fisa de lectura 2 pdf.pdf

7/25/2019 fisa de lectura 2 pdf.pdf

1/8

Sursa:

Biblioteca Judeteana Salaj 159.9/H94

Fisa de lectura

Tony Humphreys este psiholog, conferen!iar "i autorul recunoscut pe plan

interna!ional al mai multor c#r!i, ntre care The Power of Negative Thinking "i Work

and Worth. A nregistrat trei casete audio, iar c#r!ile lui au fost traduse n

nou#sprezece limbi.

Titlul cartii: Stima de sine: cheia pentru viitorul copilului tau

Titlul conceptului: Cap VI, Inegalitatea de sanse in educatie (pp.140-156)

Autorul: Tony Humphreys

Editura: Elena Francisc Publising, editia I (2007), editia a II-a (2011)pentru prezenta versiune romaneasca

Page 1


2/8

Cap.I STIMA DE SINE SI EDUCATIA COPIILOR TAI

Cartea "Stima de sine cheia pentru viitorul copilului tau a fost scrisa de Tony

Humphreys si a fost publicata de editura Elena Francisc Publishing. Tony Humphreys

i ajut# pe p#rin!i s# creeze un mediu familial care nt#re"te stima de sine. Autorul

arat# clar c#, f#r# a acorda aten!ie conflictelor interne "i stimei de sine a copiilor,

avem pu!ine "anse de a le stimula dorin!a de a nv#!a.

El contureaz# un plan clar de promovare a dragostei de nv#!#tur# a copiilor,

subliniind faptul c# binele afectiv al copiilor este piatra de temelie a dezvolt#rii lor

educa!ionale "i generale.Relatia parintilor cu copiii este mijlocul primordial prin careacestia din urma isi contureaza identitatea. Efectele relatiei dintre copii cu parintii sau

adultii importanti din viata lor are o mare importanta asupra modului lor de

dezvoltare si de auto-perceptie.

Originile stimei de sine se afl#n principal n experien!ele de via!#timpurii. In

general, rela!iile timpurii cu adul!ii importan!i din via!a noastr#, p#rin!i, rude,

profesori, au un caracter mixt ( par!ial pozitive "i de confirmare, par!ial negative "i de

ignorare). Aceste rela!ii cu adul!ii importan!i snt oglinda copilului "i stabilesc ce fel

de imagine de sine se formeaz#n mintea sa.

Exista o diferenta intre natura valorii personale si a stimei de sine si anume

valoarea personala este un dat ce nu se schimba, din momentul na"terii, e"ti un

fenomen unic n acest univers, un fenomen irepetabil. E"ti o fiin!# perfect#, o

ntmplare unic#cu capacit#!i nelimitate care merita sa iubeasca si sa fie iubit pe cand

stima de sine este un scut paravan care este construit in jurul eului tau adevarat care

se formeaza inca din primii ani de via!#, in esenta stima de sine este cantitatea din eul

tau adevarat, stima de sine se naste ca reactie la amenintarile la adresa exprimarii

personale autentice si reprezinta un uimitor mecanism de aparare.

Copii cu stima de sine scazuta deseori prezinta dificultati de invatare la scoala,

manifestand mecanisme de protejare a stimei de sine. Cand copiii au mecanisme de

protectie a stimei de sine acestea se vor manifesta fie prin comportamente insuficientcontrolate, fie prin comportamente controlate excesiv. In acest proces de dezvoltare a

Page 2


3/8

stimei de sine si profesorii joaca un rol foarte importan, parintii si profesorii cu o

buna cunoastere de sine sunt in masura sa-i ajute pe copii sa aiba o parere buna

despre ei insisi, dar si reversul este la fel de valabil. Fiecare gest si interactiune

verbala a adultului fata de copil transmite acestuia din urma un mesaj despre

valoarea si capacitatile sale.

