FEBRA TIFOIDĂ FEBRA TIFOIDĂ

ETIOLOGIE ETIOLOGIE :: SSalmonella typhi,almonella typhi, familia Enterobacteriacee, familia Enterobacteriacee, bacil Gram bacil Gram neg.,neg., nesporulat,mobil nesporulat,mobil

posedă posedă :: -- antigen Oantigen O (( somatic somatic)) - - antigen Hantigen H ( ( flagelar flagelar)) Ambele antigene determină producerea de aglutinine Ambele antigene determină producerea de aglutinine

specifice, care se pun în evidenţă prin specifice, care se pun în evidenţă prin reacţia Widalreacţia Widal -- antigenul Viantigenul Vi (( de virulenţă de virulenţă), care se afl), care se află la ă la

suprafaţa corpului bacteriei, şi care îi conferă un grad de suprafaţa corpului bacteriei, şi care îi conferă un grad de rezistenţă faţă de mijloacele de apărare ale organismuluirezistenţă faţă de mijloacele de apărare ale organismului

SS

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIE

Pe tot globulPe tot globul

VaraVara-- toamna toamna

Frecvenţa bolii scade cu vârsta , probabil prin imunizări Frecvenţa bolii scade cu vârsta , probabil prin imunizări oculteoculte

REZERVORUL DE INFECŢIEREZERVORUL DE INFECŢIE

OMULOMUL : - : - bolnaviibolnavii tipici sau tipici sau atipici,care elimină bacilii tifici prin atipici,care elimină bacilii tifici prin scaun, urină, vărsăturiscaun, urină, vărsături

-- purtătoriipurtătorii:: aa)) temporari temporari :: convalescenţi după boală convalescenţi după boală bb)) cronicicronici :: elimină continuu sau intermitent elimină continuu sau intermitent

-- purtătorii purtătorii :: cc)) intestinaliintestinali :: ca urmare a unei infecţii cu bacili tifici a colecistului ca urmare a unei infecţii cu bacili tifici a colecistului

(( angiocolită, colecistită cronică angiocolită, colecistită cronică)), unde germenii se x , şi se , unde germenii se x , şi se elimină prin bilă, şi de aici în intestinelimină prin bilă, şi de aici în intestin

dd)) urinariurinari :se datoresc unei pielonefrite cronice :se datoresc unei pielonefrite cronice tificetifice

CALEA DE TRANSMITERE CALEA DE TRANSMITERE :: fecal fecal –– orală orală

** direct direct :: prin contactul cu produsele patol. de la bn. prin contactul cu produsele patol. de la bn.:: materii fecale, urină, bilă, vărsăturimaterii fecale, urină, bilă, vărsături

** indirectindirect :: prin contactul cu obiectele contaminate de la prin contactul cu obiectele contaminate de la bn. bn. ssau prin alimentele contaminate de purtătorau prin alimentele contaminate de purtător

!!! Foarte important!!! Foarte importantă este transmiterea prin apa ă este transmiterea prin apa

contaminată contaminată :: apar epidemii hidrice, cu caracter exploziv apar epidemii hidrice, cu caracter exploziv bruscbrusc

RECEPTIVITATEA RECEPTIVITATEA ::generalăgenerală

IMUNITATEA IMUNITATEA :: puternică, durabilă puternică, durabilă (( totuşi pot reapare totuşi pot reapare reinfecţii cu doze masive de germenireinfecţii cu doze masive de germeni)). Pot rămâne . Pot rămâne focare nesterilizate focare nesterilizate (( colecistită, angiocolită, pielonefrite colecistită, angiocolită, pielonefrite)), , la adăpost de Ac , care determină recăderila adăpost de Ac , care determină recăderi

PATOGENIAPATOGENIA

== se se ingerăingeră Salm Salm;; traverseazătraversează bariera acidă bariera acidă gastricgastricăă;; ajunge la nivelul ajunge la nivelul intestinului subţireintestinului subţire, unde Salm. , unde Salm. interacţionează cu enterocitele şi cu celulele M interacţionează cu enterocitele şi cu celulele M (celule (celule epitepiteeliale care liale care acoperă plăcile Payer acoperă plăcile Payer ))..

