Upload
others
View
1
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
1
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei Dreptul afacerilor comerciale
Anul de studiu 2
0
1
5
/
2
0
1
6
Semestrul * 2 Tipul de evaluare finală **(Es/Ec)
ES/
SO
Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată,
Op-opţională) As Numărul de credite
Total ore din planul de
învăţământ 14 Total ore
studiu
individual/
lucru în
echipă
56 Total ore pe semestru 70
Titularul disciplinei Conf. univ. dr. Dabu Valerică
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
Competenţe specifice (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării)
1 Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei)
Noţiuni de lege, drept real, drept de creanţă, obligaţie, libertate, contract, elementele contractului, garanţie, probă, acţiune judiciară, clauză, clauză abuzivă,
nulitate, nulitate absolută, nulitate relativă, termen, prescripţie, executare silită şi
altele şi în mod deosebit legătura dintre acestea şi managementul activităţii de
producţie şi comerţ;
Noţiuni de protecţie juridică a afacerii încă din faza de idee, proiect, invenţie potrivit normelor de protecţie a proprietăţii intelectuale, industriale şi materiale;
Mijloace de cunoaşterea şi respectare a regimului autorizării prealabile a afacerii, al autorizării tacite (licenţe, contingentări, autorizaţii, limitări la producţie şi export
etc.); prin acestea urmărindu-se a se evită nulitatea actelor şi faptelor juridice ale
Numărul total de ore (pe semestru) din
planul de învăţământ
(Ex. 28 la C dacă disciplina are curs
de 14 săptămâni x 2 h curs pe
săptămână)
Total C** S L P S.I.
14 4 56
Facultatea
SNSPA - FM
Departamentul
Management
Domeniul Management
Specializarea Management
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
2
afacerii, confiscarea bunurilor şi valorilor obiect al acestora, concomitent cu
asigurarea protecţiei legii pentru afacerea corect concepută şi realizată.
Căi de cunoaştere a partenerului de afaceri, a cazurilor de interzicerea sau limitare a capacităţii unor persoane fizice sau juridice de a efectua afaceri sau un
anumit gen de afaceri, în scop preventiv pentru afacerist sau colectivitatea
afacerilor (de pildă, persoanele cu risc penal, risc comercial, risc fiscal, etc.)
Cerinţe privind preconstituirea probelor în scop preventiv, pentru orice eventuală contestare sau neexecutare a drepturilor sau obligaţiilor; conştientizarea
participanţilor la actul sau faptul juridic, de consecinţele acestora şi, în mod
deosebit, prin nefolosirea procedurii autentificării la încheierea actelor juridice;
importanţa şi riscurile unei simple semnături necertificate, a unei semnături
neautentificate, a semnăturii identificabile şi greu de falsificat, a semnăturii
electronice etc.;
Cerinţele asigurării legalităţii afacerii, a obiectului şi cauzei acesteia, evitarea cauzei sau obiectului ilicit şi a consecinţelor negative ale acestora;
necesitatea adoptări unor măsuri elementare de precauţie anterior şi în faza executării obligaţiei contractuale, cum ar fi punerea în întârziere a debitorului
(atunci când este cazul), luarea unor măsuri conservatorii, constituirea de garanţii
pentru înlăturarea riscurilor, introducerea acţiunii oblice sau acţiunii pauliene când
debitorul este neglijent în dauna creditorului etc.;
condiţiilor de fond şi de forma în care un acord de voinţe, indiferent de denumire (protocol, factura, prospect) este un veritabil contract, precum şi forţa obligatorie
a acestuia faţă de terţi;
însuşirea regulilor juridice de purtare a negocierilor şi a tratativelor prealabile încheierii afacerii, de alegere a instrumentelor juridice cele mai adecvate
specificului afacerii etc.;
unor probleme privind cunoaşterea şi folosirea corespunzătoare, oportună şi eficientă a dispoziţiilor legale de drept comercial şi drept civil privind clauza
rezolutorie, clauza penală, clauza limitativă de răspundere sau cauzele de
nerăspundere pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale asumate de partenerii
de afaceri; de asemenea, probleme legate de cunoaşterea şi evitarea clauzelor
abuzive, clauze prin care unul dintre comercianţi poate fi păgubit pe nedrept;
probleme legate de cunoaşterea şi folosinţa modalităţilor de executare a
contractului în interesul său, respectiv a condiţiei, termenului şi sarcinii;
condiţiile şi utilitatea invocării excepţiilor de ordine publică şi a fraudei la lege, a lipsei calităţii procesuale active sau pasive, atunci când este necesar, dacă
raporturile juridice, născute, modificate sau stinse în afacere aduc atingere
normelor juridice cu caracter imperativ (de ordine publică) care protejează
interesele generale inclusiv particulare sau celorlalte norme juridice; cunoaşterea a
ceea ce este considerat speculă licită ori speculă ilicită, evaziunea fiscală tolerată
sau evaziune fiscală contravenţională ori evaziune fiscală infracţională;
cunoaşterea afacerilor ce s-ar încadra într-una din categoriile: afacere legală,
afacere tolerată, afacere contravenţională, afacere infracţională şi implicaţiile
acestora ;
a regimului juridic al creditării eficiente, sigure şi în avantajul reciproc al părţilor, al garantării acesteia atât pentru debitor, cât şi pentru creditor, fără a-l
favoriza pe vreunul dintre ei ; probleme privind cunoaşterea debitorului, a
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
3
posibilităţilor şi intenţiilor sale de a executa obligaţia sa faţă de creditor;
privind implicaţiile folosirii corecte sau incorecte a titlurilor de credit în afaceri (cecul, cambia, biletul de ordin, scrisoarea de garanţie etc.), modul de
transmitere şi circulaţie al acestora, prevenirea infracţiunilor ce se pot comite cu
acestea etc., şi în general regimul juridic al acestora ;
cadrului juridic propice desfăşurării unor afaceri sănătoase, producătoare de valori nou create ce ţine de : disciplina contractuală, fiscalitate şi facilităţile fiscale,
stabilitatea legilor, lacunele sau imperfecţiunile legilor, corupţia, gradul de
descoperire şi sancţionare a cauzelor şi condiţiilor unui mediu de afaceri nesănătos
etc.
consecinţele încheierii contractelor de cont curent sau de depozit cu o “bancă necunoscută“ sau în condiţii total dezavantajoase;
asigurarea şi înfăptuirea responsabilităţii şi răspunderii juridice în mod operativ şi eficient, în domeniul civil, comercial, administrativ, penal, repunerea
în situaţia anterioară, repararea prejudiciilor etc.;
2 Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a
conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)
Se vor prezenta speţe în mod problematizat şi se vor analiza în cadrul studiului individual şi comenta în primele 15 minute la ora de curs.;
Se vor analiza actele normative în materie din punct de vedere al lacunelor, oportunităţi, avantaje, dezavantaje, când şi cum să fie invocate;
Se va insista pe alegerea instrumentelor juridice( de pildă între tipurile de contracte, de garanţii, de acţiuni, etc. )din punct de vedere al riscurilor,
garanţii, eficienţă etc.;
Atribuţiilor serviciilor publice şi folosirea lor eficientă şi operativă în autorizarea apărarea şi garantarea afacerilor;
3 Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice
specifice: utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) Folosirea unor documentare în materie: „Enron băieţi deştepţi”, „Worldcom”
speţe din practica judiciară şi altele;
4 Atitudinale: Se va urmării: manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori
culturale morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în
activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea
inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu
responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională.
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
4
Bibliografie minimală indicată
Nr.
crt.
Lucrarea Editura Anul
apariţi
ei
Paginaţia Competenţe
specifice
realizate
1. Dabu Valerică, Dreptul afacerilor
comerciale
Comunicare.r
o
2012 426
2. Dragoş Pătroi, Evaziunea fiscală între
latura permisivă, aspectul
contravenţional şi caracterul infracţional
Economică 2006 286
3. Nicolae Craiu, Economia subterană, Economică 2004 262
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 90
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator
- testarea periodică prin lucrări de control
- testarea continuă pe parcursul semestrului
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri /
proiecte etc. 10
- alte activităţi
(precizaţi)...................................................................
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă
(descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual
ori în grup, proiect etc.)
Evaluarea finală are la bază câte un test grilă de 30 de întrebări cu câte 150 de răspunsuri posibile. Sunt
20 de teste grilă cu întrebări diferite care au la bază 200 de întrebări şi răspunsuri difuzate odată cu
cursul la care se mai adaugă 100 noi întrebări formulate premergător examenului. Testul grilă este
obligatoriu de rezolvat cu minim nota 5 pentru toţi cursanţii. Pentru studenţii care doresc o notă mai
mare pot prezenta un referat cu temă la alegere, de minim 15 pagini şi maxim 20 pagini care se notează
cu o exigenţă sporită urmărindu-se opiniile cursantului, spiritul critic constructiv, concluzii personale,
propuneri de lege ferenda etc.
