Upload
others
View
8
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Facultatea de
Inginerie, Informatică şi Geografie
Fișele disciplinelor – anul 1
INFORMATICĂ
2018-2019
2
1. Planul de învăţământ
Anul I (2018-2019)
3
2. Fişele disciplinelor
4
Anul 1
5
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Fundamentele algebrice ale informaticii
2.2.Codul disciplinei INF.DF.01
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Cherciu Mihai
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Cherciu Mihai
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 2/0
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28/0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată cu tablă, laptop și videoproiector (portabile)
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată dotată cu tablă, laptop și videoproiector
(portabile)
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar:
- instrumente algebrice în informatică – Inducție structurală. Definire prin inducție, Definire prin
recurență. Metode algoritmice în teoria numerelor. Clase de resturi. Aritmetica polinoamelor.
Structuri algebrice pentru informatică: grupuri, inele și corpuri finite. Permutări și grupuri de
permutări. Aplicații în criptografie: semnătura digitală, codul lui Huffman, coduri corectoare și
detectoare de erori
- instrumente informatice (tehnologii) suport: Geogebra
6
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1Obiectivul general al
disciplinei • Prezentarea unor noţiuni de algebră cu aplicaţii în fundamentarea
conceptelor teoretice şi algoritmice ale informaticii.
7.2 Obiectivele specifice • Cursul acoperă urmatoarele capitole: elemente de teoria mulţimilor,
mulţimi parţial ordonate, inducţie şi recursie, ordine de mărime (notaţii
asimptotice), elemente de teoria numerelor, structuri algebrice de bază, cu
accept pe semigrupuri/grupuri şi corpuri finite. În cadrul fiecărui capitol
sunt discutate aplicaţii relevante în informatică, precum: aplicaţii în teoria
codurilor, compresia datelor, criptografie, securitatea informaţiei, etc.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Mulţimi, operaţii cu mulţimi, Principiul includerii-excluderii.
Definiții inductive versus definiții prin recursie. Relații.
Închiderea tranzitivă a unei relații. Aplicații.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Metode algoritmice în teoria numerelor I. Divizibilitate.
Numere prime. Cel mai mare divizor comun, Congruențe,
indicatorul lui Euler. Teorema chineză a resturilor. Notații
asimptotice. Complexitatea evaluării funcțiilor. Aplicații.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Aplicații ale teoriei numerelor în criptografie: introducere în
RSA și semnături digitale
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4h
4. Semigrupuri și monoizi: definiții și exemple, semigrupuri de
cuvinte, semigrupuri ciclice, semigrupuri libere.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Aplicații ale semigrupurilor și monoizilor în informatică:
coduri de lungime variabilă, codul lui Huffman
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Grupuri I: definiții, exemple, proprietăți elementare.
Subgrupuri. Teorema lui Lagrange. Grupuri ciclice. Grupul
Zm. Grupuri de permutări.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Aplicații ale grupurilor în criptografie. Problema logaritmului
discret.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Inele și corpuri: definiții și exemple, omomorfisme, corpuri
finite. Aspecte algoritmice
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Inele și algebre booleene. Funcții booleene. Forme normale
pentru funcții booleene simple. Aplicații în sinteza circuitelor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4h
10. Inelul şi algebra polinoamelor. Optimizarea algoritmilor. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Spații vectoriale. Definiții și exemple. Bază și dimensiune.
Aplicații: coduri detectoare și corectoare de erori
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4h
Bibliografie
1. Albu T., Ion D. Ion, Itinerar elementar în algebra superioară, Ed. All, 1997
2. Ţiplea Fl., Fundamentele algebrice ale informaticii, Ed. Polirom, 2006
3. Ion D. Ion, Bârză Silviu, Aritmetică, teoria numerelor şi metode algoritmice în algebră, Editura FRM,
2008,
7
8.2 Seminar Metode de predare Observaţii
1. Operaţii cu mulţimi. Aplicaţii ale mulţimilor finite în
informatică
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Relaţii. Elemente de algebră relaţională aplicată Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Aplicaţii ale relaţiilor de recurenţă în studiul complexităţii
algoritmilor
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Monoizi. Exemple din informatică. Aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Grupuri finite cu aplicaţii în informatică Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Aplicații ale permutărilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Evaluare pe parcurs I Lucrare scrisă 1h
8. Inele de clase de resturi Zn Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Aplicaţii ale morfismelor şi izomorfismelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Forme normale pentru funcţii booleene. Aplicarea regulilor de
calcul boolean
Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Corpuri finite şi criptografie Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Fracţii în informatică. Standardul IEEE 754 Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Aplicaţii ale polinoamelor în informatică Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Evaluare pe parcurs II Lucrare scrisă/Proiect 1h
15. Recapitulare Dezbaterea 2h
Bibliografie
1. Scherk J., Computational Algebra, Univ. Toronto, 2009, http://www.math.toronto.edu/scherk/book.pdf
2. Ion D. Ion, Bârză Silviu, Aritmetică, teoria numerelor şi metode algoritmice în algebră, Editura FRM,
2008
3. Cohen J.S., Computer Algebra and Symbolic Computation: Mathematical methods, A.K. Peters, 2003.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară (de ex.
Univ. „Alexandru Ioan-Cuza” din Iaşi, http://profs.info.uaic.ro/~fltiplea/AFCS/AFCSCourseNotes.html) și
străinătate (de ex. MIT: https://courses.csail.mit.edu/, mcs), cu standardele ARACIS şi permite
absolvenţilor să utilizeze instrumentele algebrice în dezvoltarea de noi algoritmi.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Verificarea cunoștințelor teoretice la
jumătatea semestrului
Evaluare parţială I (scris) 10%
10.5.Seminar Verificarea abilităților practice la jumătatea
semestrului
Evaluare parţială II
(scris)
20%
Verificarea abilităților practice spre finalul
semestrului
Evaluare parţială III
(scris)
20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 50%
10.7 Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea de probleme cu complexitate medie.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
8
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Calcul diferențial și integral
2.2.Codul disciplinei INF.DF.02
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 2/0
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28/0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum • nu este cazul
4.2.de competenţe • nu este cazul
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
9
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
În cadrul disciplinei „Calcul diferențial și integral” se urmăreşte dezvoltarea
gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor matematice, precum şi formarea
deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi
situaţii din viaţa reală: problema tangentei, determinarea vitezei şi a acceleraţiei
unui mobil, calculul lungimii unei curbe, a ariei unei suprafeţe sau a volumului
unui corp.
7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să
demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca
studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs
şi la seminar pentru: determinarea naturii unui şir / a unei serii de numere reale,
stabilirea anumitor proprietăţi de natură analitică a unei funcţii reale (limită,
continuitate, integrabilitate), studiul proprietăţilor unui şir / unei serii de funcţii.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri complet
ordonate, supremumul şi infimumul unei mulţimi. Şiruri de
numere reale: șiruri convergente (definiţie şi proprietăţi),
trecerea la limită în inegalităţi, criterii de convergenţă
(teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro,
criteriul lui Cauchy), limita superioară, limita inferioară,
puncte limită.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Serii de numere reale: definiţii, termenul general, şirul
sumelor parţiale.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Serii cu termeni pozitivi: criterii de convergenţă, criteriul
raportului, criteriul rădăcinii, criteriile de comparaţie, criteriul
Raabe-Duhamel, criteriul logaritmic, criteriul lui Kummer.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Serii alternate: criteriul lui Leibniz, serii absolut convergente,
serii semiconvergente; serii cu termeni oarecare: criteriul
Abel-Dirichlet; operaţii cu serii de numere reale.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Elemente de topologie în mulţimea numerelor reale:
vecinătăţi, mulţimi deschise, închise, compacte, proprietăţi
topologice în corpul numerelor reale.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Funcţii de o variabilă reală: limită şi continuitate, definiţii şi
proprietăţi, proprietatea lui Darboux.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Funcţii de o variabilă reală: derivata, operaţii cu funcţii
derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile, derivate de ordin
superior, formula lui Taylor. Diferenţială. Construcţia
graficului unei funcţii.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Şiruri de funcţii: convergenţa simplă, convergenţa uniformă. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Serii de funcţii: mulţimea de convergenţă, convergenţă simplă Prelegere folosind video- 2h
10
şi uniformă pentru serii de funcţii, criterii de convergenţă. proiector şi tablă.
10. Serii de puteri: definiţie, mulţimea de convergenţă, teoremele
Abel şi Cauchy-Hadamard, raza de convergenţă, seria Taylor
(Mac-Laurin).
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Integrala nedefinită: definiţie, proprietăţi, integrarea prin părţi,
schimbarea de variabilă, integrarea funcţiilor raţionale.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Integrala definită: diviziune, norma unei diviziuni, sumă
Riemann, interpretarea geometrică a sumelor Riemann,
formula Leibniz-Newton, integrarea prin părţi, schimbarea de
variabilă.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Aplicaţii ale integralei definite: aria subgraficului unei funcţii,
lungimea graficului, aria unei suprafeţe de rotaţie, volumul
corpului de rotaţie.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Integrale improprii: definiţii, integrala în sensul valorii
principale, integrale absolut convergente, integrale
semiconvergente, criterii de convergenţă.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007
2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2010
3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007
4. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007
8.2.Seminar / laborator Metode de predare Observaţii
1. Mulţimea R; şiruri de numere reale Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Serii de numere reale Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Serii cu termeni pozitivi Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Serii alternate şi serii cu termeni oarecare Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Elemente de topologie Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Funcţii reale: limite şi continuitate Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Funcţii reale: derivabilitate, construcţia graficului Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Şiruri de funcții Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Serii de funcții Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Serii de puteri. Dezvoltări în serie Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Integrala nedefinită Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Integrala definită Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Aplicaţii ale integralei definite Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Integrale improprii Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007
2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2010
3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007
4. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi
străinătate. Ea oferă studenţilor noţiuni necesare în analiza algoritmilor şi calcul ştiinţific.
