Ruxandra MarinescuCLS. a XII-a D

Fluviul Tamisa

Tamisa (în engleză, Thames /temz/) este un fluviu din sudul Marii Britanii care izvore te dinș  Kemble, comitatul Gloucestershire, străbate localită ileț  Oxford, Reading, Windsor  iș  Londra, vărsându-se în Marea Nordului în apropiere de Southend-on-Sea, după un parcurs de aproximativ 346 km.Cu un debit în continuă i rapidă cre tere, în ciuda lungimii sale relativ reduse,ș ș  râul Tamisa poate fi considerat un adevărat fluviu pe ultima sa por iune cuprinsă între Windsor (59,3 m³/s) iț ș  Southend-on-Sea. În Londra, debitul mediu al Tamisei este de 65,8 m³/s.Debitul constant i ridicat alș  Tamisei începând cu localitatea Oxford a făcut naviga ia posibilă pe o por iune ț țînsemnată a sa încă din cele mai vechi timpuri. Nu este de mirare că Londra, fiind accesibilă maritim i fluvial,ș a devenit capitala celui mai întins imperiu pe care vreo na iune sau civiliza ie l-a avut cândva.ț țTamisa i afluen ii săi acoperă un bazin fluvial ce se întinde pe o suprafa ă de circa 12,935 km².ș ț ț

Originea numelui

Diferen a dintre scriere i ț șpronun ia numelui Tamisei în țlimba engleză se datorează unei păreri larg răspândite în timpul Rena teriiș  conform căreia numele Thames este o variantă de rescriere din limba greacă veche în engleză a numelui râului Thyamis, ce se găse te în șregiunea Epir a Greciei. Această opinie este legată de ipoteza unor istorici privind originea greacă a unor triburi celtice timpuri. Conform acestei ipoteze, ortografia numelui ar fi fost schimbată din cuvântul Temese (din originalul englezei evului mediu

timpuriu, Middle English) prin schimbarea literei t cu grupul th, care este o aproximare bună în scrierea utilizând litere latine a literei grece tiș  Θ. Astăzi, cei mai mul i dintre speciali tii în domeniu cred căț ș  Temese provine, de fapt, din termenul latin Temesis, care la răndul său ar proveni din celticul (bretonicul, mai exact) Tamesa, având traducerea aproximativă cel/cea întunecat(ă).

Cursul Tamisei

Lungimea totală a Tamisei este de 346 kilometri. Izvorul său se găse te la circa 1,6 km nord de satulș Kemble, în apropierea localită iiț  Cirencester în Cotswolds. Mai apoi, pârâul devenit râu curge prin Lechlade,Oxford, unde este denumit râul Isis, o varia ie a denumirii sale latine ti,ț ș  Temesis.Înainte de a ajunge în zona Londrei extinse (Greater London area), râul Tamisa curge prin Abingdon, Wallingford, Reading, Henley-on-Thames, Marlow, Maidenhead, Windsor, Eton, Staines  iș  Weybridge.Din împrejurimile Londei extinse, râul trece Syon House, Hampton Court, Kingston, Richmond (locul faimosului punct de belvedere de pe Richmond Hill) iș  Kew înainte curgerii sale prin Londra centrală. În partea centrală a Londrei, râul formează una din axele principale ale ora ului întreș  Palatul Westminster(Palace of Westminster)

iș  Turnul Londrei (Tower of London). Odată cu trecerea de centrul Londrei, râul, devenit fluviu după debit,

sec iune i aspect, trece deț ș  Greenwich  iș  Dartford înainte de intrarea sa în Marea Nordului printr-un estuar larg i șdragat continuu aflat în apropierea localită iiț  Southend-on-Sea.Zona la vest de Londra este curent cunoscută sub numele de Thames Valley (Valea Tamisei), în timp ce întreaga zonă aflată la est de faimosul pod numit Tower Bridge este cunoscută sub numele de Thames Gateway.

Istorie

Cele patru izvoare ale Tamisei — numită cu drag Bătrâna Tamisa — îşi au obârşia pe încântătoarele dealuri Cotswold din zona central-sudică a Angliei. Şerpuind înspre est 350 km, Tamisa primeşte în drumul ei alte râuri şi se varsă în Marea Nordului printr-un estuar de aproximativ 29 km lăţime. Acest fluviu relativ scurt a avut un rol însemnat în istoria Angliei, iar povestea lui fascinantă merită ascultată.Iulius Caesar şi armatele sale romane au invadat pentru prima dată pământul britanic în jurul anului 55 î.e.n. Când a revenit în anul următor, el nu a mai putut înainta din cauza fluviului pe care l-a numit Tamesis, sau Tamisa. Ţara a fost cucerită 90 de ani mai târziu de împăratul roman Claudiu.

Pe malul nordic al râului au făcut un port pe care l-au numit Londinium. (Deşi substantivul propriu „Londra“ provine din latinescul Londinium, se pare că ambii termeni au derivat din cuvintele celtice llyn şi din, care, alăturate, înseamnă „oraşul [sau fortăreaţa] de pe lac“.)

În următoarele patru secole, romanii au început să facă negoţ şi în alte zone din Europa şi să importe produse de lux din bazinul mediteranean şi chiar lemn din Liban. Mărfurile ce trebuiau să ajungă în Londra erau transportate pe Tamisa. Astfel, Londra, cu sistemul său radial de străzi, a devenit rapid un important centru comercial.De-a lungul veacurilor ce-au urmat, negoţul pe Tamisa a înflorit. În timp, fluviul a ajuns neîncăpător pentru numărul mare de vase ce făceau comerţ pe râu. Cu două sute de ani în urmă, pe Tamisa puteau ancora doar 600 de vase. Însă, uneori, alte 1775 aşteptau în port să-şi descarce marfa. Din pricina marii aglomeraţii, jaful devenise o problemă serioasă. Hoţii dezlegau noaptea vasele, lăsându-le în voia valurilor şi jefuindu-le. Ei puneau bunurile furate în bărci mici şi le transportau pe Tamisa pentru a le vinde, făcând din asta un mijloc de câştigare a existenţei. Pentru a pune capăt acestei probleme, Londra a înfiinţat poliţia fluvială, prima de acest fel din lume. Ea este la datorie şi în zilele noastre.În secolul al XX-lea, sistemul de docuri londonez era bine echipat pentru a face faţă numărului crescând de vapoare mari necesare aprovizionării oraşului. În 1921, când a fost finalizat ultimul doc, numit după regele George al V-lea, Londra ajunsese „cel mai mare şi mai bogat complex portuar din lume“.

REGELE ŞI TAMISARegele Iacob I, care a domnit în prima parte a veacului al XVII-lea, a cerut la un moment dat 20 000 £ de la Corporaţia Londrei. Când Lord Mayor (primarul Londrei) i-a refuzat cererea, regele l-a ameninţat: „Am să te distrug pe tine şi pe oraşul ăsta al tău pentru totdeauna. Am să-mi iau de aici curţile de judecată, chiar Curtea şi Parlamentul, şi am să le duc în Winchester sau în Oxford şi am să fac din Westminster un loc pustiu. Să vedem atunci ce-o să se aleagă de tine!“ Drept răspuns primarul a zis: „Negustorii Londrei mai au totuşi o speranţă: Maiestatea Voastră nu poate lua şi Tamisa!“