prutul acestui număr Lei 4

Anul XXIII, Blaj. la 7 Decemvrie 1941 Cenzurat

Nr. 48

ABONAMENTUL: Oa an . . . . . 200 Lei fi jumătate . . . 100 Lei Pe an sfert . . . 50 Lei n străinătate . . . 500 Lei

înscrisă în logletrnl publlcaţlunilo» porlodlco al Tribunalului Târnava-MIcă aub Nr. 3—1933.

întemeietori: f Al. Lupeanu-Molin şi Iuliu Maior Proprietar şi director: I U L I U MAIOR

Redactor: SEVER BARBU

ANUNŢURI ŞI RECLAME

•onlorm re-Bulamentulnl do aplicară a Urifalol comercial, categoria V

'ăstorul şi turma Când rostesc cuvintele de păstor şi turma,

totdeauna îmi vin în minte cuvintele Domnalut Isas Cristos : „Eu sunt păstorul cel bun" (loan 10,11). Ce frumoasă şl potrivită asemănare ! -Păstorul şl turma; preotul şt credincioşii; Conducătorul şt conduşii sau supuşii.

.Păstorul cel ban şt sufletul îşi pune pen­tru oi* (Ioan 10, 11). Mă gândesc la vrednicii tostrl vlădici. De câteori nu şi pun în prt-mjdie sănătatea, ba chiar şt viaţa, în vizită­rile lor canonice l Cu câtă dragoste, cutreeră taieie fără deosebire, atât cele delà munte, cât i/ cele delà câmpie, pentru a-şt cerceta creăin-tloştl, pentru a-1 mângâia în năcazuri şl pen­iţa ea acasă la ei să le împărtăşească cuvântul Demnului I Na se cruţa pe ei, ci înfruntă toate irtatăţile pentru a se îmbrăţişa sufleteşte cu utdincioşll lor.

Mă gândesc la preoţii noştri, care în­fruntă atâtea greutăţi în munca aspră şt ml-ttuitoare de evanghelizare a celor mulţi, de ţredlcare a cuvântului Iul Dumnezeu, în do­rinţa de a face pe oameni mai buni, de a-t ridica din păcate şt a-t duce la Dumnezeu, Câte nu îndura ei în mijlocul tur met pe care i păstorecc, cât nu le este dat lor să sufere n lupta nimicitoare cu viaţa, cu răutatea oa­menilor I Pe vreme bună sau rea, preotul trebue td ţie acolo unde-l cheamă păstoriţii săi : la Mpătăiul unui bolnav, pentru a le duee o vorbă ie mângâiere, sa aline o durere, să şteargă o atrimă, pentru a-i întări şi binecuvânta în nu-*tle lut Isas Hrstos, pe drumul Ifără de în-oarcere.

Dar aşa se cimentează (întăreşte) prin totetări, dragostea între păstor şi turmă I ,Eu tint păstorul cel bun şl cunosc oile mele şl mă «««osc ale mele" (han 10—11) Cum îi vetcu-**°.ştc, dacă nu îi vel cerceta acasă la el, inte-Haându-te de ţelul lor de viaţă? De ce trăiesc 11'unt aşa şl nu altfel?

Un alt păstor binecuvântat de Dumnezeu, «te iubitul nostru Conducător Mareşalul Anto-ntsea.

Priviţi JL pe front între soldaţi, la spital utre răniţi, împărtăşind pretutindeni, cuvântul Mrlntesc de mângâiere. Cucută dragoste îl J'wesc soldaţii în mifiocul lori Şl câţi dintre

din dragostea ce-L poartă, nu-l privesc cu «s/i scăldaţi în lacrimi, gândtndu-se acasă la JjjMtosM lor şl la neveste, ale căror nădejdi de

o pan în Mareşalul Ion Antonescu. Pretutindeni purtând grija ţăranilor şi a

Ctitorilor, a căi or soarte se strădueşte a 9 *bWtatl.