== tot la acest nivel se află tot la acest nivel se află macrofage şi limfocitemacrofage şi limfocite ;; astfel, astfel, Salm. sunt înglobate în macrofage, unde supravieţuiesc, Salm. sunt înglobate în macrofage, unde supravieţuiesc, şi se răspândesc ulterior în circulaţia sistemicăşi se răspândesc ulterior în circulaţia sistemică

== apoi, sunt duse la apoi, sunt duse la măduva osoasă, ficat, splinămăduva osoasă, ficat, splină

ENDOTOXINA TIFICĂ ENDOTOXINA TIFICĂ ::

♠ ♠ rol imp. în patogenierol imp. în patogenie

♠ ♠ are acţiune are acţiune :: vasculară vasculară ( ( det. alterări vasculare prin det. alterări vasculare prin acţiunea pe terminaţiile nervoase simpatice de la nivelul acţiunea pe terminaţiile nervoase simpatice de la nivelul intestinuluiintestinului))

piretogenă , neurogenăpiretogenă , neurogenă

leucopenizantăleucopenizantă

TABLOUL CLINICTABLOUL CLINIC

!!! Netratat!!! Netratată , febra tifoidă prezintă 4 septenare, curba ă , febra tifoidă prezintă 4 septenare, curba termică având aspectul unui trapez termică având aspectul unui trapez

INCUBAŢIA INCUBAŢIA :: 10 10 –– 14 zile 14 zile

DEBUT DEBUT :: lent, treptat , cu : lent, treptat , cu : febră scalariformă, cefalee febră scalariformă, cefalee persistentă, oboseală, mialgii, splenomegalie persistentă, oboseală, mialgii, splenomegalie ((în în primul primul septenar )septenar )

PERIOADA DE STAREPERIOADA DE STARE

= = septenarele 2septenarele 2--331.1. Febra Febra :: devine continuă, în platou devine continuă, în platou:: 39 39-- 40 402.2. Stare tificăStare tifică :: bolnavii zac apatici, obnubilaţi, uneori cu bolnavii zac apatici, obnubilaţi, uneori cu

delir, cu carfologiedelir, cu carfologie3.3. Cefalee intensăCefalee intensă4.4. Tegumente uscate Tegumente uscate ;; o erupţie alc. din o erupţie alc. din pete lenticularepete lenticulare ::

macule roz, uşor reliefate, pe abdomen, flancuri şi macule roz, uşor reliefate, pe abdomen, flancuri şi baza toracelui baza toracelui (( dispar la presiune dispar la presiune)) ;; nr. nr. rredus edus ;mec.:;mec.: au loc embolii microbiene în vasele limfatice ale pieliiau loc embolii microbiene în vasele limfatice ale pielii

5. 5. Manifestări digestiveManifestări digestive ::

HiposecreHiposecreţţie salivarie salivară ă :: gură uscată, limbă prăjită gură uscată, limbă prăjită Faringe difuz hiperemic, cu angină Duguet Faringe difuz hiperemic, cu angină Duguet (( ulceraţii pe ulceraţii pe

pereţii anterioripereţii anteriori)) Anorexie marcatAnorexie marcată, prin hiposecreţie gastricăă, prin hiposecreţie gastrică Abdomen dureros difuzAbdomen dureros difuz Tranzit intestinalTranzit intestinal:: normal sau constipaţie sau diaree normal sau constipaţie sau diaree SplenomegalieSplenomegalie 11// 3 hepatomegalie 3 hepatomegalie

6. 6. Manifestări cManifestări c--vv :: zg. cardiace slabe,asurzite zg. cardiace slabe,asurzite ;; TA TA scăzutăscăzută;; puls relativ tahicardic puls relativ tahicardic (( 80 80--90 90 //minmin la 39- 40 la 39- 40 grade)grade)

7. 7. ManifestManifestări sanguineări sanguine :: anemie, leucopenie anemie, leucopenie (( 3.000 3.000 –– 5. 000 5. 000// mm mm)), cu limfocitoză, neutropenie ,şi absenţa , cu limfocitoză, neutropenie ,şi absenţa eozinofilelor eozinofilelor ;; trombocitopenie , cu sd. hemoragipar trombocitopenie , cu sd. hemoragipar

8. 8. Manifestări neuroManifestări neuro - - psihicepsihice (( prin prin intoxicaţia centrilor intoxicaţia centrilor nervoşi cu endotoxina tificănervoşi cu endotoxina tifică):): apareapare starea tifică starea tifică :apatie, :apatie, indiferenţă, stare confuzionalăindiferenţă, stare confuzională

9. 9. Modificări urinareModificări urinare :: sediment patologic, cu hematii, sediment patologic, cu hematii, leucocite, cilindriileucocite, cilindrii