11
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri,abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;
• studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcul de limite de şiruri şi de funcţii, derivarea
unei funcţii, calculul unei primitive)
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
12
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Structuri de date
2.2.Codul disciplinei INF.DF.03
2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. Dr. Tomescu Ioan
2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. Dr. Tomescu Ioan, Lector univ. dr. Cherciu Mihai
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 1/1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 14/14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu e cazul.
4.2.de competenţe Nu e cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar, respectiv de laborator dotată conform cerinţelor
(CodeBlocks, gcc).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
13
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Oferirea noţiunilor legate de structuri de date: concepţie, prelucrare,
utilitate (tip de problemǎ, structurǎ de date adecvatǎ).
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor de date fundamentale şi a
algoritmilor de bază asociaţi acestora.
• Dezvoltarea gândirii algoritmice.
• Dezvoltarea capacităţii de formalizare a datelor în structuri
corespunzătoare, identificarea structurilor adecvate şi a
algoritmilor corespunzători pentru rezolvarea unor probleme reale.
• Implementarea şi testarea structurilor de date şi a algoritmilor de
procesare a lor.
• Înţelegerea utilităţii structurării adecvate a datelor în aplicaţii
practice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în proiectarea algoritmilor.
Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
2. Analiza şi complexitatea unui algoritm.
Evaluarea complexităţii
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
3. Tablouri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
4. Liste liniare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
5. Stive Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
6. Cozi Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
7. Structuri arborescente Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
8. Arbori binari Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
9. Arbori binari de cǎutare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
10. Grafuri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
11. Interclasare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
12. Sortare şi cǎutare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
13. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri
externe
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
14. Managementul memoriei Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000
2. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007
3. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-
Napoca, 2000
4. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001
5. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and
Searching, Addison-Wesley
6. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004
14
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
SEMINAR
1. Introducere în proiectarea algoritmilor.
Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi
Analiza şi complexitatea unui algoritm
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Tablouri. Liste liniare Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Stive. Cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Structuri arborescente. Arbori binari Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Arbori binari de cǎutare. Grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Sortare şi cǎutare Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri
externe. Managementul memoriei
Exemple, aplicaţii, teme 2h
LABORATOR
1. Programe C/Python cu tablouri liniare Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Programe C/Python cu tablouri pătratice Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Programe C/ Python cu stive Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Programe C/ Python cu cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Programme C/ Python cu arbori Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Programme C/ Python cu grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Prezentarea portofoliului de laborator Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000
2. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007
3. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-
Napoca, 2000
4. Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004
5. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001
6. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and
Searching, Addison-Wesley, 2001
7. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004
8. Necaise, R.D., Data structures and algorithms using Python, Wiley, 2011
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii diferitelor structuri de date şi felul în care acestea se
prelucrează. Alegerea structurilor de date adecvate reprezintă un factor esențial asupra performanțelor
aplicațiilor. Aceste cunoștințe sunt indispensabile oricărui programator, indiferent de domeniu, limbaj sau
arie de aplicabilitate. Tematica abordată este în concordanță cu programul de studii de la universități de
prestigiu din țară și străinătate.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 10%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice (exerciții)
Evaluare parţială II 20%
15
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice (portofoliu)
Evaluare parțială III 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 50%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea diferitelor tipuri de structuri de date, capacitatea de identificare a structurilor de date
corespunzǎtoare unor aplicaţii practice.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
16
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Fundamentele programării
2.2.Codul disciplinei INF.DF.04
2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. Dr. Albeanu Grigore
2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. Dr. Albeanu Grigore
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (CodeBlocks, gcc).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
17
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Formarea deprinderilor de programare structurată în limbaje de programare
clasice şi moderne.
7.2. Obiectivele specifice Introducere în găndirea algoritmică. Învăţarea limbajului de programare C şi
utilizarea lui (implementarea, rularea, testarea şi depanarea programelor).
Înţelegerea limitelor limbajelor de programare. Însuşirea unui stil de
programare. Cunoaşterea celor mai importante concepte din programare.
Recunoaşterea aplicabilităţii unor algoritmi pentru probleme reale comune, de
dificultate medie.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere. Limbaj algoritmic. Generalităţi
despre C
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
2. Organizarea datelor, tipuri de bază,
operatori, expresii
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
3. Instrucţiuni de control Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
4. Comunicare ecran-tastatură Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
5. Programare modulară şi funcţii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
6. Tablouri şi pointeri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
7. Şiruri de caractere Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
8. Structuri, enumerări, câmpuri de biţi, uniuni Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
9. Lucrul cu fişiere Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
10. Gestionarea dinamică a memoriei Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
11. Preprocesorul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
12. Testarea, corectitudinea, complexitatea
programelor
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
13. Metode de elaborare a algoritmilor:
backtracking, greedy, dividae et impera,
programare dinamică
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
14. Recapitulare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, București, Ed. Fundației România de Mâine, 2000
2. Dellanoy C., Programmer en langage C, Eyrolles, 5th ed., 2009
3. Jamsa K., Klander L., Totul despre C şi C++, Ed. Teora, 2001
4. Kernighan B. W., Pike R., The practice of programming, Addison-Wesley, 1999
5. Kernighan B. W., Ritchie D. M., The C programming language, 2nd ed., Prentice Hall, 1988
6. Livovschi L., Georgescu H., Sinteza şi analiza algoritmilor, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1986
7. http://www.cquestions.com/
8. http://www.c-faq.com/index.html
9. http://www.eskimo.com/~scs/
10. http://www.dailyfreecode.com/
18
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Mediul de programare CodeBlocks.
Structura programelor C. Fluxul
programului, testare, depanare. Lucrul cu
consola. Caractere speciale
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Instrucţiuni de control Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Funcţii. Recursivitate Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Tablouri şi pointeri Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Şiruri de caractere Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Operaţii pe biţi Exemple, aplicaţii, teme 1h
7. Lucrul cu fişiere Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Evaluare la mijlocul semestrului Probă practică la calculator 1h
9. Operaţii elementare cu liste, stive, cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Aplicaţii pentru liste, stive, cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Structuri arborescente: operaţii şi proprietăţi Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Aplicaţii pe structuri arborescente Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Metoda bactracking. Metoda greedy Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Metoda dividae et impera. Metoda
programării dinamice
Exemple, aplicaţii, teme 2h
15. Evaluare portofoliu. Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, București, Ed. Fundației România de Mâine, 2000
2. Kernighan B.W., Ritchie D.M., The C programming language, 2nd edition. Prentice Hall, 1988
3. Dellanoy C., Programmer en langage C, Eyrolles, 5 ed., 2009
4. Jamsa K., Klander L., Totul despre C şi C++, Ed. Teora, 2001
5. http://www.infoarena.ro/
6. http://codeforces.com/problemset
7. https://www.codechef.com/problems/easy/
8. https://code.google.com/codejam
9. https://www.hackerrank.com/
10. https:/www.topcoder.com/
11. https://www.geeksforgeeks.org/c/
10. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Sunt oferite informaţiile necesare înţelegerii fundamentelor programării, limbajului C, testării şi depanării
programelor. Sunt puse bazele gândirii algoritmice indispensabile oricărui programator, indiferent de
parcursul ulterior, către o zonă sau alta a informaticii și a limbajelor de programare folosite. Tematica este
în concordanță cu programele de învățământ de la universități de prestigiu din țară și străinătate.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Corectitudinea înţelegerii şi însuşirii
cunoştinţelor teoretice
Evaluare parţială I 10%
19
10.5.Seminar Corectitudinea aplicării instrumentelor
informatice în rezolvarea unei probleme
simple
Evaluare parţială II 20%
Corectitudinea realizării lucrărilor de
laborator, a temelor/proiectelor propuse
Evaluare parţială III 20%
10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 50%
10.7.Standard minim de performanţă
Capacitatea de a programa în C folosind instrucţiuni, tablouri, funcţii. Capacitatea de a concepe un algoritm
ca soluţie la o problemă de dificultate medie.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
20
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Logică matematică şi computaţională
2.2.Codul disciplinei INF.DF.05
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Popescu Nicolae-Bodorin
2.4.Titularul activităţilor de seminar Asist.univ. dr. Poienariu Mihaela
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare C
v
2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 35
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
• Programarea în limbaje de nivel înalt.
• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
• Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale.
21
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor fundamentale ale logicii matematice și
computaționale.
7.2. Obiectivele specifice Aplicarea noțiunilor logicii matematice în programare, inițiere în
Prolog.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Noţiuni introductive (principiul identităţii, al non-
contradicţiei, al terţului exclus, al raţiunii suficiente), istoric
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Relații binare (definiție, operații, proprietăți, închideri) Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Latici și algebre Boole (relații de ordine, latici, proprietăți și
exemple, implicația și echivalența booleană)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Inele Boole. Structura algebrelor Boole finite. Funcții
booleene
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Sintaxa calculului propozițional Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Axiomatizare în formalizarea raționamentelor.
