea tehinca de a izola acest patogen, considerat a fi deosebit de virulent izolarea lui, necesita masuri drastice de securitate a personalului medical, care manipuleaza probele biologice contaminate. Deasemenea testele serologice, permit diagnosticarea formelor cronice de febra Q, prin evidentierea concentratiei crescute a anticorpilor specifici, indreptati impotriva antigenului de faza I , cand titrul acestor anticorpi este mai mare, comparativ cu titrul anticorpilor indreptati impotriva antigenului de faza II . In cadrul formelor acute de boala, se produce fenomenul invers titrul anticorpilor specifici indreptati impotriva antigenului de faza II , este mai mere comparativ cu titrul anticorpilor indreptati impotriva antigenului de faza I . Mai mult decat atata, exista o discrepanta remarcabila intre titrul anticorpilor din faza acuta a bolii, si titrul anticorpilor din perioada de convalescenta a bolii aceasta situatie este valabila pentru formele acute de febra Q.

Tratament Tratamentul febrei Q se face prin administrarea de antibiotice ; doxicilina este antibioticul de electie ; doza recomandata este de 100 mg doxicilina, administrata de doua ori pe zi, timp de cel putin doua saptamani. In cazul formelor cronice de boala, se recomanda utilizarea a cel putin doua tipuri de antibiotice care sa fie eficiente impotriva patogenului Coxiella burnetti ; astfel, poate fi utilizata o asociere de rifampicina si doxicilina doxicilina 100 mg, administrata de doua ori pe zi, si rifampicina 300 mg, administrata o data pe zi. Nu este cunoscuta cu precizie durata optima a terapiei medicamentoase pentru formele cronice de febra Q - in unele cazuri a fost necesara prelungirea terapiei chiar si pe durata a trei ani de zile terapia poate fi intrerupta doar atunci cand se constata o scadere substantiala a anticorpilor indreptati impotriva antigenului de faza I . Ca alternativa terapeutica, pentru formele cronice de boala, putem utiliza o combinatie de doxicilina 100 mg, de doua ori pe zi, si hidroxiclorochinina 600 mg, o data pe zi ; hidroxiclorochinina are rolul de a amplifica capacitatea distructiva a doxicilinei, impotriva patogenilor de Coxiella burnetti. Exista pe piata vaccinuri impotriva febrei Q, care s-au dovedit eficiente atunci cand au fost utilizate pentru imunizarea anumitor categorii profesionale (lucratorii din abatoarele de animale), ce prezentau risc crescut de imbolnavire.4

Studiu de caz

In Romnia se depisteaz n medie anual ntre 5 i 10 cazuri de febra Q. Acum vreo 15 ani am avut mai multe mbolviri undeva pe lng Piteti. Mai nti fac boala animalele (le afecteaz tractul respirator). La oameni, afeciunea evolueaz nespecific, cu febr mare, stare general alterat, manifestri de ordin respirator, explic profesorul de microbiologie Marian Negu, de la Universitatea de Medicin i Farmacie Carol Davila din Bucureti.

La risc s fac febra Q sunt agricultorii, cei care au gospodrii proprii, veterinarii. n multe cazuri nu apar ns simptome, iar diagnosticarea nu e tocmai uoar i se poate face mai mult n spitale din centre universitare. n 15%-20% din cazuri boala se cronicizeaz dup un timp ndelungat, completeaz epidemiologul Geza Molnar.

Experii europeni recomand n special supravegherea cu atenie acelor aflai n grupele de risc, cum ar fi femeile gravide sau pacienii cu boli vasculare. Coxiella burnetii, care cauzeaz febra Q, este un potenial agent bioterorist iar un sistem de supraveghere a fost dezvoltat n aceast privin, ns nu s-a investigat nc dac bacteria ar fi putut fi eliberat n mod intenionat, se arat n raportul ECDC.

5

6