PERIOADA DE DECLINPERIOADA DE DECLIN

febra scadefebra scade

Starea tifică descreşte treptatStarea tifică descreşte treptat

Senzaţia de foameSenzaţia de foame

PERIOADA DE CONVALESCENŢĂPERIOADA DE CONVALESCENŢĂ

= = BOLNAVUL ÎŞI REVINE TREPTAT LA NORMALBOLNAVUL ÎŞI REVINE TREPTAT LA NORMAL

EVOLUŢIEEVOLUŢIE

Sub ABSub AB afebrilitatea apare după 4 afebrilitatea apare după 4--10 zile10 zile

RecrudescenţaRecrudescenţa:: revenirea febrei şi a celorlalte fenomene revenirea febrei şi a celorlalte fenomene din perioada de stare, în perioada de declin a bolii, din perioada de stare, în perioada de declin a bolii, înainte ca bolnavul să intre în afebrilitateînainte ca bolnavul să intre în afebrilitate

RecădereRecădere ::o revenire a febrei şi a simptomatologiei în o revenire a febrei şi a simptomatologiei în perioada de convalescenţă, în plină afebrilitate. perioada de convalescenţă, în plină afebrilitate. Recăderile apar de obicei Recăderile apar de obicei în primele 8 în primele 8 –– 15 zile de 15 zile de convalescenţăconvalescenţă.Se explică prin persistenţa unor focare de .Se explică prin persistenţa unor focare de bacili tifici în zonele necrotice ale formaţiunilor limfatice, bacili tifici în zonele necrotice ale formaţiunilor limfatice, la adăpost de Ac , de AB.la adăpost de Ac , de AB.

COMPLICAŢIICOMPLICAŢII

Apar în septenarele 3 şi 4 , în cazurile netratateApar în septenarele 3 şi 4 , în cazurile netratate 1) 1) COMPLICAŢII DIGESTIVE COMPLICAŢII DIGESTIVE ::Hemoragia inestinală Hemoragia inestinală ::iniţial apare tumefacţia foliculilor limfatici şi iniţial apare tumefacţia foliculilor limfatici şi

a plăcilor Payer a plăcilor Payer ( s( săpt.1ăpt.1)). În săpt.2 , la nivelul lor se observă . În săpt.2 , la nivelul lor se observă zone de necroză. În săpt. 3, zonele necrozate încep să se zone de necroză. În săpt. 3, zonele necrozate încep să se elimine, iar în locul lor rămân ulceraţii. Se pot deschide vase elimine, iar în locul lor rămân ulceraţii. Se pot deschide vase prin aceste ulceraţii, apărând hemoragii intestinale.prin aceste ulceraţii, apărând hemoragii intestinale.

• hemoragiile pot fi hemoragiile pot fi :: mici mici( melen( melenăă)) ;; medii, masive medii, masive (( sd. de sd. de hemoragie internăhemoragie internă:: paloare, puls accelerat, transpiraţii reci, paloare, puls accelerat, transpiraţii reci, lipotimie, anxietate lipotimie, anxietate ))

PerforaPerforaţia intestinală ţia intestinală ::în săpt. 3în săpt. 3--4, prin ruptura peretelui 4, prin ruptura peretelui intestinal, din cauza ulceraţiilor plăcilor Payerintestinal, din cauza ulceraţiilor plăcilor Payer

22)) COMPLICAŢII C COMPLICAŢII C--VV : miocardita tific: miocardita tifică, pericardită, ă, pericardită, endocardităendocardită

33)) COMPLICAŢII HEPATO COMPLICAŢII HEPATO ––BILIAREBILIARE :: angiocolită, angiocolită, colecistită tifică colecistită tifică

44)) COMPLICAŢII RESPIRATORII COMPLICAŢII RESPIRATORII :: bronho bronho--pneumonii cu pneumonii cu bacili tificibacili tifici

55) ) COMPLICAŢII ALE SNCCOMPLICAŢII ALE SNC : en: encefalita tifică , în formele cefalita tifică , în formele severe severe ;; meningita tifică purulentă meningita tifică purulentă