Deductibilitate sub o familie de ipoteze
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Aplicații (schema silogismului, a trecerii de la implicație la
echivalență și invers, a permutării premiselor, a negației, a
rezoluției)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Deductibilitate globală Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Sistemul deducției naturale (Gentzen) Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Semantica calculului propozițional, interpretări Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Semantica sistemului deducției naturale Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Calculul cu predicate (structuri de ordinul I, termeni,
formule, enunțuri)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Semantica calculului cu predicate. Deducția semantică în
calculul cu predicate
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2000
2. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010
3. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001
4. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003
5. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004
22
6. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988
8.2.Seminar / laborator Metode de predare Observaţii
1. Probleme de logică matematică Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Introducere în Prolog, definirea relațiilor prin fapte și reguli Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Semnificația declarativă și procedurală a programelor Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Sintaxa și semantica programelor Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Ordinea clauzelor și a scopurilor. Relația dintre Prolog și
logică
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Reprezentarea listelor și operații cu liste Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Operatori și aritmetică în Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Controlarea backtrack-ingului (prevenire, tăiere) Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Negarea. Probleme cu tăiere și negare Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Structurarea informației, abstractizarea datelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Exemple de probleme – variante de rezolvare (planificarea
călătoriilor, problema celor 8 regine)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Exemple de probleme – variante de rezolvare (problema
unicornului, problema turnurilor din Hanoi)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Problema lui Einstein - variante Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Evaluare portofoliu Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2000
2. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010
3. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001
4. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003
5. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004
6. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate http://www.unibuc.ro, http://www.enseignement.polytechnique.fr, şi permite absolvenţilor să
urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a
rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri,
abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 10%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea logicii matematice în rezolvarea
informatică a problemelor logice, în Prolog.
Evaluare parţială II
(portofoliu)
30%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor fundamentale de logică matematică şi aplicarea lor la rezolvarea de probleme cu
aplicaţii în informatică.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
23
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul
2.2.Codul disciplinei INF.DF.06
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Iorga Benedictos
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Iorga Benedictos
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
24
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Dobândirea de către cursanți a cunoștințelor fundamentale privind sistemele de
calcul (bazele aritmetice și logice, bazele organizaționale și funcționale) și
formarea deprinderilor de utilizare eficientă a acestora în disciplinele aferente
planului de învăţământ.
7.2. Obiectivele specifice • Însușirea de către studenți a principiilor numerice și logice ale sistemelor
de calcul precum și a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor.
• Inițiere în programarea în limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigură
întelegerea arhitecturii și funcționării unui microprocesor RISC.
• Inițiere în arhitecturile sistemelor de întreruperi, cu particularizare la
procesorul MMIX.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Codificarea informatiei
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
2. Algoritmi de conversie
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
3. Standardul IEEE 754 Prelegerea 2h
4. Structuri algebrice in informatica. Latice
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
5. Algebre Boole. Reguli de calcul intr-o algebra Boole
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
6. Functii booleene. Simplificarea functiilor booleene
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
7. Circuitele sistemelor de calcul Prelegerea 2h
8. Arhitecturi clasice Prelegerea 2h
9. Arhitecturi moderne Prelegerea 2h
10. Procesorul MMIX. Setul de instructiuni Prelegerea 2h
11. Procesorul MMIX. Intreruperi. Operatii de intrare-iesire Prelegerea 2h
12. MMIXAL si simulatorul MMIX Prelegerea 2h
13. Programare imperativa in MMIX
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
14. Programare modulara in MMIX
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
25
Bibliografie
1. Albeanu G., Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007
2. Henessy J., Patterson D., Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002
3. Knuth D. E., Arta programarii calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu,
Editura Teora, 2005
4. Knuth D. E., MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999
5. Tanenbaum A.S., Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator.
Structura si functionarea acestora
Prezentare, discuţii şi
dezbatere.
2h
2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug
(Windows). Implementarea algoritmilor de conversie a
bazelor pentru numere intregi
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor
de calcul din laboratorul de informatica.
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
4. Aritmetica in precizie multipla Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
5. Functii booleene si circuite. Simplificarea functiilor si
optimizarea circuitelor
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
6. Principalele entitati ale sistemelor de operare care
functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere
Windows
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
7. Principalele entitati ale sistemelor de operare care
functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere
Linux/Unix
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
8. MMIXAL, simulatorul MMIX. Ciclul de viata al
programelor scrise in limbaj de asamblare.
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
9. Programe MMIX cu structura liniara Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
10. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt.
Probleme cu date simple
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
11. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX.
Probleme cu tablouri
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
12. Operatii de intrare-iesire in MMIX. Probleme cu fisiere Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
13. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si
devierilor.
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
14. Comunicarea MMIX-C. Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
Bibliografie (facultativă)
1. Böttcher A., Das MMIX-Buch, Springer, 2002
2. Ceruzzi P.E., A history of modern computing, MIT Press, 2003
3. Stallings W., Computer organization and architecture. Designing for Performance, Prentice Hall, 2003
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru operarea și programarea sistemelor de calcul moderne și pune
bazele teoretice și aplicative utile în alte discipline din planul de învățământ precum: Sisteme de operare,
Rețele de calculatoare etc.
26
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• Capacitatea de a utiliza informația codificată binar, octal și hexazecimal.
• Capacitatea de a utiliza un sistem de calcul.
• Capacitatea de a concepe algoritmi și de a-i implementa în programe MMIX de complexitate medie.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
27
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică I
2.2.Codul disciplinei INF.DC.01
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar Departamenrul EFS
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3.lucrări practice 1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6. lucrări practice 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat
Examinări 1
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 11
3.9.Total ore pe semestru 25
3.10.Număr de credite 1
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului
5.2.de desfăşurare a lucrărilor
practice
Sală de jocuri cu dotări adecvate: fileu, stâlpi de susţinere, antene de
delimitare a spaţiului de joc, mingi, bănci de gimnastică, scări fixe.
Sală de gimnastică cu dotări adecvate: covor de gimnastică, oglinzi,
gantere, stepere, casetofon.
28
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri
diverse.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice
prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice jocului de
volei, contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate.
7.2. Obiectivele specifice • Întărirea stării de sănătate a organismului.
• Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară.
• Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei
pentru sănătate, competiţie şi recreere.
• Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale.
• Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a
activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea
omului.
8. Conţinuturi
8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii
VOLEI
1. Prezentarea cerinţelor cursului. Verificarea cunoştinţelor (2
ore)
- explicaţie -
demonstraţie
- metoda exersării
- verificarea
fondului motric
2. Învăţarea poziţiilor şi a deplasării în teren. Învăţarea pasei
cu două mâini de sus din faţă. Învăţarea aşezării în teren la
primirea şi efectuarea serviciului în cadrul modelului I de
joc (2 ore)
- explicaţie -
demonstraţie
- metoda globală
- accent pe
poziţiile
fundamentale
3. Învăţarea pasei cu două mâini peste cap. Învăţarea
organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc.
Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)
- metoda globală
- metoda exersării
- formarea
deprinderilor
specifice jocului
de volei
4. Învăţarea loviturii de atac procedeu drept. Învăţarea
serviciului de jos din faţă (2 ore)
- explicaţie –
demonstraţie a temelor
de lecţie
- formarea
deprinderilor
specifice jocului
de volei
5. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I
de joc (M I). Învăţarea loviturii de atac – procedeu drept.
Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)
- explicaţie -
demonstraţie
- metoda exersării
- formarea
stereotipului
motric specific
29
jocului de volei
6. Învăţarea pasei cu două mâini de sus din faţă şi peste cap.
Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I
de joc. Învăţarea preluării cu două mâini de jos din faţă (2
ore)
- explicaţie -
demonstraţie
- metoda exersării
- formarea
stereotipului
motric specific
jocului de volei
7. Verificare practică: pasa cu două mâini de sus spre înainte
şi peste cap; serviciul de jos din faţă (2 ore)
- Evaluare practică Evaluarea
însuşirii formării
stereotipului
motric
Bibliografie
1. Cojocaru A, Ioniţă M., Volei – caiet de lucrări pracrice, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
2005
2. Cojocaru A., Ioniţă M., Volei – aprofundare, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008
3. Macovei S., Vişan A., Gimnastica aerobică de întreţinere, Bucureşti, Federaţia Română Sportul Pentru
Toţi, 2003
4. Niculescu G., Gimnastica aerobică – aprofundare, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008
5. Solomonov O., Solomonov D., Curs de metodica predării voleiului, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, 1998
6. Stoenescu G., Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Bucureşti, Ed. ISPE, 2000
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de
la cluburile şi asociaţiile sportive.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs
10.5.Seminar
10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100%
10.7.Standard minim de performanţă
Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tactice individuale în atac şi în apărare
specifice jocului de volei; gimnastică aerobică.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
30
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Departamentul de Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială
2.2.Codul disciplinei INF.DC.02
2.3.Titularul activităţilor de
curs
Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.4.Titularul activităţilor de
seminar
Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.5.Anul de studiu 1 2.6Semest
rul
2 2.7 Tipul de evaluare E 2.8Regimul
disciplinei
DOB
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2/
0
3.4 Total ore din planul de învăţământ 5
6
din care: 3.5 curs 2
8
3.6 seminar/laborator 28
/0
Distribuţia fondului de timp or
e
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7 Total ore studiu individual 94
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum • nu este cazul
4.2 de competenţe • nu este cazul
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor
31
6. Competenţele specifice acumulate C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
• Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă
de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu
respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor algebrice şi
geometrice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în
modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală:
calcul de lungimi, arii şi volume; probleme legate de poziţii ale
unor drepte faţă de plane sau faţă de alte drepte; probleme de
tangenţă, etc.
7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să
enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate dea lungul
semestrului, să aplice în mod optim tehnicile şi metodele
prezentate la curs şi la seminar: spre exemplu, să prezinte
interpretările din punct de vedere geometric a diverselor noţiuni de
algebră liniară prezentate în prima parte a cursului; să-şi însuşească
noţiunile de geometrie afină şi euclidiană prezentate via algebra
liniară, să fie capabili să recunoască şi să utlizeze tipurile de
aplicaţii afine studiate; să calculeze distanţe, unghiuri; să clasifice
hipercuadricele din punct de vedere afin sau metric; să aducă la
forma canonică conicele şi cuadricele. Să determine triedrul lui
Frènet într-un punct regulat al unei curbe pe o suprafaţă; să
calculeze prima şi a doua formă fundamentală a unei suprafeţe; să
clasifice tipurile de puncte ale unei suprafeţe. Să calculeze
curburile, liniile de curbură asimptotice şi geodezice ale unei
suprafeţe.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Spaţii vectoriale. Subspaţii vectoriale. Operaţii cu
subspaţii vectoriale. Interpretări geometrice.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
2. Sistem liniar independent. Sistem de generatori.
Combinaţii liniare. Baze şi repere. Matricea de
schimbare a bazei. Dimensiune unui subspaţiu.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
3. Aplicaţii liniare. Imaginea şi nucleul unei aplicaţii
liniare. Exemple de aplicaţii liniare: proiecţia,
simetria.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
4. Vectori şi valori proprii. Forme biliniare şi forme
pătratice. Reducerea formelor pătratice la forma
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
2h
32
canonică. problematizare.