Cerinţe minime pentru nota 5
(sau cum se acordă nota 5)
Cerinţe minime pentru nota 10
(sau cum se acordă nota 10) o trebuie să rezolve corect 15
întrebări din cele 30;
o la o întrebare se aplică principiul majorităţii respectiv dacă s-a
indicat corect minimum 2 din 4
corecte;
o răspunsurile indicate greşit la fiecare întrebare se scad din cele
indicate corect la întrebarea
respectivă;
- să rezolve minim 29 de întrebări din testul grilă;
- să obţină minim 5 la testul grilă şi 10 la referat.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
5
4. Paul Ştefănescu, Mari scandaluri
financiare
Saeculum
Vizual
2002 174
5 Adrian Mănăilă, Companiile offshore
sau evaziunea fiscală legală
All Beck 2004 186
6 Protecţia consumatorului Con Fisc 2007 465
7 Steven Silbiger, MBA în 10 zile, Andreco 1999 334
8 Robert T. Kiyosaki, Afaceri interactive, Amaltea 2001 124
9 Tim Hindle, MBA, Nemira 1998 217
10 Jon Perkins, Confesiunile unui asasin
economic
Litera
Internaţional
2007 288
11 Roger Fritz, Fără risc nu există câştig Amaltea 2007 168
12 Herb Cohen, Arta de a negocia Humanitas 2007 247
13 Brian Tracy, Cele 100 de legi absolute
ale succesului în afaceri
Amaltea 2003 292
14 Pascal Py, Metode şi trucuri cum să
impuneţi preţul dorit
Rentrop &
Straton
2004 163
15 Puiu Nistoreanu, Negocierea în afaceri ASE 2005 105
16 Rene Sens, 15 greşeli de evitat la
înfiinţarea unei firme
C.H. Beck 2007 189
17 Dale Carnegie, Tehnici de a vinde Curtea Veche 2003 321
18 Gheorghe Pistol, Tehnica şi strategia
negocierilor
Universitară 2002 253
19 Nina Ecaterina Grigoraş, Buna-credinţă Hamangiu 2007 920
20 Ion Turcu, Dreptul afacerilor Chemarea 1993 316
21 Dorin Clocotici, Dreptul comercial al
afacerilor
România de
mâine
1998 395
22 Maurice Cozian, Droit des societes Litec 1992 578
23 Smaranda Angheni, Drept comercial, All Beck 2004 470
24 Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial
român
All 2006 624
25 Cristian Duţescu, Dreptul acţionarilor Lumina Lex 2006 447
26 Victor Valeriu Patriciu, Semnături
electronice şi securitate informatică
Byte 2006 606
27 Crişan Bişa, Utilizarea paradisurilor
fiscale
BMT 2005 594
28 Stanciu D. Cărpenaru, Noua lege a
insolvenţei, Legea nr.85/2006
Hamangiu 2005 464
29 Ion Turcu, Operaţiuni şi contracte
bancare
Lumina Lex 2004 383
30 Daniel Şandru, Societăţi comerciale în
Uniunea Europeană
Universitară 2006 373
31 Patrick Dalion, Dreptul societăţilor Economică 2002 544
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
6
32 Robert Obert, Drept şi contabilitate Economică 2002 358
33
Gheorghe Piperea, Introducere în
dreptul contractelor profesionale
C.H. Beck
2011
370
34 Cristina Dana Enache, Clauze abuzive
în contractile încheiate între
profesionişti şi consumatori
Hamangiu
2012
270
35 Ion Deleanu. Gheorghe Buta, procedura
somaţiei de plată, doctrină şi
jurisprudenţă,
C.H. Beck
2006
566
36 Adrian Pena, Garantarea obligaţiilor,
Culegere de practică judiciară,
C.H. Beck
2006
297
37
Corina Ruxandra Popescu, Repararea
prejudiciului în contenciosul european al
drepturilor omului
Hamangiu
2013
450
38 Dragoş Mihai Mănescu, Proceduri
rapide de recuperare a creanţelor
Universul
Juridic
2011
200
39 Noul Cod Civil, Noul Cod de Procedură
civilă; Legea nr.31/1990 modificată
prin OUG nr.82/2007; Legea
nr.469/2002; Legea nr.85/2006, Legea
nr. 26/1990; Legea nr.241/2005; Codul
fiscal, Codul de procedură fiscală
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă
pretinse studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de
curs 14 8. Pregătire prezentări orale 0
2. Studiul după manual, suport de
curs 14 9. Pregătire examinare finală 28
3. Studiul bibliografiei minimale
indicate 14
10. Tutoriat 14
4. Documentare suplimentară în
bibliotecă 14
11. Documentare pe teren 0
5. Activitate specifică de pregătire
SEMINAR şi/sau LABORATOR 7
12. Documentare pe INTERNET 14
6. Realizare teme, referate, eseuri,
traduceri, etc.
7 13. Alte activităţi...................................
7. Pregătire lucrări de control 14. Alte activităţi.................................... 14
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
7
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 140
Data completării
04.10.2015 Semnătura titularului:
Conf. univ. dr. Dabu Valerică
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
8
PROGRAMA ANALITICĂ
Titular: Conf. univ. Dr. Dabu
Valerică
Semestrul 1
Titulatura cursului: DREPTUL AFACERILOR COMERCIALE
Număr credite ... Număr de ore pe săptămână 14 Anul 2015
Condiţii obligatorii de participare
Credite obţinute la cursuri-laboratoare: enumerare
Frecvenţa : Da (minimală) Obligatorie
Alte condiţii: Da (enumerare)/Nu
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
9
Obiective generale ale cursului:
Însuşirea cunoştinţelor minime despre: lege, drept, obligaţie, libertate, contract, garanţie, litigii juridice, proces judiciar şi alte instituţii
juridice, necesare în managementul afacerilor;
Însuşirea principalelor reglementări juridice interne şi internaţionale ale mediului legislativ al afacerilor şi în mod deosebit ale dreptului
afacerilor comerciale, prin prisma subiectelor persoană fizică om de
afaceri sau consumator, persoană juridică, media, autoritate publică şi
societate, cele referitoare la drepturile, libertăţile şi obligaţiile acestora,
garantarea şi realizarea lor indispensabile unei comunicări în afaceri şi
societate, corecte, eficiente, legale, operative, responsabile cu riscuri
minime şi profit maxim.
Pregătirea studenţilor să comunice în orice calitate, de om de afaceri, autoritate, consumator, în mediul de afaceri, în deplină cunoştinţă de
cauză, a respectării şi realizării drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor ce
le au ei, interlocutorii lor şi terţii urmărind eficienţa şi profitul în
activitatea respectivă.
Obiective specifice ale cursului:
Identificarea oportunităţilor juridice şi economice în afaceri şi modul de folosirea a acestora; optimizare juridică, optimizare fiscală, legii
permisive, lacune legislative, facilităţi juridice, fiscale, economice,
protecţia legii şi accesul la justiţie;
Însuşirea regulilor juridice de purtare a negocierilor şi a tratativelor prealabile încheierii afacerii, şi de alegere a instrumentelor juridice cele
mai adecvate specificului afacerii, garantării contra riscurilor,
preconstituirea probelor necesare în eventualitatea unor litigii etc.
Studierea şi cunoaşterea riscurilor în afaceri, a mijloacelor juridice de prevenire a acestora, a garanţiilor necesare prevenirii şi recuperării
eventualelor pagube;
Cunoaşterea reglementărilor privind responsabilitatea şi răspunderea comercială, civilă, administrativă şi penală a subiecţilor comunicării în
afaceri în diferite ipoteze mai frecvente;
Cunoaşterea implicaţiilor juridice ale deciziei de afaceri şi riscului normal al managerului, a cauzelor de excludere a răspunderii juridice în
afaceri. Cunoaşterea contractului de administrare, contractului de
mandat şi rolul acestora în conducerea societăţilor comerciale şi a
responsabilităţii managerului;
Cunoaşterea şi folosirea eficientă a mijloacelor de plată în afaceri şi riscurile juridice ale acestora; Modalităţi juridice de determinare a
datornicului să-şi execute obligaţiile în afaceri inclusiv de executare
silită a acestuia;
Însuşirea mijloacelor şi metodelor de prevenire şi combatere a actelor şi faptelor penale, administrative, comerciale şi civile care afectează sau
pot afecta comunicarea în afaceri, afacerea, proprietatea şi celelalte
drepturi şi libertăţi ce se realizează în cadrul acestora; proceduri
judiciare interne şi europene.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
10
Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar:
Expunerea temelor la curs, folosirea de exemple din actualitatea vieţii economico-sociale, practică judiciară şi doctrină românească şi străină;
Dezbateri de caz (speţe din practica judiciară internă şi internaţională); Susţinerea de referate şi punerea acestora în discuţia studenţilor;
Verificarea stadiului însuşirii cunoştinţelor prin întrebări
problematizate şi teste grilă ;
Evaluarea studenţilor:
Începând de la al treilea curs se va difuza câte 4-5 speţe la câte 4-5 grupuri
de studenţi în vederea pregătirii pentru următorul curs a unui studiu de
caz, ca apoi la cursul următor să se prezinte concluzii pe marginea acestora
şi eventual nota.
Evaluarea finală are la bază câte un test grilă de 30 de întrebări cu câte 150
de răspunsuri posibile. Sunt 20 de teste grilă cu întrebări diferite care au la
bază 200 de întrebări şi răspunsuri difuzate odată cu cursul la care se mai
adaugă 100 noi întrebări formulate premergător examenului. Testul grilă
este obligatoriu de rezolvat cu minim nota 5 pentru toţi cursanţii. Pentru
studenţii care doresc o notă mai mare pot prezenta un referat cu temă la
alegere, de minim 15 pagini şi maxim 20 pagini care se notează cu o
exigenţă sporită urmărindu-se, actualitatea subiectului ales, opiniile
cursantului, spiritul critic constructiv, concluzii personale, propuneri de
lege ferenda etc.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
11
Tematica cursurilor:
Cursul este structurat pe mai multe capitole după cum urmează :
1.Consideraţii generale despre lege, drept, obligaţie, libertate, instituţie
juridică, management şi afacere. Consideraţii generale privind dreptul
afacerilor. Principiile dreptului afacerilor comerciale
2.Subiectele dreptului afacerilor comerciale. Persoane fizice şi persoane
juridice. Persoana fizică subiect al dreptului afacerilor comerciale. Statul şi
rolul acestuia în afaceri
3.Societatea comercială, subiect al dreptului afacerilor comerciale.