Stima de sine are efect asupra rezultatelor la invatatura si modului de invatare a

copilului. Modul de reactie al parintilor la mecanismele de protectie ale copiilor lor

va fi determinat in mare parte de nivelul lor de stima de sine, daca acestia au indoieli

fata de propria persoana atunci ei pot exercita fie un nivel al pretentiilor excesiv de

crescute fie pot prezenta neglijenta sau o protectie excesiva fata de copii lor. Toti

copii doresc sa-si impresioneze si sa-si multumeasca parintii iar posibilitatea criticii si

a ridiculizarii de catre parinti ii pot impinge pe copii la doua tipuri de actiuni posibile.

Prima posibila reactie este apatia si evitarea in care copilul renunta prin sa depuna

orice minim efort scolar sau de alta natura deoarece asta implica riscul esecului care

are ca efect umilinta si respingere. A doua reactie a copiilor cand este amenintata

valoarea personala este compensarea care este prezenta la copilul perfectionist,

muncitor care traieste mereu sub presiunea posibilului esec iar muncind din greuacesta doreste sa inlature orice posibil esec. Parintii care exercita presiuni asupra

copiilor pentru a obtine rezultate scolare bune ii determina pe copii sa-si creeze

mecanisme de protectie.

Stima de sine si motivatia de a invata a copilului, succesul si esecul nu au nici

un efect asupra motivatiei de a invata insa reactia la reusita sau nereusita a parintilor,

profesorilor si persoanelor importante din viata acestuia au un efect marcant, prin

urmare importanta este stradania si nu performanta. Accentul pus pe performanta

poate conduce in cele din urma la renuntarea la eforturi sau implicare. Parerea

copiilor despre ei insisi joaca un rol foarte important, acesta influentand nivelul de

reusita scolara al copilului. Cel mai important mijloc de influenta al parintilor asupra

copiilor este relatia lor cu acestia, iar cand relatia lor este una pozitiva, valorizata

bazata pe apreciere si intelegere, stima de sine a copiilor creste.

Un vehicul important care influenteaza stima de sine si modul de invatare al

copilului este modul cum interactioneaza membrii familiei si relatia dintre parinti.Page 3


4/8

Multi parinti isi traiesc viata prin prisma copiilor iar aceasta duce la inhibarea

valorilor proprii si a copiilor lor. O alta trasatura care poate influenta stima de sine

atat al parintelui cat si al copilului este prezenta in general in familiile monoparentale

sau familiile din subculturi. In familia monoparentala pot aparea factorii cum ar fi

instabilitate financiara si sisteme de sprijin slabe sau absente, cauze care duc la

pierderea parerii bune despre sine prezenta si la adult cat si la copil. Nu toate

problemele cu care se confrunta copii la scoala se datoreaza mecanismelor de

protejare a stimei de sine, uneori, cauza consta in faptul ca copiii dintr-o subcultura

sunt educati in scolile culturii principale a tarii.

Page 4


5/8

Capitolul II RELATIA DE CUPLU SI STIMA DE SINE A COPILULUI

Indivizii isi aduc in relatia de cuplu mecanismele de protejare a stimei de sine si

toate interactiunile dintre ei sunt influentate de indoielile, temerile si nesigurantele

lor. Cand unul dintre parteneri sau amandoi parteneri au stima de sine scazuta,

diferentele dintre ei pot deveni o amenintare majora pentru relatia lor, transforman-o

intr-un taram ostil unde fiecare incearca sa-si afirme identitatea in detrimentul

celuilalt, dezvoltand mecanisme de protejare foarte ample care sunt sursa principala a

starii de tensiune si a problemelor in cuplu.