5. Spaţii vectoriale euclidiene. Subspaţii vectoriale
ortogonale. Complementul ortogonal al unui
subspaţiu vectorial euclidian.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
6. Baze ortogonale şi ortonormate. Procedeul de
ortogonalizare Gram-Schmidt.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
7. Aplicaţii ortogonale: proiecţii ortogonale, simetrii
ortogonale, rotaţii.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
8. Spaţii afine. Combinaţii afine. Repere afine şi
carteziene. Subspaţii afine. Operaţii cu subspaţii
afine. Ecuaţiile varietăţilor liniare.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
9. Aplicaţii afine. Grupul afin. Translaţii, omotetii,
simetrii. Spaţii euclidiene. Varietaţi liniare
perpendiculare.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
10. Conice în R^2. Cuadrice în R^3 Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
11. Geometria diferenţială a curbelor în spaţiu:
Reprezentarea curbelor în spaţiu. Elementul de arc şi
lungimea unui arc de curbă în spaţiu. Triedrul lui
Frènet asociat unei curbe în spaţiu. Curbura şi
torsiunea unei curbe în spaţiu.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
12. Geometria diferenţială a suprafeţelor. Reprezentarea
unei suprafeţe. Plan tangent la o suprafaţă. Prima
formă pătratică fundamentală.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
13. A doua formă pătratică fundamentală a unei
suprafeţe. Curbura normală. Curbura geodezică.
Curburile totală şi medie ale unei suprafeţe.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
14. Linii de curbură pentru o suprafaţă. Liniile
asimptotice şi geodezice ale unei suprafeţe.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
Bibliografie
1. Duda I., Dunca A., Lecții de geometrie analitică, Ed. Fundației România de Mâine, 2007
2. Duda I., Grădinaru S., Lecții de geometrie diferențială, Ed. Fundației România de Mâine, 2007
3. Duda I., Sterian A., Copil V., Geometrie analitică -caiet de seminar, Ed. Fundației România de
Mâine, 2010
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1 Spaţii vectoriale. Exerciţii 2h
2 Baze, dimensiune. Exerciţii 2h
3 Aplicaţii liniare Exerciţii 2h
4 Vectori şi valori proprii Exerciţii 2h
5 Spatii vectoriale euclidiene. Exerciţii 2h
6 Baze ortogonale şi ortonormate. Aplicaţii ortogonale. Exerciţii 2h
7 Spaţii afine. Exerciţii 2h
8 Aplicaţii afine. Exerciţii 2h
9 Conice. Exerciţii 2h
10 Cuadrice. Exerciţii 2h
11 Curbe în spaţiu. Exerciţii 2h
33
12 Suprafeţe. Prima formă pătratică fundamentală. Exerciţii 2h
13 A doua formă pătratică fundamentală. Exerciţii 2h
14 Linii de curbură, linii asimptotice şi geodezice. Exerciţii 2h
Bibliografie
1. Duda I., Grădinaru S., Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007
2. Duda I., Sterian A., Copil V., Geometrie analitică -caiet de seminar, Ed. Fundației România de
Mâine, 2010
3. Ornea L., Turtoi A., O introducere în geometrie, Ed. Theta, 2000
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru analiza algoritmilor, calcul numeric,
geometrie computațională, grafică pe calculator.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota
finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definitii,
enunturi, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;
• studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcule cu vectori)
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ………………………………
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
………………………………
……………………………………
34
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Probabilități și statistică
2.2.Codul disciplinei INF.DF.07
2.3.Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Ioan Rodica
2.4.Titularul activităţilor de seminar Conf. Univ. dr. Ioan Rodica
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 1/1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 14/14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 94
3.8.Total ore pe semestru 150
3.9.Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
• Sală de laborator dotată conform cerinţelor (R, RStudio).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
35
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Prezentarea noțiunilor și rezultatelor de bază din teoria probabilităților și
aplicarea acestora în studiul altor discipline: statistică, optimizări, fiabilitate.
7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să
demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului, să aplice în mod
optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar / laborator pentru:
aplicații la proprietățile probabilităților, aplicații în cazul repartițiilor clasice,
aplicații la diverse tipuri de convergență; aplicarea legii numerelor mari.
Studenţii vor exersa prin intermediul limbajului R, pe exemple concrete,
utilizarea noţiunilor de teoria probabilităţilor predate la curs, precum şi diferite
metode ale statisticii descriptive, de organizare şi prezentare a datelor primare
(frecvenţe relative şi frecvenţe cumulate; proporţii; distribuţii de frecvenţe;
reprezentarea grafică a variabilelor aleatoare; măsuri ale tendinţei centrale;
măsuri ale variaţiei; măsuri ale poziţionării) şi pregătire a acestora în vederea
analizelor statistice (intervale de încredere pentru: medii, proporţii, dispersii;
teste de semnificaţie pentru medii, proporţii, dispersii; inferenţe asupra a două
populaţii; asocierea variabilelor calitative: testul hi-pătrat etc).
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Mulţimi. Algebră boole, σ-algebră boole, corp de părţi, σ-
corp de părți
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Câmp de evenimente, câmp de probabilitate, probabilitate
condiţionată
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Variabile aleatoare şi repartiţii, funcţia de repartiţie Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare;
corelaţie şi coeficient de corelaţie
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Tipuri de convergenta. Legea numerelor mari: forma slabă si
forma tare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Teorema de unicitate a funcțiilor caracteristice, teorema de
continuitate. Funcții generatoare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Repartiții clasice discrete: Bernoulli, Poisson,
hipergeometrică
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Repartiţii clasice continue: normală, gamma, beta, student,
exponenţială
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Teorema limită centrală Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Selecţie dintr-o populaţie normală. Selecţie dintr-o populaţie
finită
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Estimari corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate,
de dispersie minimă, suficiente
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Metode de estimare: metoda verosimilităţii maxime, metoda Prelegere folosind video- 2h
36
momentelor, metoda celor mai mici pătrate proiector şi tablă.
13. Intervale de încredere Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Dreaptă de regresie Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Craiu M., Statistica Matematică. Teorie şi probleme, Ed. Matrix Rom, 1998
2. Craiu V., Statistica Matematică, Tipografia Univ. București, 2000
3. Craiu V., Teoria probabilităţilor cu exemple şi probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
1997
4. Craiu V., Păunescu V., Elemente de statistică matematică, Editura Mondo-Ec, 1999
5. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Univ. București, 2006
6. Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1966
7. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
8. Leonte A., Trandafir R., Clasic şi actual în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Bucureşti, 1985
9. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1970
10. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006
11. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Matematici pentru economişti, Vol. II, Ed. Fundaţiei România
de Mâine, 2007
12. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităţilor, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2007
13. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004
14. http://www.r-project.org
8.2.Seminar Metode de predare Observaţii
1. Operaţii cu evenimente Exemple, aplicaţii, teme 1h
2. Aplicaţii la proprietăţile probabilităţilor, la formula
probabilităţii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui
Boole
Exemple, aplicaţii, teme 1h
3. Operaţii cu variabile Exemple, aplicaţii, teme 1h
4. Aplicaţii la funcţii de repartiţie, densitate de repartitţe,
momente, inegalitatea lui Cebîşev
Exemple, aplicaţii, teme 1h
5. Calcul de coeficient de corelatie, covarianţă Exemple, aplicaţii, teme 1h
6. Aplicaţii la diverse tipuri de convergenţă; aplicarea legii
numerelor mari
Exemple, aplicaţii, teme 1h
7. Aplicaţii cu funcţii caracteristice şi cu funcţii generatoare de
momente
Exemple, aplicaţii, teme 1h
8. Aplicaţii în cazul repartiţiilor clasice Exemple, aplicaţii, teme 1h
9. Noţiunea de selecţie; statistică; momente de selecţie; selecţie
dintr-o populaţie normală
Exemple, aplicaţii, teme 1h
10. Estimare punctuală: verificarea proprietăţilor estimatorilor Exemple, aplicaţii, teme 1h
11. Aflarea estimatorilor aplicând metode de estimare: metoda
verosimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor
mai mici patrate
Exemple, aplicaţii, teme 1h
12. Aflarea intervalului de încredere pentru mediile repartiţiei
normale când dispersia este sau nu necunoscută
Exemple, aplicaţii, teme 1h
13. Aflarea intervalului de încredere pentru dispersia repartiţei
normale
Exemple, aplicaţii, teme 1h
14. Aplicaţii în determinarea unei drepte de regresie Exemple, aplicaţii, teme 1h
37
Laborator Metode de predare Observaţii
1. Operaţii cu evenimente. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h
2. Aplicaţii la proprietăţile probabilităţilor, la formula
probabilităţii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui
Boole. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
3. Operaţii cu variabile. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h
4. Aplicaţii la funcţii de repartiţie, densitate de repartiţie,
momente, inegalitatea lui Cebîşev. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
5. Calcul de coeficient de corelatie, covarianţă. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h
6. Aplicaţii la diverse tipuri de convergenţă; aplicarea legii
numerelor mari. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
7. Aplicaţii cu funcţii caracteristice şi cu funcţii generatoare de
momente. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
8. Aplicaţii în cazul repartiţiilor clasice. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h
9. Noţiunea de selecţie; statistică; momente de selecţie; selecţie
dintr-o populaţie normală. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
10. Estimare punctuală: verificarea proprietăţilor estimatorilor.
Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
11. Aflarea estimatorilor aplicând metode de estimare: metoda
verosimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor
mai mici patrate. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
12. Aflarea intervalului de încredere pentru mediile repartiţiei
normale când dispersia este sau nu necunoscută. Aplicaţii în
R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
13. Aflarea intervalului de încredere pentru dispersia repartiţei
normale. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
14. Determinarea unei drepte de regresie. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h
Bibliografie
1. Craiu M., Statistica Matematică. Teorie şi probleme, Ed. Matrix Rom, 1998
2. Craiu V., Statistica Matematică, Tipografia Univ. București, 2000
3. Craiu V., Teoria probabilităţilor cu exemple şi probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
1997
4. Craiu V., Păunescu V., Elemente de statistică matematică, Editura Mondo-Ec, 1999
5. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Univ. București, 2006
6. Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1966
7. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
8. Leonte A., Trandafir R., Clasic şi actual în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Bucureşti, 1985
9. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1970
10. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006
11. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Matematici pentru economişti, Vol. II, Ed. Fundaţiei România
de Mâine, 2007
12. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităţilor, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2007
13. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004
14. http://www.r-project.org
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
38
Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al teoriei
probabilităților. Laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu aplicaţii concrete utilizând limbajul R.