Iată legătura trainică dintre conducător şi supuşi Legătură care nu se rupe ntclodată. Este legătura dragostei lată de ce poporul român a strigat cu glas tare nDa" „Mă leg să sprijin prin cuget şl faptă pe Mareşalul stru la împlinirea programului său de reorga­nizare a Statului şl a Naţtuntl şl-mi aştept locul şi ceasul răspunderiit ce volu prlmt* — Pentrucă îl Iubeşte §1 ari încredere în Con­ducător.

Cum şi-a câştigat această dragoste şt în­credere? 1-a cercetat pretutindeni. Şl-a deschis urechea pentru a asculta plângerile tuturor deia mic la mare.

Un bolnav eu câtă dragoste şl încredere se uită la an medic, care l-a scăpat de vre-o boală I Mareşalul Antonescu este medicul no­stru. Unde a trebuit medicină, ojutor şl mân­gâiere, a dat jără de întârziere, iar unde a trebuit să facă operaţie; a curăţit tot ce a fost rău, fără ca să stea la îndoială. A dat viaţă Statulut care era sa moară.

Din faptele acestor păstori şl conducători se vede că st au adăpat sufletul, la acel Izvor nesecat al vieţii: Scriptura. Pentru el Hriatos este viu şl învăţătura lui o urmează.

Să învăţăm deia el, să facem la fel şl să-l ascultăm l Să lăpădăm din sufletul nostru ura.' Să ne încingem cu legătura drogostel, ca să înnolţeaseă în sufletul nostru încrederea îm­prumutată, ca aţa încălziţi de focul dragostei, cu gândul la Dumnezeu să-l cerem să păzească întru mulţi ani pe conducătorii noştri.

Par. Vasile Moldoran

Ziua de 1 D e c a m v r l e l a Blaj . Ztaa unirii tnturor Romanilor a foat prăznuită şi in acest an ia Blaj In măsara îngăduita de îm­prejurări, dar ca malti dragaste în sofitte. La orele 11 s'a slujit în catedrală un Tedeum, de către I P. S. Dr. Valerlu Traian Frenjla, cântând corul teologilor. An laat parie delegaţi din par­tea autoritâţ lor civile şl militare. Şcolile aa prăznnlt, flecare separat, această zi aşa de mare şl sfântă pentrn neamul românesc. In ultima oră de cnrs profesorii an vorbit elevilor despre însemnătatea zilei, evocânda-le măreţia acelor vremuri de înălţare şl fericire pentrn neamul românesc, Ca acelaşi căldură şl drago-ate a prSznuit In safletal săa, această zl de de împlinire a tntaror visurilor româneşti, fle­care ban Român, nădăldnlnd în venirea altor vremuri mal bune fi mai fericite.

Ajutorul de iarnă — Chemarea călre Jară a Mareşalului Conducă­

tor pentru ajutorarea celor lipsiţi —

Acest ajutor este pentru cei Hpalţl, pentrn acela cari n'aa la casa lor o bucită de lemn să potolească asprimea frigului, cari n'an nn ban, o bucată dc pâne să-şi aline foamea.

Ajutorai de iarnă este pentru cei săraci, pentru acela cari n'an o haină mai călduroasă pe trapul lor, care sfc-l apere de biciuirea vân­tului îngheţat, pentru aceia cari n'aa casa lor, n'aa ande ie adăposti, pentrn aceia care ar vrea să muncească, dar nn pot şi n'aa ande.

Ei te pentrn acela cari n'an nimic, n'aa pe nimeni, decât pe Dumnezeu din cer, dragostea şl mila oamenilor.

Iarna ornai simte mai tare asprimile fi greul vieţii. Lipsurile snnt mai mari. Iarna, foa­mea şi frigul îl arunci pe sărac în pragul dez­nădejdii.

In vremurile de azi populaţia săraci traae şi prin mai mari greutăţi. Lupta împotriva foa­mei şl frigului este mai mare ca altădată. P ă s ­tra cel săraci, pentru ajntorarea lor Mareşalul Antonescu a adresat, către ţară un sfâşietor ape).