In general problemele atrag spre ele probleme, indivizii cu o nesiguranta

launtrica tind sa se casatoreasca cu persoane la fel de vulnerabile dar in acelasi timp

opuse caracterului lor. Numeroase cupluri nu au idee de modul de functionare a

relatiilor si maniera in care stima de sine influenteaza, din aceasta cauza, acestia, pot

ignora semnalele care ii avertizeaza ca sunt necesare schimbari atat la nivel de cuplu

cat si la nivel individual insa exista si cupluri care-si inteleg problema si o rezolva iarrelati de cuplu fiind una de sprijin, siguranta si incurajare pentru dezvoltarea fiecarui

partener. Cand valoarea personala a unuia dintre parteneri este amenintata de

comportamentul celuilalt, apar reactii protectoare, una dintre ele fiind proiectia si

introiectia, reglatorii distantei si reglatorii anti-separare. Tot ce spun sau fac oamenii

dezvaluie ceva despre ei si despre mastile purtate in relatia de cuplu iar un element

principal care divulga aceste masti este utilizarea tiparelor de comunicare protectoare

de tip proiectie si introiectie. Toate aceste mesaje contureaza nevoile ascunse ale

persoanei asupra partenerului incercand sa-l faca pe acesta responsabil de nevoile ei.

Cand doi parteneri de cuplu fac proiectii unul asupra celuilalt, se vor considera unul

pe altul fie dominatori, controlatori, agresivi fie pasivi, vulnerabili, nesiguri si

anxiosi, pe cand introiectia apare atunci cand persoana care primeste un mesaj de la

cineva il internalizeaza interpretandu-l ca fiind despre sine si nu despre emitator

Page 5


6/8

Conflictele de cuplu sunt nocive pentru valoarea personala a copiilor si pentru

sentimentul lor de securitate. Cuplurile marcate de conflict care raman impreuna si ai

caror copii sunt deseori martori la anumite scene intre parteneri au cel mai puternic

impact negativ asupra copiilor iar pe locul doi in ierarhia amenintatoare se afla cea in

care desi parintii sunt separati, copiii raman in continuare martori scenelor dintre cei

doi adulti. Atunci cand parintii hotarasc sa se desparta este foarte important pentru

binele copiilor ca cei doi sa o faca intr-un mod amiabil pastrand o relatie de prietenie

intre ei si manifestand dragoste si protectie fata de copii, insa de preferat este ca cei

doi adulti sa-si rezolve problemele individuale si de cuplu pentru a proteja copiii de

rupturi si traume emotionale. Conflictul poate fi o forta creativa in relatie cand este

privit ca semnal al necesitatii unor schimbari atat la nivelul relatiei, cat si la nivelul

fiecaruia dintre parteneri.

Comunicarea este una dintre cheile esen!iale ale unei rela!ii de cuplu s#n#toase.

Totu"i, uneori, aceasta poate fi cauza unor adev#rate conflicte ntre cei doi iubi$i, mai

ales dac# ace%tia au o stim# de sine sc#zut# %i nu %tiu cum s# comunice ct mai

deschis.

Dup#cum sus!ine Tony Humphreys, n cartea sa Stim#de sine, cheia pentruviitorul copilului t#u, exist# dou# tipuri principale de comunicare: deschis# "i

protectoare. Dup# cum sus!ine Tony Humphreys, n cartea sa Stim# de sine, cheia

pentru viitorul copilului t#u, exist#dou#tipuri principale de comunicare: deschis#"i

protectoare. Comunicarea deschis# este caracteristic# cuplurilor cu o stim# de sine

ridicat#, care reu"esc s#"i n!eleag#nevoile, s# le comunice corespunz#tor, dar mai

ales s# le sus!in# prin spontaneitate, empatie, f#r# tendin!e de judecare, sunt

permisivi, l#snd-i celuilalt libertatea de a vedea "i a face lucrurile n felul s#u,

plasndu-se pe pozi!ie de egalitate, n provizorat. ns#, din p#cate majoritatea

cuplurilor folosesc tipare protectoare de comunicare, pentru a evita respingerea,

umilirea sau complexele de inferioritate, dar "i pentru a nt#ri rela!ia de

dependen$#. Aceste modalit#!i de comunicare caracterizeaz# cuplurile n care

partenerii cred c#valoarea lor personala ar putea fi amenin!at#.