Se pun astfel bazele formării ca analist de date.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 10%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
Utilizarea sistemului R pentru a rezolva
probleme practice
Evaluare parţială III 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 50%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;
• studentul este capabil să efectueze raţionamente şi calcule simple (operaţii cu evenimente; operaţii cu
variabile aleatoare; calcul de coeficient de corelaţie, covarianţă, valori medii condiţionate, momente de
selecţie; selecţie dintr-o populaţie normală, verificarea proprietăţilor estimatorilor, aflarea intervalului
de încredere pentru parametrii repartiţiei normale; Aplicaţii în limbajul R. )
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în Departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
39
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Sisteme de operare
2.2.Codul disciplinei INF.DF.08
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Iorga Benedictos
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Iorga Benedictos
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 94
3.8.Total ore pe semestru 150
3.9.Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Fundamentele programării
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor (sistem de operare tip
Unix, gcc).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
• Dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor informatice.
• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
40
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei • Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a
sistemelor software.
• Realizarea unor proiecte informatice dedicate.
• Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea
aplicaţiilor informatice.
• Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a
mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice.
• Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte
interdisiciplinare.
• Identificarea și explicarea modelelor informatice de bază, adecvate
domeniului de aplicare.
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor
de funcţionare a sistemelor de operare.
• Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor sisteme de
operare existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură,
subsisteme) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază.
• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să
administreze sisteme de operare de tip UNIX şi să dezvolte
aplicaţii de sistem în limbajul C/C++, cu fire multiple de execuţie
şi sincronizare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în studiul sistemelor de operare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Arhitectura sistemelor de operare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Serviciile sistemelor de operare. Api-ul sistemelor Unix/Win32 Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Procese şi fire de executie Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Managementul procesoarelor. Schema generala de planificare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Algoritmi de planificare a proceselor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Mecanisme de comunicare între procese Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Detecţia şi evitarea interblocărilor, primitive de aşteptare şi
sincronizare, mutex, semafoare, secţiuni critice
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Problema producător – consumator, problema filosofilor
chinezi, scriitori-cititori
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
41
10. Managementul memoriei. Segmentare. Paginare. Memorie
virtuală. Algoritmi de înlocuire a paginilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Sistemul de gestiune a fişierelor. Sisteme de fişiere Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Securitatea şi protecţia datelor în sisteme de operare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Sisteme de operare distribuite Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Studii de caz: Linux / Windows Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server
2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, 2012
2. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, 2012
3. Silberschatz A., Galvin P. B., Gagne G., Operating Systems Concepts, John Wiley & Sons, 2009
4. Tanenbaum A., Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004
5. Tanenbaum A., Goodman J. R., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004
6. Tanenbaum A., Van Steen M., Distributed systems: principles and paradigms, Pearson, 2007
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Instalare sisteme de tip UNIX, utilizarea maşinii virtuale Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. UNIX shell Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Configurare, instalare şi configurare aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Utilizarea compilatoarelor, compilare kernel drivere şi
aplicaţii
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Funcţii UNIX, aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Construcţie de biblioteci de funcţii Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Partajarea memoriei, comunicare prin mesaje Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Primitive de aşteptare şi sincronizare Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Problema producător – consumator. Problema scriitori –
cititori
Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Cina filosofilor chinezi Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Sisteme de fişiere. Operaţii cu fişiere şi directoare Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Protecţia datelor în sisteme Unix. Administrare drepturi Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Protecţia serverelor Unix în reţea Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentare Linux, Windows Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server
2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, 2012
2. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, 2012
3. Silberschatz A., Galvin P. B., Gagne G., Operating Systems Concepts, 8th ed., John Wiley & Sons,
2009
4. Tanenbaum A., Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004
5. Tanenbaum A., Goodman J. R., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004 6. Tanenbaum A., Van Steen M., Distributed systems: principles and paradigms, Pearson Education. Inc.,
2007
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare al sistemelor de operare. Laboratoarele urmăresc să
familiarizeze studenţii cu instalarea şi administrarea sistemelor de operare moderne de tip UNIX (FreeBSD,
42
AIX, Solaris), utilizate în companii medii şi mari (telecomunicaţii, distribuţie de date).
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului.
• Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate.
• Studentul este capabil să opereze cu sistemele de operare de tip server sau desktop.
• Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C/C++ și să creeze aplicaţii de prelucrare pe sisteme
de tip UNIX.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
43
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Limba engleză
2.2.Codul disciplinei INF.DC.03
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar Departamentul de limbi străine
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2.curs 0 3.3.Seminar/laborator 2/0
3.4.Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5.curs 0 3.6.Seminar/laborator 28/0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 7
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 22
3.8.Total ore pe semestru 50
3.9.Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
44
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a
capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de
comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Obiectivul general al acestui curs este de a furniza informaţiile necesare astfel
încât studentul să poată aplica eficient cunoştinţele dobândite în diferite
domenii în care utilizează limba engleză la nivel general sau academic:
• Domeniul personal, unde studentul este tratat ca individ cu familie şi
prieteni angajat în diferite practici individuale precum lectura,
urmărirea unui anumit interes sau hobby, etc.
• Domeniul public, în care studentul este tratat ca membru al unei
comunităţi, angajat în tranzacţii de diferite tipuri în scopuri variate.
• Domeniul ocupaţional, în care studentul este angajat cu loc de muncă.
• Domeniul educaţional, în care studentul este angajat într-un proces
educaţional instituţionalizat.
7.2. Obiectivele specifice Cursul vizează îmbunătăţirea nivelului limbii engleze de la B2 la C1 (conform
descriptorilor Cadrului european de referinţă), asigurând un progres important
la nivelul:
• vocabularului
• structurilor sintactice
• compoziţiei
• conversaţiei
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
- - -
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. (2h)
A. English in Use
Nouns, Determiners, and Pronouns
nouns (plurals)
articles (a, an, the)
possessive adjectives
possessive and reflexives pronouns
empty subjects (there and it)
B. Vocabulary
Cause and effect
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
2. (2h)
A. English in Use
Verbs Present and Past
Present simple
Present continuous
Past simple and used to
Past continuous
Verbs rarely used in the continuous
B. Vocabulary
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
45
Cause and effect
3. (2h)
A. English in Use
Perfect Forms
Present perfect simple
Present perfect and past simple
B. Vocabulary
Computer Architectures
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
4. (2h)
A. English in Use
Perfect Forms
Present perfect continuous
Past perfect simple
Past perfect continuous
B. Vocabulary
Computer Science
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
5. (2h)
A. English in Use
Means of Expressing Futurity
B. Vocabulary
Algorithms and Programming Languages
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
6. (2h)
A. English in Use
Imperative, Conditional, and Passive
Imperative
Conditional (type 1, type 2)
B. Vocabulary
Operating Systems
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
7. (2h)
A. English in Use
Imperative, Conditional, and Passive
Conditional (type 3, mixed)
Passive
B. Vocabulary
Computer Networks
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
8. (2h)
A. English in Use
Special Verbs
make and do
get
say, tell, and ask
bring, take, and fetch
B. Vocabulary
Mathematics for CS
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
9. (2h)
A. English in Use
Modals
B. Vocabulary
Computer Graphics
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
10. (2h) Seminarul presupune o interacţiune Suport de curs
46
A. English in Use
Modals
B. Vocabulary
Software Engineering
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Handouts
11. (2h)
A. English in Use
Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and
Prepositions
adjectives
adverbs
comparative and superlative adjectives and
adverbs
B. Vocabulary
Artificial Intelligence
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
12. (2h)
A. English in Use
Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and
Prepositions
modifiers
number quantifiers
amount quantifiers
space prepositions
time prepositions
B. Vocabulary
Internet and Web Programming
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
13. (2h)
A. English in Use
Structure of Sentences, Clauses, and
Phrases
clauses
questions
answers and tag questions
reporting speech
B. Vocabulary
Mobile Computing
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
14. (2h)
A. English in Use
Structure of Sentences, Clauses, and
Phrases
relative clauses
infinitives and gerunds
phrasal verbs
B. Vocabulary
System Security
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
Bibliografie
OBLIGATORIE/MINIMALĂ:
• Şerban D., Drăguşin D., 2007: English Practical Course for Second Year Students, Ed. Fundaţiei
România de Mâine
• Gălăţeanu-Fârnoagă G., Comişel E., Gramatica Limbii Engleze, Ed. Omegapress, 1995
• Leviţchi L., Gramatica Limbii Engleze, Ed. Teora, 1994
47
• Graver G. B., Advanced English Practice, Oxford University Press, 1994
• Wellman G., Wordbuilder, Heineman, 1998
SUPLIMENTARĂ:
• Collins C., English Grammar, Harper Collins Publishers, 1990
• Evans V., Successful Writing Proficiency, Express Publishing, 1998
• Lott H., Real English Grammar, Marshall Cavendish, 2005
• Swan M., Baker D., Grammar Scan, Oxford University Press, 2008
• Vince M., Advanced Language Practice, Macmillan, 2003
Dicţionare: Leviţchi L., Dicţionar Român-Englez, Gramar, 2000 Longman Activator, Cambridge, 1995 Oxford Advanced Learner, OUP, 1995 Oxford Dictionary of Phrasal Verbs, OUP, 1993 Cambridge Advanced Leraner’s, CUP, 2008 The Penguin English Dictionary (Dicţionar explicativ al limbii engleze), Litera Internaţional, 2005 Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary, Gramercy Books, 1994 Webster’s Synonyms, Antonyms and Homonyms, Crescent Books, 1994
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a
programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi
angajatori.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Nu se aplică
10.5.Seminar /
laborator
Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor
învăţate reflectate în rezolvarea corectă a
exerciţiilor practice supuse evaluării.