Cei bogaţi snnt rugaţi, ca in numele dra­gostei lut Iius Hrlstos, s i dea din avutul lor săracilor, i i stâmpere foamea muncitorului fără Incru, a văduvei şi a copilaşilor oifanl. Ta fi aceasta diruire o dlrnire naţională şl creşti­nească, făcută în numele dragostei de neam fi în numele lui Isus Crlatos.

Ajutorarea săracilor va fl Inşi organizată. Ea va purta numele de .Ajutorul de iarnă*. Conducătorul ţirll nu se roagi numai de «ei avuţi s t-şl deschidă Inima faţă de cel al ras!, dar şl porunceşte tuturor acelora, cari irebale a i dea pentru a sprijini pe cei cari n'an. Iată cuvintele Mareşalului:

„Am hotirit nu nnmai s i Iac un apel cald pentru toţi cei ce pot s i înţeleagă suferinţa fi durerea, ci s i dan fl o poruncă tataror celor cari trebuie s i dea din avatul lor pentrn a sprijini pe cel cari n'au."

Ca strângerea şl împărţirea ajutoarelor pentru cei săraei a fost încredinţat Consiliul de Patronaj.

Să dăm cu dragă Inimi la .ajutorai de arnă", să dăm atâta cât patern. împlinim • da­torie de buni Români, de buni creştini, • da* torie faţă de ţară, faţă de Dumnezeu fl faţă de safletal nostru. Cina ajată pa cal sărali ajută ţara, dă lai Dnmneiaa şl aa ajută pa ala»-

P a g . 2 U N I R E A P O P O R U L U I

„Faceţi Aine celor ce vâ urăsc"! Aşa senă porunca Domnului. Şi sfinţii

l-au şi ascultat ps Domnul. Sf. Ecaterlua de Slena a fost vorbită de

rău, in auzul tuturor, de către o femele, care o Invinovăţia că trăieşte în nelegiuire. Sfânta insă tăcu, far când a auzit că acea femeie s'a Îmbolnăvit, a îngrijit-o ca pe o servitoare a ei.

Sf. Acaţle şi-a vândut întreaga avere, pentru ca să ajnte pe un om care 1-a vorbit de rău.

Sf. AmbrosSu 1-a făcut rost de o leafă Ig­nară în regală unui ucfgaş care voia să-1 o-n io i re .

Sf . Sabin, episcopal Toscanei din Italia, a - fost osândit, de către Vecusian, locţiitorul împăratului, ia pierderea celor două braţe, pentrucă uu s'a lepădat de credinţa sa creşti­nească. In clipita î n s i , in care i-au tăiat cele dona brsţe, Veaasisn a fost cuprins de o groszaică durere de ochi, pe urma căreia sbiera de dnrere ca ieşit din fire. Ruşinat de osândii dictată, 1-a rugat ps sf. Ssbin, să-1 vindece. Sfântul şl-a ridicat brutele sângerânde spre ceriurl, s'a rugat lui Dumnezeu şl pa urmă 1-a binecuvântat. Urmarea a fost că Venusian nu rjumai că s'a vindecat, ci s'a şi încreştiaat.

Despre S' . Mileţiu ne povesteşte sf, Ioan Garădeaur că, şezâad in căruţă cu judecătorul care îl ducea în surghiun, a văzut poporul, scandalizat de această fărădelege, cum încerca să-1 bată pe judecător cu pletri. Sfântul Miliţia, văzând că situaţia devine tot mai ameninţă­toare, s'a ridicat în căruţă şi a apărat pe ju­decător cu trapul său propriu.