DIAGNOSTICDIAGNOSTIC

DIAGNOSTIC DE LABORATOR DIAGNOSTIC DE LABORATOR ::1)1) Ex. bacteriologiceEx. bacteriologice :: izolarea bacilului tific prin izolarea bacilului tific prin :: hhemocultură emocultură ( re( rezultate f. bune în 1 septenarzultate f. bune în 1 septenar)) meduloculturămedulocultură:: este utilă în perioada tardivă este utilă în perioada tardivă uroculturăurocultură coproculturăcoprocultură BiliculturăBilicultură :: este utilă pentru cercetarea stării de este utilă pentru cercetarea stării de

purtătorpurtător

22)) Ex. serologice Ex. serologice :: se evidenţiază se evidenţiază ::

a.a. Aglutinine anti H,O Aglutinine anti H,O (reac(reacţia Widalţia Widal)). O singură . O singură determinare, chiar dacă pune în evidenţă un titru înalt, determinare, chiar dacă pune în evidenţă un titru înalt, nu oferă siguranţă pentru diagnostic, din cauza nu oferă siguranţă pentru diagnostic, din cauza prezenţei unor astfel de Ac la persoanele vaccinate prezenţei unor astfel de Ac la persoanele vaccinate sau la cele care au făcut anterior o infecţie ocultă. De sau la cele care au făcut anterior o infecţie ocultă. De aceea, aceea, este nevoie de verificarea titrului în dinamicăeste nevoie de verificarea titrului în dinamică. . Reacţia Widal are valoare Reacţia Widal are valoare >la sugari, copiii mici, >la sugari, copiii mici, nenevaccinaţi.vaccinaţi.

b.b. Ac Vi Ac Vi :: apar târziu apar târziu ; ; nu sunt utili în boala acutănu sunt utili în boala acută

33)) Probe nespecifice Probe nespecifice ::

Leucopenie cu limfocitoză şi aneozinofilieLeucopenie cu limfocitoză şi aneozinofilie

VSH este iniţial normal, apoi creşteVSH este iniţial normal, apoi creşte

Anemie, trombocitopenieAnemie, trombocitopenie

DIAGNOSTIC DIFERENŢIALDIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Cu boli febrile prelungite produse prin infecţii Cu boli febrile prelungite produse prin infecţii ::gripgripă, ă, pneumonii bacteriene, inf. urinare, malarie, sepsis, pneumonii bacteriene, inf. urinare, malarie, sepsis, endocardită, mononucleoză infecţioasă, leptospiroze, endocardită, mononucleoză infecţioasă, leptospiroze, infecţii hepatoinfecţii hepato--biliare , TBCbiliare , TBC

Stări febrile prelungite produse de boli autoimuneStări febrile prelungite produse de boli autoimune:: l.e.d., l.e.d., artrita reumatoidăartrita reumatoidă

Stări febrile produse de afecţiuni maligne Stări febrile produse de afecţiuni maligne :: leucemii, leucemii, limfoame, neoplazii.limfoame, neoplazii.

PROGNOSTICPROGNOSTIC

DUPĂ VÂRSTĂDUPĂ VÂRSTĂ:: gravă la extreme gravă la extreme

DUPĂ MASIVITATEA INFECŢIEIDUPĂ MASIVITATEA INFECŢIEI

DUPĂ REZISTENŢA ORGANISMULUIDUPĂ REZISTENŢA ORGANISMULUI

DUPĂ PRECOCITATEA DG. ŞI TRATAMENTULUIDUPĂ PRECOCITATEA DG. ŞI TRATAMENTULUI

TRATAMENTTRATAMENT

1.1. Izolare şi spitalizare obligatorieIzolare şi spitalizare obligatorie , cu dezinfecţie , cu dezinfecţie permanentă permanentă

2.2. Repaus la patRepaus la pat în perioada febrilă în perioada febrilă

3. 3. DietaDieta:lichid:lichidăă şşI semilichidI semilichidăă , care se , care se îmbogăţeşte în îmbogăţeşte în convalescenţă. Se evită alimentele care fermenteză, şi convalescenţă. Se evită alimentele care fermenteză, şi cele care sunt greu digerabile. În caz de hemoragie cele care sunt greu digerabile. În caz de hemoragie :: parenteralparenteral

4. 4. Tratamentul antimicrobTratamentul antimicrobiian an ::

1)1) Cloramfenicol :Cloramfenicol :50 mg/kgc/zi la copil ; max.3 gr la adult50 mg/kgc/zi la copil ; max.3 gr la adult- se începe cu 1,5 gr /24 ore – 2 - 2,5- 3 gr/ 24 ore.Se se începe cu 1,5 gr /24 ore – 2 - 2,5- 3 gr/ 24 ore.Se

administrează în perioada febrilă , plus încă 7 zile după administrează în perioada febrilă , plus încă 7 zile după scăderea febrei ( 10-12 zile în total).Pentru prevenirea scăderea febrei ( 10-12 zile în total).Pentru prevenirea recăderilor , după tratament se face pauză 7 zile, și se recăderilor , după tratament se face pauză 7 zile, și se reia 5-7 zile ( tratament în fereastră).reia 5-7 zile ( tratament în fereastră).