Producerea unui discurs oral corect şi coerent.
Evaluare parțială 20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 80%
10.7.Standard minim de performanţă
Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale / lexicale
dintr-o carte de specialitate scrisǎ în limba englezǎ din lista bibliografică a cursului de Fundamentele
programării, din anul I, semestrul I).
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
48
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică II
2.2.Codul disciplinei INF.DC.04
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar Departamentul EFS
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3 lucrări practice 1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6 lucrări practice 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat
Examinări 1
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 11
3.9.Total ore pe semestru 25
3.10.Număr de credite 1
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului
5.2.de desfăşurare a lucrărilor practice Sala de gimnastică cu dotări adecvate: covor de gimnastică,
oglinzi, gantere, stepere, casetofon.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
49
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri
diverse.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Cursul practic îşi propune să contribuie la însuşirea cunoştinţelor practico-
metodice şi la formarea deprinderilor specifice prin consolidarea şi
perfecţionarea elementelor de bază şi specifice gimnasticii aerobice, contribuind
la dezvoltarea nivelului general de motricitate.
7.2. Obiectivele specifice Întărirea stării de sănătate a organismului. Dezvoltarea fizică armonioasă,
globală şi segmentară. Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte
integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. Asigurarea
efectelor de compensare a activităţii intelectuale. Dezvoltarea interesului pentru
integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii,
element esenţial pentru sănătatea omului.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Bibliografie
8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii
1. Particularităţile tehnice şi metodice predării mişcărilor
gimnice din conţinutul programelor de gimnastică aerobică:
variante de deplasare, paşi de bază şi specifici diferitelor
tipuri de gimnastică şi de dans, paşi succesivi, adăugaţi, paşi
în „V”, paşi încrucişaţi, paşi ritmici, pas schimbat, paşi de
dans (jazz dance, dans sportiv, paşi de dans modern),
combinaţii cu paşi variaţi.
Explicaţie, demonstraţie,
metoda exersării
8h
2. Caracteristicile tehnice ale mişcărilor conduse (conştientizarea
schemei corporale, prelucrarea specifică a musculaturii,
îmbunătăţirea mobilităţii articulare, dezvoltarea coordonării,
îmbunătăţirea forţei musculare): mişcări conduse la nivelul
membrelor superioare; mişcări conduse la nivelul trunchiului;
mişcări conduse la nivelul membrelor inferioare
Explicaţie, demonstraţie,
metoda exersării
6h
Bibliografie
1. Macovei S., Vişan A., Gimnastica aerobică de întreţinere, Federaţia Română Sportul Pentru Toţi, 2003
2. Niculescu, G., Gimnastica aerobică – aprofundare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008
3. Stoenescu, G., Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Ed. ISPE, 2000
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de
la cluburile şi asociaţiile sportive.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
50
10.4.Curs
10.5.Seminar
10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea elementelor de bază şi specifice gimnasticii aerobice.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
51
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Limbaje formale și compilatoare
2.2.Codul disciplinei INF.DF.09
2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore
2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de date
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (gcc, Flex, Bison).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
52
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din
teoria limbjelor formale și a compilatoarelor, înțelegerea utilitǎții acestora
în formalizarea anumitor fenomene, domenii ale ştiinței şi tehnicii.
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de limbaj, limbaj regulat, expresie
regulată, automat finit, automat push-down, gramatică formală, gramatică
liniară, gramatică independentă de context.
• Evidenţierea legăturii dintre noţiunile menţionate mai sus şi compilatoare.
• Elaborarea unor algoritmi de operare cu noțiunile teoretice specifice
domeniului.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere despre compilatoare - structură generală, fazele
compilării (analiză lexicală, analiză sintactică, tabele de
simboluri, interpretoare, verificarea tipurilor, generarea
codului intermediar, generarea codului mașinii, alocarea
regiștrilor, apelurile funcțiilor, analiză și optimizare,
gestionarea memoriei, compilarea compilatoarelor).
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Alfabet. Cuvânt. Limbaj. Operaţii cu limbaje. Mulţimi
regulate şi expresii regulate
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
3. Gramatici formale. Clase de gramatici. Arbori de derivare,
ambiguitate şi recursivitate.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4. Noțiuni despre automate: AFD, AFN, expresiile regulate, stări
accesibile, stări utile.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Transformări asupra gramaticilor formale Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele operaţii
cu limbaje.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Introducere în analiza lexicală și sintactică Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Automate pushdown şi limbaje independente de context Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Analiză top-down Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Analiză bottom-up Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Specificarea sintaxei limbajelor. Limbajul C Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Translatoare sintactice și cod intermediar Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Optimizare și generarea codului Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
53
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Limbaje formale şi automate, Ed. FRM, Bucureşti, 2009.
2. Ding-Zhu D., Ker-I K., Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons,
Inc., 2001.
3. Hopcroft J. E., Motwani R., Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages, and
Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001.
4. Jucan T., Andrei S., Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.
5. Mogensen T. E., Basics of Compiler Design, lulu.com, 2010
6. Parkes P., A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.
7. Popovici C., Rudeanu S., Georgescu H., Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.
8. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Introducere în Flex și Bison Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Expresii regulate Exemple, aplicaţii, teme 4h
3. Scanare (simplă, pe fișiere multiple, pe fișiere din fișiere) Exemple, aplicaţii, teme 4h
4. Tabele de simboluri și generator de concordanțe Exemple, aplicaţii, teme 4h
5. Determinarea referințelor încrucișate Exemple, aplicaţii, teme 4h
6. Construirea unui calculator pentru AST Exemple, aplicaţii, teme 4h
7. Construirea unui calculator avansat (cu variabile, atribuiri,
comparări, controlul fluxului, funcții, tratarea erorilor)
Exemple, aplicaţii, teme 4h
8. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Aho A. V., Lam M. S., Sethi R., Ullman J. D., Compilers: Principles, Techniques, and Tools, 2nd ed.,
Pearson – Addison - Wesley, 2007
2. Albeanu G., Limbaje formale şi automate, Ed. FRM, Bucureşti, 2009.
3. Atanasiu A., Mateescu Al., Limbaje formale. Culegere de probleme, Ed. Univ. Bucureşti, 1990.
4. Atanasiu A., Raiciu D., Sion R. şi Mocanu I., Limbaje formale şi automate. Îndrumar pentru aplicaţii,
MATRIX ROM, Bucureşti, 2002.
5. Ding-Zhu D., Ker-I K., Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons,
Inc., 2001.
6. Hopcroft J. E., Motwani R., Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages, and
Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001.
7. Jucan T., Andrei S., Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.
8. Levine J. R., Mason T., Brown D., lex & yacc, O’Reilly, 1992
9. Levine J., flex & bison, O’Reilly, 2009
10. Parkes P., A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.
11. Popovici C., Rudeanu S., Georgescu H., Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.
12. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor specifice teoriei limbajelor formale şi utilitǎții
acestora în modelarea compilatoarelor. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la
universităţi de prestigiu din ţară și străinătate (https://www.kcl.ac.uk, http://www.cse.scu.edu,
http://www.cs.ubbcluj.ro/) şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
54
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice, folosind
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor de expresii regulate, limbaje și gramatici formale, analiză lexicală, analiză
sintactică etapele compilării, cu exemplificări elementare.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
55
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Automate, calculabilitate și complexitate
2.2.Codul disciplinei INF.DF.10
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/Laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de date
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a laboratorului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (CodeBlocks, gcc).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
56
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază în
teoria automatelor, teoria complexității, teoria calculabilității.
7.2. Obiectivele specifice • Prezentarea noțiunilor fundamentale din teoria automatelor (AFD, AFN,
pushdown, echivalențe, expresii regulate, limbaje și gramatici regulate,
neregulate, independente de context, FNC), teoria complexității (măsuri ale
complexității în timp și spațiu, analiza algoritmilor, mașini Turing) și a
calculabilității (decidabilitate, clase de probleme P, NP, relația dintre ele,
completitudine, nerezolvabilitate). Oferirea conceptelor fundamentale
înțelegerii formalizării informaticii, a eficienței algoritmilor și a ierarhizării
problemelor în funcție de complexitatea rezolvabilității lor.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în teoria automatelor, teoria complexității,
teoria calculabilității
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Automate finite deterministe (definiție, exemple, descriere,
limbaj regulat, clasa limbajelor regulate)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Nedeterminism (automate finite nedeterministe, echivalența
dintre AFD și AFN, închiderea la operații regulate).