Dar nu naraşi sfinţii, ci chiar oraşe în­tregi, ss ştiat s l asculte aceas t ă poruncă a Domnului

Locuitorii din ţinutul Venzllor din fosta Cehoslovacie merg an de an ia procesiune în oraşul Marlaschsln d?n Bchemla. Dramul lor trese prin orăşelul Gotlanba, ai cărui lo­cuitori sunt protestanţi. Interesant e că aceşti protestenţl îşi băteau regulat joc de aceşti Veuzi, ba îi chiar scuipau şi băteau cu pletri. Veazli catolici însă nu ziceau nimica, ci cu atât mal tare se rugau, mergând în procesiune, Domnului şi cântau. S'a întâmplat, în anul 1865, cu nn peste mult după o astfel de bat­jocură, a ars întreg orăşelul Gottlanba. Auzind Veuzii despre nenorocirea duşmanilor lor, au făcut colectă, le-au trimis 400 Lei aur pe lângă un bileţel pe care au sc r i s : „Dela Venzii, cari treceau an de au cu procesiunea prin orăşelul Gottlauba". — Când su trecut, in anei viitor, din nou Venzii prin crăşelnl Gottlauba, locui­torii îi întâmpinară cu fiori şi cu cununi, ba chiar şi eu vorbiri. — Oare noi n'am putea lua pildă dela aceşt i Venzi?

Iată o altă pildă de iertarea duşmaauiui, o faptă nobilă a unei văduve din Boiogna ( I ta l ia ) : Trăia în acest oraş o femeie vâdavă, care avea ca singur copilaş. Intr'o zi copilaşul văduvei se juca In mijiocol străzii, c i a d trecu pe acolo un flăcăuaş care-i calcă tocmai pe j scăr i i . Supărat de aceasta, orfanul protestă din grea, iară flăcăul mănlos scoase na pumnal şi 1 juughie pe copil tocmai în iaimi. Pe nrmi, Jânda-şi seama de crima săvârşită, se refu» giase tocmai în casa vidnvel. cerându-i scut şi apErare de oamenii legii. Biata femeia mi­loasă I-a ascuns, iar câad au venit jandarmii, s'a făcut că nu ştie de cine e vorba. Nu peste mult jandarmii li adne copilul acasă mort, iar oamenii cari îl însoţiră l-au spus că ucigaşul s'a ascuns undeva în împrejurimi. Femela abia a-tnncl îşi dădu seama de grozăvia situaţiei sale, dar tot n u l descoperi pe ucigaş. Msl mult. i e ragă du rege, să-1 ierte şl apoi îl primi drept fiu adoptiv,

Dragi cetitori, citiţi şl D-Voastră fi vă minunaţi de atâta cucernicie şi dragoste de Cr i s tos ! Poşte să urmeze vreodată careva dintre D Voastră aceste pilde mieunatei

P ă H n t s l ® iwS u

P i l d e Bgntpii U l a | |

Păcatele capitale Orgoliul (mândria) In timpul şederii lai Napoleon , M

cova (1812) , un artist lucra o medalie avea pe fâfi efigia Iu! Napoleon, iar p e 'Tf* Inscripţia: „Ceriul e sl lău, pământul? ' ! mea". Câteva exemplare din această rnedall căzură în mâinile unul generai rus, care trimise un exemplar lui Napoleon, însoţit T un bi le ţe l : .V ic to r i a este a te, dar răzbunare! e a mea".

Retragerea Iul Napoleon din Rusia a a -rătat lumii, cum ştie Providenţa să pedepsei,,, orgoliu!.

Mânia Intr'o stradă din Vlena mai mulţi copil

se jucau sgomotos în faţa casei unui meseriaş Stăpâna casei îi rugă de mai mnlte ori ai « îndepărteza de acolo, dar broscoii nu o bă-gară în seamă, dimpotrivă râser i de ea. Ca-prinsă de mânie, femeia Iui o găleata de ap} rece şi o aruncă din geam după copil. Copiii o luară la fogă, dsr sp.t căzu pe cn copilaş de trei luni pe care maică-sa îl ducea în braţe. Micuţul a fost cuprins de o convuls ive şi , murit după scurt timp. Prin gestul eâa neso­cotit, femela aceas ta s'a făcut vinovată de moartea copilaşului.

Luxuria (necurăţenia) S / . A fons de Liguorl spune că desfrâ­

naţii se aseamănă eu acele păsări răpitoare care se lasă mai bine ucise de vânători decât să p ă r ă s e î E c ă cadavrele din care se îaîrupti.