2)2) Ampicilină :Ampicilină : 100 mg/kgc/ zi : 21 zile.Se folosește în caz 100 mg/kgc/ zi : 21 zile.Se folosește în caz de rezistență la cloramfenicol, și în cazul bolnavilor cu de rezistență la cloramfenicol, și în cazul bolnavilor cu leucopenii accentuate.leucopenii accentuate.

3)3) Amoxicilina :Amoxicilina :se absoarbe mai bine , și determină niveluri se absoarbe mai bine , și determină niveluri serice mai înalte.serice mai înalte.

44)) Cotrimoxazol Cotrimoxazol :: eeste util în caz de rezistenţă la cloramf., ste util în caz de rezistenţă la cloramf., ampicilină ampicilină – 21 – 21 zilezile

Pentru tulpinile multiPentru tulpinile multi-- rezistente rezistente::

Chinolone Chinolone :: ciprofloxacin, fleroxacin, ofloxacin, pefloxacin ciprofloxacin, fleroxacin, ofloxacin, pefloxacin :: 77--14 zile14 zile

CefalosporineCefalosporine:: ceftriaxone, cefixime ceftriaxone, cefixime -7--7- 1414 zile zile (( << preferate preferate faţă de chinolonefaţă de chinolone))

AAzitromicina zitromicina :: 7 zile 7 zile (( pentru rezistenţii la chinolone pentru rezistenţii la chinolone))

Alte medicaţii Alte medicaţii ::== corticoizii , în formele hipertoxice, cu encefalită corticoizii , în formele hipertoxice, cu encefalită

== hemoragia intestinală hemoragia intestinală:: restricţia dietei, hemostatice, restricţia dietei, hemostatice, +- +- transfuziitransfuzii

== perforaţia intestinală perforaţia intestinală:: internare în serviciul de chirurgie internare în serviciul de chirurgie

TRATAMENTUL PURTĂTORILOR CRONICI TRATAMENTUL PURTĂTORILOR CRONICI ::

Ciprofloxacin Ciprofloxacin :: 75750 mg x2 0 mg x2 //zi zi sau sau NorfloxacinNorfloxacin::400 mg x2400 mg x2// zi zi:: 4 săptămâni4 săptămâni

PROFILAXIEPROFILAXIEDECLARARE NOMINALĂ OBLIGATORIEDECLARARE NOMINALĂ OBLIGATORIE

VACCIN TIFIC VACCIN TIFIC ::pentru colectivităţi expuse pentru colectivităţi expuse :: pe şantier, pentru cei pe şantier, pentru cei care pleacă în regiuni endemice, zone cu inundaţii, servicii de care pleacă în regiuni endemice, zone cu inundaţii, servicii de salubritate.salubritate.

VACCIN cu germeni omorâţi VACCIN cu germeni omorâţi ::2 doze s.c. la 30 zile interval 2 doze s.c. la 30 zile interval ;; 2 rapeluri 2 rapeluri :: la 1 an şi la 5 ani la 1 an şi la 5 ani

VACCIN doar pe bază de antigen purificat Vi VACCIN doar pe bază de antigen purificat Vi :: i.m. i.m. ( ( îîn reg. n reg. eendemice)ndemice)VACCIN cu germeni omorâţi de adm. oralăVACCIN cu germeni omorâţi de adm. oralăVVAACCIN oral cu suspensii de bacili vii atenuaţiCCIN oral cu suspensii de bacili vii atenuaţi

EXEXTERNARE :TERNARE : 3 COPROCULTURI NEGATIVE , la interval 3 COPROCULTURI NEGATIVE , la interval de 3de 3--5 zile. În caz de pozitivare , se reia tratamentul în 5 zile. În caz de pozitivare , se reia tratamentul în schemă completă, cu control final.schemă completă, cu control final.

POLIOMIELITAPOLIOMIELITA

ETIOLOGIE ETIOLOGIE :: virusul poliomielitic, fam. Picornaviridae virusul poliomielitic, fam. Picornaviridae;; ARNARNare are 3 tipuri3 tipuri antigenic distincte antigenic distincte (( nu dau imunitate nu dau imunitate încrucişatăîncrucişată))se se cultivăcultivă pe pe:: culturi de celule de rinichi de maimuţă , pe culturi de celule de rinichi de maimuţă , pe celule amniotice umane, unde produc modificări celule amniotice umane, unde produc modificări citopatice caracteristicecitopatice caracteristiceeste este sensibil la căldurăsensibil la căldurăeste distruseste distrus de de :: apă oxigenată, hipermanganat de K, apă oxigenată, hipermanganat de K, UV, clorinarea apeiUV, clorinarea apei