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Expresii regulate (definiție formală, echivalența cu
automatele finite), limbaje neregulate (lema de pompare
pentru limbaje regulate)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Limbaje independente de context (definiție, exemple,
gramatici independente de context, forma normală
Chomsky)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Automate pushdown (definiție, exemple, echivalența cu
gramaticile independente de context)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Probleme și algoritmi Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Complexitate în timp, măsuri ale complexității, analiza
algoritmilor. Complexitate în spațiu
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Mașini Turing (definiții, exemple, variante: simplă, cu mai
multe benzi, nedeterministă), algoritm, teza Church-Turing,
mașina Turing universală
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Decidabilitate (probleme, limbaje, problema opririi) Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Clasa P (timp polinomial, exemple de probleme din P),
Clasa NP (exemple de probleme, P versus NP)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. NP-completitudine (definiție, teorema Cook-Levin,
exemple de probleme)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Nerezolvabilitate (teorema de ierarhizare, exemple de
probleme)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
57
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Cormen T. H., Leiserson Ch. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009
2. Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability: A guide to the theory of NP-completeness,
W. H. Freeman and co., New York, 1979
3. Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and
Computation, Addison-Wesley, 2001
4. Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994
5. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation,Thomson, 2006
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
1. Modelare AFD 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Modelare AFD 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Modelare AFN 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Modelare AFN 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Modelare automate pushdown Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Măsuri ale complexității algoritmilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Determinarea complexității algoritmilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Metode de rezolvare a recurențelor de complexitate Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Modelare mașini Turing 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Modelare mașini Turing 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Probleme P Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Probleme NP Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Probleme NP-complete Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Cormen T. H., Leiserson Ch. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009
2. Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability: A guide to the theory of NP-completeness,
W. H. Freeman and co., New York, 1979
3. Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and
Computation, Addison-Wesley, 2001
4. Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994
5. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation,Thomson, 2006
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate http://www.ac.upt.ro/, https://www.liverpool.ac.uk, https://www2.eecs.berkeley.edu/ şi permite
absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Rezolvarea aplicațiilor și a temelor de
laborator.
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
58
Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea lor pentru evaluarea complexității problemelor. Cunoașterea
definițiilor, a comportamentului și a utilității automatelor finite deterministe, nedeterministe și a mașinilor
Turing.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
59
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Software matematic
2.2.Codul disciplinei INF.DC.05
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor (R, RStudio, Geogebra).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
60
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Inițierea studenților în utilizarea de software matematic.
7.2. Obiectivele specifice Rezolvarea problemelor matematice de rutină cu ajutorul calculatorului, prin
intermediul software-ului matematic. Utilizarea de software matematic pentru
prelucrări de date și pentru vizualizări ale acestora, sau a diferitelor obiecte
matematice, ca unealtă pentru o mai bună interpretare și înțelegere a acestora.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în R, concepte fundamentale, spațiul de lucru,
utilizarea pachetelor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
2. Prelucrarea datelor în R: fișiere, generarea datelor,
manipularea obiectelor (creare, conversie, operatori, sistem
de indexare, editor de date, funcții simple, calcul matriceal),
folosirea datelor din alte programe
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
3. Programare în R, interfața cu sistemul de operare, scrierea
propriilor funcții, dezvoltarea de pachete
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
4. Operații cu vectori și matrici Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
5. Grafică în R (gestionarea graficelor, funcții grafice, pachete
de grafică)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
6. Grafică în R (colorări, grafică 3D, animație) Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
7. Analiză statistică în R (varianță, formule, funcții generice,
pachete)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
8. Introducere în Geogebra, prezentarea diferitelor pachete Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
9. Reprezentări grafice în algebră și geometrie (CAS View,
ecuații, sisteme, intersectarea funcțiilor polinomiale, matrici)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
10. Construcții geometrice, transformări, simetrii, translații,
rotații, secțiuni, reflecții
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
11. Vizibilitate, animarea construcțiilor, distorsiuni Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
12. Inserare de text static și dinamic în grafice, creare de spații de
lucru și unelte proprii
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
13. Folosirea foilor de calcul, calculul probabilităților, concepte
statistice de bază
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
14. Recapitulare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
Bibliografie
1. Geogebra Team, Introduction to Geogebra 4.4, International Geogebra Institute, 2013
2. Johnson P. E., Rtips, 2014, http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf
61
3. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
4. Paradis E., R for Beginners, 2005, https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf
5. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006
6. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004
7. https://r-dir.com/learn/e-books.html
8. https://wiki.geogebra.org/en/Manual
9. https://www.geogebra.org/
10. http://www.r-project.org
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. R: concepte fundamentale, familiarizare cu mediul de lucru,
utilizarea pachetelor
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Prelucrarea datelor în R: fișiere, generarea datelor,
manipularea obiectelor (creare, conversie, operatori, sistem
de indexare, editor de date, funcții simple, calcul matriceal),
folosirea datelor din alte programe
Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Programare în R, interfața cu sistemul de operare, scrierea
propriilor funcții, dezvoltarea de pachete
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Operații cu vectori și matrici Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Grafică în R (gestionarea graficelor, funcții grafice, pachete
de grafică)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Grafică în R (colorări, grafică 3D, animație) Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Analiză statistică în R (varianță, formule, funcții generice,
pachete)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Geogebra: instalare, funcții generale, utilizarea diferitelor
pachete
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Reprezentări grafice în algebră și geometrie (CAS View,
ecuații, sisteme, intersectarea funcțiilor polinomiale, matrici)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Construcții geometrice, transformări, simetrii, translații,
rotații, secțiuni, reflecții
Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Vizibilitate, animarea construcțiilor, distorsiuni Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Inserare de text static și dinamic în grafice, creare de spații
de lucru și unelte proprii
Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Folosirea foilor de calcul, calculul probabilităților, concepte
statistice de bază
Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Portofoliu Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Geogebra Team, Introduction to Geogebra 4.4, International Geogebra Institute, 2013
2. Johnson P. E., Rtips, 2014, http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf
3. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
4. Paradis E., R for Beginners, 2005, https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf
5. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006
6. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004
7. https://r-dir.com/learn/e-books.html
8. https://wiki.geogebra.org/en/Manual
9. https://www.geogebra.org/
10. http://www.r-project.org
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
62
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Ea permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică, să poată interpreta mai
bine date obținute în diverse domenii. Software-ele utilizate, R și Geogebra, sunt folosite intensiv atât în
mediul universitar/cercetare cât și de către companii care au nevoie de analiză de date, grafică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice despre software-ul
matematic şi abilităţi de utilizare a sa pentru a
ilustra diferite concepte matematice.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice.
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Studenții vor fi capabili să exemplifice utilizarea software-ului matematic (R, Geogebra) pentru rezolvarea
și prezentarea unor probleme matematice elementare.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
63
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Metode şi practici în informatică
2.2.Codul disciplinei INF.DC.06
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/Labrator 0/28
Distribuţia fondului de timp
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.9.Total ore pe semestru 125
3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
64
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Studenţii vor cunoaşte metodele si practicile informatice pentru realizarea
unui proiect software.
7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor fi în măsură să
identifice resursele, riscurile probabile și vor putea identifica metode
potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor. Vor cunoaşte elemente de
management al contractelor si de management al resurselor umane, vor
defini calitatea, vor identifica standarde şi metrici ale calităţii, vor putea
elabora teste funcționale ale produselor software.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere in managementul proiectelor software: ce este un
proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce
presupune managementul, activităţi necesare pentru
managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor
software, probleme cu proiectele software
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea
proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea
infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor
proiectului.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea
riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea
planului.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Estimarea efortului software: baza estimărilor software,
probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului
utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar
pentru implementarea software utilizând un limbaj de
programare procedurală.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi
pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui
drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect,
calcularea timpilor de completare (folosind diagrame PERT).
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în
pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor
prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor
riscurilor pe scara temporală.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea
datelor, monitorizarea costurilor.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii
specifici ai unui contract, acceptarea.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Managementul personalului uman si a echipelor de lucru:
selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
65
metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului,
structuri organizatorice.
10. Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design
pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor,
dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste
calitatea.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Inginerie software. Complexitate McCabe. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Metrici de complexitate software. Metrici Halstead. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Introducere în Microsoft Project. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.
2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.
3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison
Wesley, 2003.
4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007.
5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001.
8.2.Seminar Metode de predare Observaţii
1. Tipuri de proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Proiecte software versus alte proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Estimarea costurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Planificarea resurselor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Planificarea activităţilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Diagrame PERT. Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Managementul contractelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Managementul persoanelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Monitorizarea şi controlul. Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Crearea de teste pentru proiectul software. Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Managementul proiectelor mici. Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.
2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.
3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison
Wesley, 2003.
4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007.
5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi
permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
66
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: Definitii,
enunturi,abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la dezvoltarea aplicațiilor informatice.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
67
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Software pentru birotică
2.2.Codul disciplinei INF.DS.01
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Defta Luminita
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Defta Luminita
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DFA
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 16
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 44
3.9.Total ore pe semestru 100
3.10.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
68
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Familiarizarea cu aplicațiile pachetului Microsoft Office (procesare de bază şi
profesională - Word, foi de calcul tabelar – EXCEL, proiectarea bazelor de date
relaţionale - ACCESS, prezentări - Power Point.
7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele fundamentale
privind: editarea documentelor profesionale WORD, lucrul cu foi de calcul
EXCEL, realizări de prezntări si a bazelor de date ACCESS. Se urmăreşte ca
studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs
şi la laborator pentru realizarea activităţii curente desfăşurate în instituţii.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Bazele informaticii. Arhitectura generală a unui PC. Sistemul
de operare. Windows Explorer. Rețele de calculatoare.
Intreținerea sistemului. Interfețe tipice Windows
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Noțiuni de bază ale Internetului. Accesul la Internet.