Sf. Leonard spune că desfrânaţii au toate semnele de aprobare, şl anume: 1.uşurinţad» a recădea în p ă c s t ; 2, alipirea la păcat, de cere uu încearcă sâ se desfacă sau cu careie chiar laudă; 3. pierderea unor suflete pe care Its scandalizează; 4 , obişnuinţă de a săvârşi picatul lnxnriei in diferite forme.

Foita „Unirii Poporului*'

Scrisoare din spital Maică dragă, de departe Din spital iţi scriu o carte Dară nu te speria Când acestea vei afla In pat sunt doară rănit De un obuz rătăcit De un obuz blestemat Dela bolşevici plecat Mamă; tare m'a durut, Două zile am gemut Dat a treia zi pe seară Schiţa am dat-o afară. De-atunci bine m'am făcut, Nici o zi n'am mai zăcut Iar astăzi, măicuţă dragă, Cât ograda e de largă Umblu-n sus şi-n jos, mereu Mulţumesc lui Dumnezeu Precum vezi, măicuţa mea N'ai dice te supăra Câ-n curând eu voiu pleca Voiu pleca In sat la noi

Şt vom fi iar amândoi Şi-ţi voiu povesti apoi Tot ce-n răsboi am văzut Cam pe Ruşi i-am cam bătut Peste Nistru i-am trecut.

Ssrgsnt Frăţilă Nicolae din comuna Grădişte-Bacău, Spitalul Militar B a j N. 500

B i s e r i c a S c h e i l o r Soarele a apus demult şi nosptea s'a lăsat

pe nesimţitete deasupra satului. Cerul este jumătate înnorat, jumătate senin şi luna, când lumineasă satul, când este acoperită de nori (

făcând o beznă adâncă. In sat toate luminile sunt stinse, afară de cele dela o casă din mar­ginea satului. Să ne închipuim că sunt*m In stradi lângă uşa casei, gata de a intra. Acum, dacă sm deschidă eşa, ua miros de sessigrii ne-ar face să ne dăm uu pas îndirăt. In aer famul plutea în straturi groase. Aţi ghicit cred că snatem într'o cârciumă. La mesele ce im,t aşezate de- alungul pereţ lor beau şi vorbesc zgomotos o ceată de fl.câi, să tot fie 15 iaşi.

— Plătesc 20 litri de vin acsluia care merge în noaptea aceasta Ia Biserica Scheiior, — zise unul.

— Şi eu 10, — adăugă altul.

Toţi tăcură. Era o prinsoare. S e oferea 30 litri de »ia

aseluia care ar fi mers In turnul Bisericii S:heilor, Se priveau toţi şi se întreba fiecare, cine

va fi cel ce va merge. — Dor cum vom şti, dscă s'a urcat cel

care mgrge în turnul bisericii? — întrebă unul din cei cari plăteau.

— S i tragă clopotul, îşi dădu părerea anul. Se carea mare lucru şi au se îmbie nimeni, — Cum? — intră şi cârciumarui îa vorbă,—

nu se găseşte între voi nici unul care să meargi şi să tragă clopotul bisericii? Aşa fricoşi sunteţi?

Voaea i se stinse iar tăcerea se liaS iar. — Merg eu — rupse tăcerea Ionică •

Petrii, uu flăcăiandru mic şi slab ia f*ţi> c e ' cuae pînă atunci.

Tresăriră şi se întoarseră toţi spre Ion»"' miraţi de tndrăanzala acestuia.

— Mergi? — îl întrebară. — Merg. — Şi-i trage clopotul? — L-oi trage. <„. — Bine — răspnnss cel ee făcuse P

soarea. — Cârciumar, adă vin — adăugă scoţând banii din chimir. ( e | e

Cârciumarui mândru că după c u j lui se găsise unul mai curajios, se gr* duse vinul, c C ti-

Ionică b l u puţin. Se gândi la c e C " o f t g C i i sese şi-i păru rău. Nu voi însă să crea că este fricos gi tăcu.