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIE

Pe Pe tot globultot globul

Infecţia cu virusul polio rămâne în imensa sa majoritate Infecţia cu virusul polio rămâne în imensa sa majoritate inaparentăinaparentă (( 200 cazuri de infecţie inaparentă la 1 caz 200 cazuri de infecţie inaparentă la 1 caz paraliticparalitic))

SezonSezon :: vara,toamna vara,toamna

VîrstaVîrsta::predominant a copilărieipredominant a copilăriei

REZERVOR DE INFECŢIE REZERVOR DE INFECŢIE ::

1.Omul bolnav 1.Omul bolnav (( forme paralitice şi neparaliti forme paralitice şi neparaliticcee))2.Nu2.Nu se cunosc purtători cronici virus se cunosc purtători cronici virus3. Virusul se găseşte în orofaringe şi în tractul intestinal 3. Virusul se găseşte în orofaringe şi în tractul intestinal

CALEA DE TRANSMITERE CALEA DE TRANSMITERE ::

AerogenAerogen :: picăturile nazo picăturile nazo-- faringiene faringiene Prin excrete, Prin excrete, pe cale fecalpe cale fecal-- orală orală DirectDirect:: prin contact interuman sau indirect prin obiecte contaminate, prin contact interuman sau indirect prin obiecte contaminate,

apă, alimenteapă, alimente Muştele Muştele !!!!!!

CONTAGIOZITATEA CONTAGIOZITATEA :: F.MAREF.MARE== 95 95--9898%% dintre infecţii rămân inaparente dintre infecţii rămân inaparente

== contagiozitatea este maximă contagiozitatea este maximă :: în ultimile zile ale în ultimile zile ale incubaţiei, şi în prima săptămână de boală, când virusul incubaţiei, şi în prima săptămână de boală, când virusul este prezent în orofaringeeste prezent în orofaringe

== eliminând virusul prin fecale, bolnavul rămâne contagios eliminând virusul prin fecale, bolnavul rămâne contagios 22--4 săptămâni4 săptămâni

RECEPTIVITATEA RECEPTIVITATEA ::

din cei infectaţi, din cei infectaţi, numai puţini fac boala paraliticănumai puţini fac boala paralitică

Copiii născuţi din mame imune, au o Copiii născuţi din mame imune, au o imunitate pasivăimunitate pasivă 3 3--4 luni4 luni

Imunitatea este de Imunitatea este de specifică de tipspecifică de tip, şi lungă durată, şi lungă durată

PATOGENIAPATOGENIA

Poarta de intrarePoarta de intrare:: este digestivă este digestivă ..Virusul se x în celulele epiteliale Virusul se x în celulele epiteliale ale faringelui şi intestinului, cât şi în ţesutul limfatic ale faringelui şi intestinului, cât şi în ţesutul limfatic :: ggl. ggl. limfatici, plăcile Payerlimfatici, plăcile Payer

există 3 stadii ale infecţieiexistă 3 stadii ale infecţiei::1)1) Stadiul intestinalStadiul intestinal:: virusul se x în intestin. Majoritatea rămân în virusul se x în intestin. Majoritatea rămân în

acest stadiu, fără expresie clinică acest stadiu, fără expresie clinică (( deci, o infecţie inaparentă deci, o infecţie inaparentă))2)2) Stadiul de viremieStadiul de viremie:: apare la sfârşitul incubaţiei.Virusul poate apare la sfârşitul incubaţiei.Virusul poate

invada SNCinvada SNC3)3) Stadiul de invazie al SNC Stadiul de invazie al SNC :: numai la 1numai la 1--2 2 %:%: virusul poate virusul poate

traversa bariera hematoencefalică, sau, pe calea traversa bariera hematoencefalică, sau, pe calea cilindraxonilor , se îndreaptă spre măduva spinării sau spre cilindraxonilor , se îndreaptă spre măduva spinării sau spre creier.creier.

Virusul polio se x în celulele nervoase , şi mai ales în Virusul polio se x în celulele nervoase , şi mai ales în neuronii motori.neuronii motori.

În locul celulelor nervoase distruse se formează În locul celulelor nervoase distruse se formează un nodulun nodul cicatricealcicatriceal, după care urmează degenerescenţa , după care urmează degenerescenţa cilindraxonilor, şi atrofia fasciculelor musculare.cilindraxonilor, şi atrofia fasciculelor musculare.

O celulă motorie din cornul anterior controlează până la O celulă motorie din cornul anterior controlează până la 200 fibre musculare.200 fibre musculare.