Page 6


7/8

Tiparele protectoare de comunicare se pot clasifica n:

Mesaje de judecare

Unul dintre iubi!i judec#, acuz#, critic#, iar cel#lalt partener se protejeaz#; acest tipar

l mpiedic# pe emi$#tor s# %i exprime adev#ratele nevoi. Exemple de astfel de

mesaje sunt: criticile, poreclile, caracterizarea, nvinuirea (Nu m# ascul!i, E"ti

egoist), interogarea, c#utarea dovezilor (Ce ai f#cut toat# ziua? De ce nu mi

r#spunzi la telefon?), unele forme de laude "i aprob#ri.

Mesaje de control

Cel care emite astfel de mesaje dore"te s#fie autoritar, amenin!#tor, moralist. Acesta

ncearc#s#se apare de respingere pe seama celuilalt, dominndu-"i partenerul. Aceste

mesaje pot determina agresivitate sau pasivitate, revolt#sau supunere; pe termen lung

acestea creeaz# distan!# ntre parteneri. De exemplu: cerin!ele, poruncile, ordinile

(F# cum !i cer, N-ai voie s#); avertizarea, amenin!area, pedepsirea, morala,

predicile de orice fel.

Mesaje strategiceSunt emise de c#tre partenerul care are nevoi ascunse "i ncearc#s#-l manipuleze pe

cel#lalt pentru a %i le satisface. Recurge la ceast mod de comunicare pentru a evita

umilin!a, dar n acela"i timp, submineaz# rela!ia de cuplu, negnd autenticitatea "i

libera exprimare a nevoilor. Exemple de astfel de mesaje sunt: manipul#rile

nonverbale bosumflare, retragere fizic# sau afectiv#, t#cere ostil#, suspine, sau

manipul#rile verbale (Ai face orice pentru mine, nu-i a"a?, Ct de mult m#

iube"ti?)

Mesaje neutre

Aceste mesaje dovedesc lipsa de grij# fa!# de cel#lalt. Cel care recurge la astfel de

mesaje, folose"te neutralitatea pentru a evita s#se aventureze n zone ale rela!iei care

ar putea s# i amenin!e valoarea personal#. Aceast# persoan# sus!ine c# este mereu

foarte ocupat#, ceea ce treze"te n cel#lalt frustr#ri, sentimentul c# este ignorat,

nedorit, f#r#valoare. Exemple de astfel de mesaje sunt: retragerea, divagarea

Page 7


8/8

(Nu vreau s#aud asta acum, Putem vorbi despre altceva); ignorarea, r#spunsul pe

fug# (N-am auzit ce-ai zis, N-ai altceva mai bun de zis), alinarea, g#sirea de

scuze, consolarea, comp#timirea (Mine ai s#te sim!i ca nou, Sunt sigur c#nu !i-

ai dat seama ce spui).

Mesaje de superioritate

Mesajele de genul Eu "tiu cel mai bine, Eu am dreptate, le emite partenerul care

ascunde un complex acut de inferioritate. Tot din aceast# categorie face parte

sf#tuirea sau recomandarea (De ce nu-l p#r#se"ti dac# tot nu e bun de nimic),

diagnosticarea, psihanalizarea (Spui asta doar pentru c#e"ti obosit#).

Mesaje de certitudine

Partenerii cu atitudini foarte rigide, care "i tr#iesc via!a ntr-un anumit mod pentru c#

trebuie recurg la astfel de mesaje. Ace"tia nu pre!uiesc diferen!ele, ci subliniaz#

faptul c# cel#lalt gre"e"te dac# crede altfel. Exemple de astfel de mesaje sunt:

persuadarea (Treaba asta chiar trebuie f#cut#); predicile, argumentarea (Nu m#

contrazice).

Cuplurile ajunse la un apogeu al valorii personale au responsailitatea de a-si

insusi arta confirmarii care ajuta la consolidarea valorii personale a ambilor parteneri.

Page 8

Documents

fisa de lectura 2 pdf.pdf