Nr. 4 8 U N I R E A P O F O R n T . r u

Invidia Invidioşii, spune Sf. loan Garădeaur,

,ant mal răi dec l t iei!, sunt asemenea diavo­lilor, Şi aproape şl mai răi ; căci leii se Inar-peiz* contra noastră, sau prin foamea csre-i constrânge saa pentracă îi provocam şi irittm. p i r invidioşilor, chiar dacă le faci bine, el îţi f,c răn; dacă încerci să-i atragi prin binefa­ceri, te urmăresc şl te persecută...

Avarifia (sgârcenia) Ua avar se «fia pe patul de moarte. Ru­

deniile sale făcură totul spre a-I converti. Che­mară ua preot la cipătăfui său. Preotul 31 vorbi despre îndurarea lui Dumnezeu, despre moartea şi învierea Mistuitorului, despre ju­decata dm urmă, e tc , dar avarul rămânea te» ilmftor f« ţ i de toate acestea. La sfârşit, preotnl II grStă un crucifix de argint. Ochii bolnavului ie deschiseră numai decât mari de tot, fixând javaernî sfânt. Preotul credea ca a salvat au fletul avarului, dar din nefericire, a fost repede desamrg't prin această întrebară ciudstă a muribundului: „Părinte, cât costă un astfel de crociix de a rg in t ?"

De cele mai multe ori, acum ţl-e vieaţa, aşa \lc şi moartea".

Lăcomia Ua mare mâncăcfos se prezentă într'o

bună s! la Henric al iV-lea, cu nădejdea de a primi ceva recompensă pentru talentul său unic. — „E adevărat că ta mănânci ca şase oameni"? — II întrebă reg»le. — a D a , Sire, răspunse mâncăciosul. — „Şi munceşti în a-ceeaşî proporţie?" — „Nu, Sire, ci numai ca BD altul de talia mea". — „El bine, dacă aşi ivea rculţi ca tine în regatul meu, răspunse regele, l-aş spânzura, căci mi-ar aduce foamea în ţara"!

Lenea Crates Tebanul, întâlnind cn om leneş

¡1 întrebă: „Ce faci acolo, prietene ? " — „Vor­besc cu mine însumi 1" — „Gr j s ş t e să nu vorbeşti cu un om răutăcios", dânde-i astfel si înţeleagă că între sn leneş şi un răutăcios iproape nu există nici o deosebire.

(i. V. F r . )

Pag 3

bun îl ia pir. Victor Negrea. l n pocnituri de armă sicriul este l isat apoi în groapă.

Frumoasă înmormântare J A M se cade tu-tuturor acelora cari îş! iubesc patria şl neamul.

Unul din cel de faţa

Inmormânfclrea unui erou căzut la Odesa

Duminecii în 23 Noemvrle a avut Ioc în comuna Beighln din Jadeţul Albe, înmormân­tarea soldatului Oheorghe Qîmfălein, clzut în luptele dela Odesa, luptând împotriva bolşe­vismului. Tânărul erou a foit împuşcat prin piept, gluriodul vârful plămânilor. A fost dus ia spitalul din Bucureşti, iar apoi ln cel din Aiba-lulie, unde a murit, deşi medicii şl-au dat toată - ilinţa s ă i scape. Trupul său a fost tran­sportat în comana sa natală Berghln, uude I-s'a făcut Înmormântarea.

A fost atâta lume de fs ţ i , încât rar 1-se dă omului să vadă aşa ceva fn viaţi. Toate satele din jur au venit, ca îă dele cinstea din urmă acestui erou.

Slujba îâmorm&tjtării a fost slujită ds pa­tru p r to ţ i : Pir . Nlcolae Puşcă din Straja, P i r . l o m Cârntţiu [din Heulg, Păr. Victor N'grea din Ghtrbom şi preotul nostru Io:st Păr. Victor Mircu. Predica funtbrală o ţ'ne Pâr. Nlcolae Pască dela Straja, care vorbtste frumos şl înălţător despre rfsbolnl sfânt purtat împotriva bolşevismului, despre dragostea ce trebuie să o avem faţă de patrie, dându-ne chUr şl viaţa pentru ea, cum a făcut tânărul erou. Toţi cei de faţă isbucnesc în hohote de plâns, iar pă­rinţii şi fraţii eroului abia îşi mai stăpânesc durerea. Ia rămas bun apoi dela părinţii şl j fraţii eroului păstorul nostru sulleteic.