TABLOUL CLINICTABLOUL CLINIC

INCUBAŢIA INCUBAŢIA :: 77--14 ZILE14 ZILE

11) ) Perioada prodromală Perioada prodromală (( boala minoră boala minoră)) :: 2 2--4 zile4 zile fefebră bră ( 37- 39)( 37- 39) semne catarale respiratoriisemne catarale respiratorii:: coriză, faringită coriză, faringită mialgii, anorexie, greaţă, vărsături, indispoziţie, mialgii, anorexie, greaţă, vărsături, indispoziţie,

iritabilitateiritabilitate

2) Perioada de laten2) Perioada de latenţă ţă : : 2-42-4 zile zile;; temperatura este normală temperatura este normală

33)) Perioada de boală majoră Perioada de boală majoră:: reîncepe febra reîncepe febra ::

2 stadii :2 stadii :

a) Stadiul preparalitia) Stadiul preparaliticc : : ore ore 5 zile 5 zile :: febră, cefalee, indispoziţie, febră, cefalee, indispoziţie, iritabilitate, iritabilitate, dureri musculare chinuitoaredureri musculare chinuitoare, nevralgii, , nevralgii, parestezii, stare de hiperestezie cutanată, slăbiciune a forţei parestezii, stare de hiperestezie cutanată, slăbiciune a forţei musculare , conştienţă păstrată, musculare , conştienţă păstrată, sd. meningian prezentsd. meningian prezent

b) Stadiul paralitic b) Stadiul paralitic :: paralizii de neuron motor perifericparalizii de neuron motor periferic:: flasce, hipotoneflasce, hipotone abolirea mişcărilor activeabolirea mişcărilor active dispariţia ROTdispariţia ROT paraliziile sunt paraliziile sunt asimetriceasimetrice, predomină la muşchii , predomină la muşchii

rădăcinii membrelorrădăcinii membrelor sd. meningian se menţinesd. meningian se menţine

= tulburări neuro-vegetative: tulburări vasomotorii, cu răcirea extremităţilor

= durere spontană , care obligă bn. la poziţii antalgice

= conştienţa este păstrată, dar bn. este anxios

44)) Perioada de retrocedare a paraliziilor şi de recuperare Perioada de retrocedare a paraliziilor şi de recuperare ::- durează săptămâni, luni, chiar peste 1 andurează săptămâni, luni, chiar peste 1 an- retrocedarea paraliziilor se face în ordine inversă retrocedarea paraliziilor se face în ordine inversă

apariţiei lorapariţiei lor- recupereazărecuperează:: 75 75 %% în primul an în primul an;; 10 10-15%-15% în al 2 în al 2__lea anlea an; ;

5-5- 10 10%% în al 3 în al 3--lea anlea an

55)) Perioada de sechele Perioada de sechele: : instalarea de paralizii definitive , cu instalarea de paralizii definitive , cu atrofii musculare, deformaţii, tulb. troficeatrofii musculare, deformaţii, tulb. trofice

FORME CLINICEFORME CLINICE

Forme neparaliticeForme neparalitice::

infecţie inaparentă, asimptomatică infecţie inaparentă, asimptomatică (( dg. serologic dg. serologic); ); reprezintă 90reprezintă 90-9-955%% din infecţiile polio din infecţiile polio : : ele determină ele determină imunizarea naturală a populaţieiimunizarea naturală a populaţiei

forma abortivă, care corespunde bolii minoreforma abortivă, care corespunde bolii minore forma meningianăforma meningiană:cu aspect de meningit:cu aspect de meningităă seroas seroasăă

Forme paraliticeForme paralitice : :1.1. fforma orma spspiinnalăală :formele cervicale (:formele cervicale ( m. cefei, m. mb. m. cefei, m. mb.)), ,

formele toracice, formele lombareformele toracice, formele lombare2.2. forma forma bulbarăbulbară:: paralizia m. externe oculare paralizia m. externe oculare ;; paralizia paralizia

facialăfacială;; paralizia nervilor cranieni 9,10,12 paralizia nervilor cranieni 9,10,12 :: tulb. de tulb. de deglutiţie, de respiraţie, de masticaţie deglutiţie, de respiraţie, de masticaţie ;; afectarea afectarea centrului respirator centrului respirator :tulb. :tulb. ale ritmulu respiraţiei ale ritmulu respiraţiei ;; afectarea centrului circulator afectarea centrului circulator :: hTA, modificarea hTA, modificarea pulsuluipulsului