Utilizarea unui Browser de Web. Navigarea pe WWW.
Utilizarea poștei electronice. Descarcărea datelor de pe
Internet. Discuții (chat, forumuri)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Procesare Word. Introducere în editarea textelor. Editarea de
documente, selectare, adaugare, editare, cautare. Formatarea
documentelor. Încadrarea în pagina. Stiluri
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. WORD profesional. Șabloane. Tabele. Calcule în tabele.
Coduri de câmp. Gestionarea fișierelor. Obiecte grafice.
Macrocomenzi
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. WORD - Editarea scrisorilor. Tipărirea documentelor.
Corespondența îmbinată. Interogări, coduri de control. Forme
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Foi de calcul tabular (EXCEL). Concepte de bază. Documente
EXCEL. Introducerea datelor. Modificarea structurii unei foi
de calcul
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Calcule în EXCEL. Referințele zonelor și celulelor. Operatori
și funcții. Formatarea celulelor. Prezentarea grafică a datelor.
Tipărirea informației
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. PowerPoint. Conținut, proiectare structură. Prelucrarea
textului. Elemente grafice. Obiecte. Folosirea șabloanelor și a
masterului. Efecte. Demonstrație. Prezentare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Introducere in baze de date (ACCESS). Crearea, deschiderea
și închiderea bazei de date. Câmpuri (nume, tip, proprietăți,
cheie primară). Editarea datelor. Realizarea schemei bazei de
date
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Interogări de bază, interogări cu acțiuni, operatori și funcții.
Formatare, legarea datelor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Realizarea formularelor în ACCESS Prelegere folosind video- 2h
69
proiector şi tablă.
12. Realizarea de rapoarte, elemente de control Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Prezentare SQL în ACCESS Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Realizarea unei baze de date complexe ACCESS Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Illes I., Pitho Z., PowerPoint, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2009
2. Johnson S., Microsoft Office Access 2007, Ed. Niculescu, 2008
3. Johnson S., Microsoft Office PowerPoint 2007, Ed. Teora, 2008
4. Johnson S., Microsoft Office Word 2007, Ed. Niculescu, 2008
5. Mareș M. D., Fusaru D., Mihai G., OFFICE XP - instrumente de birotică, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004
6. Micosoft Project 2007, Ed. Wiley.
7. Popa M., Poienariu M., Birotică – Iniţiere în Microsoft Office, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2008.
8. Sandor K., Excel - Fucţii speciale, Ed. Albastră, 2001
9. Sandor K., WORD 2000 - Fucţii speciale, Ed. Albastră, 2001
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Elaborarea unor documente profesionale Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Elaborarea unor șabloane particularizate Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Elaborarea de documente tip scrisoare, catalog, etichete și
plicuri care să fuzioneze cu o bază de date
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Elaborarea unor agende de lucru EXCEL formatate Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Introducerea funcțiilor clasice și a unora particulare în foile de
lucru
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Realizarea unor rapoarte și a graficelor rezultate din acestea Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Realizarea unei baze de date EXCEL și utilizarea funcțiilor
pentru baze de date
Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Realizarea unei prezentări PowerPoint cu elemente grafice și
cu efecte de animație şi tranziție
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Realizarea unei baze de date şi a schemei conceptuale in
Access
Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Popularea tabelelor cu ajutorul formularelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Realizarea rapoartelor cu design special, din tabelel bazei de
date
Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Interogarea bazei de date folosind interogările de selecție,
interogările încrucișate și pe cele parametrice
Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Prezentarea comenzilor de bază SQL Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Realizarea unei baze de date particulare, a schemei acesteia şi
crearea rapoartelor, a graficelor şi a interogorilor pentru
aceasta
Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Fusaru D., Mareș D. M., Mareș V., Birotică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000
2. Culiță J., Caramihai M., Șerban A., Găloiu Ș., Procesarea de bază WORD, Cartea Studențească,
București, 2010.
3. Caramihai M., Diaconescu C. L., Aplicații de baze de date (ACCESS), Cartea Studențească, București,
2010.
4. Caramihai M., Munteanu C., Odubășteanu C., Foi de calcul tabelar (EXCEL), Cartea Studențească,
70
București, 2010.
5. Caramihai M., Munteanu C., Odubășteanu C., Prezentări (PowerPoint), Cartea Studențească,
București, 2010.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţilor cunoştinţele necesare pentru gestionarea activităţilor
diverse, din toate tipurile de instituţii, ca de exemplu: editarea de documente şi scrisori, calcule şi grafice,
realizări de prezentări şi de baze de date complexe.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a
cunoștințelor teoretice, abilitatea de a da
contra / exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finala Probă de verificare 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;
• studentul este capabil să realizeze documente, agende de lucru, prezentări şi baze de date.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
71
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Servicii Internet
2.2.Codul disciplinei INF.DS.02
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Iorga Benedictos
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Iorga Benedictos
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DFA
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 24
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 44
3.9.Total ore pe semestru 100
3.10.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
• Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar
• Programarea în limbaje de nivel înalt
72
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studenților cu dinamica domeniului și deprinderea
utilizării unor servicii Internet.
7.2. Obiectivele specifice Prezentarea fundamentelor paradigmei serviciilor Internet. Formarea
deprinderilor de utilizator eficient al serviciilor Internet clasice și
moderne.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în rețele de calculatoare
1.1. Modelul de referință ISO/OSI.
1.2. Topologii de rețele de calculatoare.
1.3. Elemente de interconectare pentru o rețea locală
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Introducere în tehnologia Internet.
2.1. Rețeaua Internet ca rețea globală de rețele locale.
2.2. Protocoale pentru interconectarea rețelelor. Protocoalele
TCP/IP.
2.3. Internet, Intranet, Extranet. Concepte de bază.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Servicii de bază
3.1. Servicii de acces la informații și aplicații, motoare de căutare
3.2. Serviciul de poștă electronică
3.3. Serviciul www. Tehnologie. Portal web
3.4. Serviciul de transfer fișiere – FTP
3.5. Serviciul IRC (Internet Relay Chat)
3.6. Serviciul VoIP
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Introducere în Cloud Computing (CC)
4.1. Definiții ale sistemelor CC
4.2. Clasificarea sistemelor CC
4.3. Modele de servicii cloud: IaaS, PaaS și SaaS
4.4. Virtualizare și servicii IaaS: Amazon EC2, Eucalyptus,
OpenNebula.
4.5. Runtime Environment Development și Servicii PaaS:
Microsoft Windows Azure, Google App Engine, Hadoop
4.6. Servicii web și SaaS: Google Apps (e.g. Gmail, Google
Docs, Google sites, …etc), Microsoft Apps (Office365 etc.)
4.7. Portaluri web: iGoogle, MSNBC, Netvibes, Yahoo!
4.8. Aplicatii web: aplicaţii generale; aplicaţii de business;
aplicaţii ştiinţifice; e-Learning, aplicaţii de e-Government
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
6h
5. Arhitecturi orientate spre servicii (SOA)
5.1. Fundamente SOA
5.2. Tehnologii pentru SOA (Obiecte distribuite CORBA, J2EE,
COM/DCOM.; Middleware orientat spre mesaje (MOM),
WebSphere MQ, Tibco Rendezvous; Monitoare CICS, IMS,
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4h
73
Encinia, Tuxedo; Platforme B2B precum ebXML, RosettaNet.;
Servicii Web.
5.3. Servicii web: HTTP, SOAP, WSDL, UDDI
6. Calitatea serviciilor (QoS)
6.1. Contractarea serviciilor (Service Level Agreement – SLA)
6.2. Evaluarea relației cu clientul
6.3. Evaluarea tehnologiilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Etica Internet Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Protecția datelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Miller M., Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and
Collaborate Online, Que, 2008
2. Nicoară E. S., Servicii Internet, Ed. Univ. Petrol-Gaze din Ploiești, 2007
3. Rittinghouse J., Ransome J., Cloud Computing: Implementation, Management and Security, CRC Press,
2009
4. Roșca I., Țăpuș N., Internet, intranet. Concepte și aplicații, Ed. Economică, București, 2000
5. Velte T., Velte A., Elsenpeter R., Cloud Computing. A Practical Approach, McGraw-Hill, 2009
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Rețeaua laboratorului. Elemente arhitecturale. Servicii. Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
2. Serviciul de poștă electronică Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
3. Serviciul FTP, securizare Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
4. Servicii web și Saas: Google Apps Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
5. Servicii web și Saas: Microsoft Apps Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
6. Servicii web și Saas: Facebook Apps Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
7. Aplicații web – calcul științific: Wolfram Cloud Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
8. Aplicații web – calcul științific: http://calculatoredge.com/ Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
9. Portal web - eEducation: https://www.coursera.org/ Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
10. Portal web - NASA web services : http://www.nasa.gov/ Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
11. Portal web CERN web services:
https://webservices.web.cern.ch/webservices/
Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
12. Microsoft web services - Azure :
https://www.windowsazure.com/en-us/
Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
13. Amazon web services : http://aws.amazon.com/free/ Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
14. Recapitulare Discuții 2h
74
Bibliografie
1. Miller M., Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and
Collaborate Online, Que, 2008
2. Nicoară E. S., Servicii Internet, Ed. Univ. Petrol-Gaze din Ploiești, 2007
3. Rittinghouse J., Ransome J., Cloud Computing: Implementation, Management and Security, CRC Press,
2009
4. Roșca I., Țăpuș N., Internet, intranet. Concepte și aplicații, Ed. Economică, București, 2000
5. Velte T., Velte A., Elsenpeter R., Cloud Computing. A Practical Approach, McGraw-Hill, 2009
6. Portaluri online
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a
programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi
angajatori.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a
noțiunilor teoretice: definiții, enunțuri,
abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.
Laborator
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finala Probă de verificare 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească si sa utilizeze noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să utilizeze serviciile Internet
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………