Capacitate. Tipuri de societăţi. Avantaje, dezavantaje în alegerea tipului de
societate corespunzător genului de afacere.
4.Activitatea de afaceri. Patrimoniu.Capitalul social. Funcţiile
patrimoniului şi capitalului social. Abuzul de majoritate. Fondul de comerţ.
Firma. Emblema. Clientela şi vadul comercial. Marca. Actele juridice
privind fondul de comerţ.
5.Obligaţiile comerciale. Contractul. Elementele contractului. Subiectele.
Consimţământul. Dolul. Violenţa. Obiectul. Cauza. Semnătura electronică.
Funcţionarea societăţilor comerciale.
6.Încheierea contractelor. Oferta de a contracta. Contraoferta. Acceptarea
ofertei. Antecontractul. Executarea obligaţiilor. Preţul şi plata.
7.Efectele contractului. Relativitatea efectelor contractului.Opozabilitatea
contractului faţă de terţi. Promisiunea faptei altuia. Acţiunile directe ale
terţilor. Stipulaţia pentru altul.
8.Simulaţia. Efectele contractelor sinalagmatice. Riscurile în afaceri.
Gestiunea de afaceri. Plata nedatorată. Îmbogăţirea fără justă cauză.
Nulităţile şi efectele acestora.
9.Licitaţia şi contractul
10.Rolul cecului în mediul de afaceri. Riscul de neplată. Cecul fără
acoperire. Garanţie
11. Rolul contractelor în finanţarea afacerii.
Tematica seminariilor:
Nu sunt planificate seminarii.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
12
Bibliografie minimală indicată
Lucrarea Editura Anul
apariţ
iei
Paginaţia Competen
ţe
specifice
realizate
Dabu Valerică, Dreptul afacerilor
comerciale
Comunicare
.ro
2012 426
Dragoş Pătroi, Evaziunea fiscală
între latura permisivă, aspectul
contravenţional şi caracterul
infracţional
Economică 2006 286
Nicolae Craiu, Economia
subterană,
Economică 2004 262
Paul Ştefănescu, Mari scandaluri
financiare
Saeculum
Vizual
2002 174
Adrian Mănăilă, Companiile
offshore sau evaziunea fiscală
legală
All Beck 2004 186
Protecţia consumatorului Con Fisc 2007 465
Steven Silbiger, MBA în 10 zile, Andreco 1999 334
Robert T. Kiyosaki, Afaceri
interactive,
Amaltea 2001 124
Tim Hindle, MBA, Nemira 1998 217
Jon Perchins, Confesiunile unui
asasin economic
Litera
Internaţiona
l
2007 288
Roger Fritz, Fără risc nu există
câştig
Amaltea 2007 168
Herb Cohen, Arta de a negocia Humanitas 2007 247
Brian Tracy, Cele 100 de legi
absolute ale succesului în afaceri
Amaltea 2003 292
Pascal Py, Metode şi trucuri cum
să impuneţi preţul dorit
Rentrop &
Straton
2004 163
Puiu Nistoreanu, Negocierea în
afaceri
ASE 2005 105
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
13
Rene Sens, 15 greşeli de evitat la
înfiinţarea unei firme
C.H. Beck 2007 189
Dale Carnegie, Tehnici de a vinde Curtea
Veche
2003 321
Gheorghe Pistol, Tehnica şi
strategia negocierilor
Universitară 2002 253
Nina Ecaterina Grigoraş, Buna-
credinţă
Hamangiu 2007 920
Ion Turcu, Dreptul afacerilor Chemarea 1993 316
Dorin Clocotici, Dreptul comercial
al afacerilor
România de
mâine
1998 395
Maurice Cozian, Droit des
societes
Litec 1992 578
Smaranda Angheni, Drept
comercial,
All Beck 2004 470
Stanciu D. Cărpenaru, Drept
comercial român
All 2006 624
Cristian Duţescu, Dreptul
acţionarilor
Lumina Lex 2006 447
Victor Valeriu Patriciu, Semnături
electronice şi securitate
informatică
Byte 2006 606
Crişan Bişa, Utilizarea
paradisurilor fiscale
BMT 2005 594
Stanciu D. Cărpenaru, Noua lege a
insolvenţei, Legea nr.85/2006
Hamangiu 2005 464
Ion Turcu, Operaţiuni şi contracte
bancare
Lumina Lex 2004 383
Daniel Şandru, Societăţi
comerciale în Uniunea Europeană
Universitară 2006 373
Patrick Dalion, Dreptul
societăţilor
Economică 2002 544
Robert Obert, Drept şi
contabilitate
Economică 2002 358
Gheorghe Piperea, Introducere în
dreptul contractelor profesionale
C.H. Beck
2011
370
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
14
Cristina Dana Enache, Clauze
abuzive în contractile încheiate
între profesionişti şi consumatori
Hamangiu
2012
270
Ion Deleanu. Gheorghe Buta,
procedura somaţiei de plată,
doctrină şi jurisprudenţă,
C.H. Beck
2006
566
Adrian Pena, Garantarea
obligaţiilor, Culegere de practică
judiciară,
C.H. Beck
2006
297
Corina Ruxandra Popescu,
Repararea prejudiciului în
contenciosul european al
drepturilor omului
Hamangiu
2013
450
Dragoş Mihai Mănescu, Proceduri
rapide de recuperare a creanţelor
Universul
Juridic
2011
200
Noul Cod Civil, Noul Cod de
Procedură civilă; Legea
nr.31/1990 modificată prin OUG
nr.82/2007; Legea nr.469/2002;
Legea nr.85/2006, Legea nr.
26/1990; Legea nr.241/2005;
Codul fiscal, Codul de procedură
fiscală
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
15
NOTĂ DE PREZENTAREA CURSULUI DREPTUL
AFACERILOR COMERCIALE
Cadrul general al cursului:
Cursul DREPTUL AFACERILOR COMERCIALE se adresează în
primul rând studenţilor. Cu toate acestea, considerăm că el nu are un caracter
restrictiv, fiind util şi, în egală măsură, accesibil unui public mai larg cum
sunt: specialiştii în drept, managerii, cei care desfăşoară afaceri în cadrul
asociaţiilor familiale, în mod independent, persoanele care lucrează în
compartimentele marcheting, juridic, comercial, manageri ai asociaţiilor şi
fundaţiilor inclusiv cei care iniţiază afaceri folosind metoda proiectelor
interne şi internaţionale. O afacere de succes nu mai poate fi concepută fără
un proiect, un program al acesteia şi fără a folosi cunoştinţe de
management al proiectelor şi în general de management. Dar
managementul activităţii economice, financiare, fiscale de conducere a
afacerii, sau a unui operator economic nu poate exista fără lege, drept,
instituţii şi instrumente juridice, abilităţi, tehnici şi strategii juridice.
Investitorul, finanţatorul, creditorul nu-şi mai foloseşte capitalul în baza unei
simple idei într-un mediu nesigur, necunoscut, nestudiat, cu resurse,
mijloace, posibilităţi, conjuncturi, riscuri etc., necunoscute, ci în baza unor
proiecte performante ancorate în realitatea mediului de afaceri, în scopul
asigurării realizării obiectivului propus, cu riscuri minime şi eficienţă
maximă. Abordarea afacerii orientată pe proiecte este o necesitate a vieţii
moderne şi presupune aplicarea metodelor, instrumentelor (juridice,
financiare, economice, etc.) şi tehnicilor de management al proiectelor în
afaceri, în special, în vederea îmbunătăţirii înfăptuirii şi finalităţii lor.
Activitatea empirică, începerea la întâmplare a unei afaceri, neluarea în
considerare a riscurilor, necunoaşterea mediului de afaceri, a legislaţiei
specifice afacerii, acordarea creditelor numai pe baza unor planuri de afaceri
nefundamentate, fanteziste, etc., sunt numai câteva din cauzele falimentelor
cu toate implicaţiile acestora inclusiv de natură penală. Pe de altă parte în
afaceri se zice „ cu cât riscul este mai mare cu atât profitul poate fi mai
mare.” Uni confundă siguranţa financiară cu afacerea neriscantă şi evident nu
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
16
câştigă suficient sau chiar pierd. A aborda afaceri riscante urmărind profitul
înseamnă a defini riscul şi a lua măsuri juridice, economice, tehnice, etc. de
prevenirea producerea evenimentului şi evitarea efectelor negative prin
asigurare, transmisibilitate, recuperare etc. De aceea apreciem că nu greşim
afirmând că în afaceri nu este loc pentru sentimente, curaj sinucigaş şi că nu
pot avea câştig de cauză decât cei bine şi foarte bine pregătiţi, în domeniul
abordat şi nu în ultimul rând cel juridic, economic, financiar şi fiscal pentru a
înfrunta direct, cu curaj raţional şi tenacitate domeniul atât de pragmatic al
lumii afacerilor. Astfel, prin actualul curs ne-am propus să prezentăm o
serie de reglementări juridice, comentarii pe marginea acestora,
insistând pe modul de folosire a instituţiilor juridice în afacerii începând
de la proiect şi până la finalizarea eficientă a afacerii abordând în
principal probleme:
Înţelegere şi folosire eficientă în afacerii, în managementul acestora a instituţiilor juridice, a măsurilor procedurale şi procesuale pentru a prevenii
pagubele, riscurile de orice fel, şi a asigura profituri sporite;
de protecţie juridică a afacerii încă din faza de idee, proiect, invenţie potrivit normelor de protecţie a proprietăţii intelectuale şi industriale;
de cunoaşterea şi respectarea regimului autorizării prealabile a afacerii, al autorizării tacite (licenţe, contingentări, autorizaţii, limitări la producţie şi
export etc.); prin acestea urmărindu-se a se evită nulitatea actelor şi faptelor
juridice ale afacerii, confiscarea bunurilor şi valorilor obiect al acestora,
concomitent cu asigurarea protecţiei legii pentru afacerea corect concepută.