3.3. forma forma encefaliticăencefalitică:: cu encefalită cu encefalită

DIAGNOSTIC DE LABORATOR DIAGNOSTIC DE LABORATOR ::

11)) IZOLAREA VIRUSULUI POLIO IZOLAREA VIRUSULUI POLIO :: se face din se face din ::spălătură nazospălătură nazo-- faringiană, din fecale, din LCRfaringiană, din fecale, din LCR

22)) TESTE SEROLOGICE TESTE SEROLOGICE

33)) PCR din LCR PCR din LCR

44)) ASPECTUL LCR ASPECTUL LCR

DIAGNOSTIC DIFERENŢIALDIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Pentru polio neparaliticăPentru polio neparalitică::o infecţii virale respiratoriiinfecţii virale respiratoriio Infecţii cu enterovirusuri Infecţii cu enterovirusuri :: ECHO, Coxsackie ECHO, Coxsackieo MeningiteMeningite

Pentru polio paraliticăPentru polio paralitică::• cu afecţiuni neurologice cu paralizii de tip flasccu afecţiuni neurologice cu paralizii de tip flasc::

neurovironeuroviroze paralitice cu ECHO,Coxsackie ze paralitice cu ECHO,Coxsackie ;; sd. Guillain sd. Guillain--Barre(Barre( afect. afect. ssegm. egm. ddistale ale mb., sunt simetrice, cu istale ale mb., sunt simetrice, cu tulb. de sensib., diplegie facială, retrocedează rapid tulb. de sensib., diplegie facială, retrocedează rapid ))

• cu afeccu afecţţiuni iuni ale SNC cu paralizii spasticeale SNC cu paralizii spastice::encefalite, encefalite, accid. vasc.cer.accid. vasc.cer.

PROGNOSTICPROGNOSTIC

== mortalitate generală mortalitate generală :5:5%%

== forma bulbo forma bulbo-- spinală cu insuficienţă cardio spinală cu insuficienţă cardio-- respiratorie respiratorie::mortalitate mortalitate 2525-75%-75%

== cauza morţii cauza morţii :: insuf. respiratorie , circulatorie, determinată insuf. respiratorie , circulatorie, determinată de localizările bulbare de localizările bulbare ++ complicaţiile bacteriene, cv, complicaţiile bacteriene, cv, respiratorii.respiratorii.

TRATAMENTTRATAMENT

Spitalizare obligatorie , declarare nominală Spitalizare obligatorie , declarare nominală !!!!!!

1)1) Tratamentul formelor neparalitice Tratamentul formelor neparalitice ::

repaus la pat 7repaus la pat 7-1-100 zzileile analgeziceanalgezice comprese umede calde pe regiunile dureroasecomprese umede calde pe regiunile dureroase

22)) Tratamentul formelor paralitice Tratamentul formelor paralitice::

Repaus absolut la pat în primele 10Repaus absolut la pat în primele 10--14 zile de la instalarea 14 zile de la instalarea paraliziilor paraliziilor (( pentru a se evita orice solicitare neuronalăpentru a se evita orice solicitare neuronală))

medicamedicaţieţie: sedarea durerii ; : sedarea durerii ; vasodilatatoare vasodilatatoare ;; tranchilizante tranchilizante

în perioada de regresie în perioada de regresie :: program de recuperare program de recuperare ;; împachetări umede caldeîmpachetări umede calde;; vasodilataoare vasodilataoare ;; vitamine vitamine

33)) Insuficienţa respiratorie gravă Insuficienţa respiratorie gravă:: respiraţie asistată respiraţie asistată

PROFILAXIEPROFILAXIE

Vaccin cu virus viu inactivat Vaccin cu virus viu inactivat (Salk)(Salk) , prin formol , prin formol :: conţine conţine antigenele celor 3 tipuri de virus polio antigenele celor 3 tipuri de virus polio ::protecţie 95protecţie 95%; %; parenteralparenteral

Vaccin cu virus viu atenuat Vaccin cu virus viu atenuat (Sabin, VPO)(Sabin, VPO) :: vaccin vaccin trivalent, oraltrivalent, oral; ; imunitatea de lungă durată imunitatea de lungă durată

2,4,6 luni 2,4,6 luni ;; 12 luni 12 luni ;; clasa III clasa III--a 9 ani.a 9 ani.Orice copil receptiv rămas nevaccinat poate face polio Orice copil receptiv rămas nevaccinat poate face polio

paralitică. PROGRAMELE DE SUPRAVEGHERE paralitică. PROGRAMELE DE SUPRAVEGHERE !!!!!!