de cunoaşterea partenerului de afaceri, a cazurilor de interzicerea sau limitarea capacităţii unor persoane fizice sau juridice de a efectua afaceri sau
un anumit gen de afaceri, în scop preventiv pentru afacerist sau colectivitatea
afacerilor (de pildă, persoanele cu risc penal, risc comercial, risc fiscal,
etc.)
privind preconstituirea probelor în scop preventiv, pentru orice eventuală contestare sau neexecutare a drepturilor sau obligaţiilor;
conştientizarea participanţilor la actul sau faptul juridic, de consecinţele
acestora şi, în mod deosebit, prin nefolosirea procedurii autentificării la
încheierea actelor juridice; importanţa şi riscurile unei simple semnături
necertificate, a unei semnături neautentificate, a semnăturii identificabile şi
greu de falsificat, a semnăturii electronice etc.;
care să asigure legalitatea afacerii, a obiectului şi cauzei acesteia, evitarea cauzei sau obiectului ilicit şi a consecinţelor negative ale acestora;
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
17
privind adoptarea unor măsuri elementare de precauţie anterior şi în faza executării obligaţiei contractuale, cum ar fi punerea în întârziere a
debitorului (atunci când este cazul), luarea unor măsuri conservatorii,
constituirea de garanţii pentru înlăturarea riscurilor, introducerea acţiunii
oblice sau acţiunii pauliene când debitorul este neglijent în dauna creditorului
etc.;
privind cunoaşterea condiţiilor de fond şi de forma în care un acord de voinţe, indiferent de denumire (protocol, factura, prospect) este un
veritabil contract, precum şi forţa obligatorie a acestuia faţă de terţi;
privind însuşirea regulilor juridice de purtare a negocierilor şi a tratativelor
prealabile încheierii afacerii, de alegere a instrumentelor juridice cele mai
adecvate specificului afacerii etc.;
privind cunoaşterea şi folosirea corespunzătoare, oportună şi eficientă a dispoziţiilor legale de drept comercial şi drept civil ; privind
clauza rezolutorie, clauza penală, clauza limitativă de răspundere sau
cauzele de nerăspundere pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale
asumate de partenerii de afaceri; de asemenea, probleme legate de
cunoaşterea şi evitarea clauzelor abuzive, clauze prin care unul dintre
comercianţi poate fi păgubit pe nedrept; probleme legate de cunoaşterea şi
folosinţa modalităţilor de executare a contractului în interesul său, respectiv
a condiţiei, termenului şi sarcinii;
privind condiţiile şi utilitatea invocării excepţiilor de ordine publică şi a fraudei la lege, a lipsei calităţii procesuale active sau pasive, atunci
când este necesar, dacă raporturile juridice, născute, modificate sau stinse în
afacere aduc atingere normelor juridice cu caracter imperativ (de ordine
publică) care protejează interesele generale inclusiv particulare sau celorlalte
norme juridice; cunoaşterea a ceea ce este considerat speculă licită ori
speculă ilicită, evaziunea fiscală tolerată sau evaziune fiscală
contravenţională ori evaziune fiscală infracţională; cunoaşterea afacerilor ce
s-ar încadra într-una din categoriile: afacere legală, afacere tolerată, afacere
contravenţională, afacere infracţională şi implicaţiile acestora ;
regimul juridic al creditării eficiente, sigure şi în avantajul reciproc al părţilor, al garantării acesteia atât pentru debitor, cât şi pentru creditor, fără
a-l favoriza pe vreunul dintre ei ; probleme privind cunoaşterea debitorului, a
posibilităţilor şi intenţiilor sale de a executa obligaţia sa faţă de creditor;
privind implicaţiile folosirii corecte sau incorecte a titlurilor de credit în afaceri (cecul, cambia, biletul de ordin, scrisoarea de garanţie etc.),
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
18
modul de transmitere şi circulaţie al acestora, prevenirea infracţiunilor ce se
pot comite cu acestea etc., şi în general regimul juridic al acestora ;
privind cadrul juridic propice desfăşurării unor afaceri sănătoase, producătoare de valori nou create ce ţine de : disciplina contractuală,
fiscalitate şi facilităţile fiscale, stabilitatea legilor, lacunele sau
imperfecţiunile legilor, corupţia, gradul de descoperire şi sancţionare a
cauzelor şi condiţiilor unui mediu de afaceri nesănătos etc.
consecinţele încheierii contractelor de cont curent sau de depozit cu o “bancă necunoscută“ sau în condiţii total dezavantajoase;
asigurarea şi înfăptuirea responsabilităţii şi răspunderii juridice în mod operativ şi eficient, în domeniul civil, comercial, administrativ, penal,
repunerea în situaţia anterioară, repararea prejudiciilor etc.;
Structura cursului:
Cursul este structurat pe mai multe capitole după cum urmează :
1. Consideraţii generale despre lege, drept, obligaţie, libertate, instituţie
juridică, management şi afacere. Consideraţii generale privind dreptul
afacerilor. Principiile dreptului afacerilor comerciale.
2. Subiectele dreptului afacerilor. Persoane fizice şi persoane juridice.
Persoana fizică subiect al drepturilor comerciale.
3. Societatea comercială, subiect al dreptului afacerilor comerciale.
Capacitate.Tipuri de societăţi. Avantaje, dezavantaje.
4.Activitatea de afaceri. Patrimoniu. Capitalul social. Abuzul de
majoritate.Fondul de comerţ. Firma. Emblema. Clientela şi vadul comercial.
Marca. Actele juridice privind fondul de comerţ. Obligaţiile comerciale.
Contractul. Elementele contractului. Subiectele. Consimţământul. Dolul.
Violenţa. Obiectul. Cauza. Semnătura electronică. Funcţionarea societăţilor
comerciale.
5. Încheierea contractelor. Oferta de a contracta. Contraoferta. Acceptarea
ofertei. Antecontractul. Executarea obligaţiilor. Preţul şi plata.
6. Efectele contractului. Relativitatea efectelor contractului. Opozabilitatea
contractului faţă de terţi. Promisiunea faptei altuia. Acţiunile directe ale
terţilor. Stipulaţia pentru altul.
7. Simulaţia. Efectele contractelor sinalagmatice. Riscurile în afaceri.
Gestiunea de afaceri. Plata nedatorată. Îmbogăţirea fără justă cauză.
Nulităţile şi efectele acestora.
8. Licitaţia.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
19
9.Rolul cecului în mediul de afaceri. Riscul de neplată. Cecul fără acoperire.
Garanţie.
10. Finanţarea afacerii.
Bibliografie:
Bibliografia este prezentată la sfârşitul cursului.
Modalitatea de verificare:
Examen scris – test grilă, care este obligatoriu.
Cei care consideră că se exprimă mai bine prin subiecte de sinteză, pot
prezenta şi un referat cu temă la alegere din curs, de minim 15 şi maximum
20 de pagini. La aprecierea referatului se va avea în vedere că referatul a fost
întocmit cu temă la alegere, în timpul semestrului, cu posibilităţi deosebite de
documentare şi consultare, urmărindu-se contribuţia personală.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
20
DREPTUL AFACERILOR COMERCIALE
Conf. univ. dr. Dabu Valerică
BUCUREŞTI
2015
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
21
CUPRINS
CAPITOLUL I
Consideraţii generale despre lege, drept, obligaţie, libertate, instituţie
juridică, management şi afacere. Dreptul afacerilor. Principiile
dreptului afacerilor comerciale
1.1. Mediul de afaceri. Definiţia şi obiectul dreptului afacerilor
comerciale. 1.1.1. Dreptul afacerilor şi dreptul comercial. Noţiunea de afacere. Noţiunea
de comerţ. Noţiunea de afacere comercială. Noţiunea de proiect al afacerii.
1.2. Afacerea şi proiectul afacerii. Afacerea şi mediul de afaceri.
1.3. Importanţa dreptului afacerilor în general şi în mod deosebit a dreptului
afacerilor comerciale. Noţiunea de drept al afacerilor comerciale. Obiectul
dreptului afacerilor comerciale.
1.3.1. Izvoarele dreptului afacerilor comerciale
1.3.2. Uzurile comerciale.
1.3.3. Legile scrise ca izvor al dreptului afacerilor comerciale
1.4. Principiile dreptului afacerilor comerciale
1.4.1. Principiul comercialităţii
1.4.2. Principiul celerităţii actului juridic de drept al afacerilor comerciale
1.4.3. Principiul protecţiei egale a creditorului cu debitorul
1.4.4. Principiul egalităţii juridice a părţilor
1.4.5. Principiul prezumţiei dobândirii licite a proprietăţi
1.4.6. Principiul libertăţii comerţului
1.4.7. Principiul libertăţii convenţiilor
1.4.8. Principiul liberei concurenţe
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
22
1.4.9. Principiul cunoaşterii partenerului de afaceri
1.4.10. Principiul cooperării şi avantajului reciproc
1.5. Alte reguli specifice dreptului afacerilor comerciale
CAPITOLUL II
SUBIECTELE DREPTULUI AFACERILOR COMERCIALE.
PERSOANA FIZICĂ SUBIECT AL AFACERII
2.1.1. Consideraţii generale. Noţiunea de comerciant (profesionist)
2.1.2. Importanţa statutului juridic de comerciant
2.1.3. Persoanele fizice subiecţi ai dreptului afacerilor comerciale
2.1.4. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice pentru a
fi subiecţi ai dreptului afacerilor comerciale
2.1.4. Capacitatea persoanei fizice subiect al afacerii comerciale
2.1.5. Incompatibilităţi
2.1.6. Decăderi
2.1.7. Interdicţiile
2.1.8. Activitatea desfăşurată de persoana fizică să fie o afacere comercială
2.1.9. Desfăşurarea afacerii comerciale să fie în nume propriu
2.1.10. Desfăşurarea afacerii comerciale să fie autorizată în condiţiile legii
2.1.11. Desfăşurarea afacerii comerciale să fie în scopul obţinerii unui profit
2.1.8. Delimitarea calităţii de comerciant de alte profesiuni îndeplinite de
persoane fizice
CAPITOLUL III
3.2.1 Consideraţii generale. Definiţie.
3.2.2. Delimitarea societăţilor comerciale de asociaţii şi fundaţii non-profit.
3.2.3. Delimitarea societăţilor comerciale de societăţile civile
3.2.4. Clasificarea societăţilor comerciale
3.2.5. Formele societăţilor comerciale
3.2.5.1.Societăţile de persoane.
3.2.5.2 Trăsăturile societăţilor în nume colectiv
A. Asociaţii B. Capitalul social C. Aporturile la capitalul social D. Părţile sociale E. Răspunderea asociaţilor F. Conducerea, administrarea şi controlul
SOCIETATEA COMERCIALA SUBIECT AL DREPTULUI
AFACERILOR COMERCIALE
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
23
G. Dizolvarea 4.2.5.3. Trăsăturile societăţii în comandită simplă
4.2.5.4. Societăţile de capital
4.2.5.6.Trăsăturile societăţilor de capital
A. Acţionarii B. Capitalul social C. Acţiunile D. Conducerea, administrarea, controlul şi răspunderea acţionarilor E. Dizolvare
4.2.5.7. Societăţile în comandită pe acţiuni
4.2.5.8. Avantajele şi dezavantajele societăţilor pe acţiuni şi societăţilor în
comandită simplă pe acţiuni
4.2.5.9. Societatea comercială cu răspundere limitată.
A. Constituire B. Asociaţii C. Capitalul social D. Părţile sociale E. Dizolvarea
CAPITOLUL IV
ACTIVITATEA DE AFACERI COMERCIALE. OBLIGAŢIILE
COMERCIALE. CONTRACTUL
4.1 Consideraţii generale
4.2. Patrimoniu
4.2.1. Definiţie
4.2.2 Elementele patrimoniului
4.2.3 Caracterele juridice ale patrimoniului
A. Patrimoniul este o universalitate juridică B. Orice persoană fizică sau juridică are un patrimoniu. C. Patrimoniul este unic. D. Divizibilitatea patrimoniului E. Netransmisibilitatea patrimoniului prin acte juridice între vii
4.2.4 Funcţiile patrimoniului
A. Funcţia de gaj general B. Patrimoniul, subrogaţia reală universală şi subrogaţia cu titlu universal C. Subrogaţia cu titlu particular
4.2.5 Patrimoniul şi transmisiunea universală sau cu titlu universal
4.2.6 Consecinţele autonomiei patrimoniului societăţii comerciale
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
24
4.3 Capitalul social. Abuzul de majoritate.
4.4 Fondul de comerţ
4.4.1 Consideraţii generale. Definiţie
4.4.2. Fondul de comerţ
4.4.3. Consideraţii generale. Definiţie
4.4.4 Delimitarea noţiunii de fond de comerţ
4.4.5. Elementele fondului de comerţ
4.4.5.1 Consideraţii generale
4.4.5.2 Elementele corporale ale fondului de comerţ
4.4.5.3 Elementele incorporale ale fondului de comerţ
4.4.5.4 Firma
4.4.5.6.1. Reguli cu privire la determinarea conţinutului firmei.
4.4.5.7.2. Condiţiile de validitate ale firmei
4.4.5.8.3. Transmiterea firmei.
4.4.5.9.4. Emblema
4.4.5.10.5. Clientela şi vadul comercial.
4.4.3.11.6. Vadul comercial.
4.4.3. 4.7. Drepturile de proprietate industrială şi intelectuală.
4.4.3.4.8. Actele juridice privind fondul de comerţ
4.5. Obligaţiile comerciale
4.5.1 Consideraţii generale. Definiţie
4.5.2 Contractul. Clasificarea contractelor
4.5.2.1. Elementele contractului
4.5.2.2. Capacitatea de a contracta
4.5.2.3. Consimţământul element al contractului. Viciile de consimţământ
A. Eroarea B. Dolul (eroarea provocată) C. Proba dolului. D. Sancţiunea dolului.
E. Condiţiile violenţei – viciu de consimţământ
4.5.2.4. Obiectul contractului. Condiţiile obiectului contractului.
A. Existenţa obiectului B. Obiectul trebuie să fie în comerţul civil. C. Obiectul să fie determinat sau determinabil.
4.5.2.5. Cauza contractului
A. Cauza este distinctă şi de obiectul obligaţiei. B. Condiţiile de validitate ale cauzei contractului
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
25
C. Proba cauzei D. Sancţiunea cauzei
4.5.2.6. Forma contractului
Forma cerută ad probationem
4.6. Funcţionarea societăţilor comerciale. Consideraţii generale
4.6.1. Organele societăţii.
4.6.1.1. Adunarea generală
4.6.1.2. Felurile adunării generale
4.6.1.3. Adunarea ordinară
4.6.1.4. Adunarea extraordinară
4.6.1.5. Adunarea specială
4.6.1.6. Convocarea adunării generale
4.6.1.7. Şedinţa adunării generale
4.6.1.8. Exercitarea dreptului de vot.
4.7. Administratorii societăţii
4.7.1. Dispoziţii generale
4.7.2. Condiţii cerute pentru numirea administratorilor
4.7.3. Obligaţiile administratorului
4.7.4. Puterile administratorului
4.7.5. Încetarea funcţiei de administrator
CAPITOLUL V
ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR. ANTECONTRACTUL
5.1. Negocierea. Definiţie. Principii. Oferta. Acceptarea.
5.1.1. Momentul încheierii contractului
5.1.2. Aplicarea diferitelor sisteme privind momentul încheierii contractului.
5.1.3. Locul încheierii contractului
5.2. Executarea obligaţiilor comerciale
5.2. Subiectele plăţii
5.2.1. Subiectul activ (accipiensul).
5.2.2. Obiectul plăţii
5.2.3. Locul executării obligaţiilor comerciale
5.2.4. Data plăţii. Plata anticipată. Plata cu întârziere.
5.2.5. Proba plăţii.
5.2.6. Imputaţia plăţii. Imputaţia convenţională. Imputaţia legală.
5.2.7. Oferta reală de plată. Consemnarea. Opoziţii la plată.
CAPITOLUL VI
EFECTELE CONTRACTULUI
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
26
6. Principiul Pacta sunt servanta în raporturile dintre părţi
6.1.Principiul relativităţii efectelor contractului
6.2.Opozabilitatea contractului faţă de terţi.
6.3.Excepţii de la principiul relativităţii efectelor contractului
6.4.Promisiunea faptei altuia (convenţie de porte-fort), o excepţie aparentă.
6.5.Trăsăturile caracteristice ale promisiunii faptei altuia
6.6.Acţiunile directe ale terţilor, excepţii aparente
6.7. Contractul colectiv de muncă, excepţie aparentă de la principiul
relativităţii efectelor contractului. Noţiune
6.8. Excepţii reale de la principiul relativităţii efectelor contractului
6.8.1. Stipulaţia pentru altul (Contractul în favoarea unei terţe persoane).
Noţiune
6.8.1.1.Condiţiile stipulaţiei pentru altul
6.8.1.2.Efectele stipulaţiei pentru altul
6.8.1.3.Efectele între stipulant şi promitent
6.8.1.4.Efectele între promitent şi terţul beneficiar
6.8.1.5.Efectele stipulaţiei pentru altul în raporturile dintre stipulant şi terţul
beneficiar
6.8.1.6. Teoria dublului contract
6.8.1.7.Teoria actului unilateral al promitentului
6.9. Simulaţia – excepţia de la opozabilitatea contractului faţă de terţi
6.9.1.Condiţiile simulaţiei
6.9.2.Formele simulaţiei
6.9.3.Simulaţia asupra preţului (preţul deghizat).
6.9.4.Scopurile şi limitele simulaţiei
6.9.5.Efectele simulaţiei. Inopozabilitatea
6.9.6.Efectele simulaţiei faţă de terţi Efectele simulaţiei în raporturile dintre
terţi
6.9.7.Acţiunea în declararea simulaţiei
6.9.8.Proba simulaţiei
6.10. Efectele specifice contactelor sinalagmatice
6.10.1. Rezoluţiunea contractului.
6.10.2. Rezoluţiunea de plin drept.
6.10.3. Condiţia rezoluţiunii de plin drept
6.10.4. Condiţiile rezoluţiunii judiciare.
6.10.5. Condiţiile cerute pentru admisibilitatea rezoluţiunii judiciare.
6.10.6. Rezoluţia convenţională a contractului
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
27
6.10.7. Efectele rezoluţiunii contractului în raporturile dintre părţi.
6.10.8. Efectele rezoluţiunii faţă de terţi
6.10.9. Asemănări şi deosebiri între rezoluţiune şi nulitate
6.11. Riscurile în afacerii contractuale
6.11.1. Riscurile în contract în caz de imposibilitatea fortuită a executării
contractului
6.11.2. Gestiunea de afaceri
6.11.2.1. Efectele gestiunii de afaceri între gerant, gerat pe de o parte şi
terţii pe de altă parte
6.11.2.2. Natura de judiciară a gestiunii de afacerii
6.11.3. Plata nedatorată
6.11.3.1. Efectele plăţii nedatorate.
6.11.3.2. Obligaţiile solvensului.
6.11.4. Îmbogăţirea fără justă cauză
6.11.4.1. Acţiunea în restituirea plăţii nedatorate.
6.11.4.2. Condiţiile pentru intentarea acţiunii în restituire
6.11.5. Efectele îmbogăţirii fără just temei (cauză)
6.11.5.1. Efectele îmbogăţirii fără just temei (cauză)
6.11.5.2. Prescripţia dreptului la acţiune
6.12. Sancţiunea nulităţii. Definiţie
6.12.1. Necesitatea şi importanţa sancţiunii nulităţii
6.12.2. Actele şi faptele care atrag nulitatea actului
6.12.3. Clasificarea nulităţilor:
6.12.4. Nulitatea absolută.
6.12.5. Efectele nulităţii.
6.12.6. Caracterul retroactiv al desfiinţării actului. Efecte între părţi.
6.12.7. Efecte faţă de terţi
6.12.8. Efectele actelor juridice nule
CAPITOLUL VII
LICITAŢIA
7. Licitaţia. Definiţie. Trăsături.
7.1. Licitaţiile de vânzare, ocazionale.
7.2. Consideraţii generale.
7.3. Procedura licitaţiei de vânzare ocazională
7.4. Licitaţiile de vânzare periodice.
7.5. Licitaţiile de cumpărare (import)
7.6. Necesitatea pregătirii participărilor
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
28
7.7. Pregătirea ofertelor
7.8. Plata de către ofertant a garanţiei de participare
7.9. Ţinerea licitaţiei în ziua şi la ora prescrisă, la locul anunţat
7.10. Analiza şi negocierile post-licitaţie
7.11. Regulamentul privind organizarea şi participarea la licitaţii elaborat de
BIRD 7.12. Reguli fundamentale rezultate din legislaţiile naţionale în
materie de licitaţie de cumpărare
7.13. Răspunderea juridică în cazul concurenţei neloiale la organizarea şi
desfăşurarea licitaţiei.
CAPITOLUL VIII
CECUL. BILETUL LA ORDIN. CAMBIA. SCRISOAREA GARANŢIE 8.1.Rolul cecului în mediul de afaceri.
8.2. Riscul de neplată.
8.3. Cecul fără acoperire în cont. Garanţie.
8.4. Înşelăciune. Infracţiune prevăzută de legea cecului.
8.5.Scrisoarea garanţie
CAPITOLUL IX
FINANŢAREA AFACERII
9.1. Surse de obţinere a fondurilor
9.2. Finanţarea proprie
9.3. Surse de obţinere a capitalurilor de împrumut
A. Creditul bancar. Contractul de credit.
B. Garanţiile materiale. Contractul de ipotecă. Contractul de gaj.
9.3.4. Programele de promovare a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)
9.3.5. Fondurile de capital de risc.
9.3.6. Creditul comercial.
9.3.7. Leasingul (finanţarea achiziţionării de echipamente).
9.3.8. Creditele pe efecte de comerţ (factoringul şi scontarea).
9.3.9. Procesul de finanţare a afacerii.
9.3.9.1. Alegerea sursei de finanţare.
9.3.9.2. Pregătirea pachetului de finanţare.
9.3.9.3. Prezentarea cererii de finanţare.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
29
CAPITOLUL I
Consideraţii generale despre lege, drept, obligaţie, libertate, instituţie
juridică, management şi afacere. Dreptul afacerilor. Principiile
dreptului afacerilor comerciale
Secţiunea I. Definiţia şi obiectul dreptului afacerilor comerciale.
Afacerea şi proiectul acesteia.
1. Dreptul afacerilor şi dreptul comercial. Noţiunea de afacere.
Noţiunea de comerţ. Noţiunea de afacere comercială. Noţiunea de
proiect al afacerii.1
Nici un alt domeniu de activitate nu presupune o motivaţie mai profundă şi o
finalitate mai complexă, o investiţie mai mare de profesionalism şi
creativitate, o previziune mai realistă a efectelor sale ca domeniul
afacerilor.2 Afacerea este o investiţie inteligentă de informaţii, resurse
financiare, materiale şi umane prin mijloace, metode şi proceduri
adecvate într-o conjunctură prielnică a mediului de afaceri în scopul
obţinerii de profit. Din ce în ce mai mult se vorbeşte de o cultură a
afacerilor. De pildă cultura de afaceri este definită ca fiind un „ansamblu
coerent de norme, valori, convingeri, atitudini, obiceiuri simboluri,
comportamente, percepţii, prezumţii fundamentale, produse şi construcţii
culturale care diferenţiază o firmă comercială de altele, conferindu-i
identitate şi un caracter de unicitate şi reflectând relaţia acesteia atât cu
1 Provenit din verbul francez “faire” (a face), după unii autori, cuvântul “afacere” aşa cum este definit în
toate dicţionarele, ar reprezinta o activitate profesională în domeniul comercial, industrial, agricol ori
financiar. Conceptul de afacerea nu se confundă cu activităţile comerciale desfaşurate de societăţile
comerciale. Conceptul de afacere include şi activitatea societăţilor indiferent dacă sunt comerciale,
industriale sau agricole. Deşi societăţile comerciale se foloseau încă din timpul romanilor, abia după anul
1966 în Franţa se vorbeşte de un adevărat drept al societăţilor ca ştiinţa care se ocupă cu studiul normelor
juridice care reglementează înfiinţarea, activitatea şi dispariţia juridică a acestora. A se vedea Maurice
Cozian, Droit des societes, cinquieme edition Litec, Paris 1992, pp. 32-38. Or în opinia noastră dreptul
societăţilor nu se confundă cu dreptul afacerilor a cărui sferă este mai mare. 2 Entităţile economice, financiare, se eliberează în prezent de frontierele teritoriale, precum şi de normele
juridice naţionale. În acest scop, folosesc tehnologii sofisticate, printre care cele ale comunicării, se
conectează la grupuri analoage etc. Pe de altă parte, infracţionalitatea organizată n-a făcut altceva decât
ceea ce au făcut aceste entităţi licite: a profitat de mondializarea pieţelor, de impactul comerţului electronic,
de accelerarea modalităţilor de schimb, pentru a amplifica şi accelera mişcarea mărfurilor ilicite.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
30
mediul intern cât şi cu mediul ei extern.”3 O afacere de succes nu mai poate
fi concepută fără un proiect4, un program5 al acesteia şi fără a folosi
cunoştinţe de management al proiectelor6 şi în general de management7. De
regulă prin management se înţelege un proces de administrare a unei
intreprinderi care include elaborarea strategiei de dezvoltare prin planificare
pe termen lung, la nivel de vârf, organizarea, coordonarea şi controlul
activităţilor de producţie, desfacere, finanţare, marketing, personal, cercetare-
dezvoltare, la nivel mediu, şi urmărirea riguroasă a obiectivelor propuse.
După unii autori „ managementul constituie un sistem de concepte, de
metode şi instrumente prin care se realizează orientarea şi conducerea unei
entităţi economice spre realizarea unor obiective propuse, în vederea atingerii
unor performanţe cât mai ridicate.”8 Dar managementul activităţii
economice, financiare, fiscale de conducere a afacerii, sau a unui operator
economic nu poate exista fără lege, drept, instituţii şi instrumente
juridice, abilităţi, tehnici şi strategii juridice. Investitorul, finanţatorul,
creditorul nu-şi mai foloseşte capitalul în baza unei simple idei într-un mediu
nesigur, necunoscut, nestudiat cu resurse, mijloace, posibilităţi, conjuncturi,
riscuri etc., necunoscute, ci în baza unor proiecte performante ancorate în
realitatea mediului de afaceri, a sistemului juridic, în scopul asigurării
realizării obiectivului propus, cu riscuri minime şi eficienţă maximă. Dennis
Lock arată că toate proiectele au în comun aceeaşi caracteristică proiectarea
3 Manoela Popescu-Nistor, Cultura afacerilor, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p.103. 4 Potrivit D.E.X. prin proiect se înţelege un plan sau intenţia de întreprinde ceva, de a organiza de a face un lucru. 5 Conform D.E.X. prin program se înţelege un plan de activitate în care sunt stabilite în ordinea desfăşurării
lor etapele propuse pentru o perioadă dată. Într-o altă definiţie prin program se înţelege o serie de sarcini
specifice intercorelate (proiecte de activităţi adiţionale), conduse în mod coordonat, ce permit realizarea
unor obiective în cadrul unor strategii corespunzătoare şi obţinerea unor beneficii suplimentare celor care s-
ar putea obţine prin conducerea lor separată. Asociaţia Project Management România. Editura economică,
Bucureşti 2002 p.115. 6 „Managementul proiectelor a apărut ca un instrument de planificare, coordonare, realizare şi control al
activităţilor complexe din proiectele industriale, comerciale, sociale, culturale şi politice moderne.” Prof.
univ. dr. Constantin Opran. Editura comunicare.ro Bucureşti 2002, p. 13. Prin management se înţelege
procesul de atingere a scopurilor prin utilizarea şi coordonarea eficientă a resurselor umane, tehnice,
materiale şi financiare în contextul de mediu dat. 7 Afacerile au permis multor întreprinderi să obţină şi deţină puteri economice mai mari decât a unor
importante state naţiune. De pildă în anul 1999 în primele 60 puteri mondiale se află pe locul 23 cu o cifră
de afaceri de 178,2 miliarde de dolari General Motors, pe locul 26 Ford Motors cu o cifră de afaceri de
153,5 miliarde de dolari, înaintea unor ţări ca Norvegia, Polonia, şi altele. (A se vedea „ Les 60 premieres
puissances economiquies mondisles”, Courrier international, 25 noiembrie 1999.) Primele 500 de grupuri
mondiale reprezintă 70% din comerţul mondial (legal). 8 Alexandru Puiu, citat de Dr. Gheorghe Caraiani şi dr. Toma Georgescu, în Managementul afacerilor,
Editura Lumina Lex Bucureşti, 2003, p.19.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
31
ideilor, activităţilor şi transformarea lor în noi realizări,9într-un mod eficient
şi fără riscuri sau cu riscuri minime. Abordarea afacerii orientată pe
proiecte10 este o necesitate a vieţii moderne şi presupune aplicarea
metodelor, instrumentelor (juridice, financiare, economice, etc.) şi tehnicilor
de management al proiectelor în procesele de afaceri, în special , în vederea
îmbunătăţirii înfăptuirii şi finalităţii lor. Metoda de a investiga, analiza şi
previziona fiecare problemă din punct de vedere al trecutului,
prezentului şi viitorului în scopul determinării celui mai bun mod de a o
soluţiona în contextul mediului de afaceri şi al afacerii, constituie
conceptul de bază al unei afaceri orientată pe proiecte. Intuiţia şi
experienţa nu mai sunt suficiente în afaceri, în condiţiile schimbărilor,
transformărilor, tot mai rapide, în toate domeniile, şi în mod deosebit în
legislaţie şi de aceea se impune a fi completate cu cercetarea experimentală,
teoretică, folosirea scenariilor şi în general a instrumentelor şi cunoştinţelor
ştiinţei manageriale. În stiinţa afacerilor se vorbeşte tot mai mult de rolul şi
importanţa incubatoarelor de afaceri în dezvoltarea economică. În
condiţiile evoluţiei rapide a economiei globale, micile intreprinderi, respectiv
afaceri reprezintă o forţă pentru creşterea economiei fiecărei naţiuni, forţă
căreia i se acordă o importanţă din ce în ce mai mare. Începând cu deceniul al
optulea, această categorie economică s-a bucurat de mare interes din partea
celor care sau ocupat de planificare, legislaţie şi practica dezvoltării micilor
afaceri şi nu în ultimul rând de asigurarea unui mediu corespunzător
afacerilor. Au fost explorate şi create special structuri şi strategii noi care
permit afacerilor să demareze, să supravieţuiască şi să se dezvolte. Aşa a
apărut conceptul de incubator de afaceri.11Ca şi termenul binecunoscut de
9 Dennis Lock, Managementul de proiect, Editura Codecs, Bucureşti, 2000, p.3. 10 În perioada de preaderare la Uniunea Europeană, ţările candidate primesc fonduri importante la care au
acces orice persoană fizică şi juridică solicitantă care care prezintă proiecte de afaceri performante în raport
cu programele de finanţare. 11 Un incubator de afaceri este definit ca fiind un sistem organizaţional în care activităţile sunt coordonate
în scopul de a genera , proteja firmele noi, profitabile şi de a le înlesni dezvoltarea. Mediul creat în cadrul
unui incubator de afaceri presupune realizarea unui climat favorabil de afaceri, de colaborare, pentru
instruirea teoretică şi în mod deosebit practică a micilor întreprinzători în conceperea şi dezvoltarea a
afacerilor considerate profitabile. Acesta presupune: selecţionarea cu multă atenţie a proiectelor de afaceri
care urmează să fie incubate, asigurarea spaţiului de lucru pentru fiecare firmă chiriaşă a incubatorului,
asigurarea de facilităţii de care acestea să beneficieze în mod egal şi anume facilităţi de comunicare şi suport
administrativ, existenţa unei echipe care să se ocupe de instruirea, dezvoltarea şi consultanţa pentru noii
întreprinzători afacerişti, asigurarea accesului micilor întreprinzători la servicii de tip juridic sau financiar,
stabilirea de chirii şi taxe accesibile pentru serviciile oferite firmelor chiriaşe, dezvoltarea firmelor incubate,
astfel încât acestea să fie capabile să părăsească incubatorul după trei sau patru ani şi să devină firme
independente. În ultimul timp sau dezvoltat incubatoarele universitare care folosesc tehnologie avansată
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
32
incubator- instalaţie ce protejează vieţi de pui nou născuţi care în
momentul apariţiei lor în lumea vie nu manifestă un grad suficient de
dezvoltare- incubatorul de afaceri protejează micile intreprinderi nou
înfiinţate prin reducerea riscului de falimentare în primii ani de activitate.
Deşi desemnează o activitate umană complexă şi răspândită în
societate atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public “afacerea” este
definită în dicţionare, într-o viziune îngustă, subiectivă. Dicţionarele de
referinţă în limba română, editate până în anul 1989, definesc termenul dintr-
o anumită perspectivă, asociind-ul exclusiv cu “specula” şi “speculaţiile12”,
cu sensul de profit ilicit, alături de care propun şi definiţii de o maximă
generalitate, de genul: “o activitate importantă”, îndeletnicire, treabă,
ocupaţie, întreprindere cu rezultat favorabil”,etc.
Şi sensurile înserate în dicţionare ale limbilor de circulaţie internaţională
sunt limitative în raport cu bogăţia semantică a noţiunii, accentuând fie
ideea de interes (al întreprinzătorului), fie finalitatea de “a câştiga bani”
sau cea de consecinţe “financiare” ale activităţii, meseriei, profesiei pentru
ca, în esenţă, aşa să fie explicaţi termenii “affaire”, “bussiness”13 şi
“geschaft”.
De pildă, dicţionarele “Larousse” definesc afacerea ca “…tot ce
constituie obiectul unei ocupaţii şi priveşte interesul cuiva (întreprinzător):
activităţi comerciale, industriale, financiare etc.”14 sau suplimentare faţă de
accepţiunea precedentă, ca “…un lucru cu urmări financiare.”15 În Marea
Britanie într-unul dintre cele mai reputate dicţionare se defineşte afacerea
ca “…lucru ce trebuie făcut, pentru a câştiga bani.”16
În S.U.A. se consideră afacerea ca “…o tranzacţie cu finalitate financiară”17,
deci o accepţiune foarte apropiată de cea a dicţionarelor “Larousse”.
produsă în cadrul universităţilor şi lucrează pe bază de licenţă cu rezultatele cercetărilor personalului
universitar sau al studenţilor, precum şi incubatoarele virtuale sau fără pereţi incubatoare care se bazează
numai pe consultanţă şi servicii acordate unor firme arondate şi care nu cer spaţiu de lucru. A se vedea pe
larg Rustam Lalkaka, Jack Bishop, Rolul incubatoarelor de afaceri în dezvoltare economică, Editura, All
Beck, Bucureşti, 2000. 12 Prin speculaţie de regulă se înţelege cumpărarea şi revânzarea de mărfuri, servicii ori titluri de credit în
scopul obţinerii unui câştig, ca diferenţă între preţul de cumpărare şi cel de vânzare. 13 Business-ul are ca înţeles tradiţional activitatea ce determină obţinerea unui profit prin propria
întreprindere sau iniţiativă. 14 Petit Larousse, Librairie Larousse, 1988, p. 8. 15 Larousse illustré, Librairie Larousse, 1934, p. 18. 16 The Concise Oxford Dictionary, Oxford University Press, 1985, p. 16. 17 S. Godin, S. Comley, Business ules of Thumb, Warner Booke, 1987, p. 3.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
33
Un reputat specialist H. Fraisse18 defineşte afacerea ca fiind: “…operaţiuni
constând în studierea, contractarea şi realizarea printr-un organism-client,
până în acel moment, într-o anumită formă sau în contextul dat.”.
Unii autori definesc afacerea ca iniţiativa unui întreprinzător, concretizată
într-o relaţie contractuală şi având o finalitate economico-financiară
precizată, corespunzătoare unui anumit scop. Socotim că această definiţie
nu este satisfăcătoare în înţelegerea conceptelor de afacere politică, afacere
statală, afacere socială, afacere ilegală etc., deoarece circumscrie afacerea
numai domeniului contractelor cu finalitate economico-financiară.
Pe de altă parte, prin această definiţie nu putem aborda conceptele de
afacere licită, afacere ilicită, afacere imorală, speculă licită, speculă ilegală,
evaziune fiscală tolerată19, evaziune fiscala contravenţională, evaziune
fiscală infracţională etc.
De aceea încercând o definiţie credem că, afacerea este o activitate umană
de regulă independentă, desfăşurată după anumite reguli, norme şi
principii prin care se urmăreşte satisfacerea trebuinţelor umane în
condiţii de eficienţă maximă pentru subiecţii acesteia. Potrivit lui
Maslow20, trebuinţele umane sunt categorisite în: a) nevoi de bază fiziologice
(hrană, căldură etc.; b) nevoi de siguranţă (confort fizic, psihic etc.); c) nevoi
de apartenenţă şi dragoste; d) nevoi de apreciere şi recunoaştere socială; e)
nevoi de autorealizare. Ca urmare, viaţa poate fi considerată ca o luptă
continuă pentru satisfacerea trebuinţelor în cadrul căreia afacerea ocupă un
loc deosebit ca mijlocul eficient de realizare a acestora. De aceea reducerea
scopului afacerii numai la profit o socotim că nu satisface. De pildă o
activitate soldată cu acelaşi rezultat dar cu cheltuieli mai puţine decât o altă
activitate şi acelaşi rezultat este tot o afacere economisind orice formă de
resursă şi oricât. Or definirea scopului afacerii ca urmărirea satisfacerii
18 H. Fraisse, Manuel de l’inginieur d’affaires, Editions Dunod, 1990, pp. 8-9. 19 Prin evaziunea fiscală tolerată se înţelege acele situaţii de afaceri producătoare de venituri, care conţin
activităţi,bunuri, etc., pentru care legiuitorul încă nu a impus să se plătească impozite şi taxe pe venit cum ar
fi: activităţile nereglementate în acest sens, adică pentru care încă nu s-a instituit obligativitatea plăţii de
impozite şi taxe, sub sancţiunea legii penale, de pildă, a fost o perioadă când veniturile din uzufruct -
vânzarea folosinţei bunului nu au fost impozitate; amânări la plata impozitelor şi taxelor, scutiri de la plata acestora, acordate prin lege sau acte administrative, regimul juridic prin impozitele reduse şi alte facilităţi
din zonele libere sau din zonele defavorizate etc. De pildă un asociat unic al unui S. R. L. va alege să
primească de la societate dividente pentru care va plăti numai un impozit de 5%. El nu va alege obţinerea
veniturilor prin varianta salarizării sale la societatea comercială în cauză care presupune plata unui impozit
de peste 50% (în cazul fostei impozitări prin cote procentuale până la 1.01.2005) cu toate consecinţele ce
decurg din aceasta. 20 Cătălin Mamali, Balanţă motivaţională şi coevoluţie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1981, p. 73.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
34
trebuinţelor umane în condiţii de eficienţă maximă pentru subiecţii
afacerii o socotim mai aproape de realitatea conceptului. Într-o economie
de piaţă, competitivă, satisfacerea trebuinţelor umane în condiţii de
ineficienţă este o afacere păguboasă în cadrul consumului neproductiv atât
pentru subiectul în cauză (care îşi permite aşa ceva conştient sau inconştient)
cât şi pentru mediul de afaceri ( de pildă cineva care nu negociază, şi plăteşte
oricât i se cere, cumpărând unul sau mai multe autoturisme, afectează
acţiunea legii cererii şi ofertei în stabilirea preţului de piaţă.)
Credem că, pentru o afacere sunt importante în principal proiectul afacerii,
motivaţiile, mijloacele şi modalităţile de înfăptuire, managementul
(economic, juridic, financiar, al resurselor umane, al proiectelor etc. ) şi
în mod deosebit eficienţa şi finalitatea acesteia.21Nu în ultimul rând pentru o
afacere este necesară şi un mediu de afaceri corespunzător economic,
juridic, fiscal, bancar etc.. Totodată, este de observat că o afacere se poate
analiza şi după principiul “cui prodest”, respectiv: a) exclusiv subiecţilor
afacerii; b) numai terţilor; c) societăţii; d) în primul rând subiecţilor afacerii
dar şi celorlalţi (unora sau întregii societăţi). Acesta ar fi, credem, sensul de
maximă generalitate al conceptului de “afacere”. Însă, afacerea poate avea şi
alte sensuri în raport de criteriile la care ne raportăm în delimitarea
conceptului.
De pildă profesorul Dan D. Voiculescu arăta că “O adevărată afacere este
doar aceea care soluţionează nevoi materiale şi spirituale, care oferă
soluţii la problemele membrilor societăţii şi produce implicit profituri
financiare”. Observăm că prin aceasta se încearcă definirea numai a unui
gen de afacere denumită “adevărata afacere”.Nu putem să nu observăm că
această definiţie, presupune un proiect care să previzioneze soluţionarea
satisfacerii necesităţilor, a problemelor ce apar, inclusiv cu finalitatea –
profitul financiar. De asemenea este o perspectivă care leagă oarecum
profiturile şi ideile de moralitate, în afacerii (mijloc şi finalitate), de
dezvoltarea umană, de prestigiu, de muncă şi de satisfacerea nevoilor
21 În literatura de specialitate se vorbeşte de factorii care determină succesul unei afaceri fără a distinge
între categoriile de afaceri ca fiind: a)proiectul afacerii, calitatea acestuia, adaptabilitatea, flexibilitatea,
previziunea şi prevenirea riscurilor, etc. b) competenţa, responsabilitatea şi managementul sub toate
aspectele afacerii, a conducătorilor afacerii precum şi calificarea personalului; c) buna înţelegere a nişei de
piaţă şi a concurenţei; d) asigurarea clientelei şi cunoaşterea trebuinţelor acesteia, prezente şi în evoluţie; e)
angajaţi loiali şi responsabili, (stimulente, motivaţii, angajare prin concurs etc. ); f) accesul şi folosirea
consultanţei de specialitate; g) capitalul necesar şi adecvat; h) produsul sau serviciul să fie în concordanţă cu
trebuinţele clientelei; i) potenţial pentru dezvoltare, modernizare; j) un avantaj competitiv; k) capacitate de
producţie adecvată; l) obiectivele să fie clare, posibil de realizat şi în concordanţă cu afacerea.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateademanagement.ro
35
materiale şi spirituale în societate. Pe de altă parte, această definiţie admite
şi existenţa unor alte afaceri, cum ar fi cele ilicite, prin mijloc sau scop, ori
afacerile păgubitoare, adică acele afaceri care nu îndeplinesc condiţiile
definiţiei, intrând în conflict cu interesele membrilor societăţii.
Potrivit DEX, prin afacere22 se înţelege o tranzacţie financiară, comercială
sau industrială, bazată de obicei pe speculă23 sau pe speculaţii, definiţie care
de asemenea după opinia noastră, nu este la adăpost de critică.
De aceea socotim că există o deosebire între afacerile ca întreprinderi pentru
producţia de bunuri şi chiar servicii nemijlocit consumabile de producător
şi afacerile comerciale având reglementări juridice şi reguli de abordare
diferite.24 Sfera producţiei de bunuri, fie pentru consumul propriu sau
pentru a le vinde în scopul obţinerii de profit, face parte din sfera afacerilor
în care se produc în primul rând bunuri şi apoi profituri, deosebindu-se
de afacerile comerciale prin care se produc bani, urmărind-se profitul prin
alte mijloace şi modalităţi. Producţia, ca afacere, creează o nouă valoare
prin bunuri materiale având la bază munca sub toate aspectele ei fizice,
intelectuale, nemijlocite sau mijlocite, pe când afacerea comercială obţine o
valoare adăugată care nu întotdeauna este un rezultat nemijlocit şi exclusiv
al muncii specifice producţiei, ci al cunoaşterii şi folosiri eficiente a
informaţiei, a speculei, al activităţii speculative, deci al cunoaşterii şi
exploatării unor conjuncturi de piaţă, al fluctuaţiei raportului cerere şi
ofertă al cunoaşterii şi folosirii eficiente a instituţiilor dreptului, a
formării şi exploatării unei previziuni corecte şi altele25. Ca urmare
22 D.E.X. Ediţia a doua, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, p. 17. 23 Specula este o afacere în care se obţine profit prin vânzare-cumpărare, exploatând o anumită situaţie,
conjunctură favorabilă. Specula poate fi licită, atunci când se desfăşoară în condiţiile, limitele şi cu
autorizarea prevăzute de lege şi ilegală, atunci când aceasta se face cu încălcarea legii. De pildă, prin
speculaţie valutară se înţelege vânzarea sau cumpărarea de valută făcută cu unicul scop al realizării de
câştig, ca urmare a jonglării cu diferenţele de curs existente între valute prezente pe aceeaşi piaţă, pe pieţe
diferite, ca şi a jonglării cu diferenţele de curs ale aceleiaşi valute în operaţiile la vedere şi pe termen. 24 În sens contrar a se vedea Radu S. Motica în Drept comercial român şi drept bancar, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 1999, p. 24, care arată: ”În sens juridic noţiunea de comerţ cuprinde nu numai operaţiunile
de interpunere in circulaţia mărfurilor pe care le realizează comerciantul, ci şi operaţiunile de producere
a mărfurilor prin transformarea materiilor prime, a materialelor şi obţinerea unor rezultate de o valoare mai
mare de către fabricanţi sau întreprinzători. Deci, pornind de la această concepţie, dreptul comercial
reglementează atât producţia, cât şi distribuţia (circulaţia) mărfurilor”. Într-adevăr această concepţie se
desprinde din articolul 3 din actualul Cod comercial dispoziţii care, după opinia noastră, nu mai sunt de
actualitate. 25 Evident că şi în cadrul afacerii comerciale se depune o muncă dar această muncă are un anumit specific,
anumite legi, reguli, etc..
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT Str. Povernei nr. 6, Bucureşti, România, 0372.177.141, www.facultateade