Sicriul este apoi luat pe umeri de cama- I razl-soldaţl şl, în plânsul jalnic al clopotelor dela toate trei bisericile, petrecut de cân­tecul duios al muzicei locale, este dus Ia locul de odihni. In cimitir ultimul cuvânt de rămas

Misiuni sfinte la Merişor In zilele de 2 0 până In 2 3 Noemvrle a. c.

s'au ţinut in parohia Merişor din jad. Hune­doara sfinte misiuni de către Ilustrltatea Sa Dr. Nlcoiie Btânzeu, prepozit in Logo]. Pro­gramul sfintelor Misiuni a fost următorul: In după amiaza zilei de 2 0 Nov. s'a făcut în gsra Merişor primirea sărbătorească a 11. Sale, care a venit însoţit de Mon. Ştefan Bf l in protopopul Devei. On. Lucian Boclat, paroh local, in cu­vinte de bun sosit arată bucuria credincioşilor de a vedea în m'jlocul lor pe Ilustrltatea Sa. Dela gară înalţii osspeţl sunt duşi In proce­siune până la biserică, unde, potrivit programu­lui, se slujeşte vecernia şl se face întrodacerea în sfinte misiuni. A doua zi se slujeşte Utrenia, la sfârşitul căreia se ţine o predică. Sf. Litur­ghie este slujită de către II. S E Dr. Nlcolae Bânzeu, M. On. Ştefan Bălan, M. On. Ioniţi Pop protopopul tractulut, Oa. Ieronim Hingea paroh ln Petrlla şi Lucian Boclat paroh local. Se cuminecă, spre pilda credincioşilor, copiii de şcoală. Dapă masă se slujeşte Paraclisul cu predlcfi.

Simbătă 2 2 Noembrle acelaş program Utrenia, sf. liturghie, vecernie cu predici rostite de Ilustrltatea Sa şl de M. Oa. Ştefan Bălan. Duminecă In 2 3 Nov. s'au cuminecat peste 1 0 0 de credincioşi. La sfârşitul sf. Liturghii 11. Sa Păr. Prepozit în simţite cuvinte încheie sf. Mi­siuni legând de inimile credincioşilor împlini­rea datoritelor de adevăraţi creştini. I-a răs­puns parohul local Oa. Lucian Boclat, mulţu­mind pentru osteneala depusă şl Inchelad cu «s'gurarea, că credincioşii îşi vor îndeplini da-torinţele, ca astfel parohia Merişor să 1-a un cât mal mare avânt spiritual.

Apoi m sculă. — Eu plec — zise al, — Dacă vedeţi că

ou mă întorc, veniţi după mine. Deschise u p şi se afundă în noapte.

Biserica Scheiior ce se afla lângă sat, fu­sese ridicată de mult de către Senei. Era ate­ntă pe un dciusor şi lângă ea se căsca o pră­pastie adâccâ. Era lăsată în paragină. Oamenii ie temeau să meargă la ea. In ferestrele sparte ttâangenii îşi ţesură pâiza, dându-i un aspect <B*i netagrijit, mai vrehiu.

Ioaicl ieşi cu sufletul strâns dio cârciumi. Era întuneres, de au vedeai la doi pafi, O porni toett spre b iser ic i . Lâna — jucându-se de-ss-«nusâUa — apăru de sabt nori şi lumina bi. '««ca... Sea f l* la poalale dealului. Mii era ca '« 100 pgşj de biserică... Vântul st fia încetişor I' frunzele copasilor din împrejurul bisericii "hnsau umbre fantastice ce tc înfricoşau,.. A-'""Ue la scara care ducea direct în clopotniţă. Urc* o treaptă, dar luna se ascunse sub nori f

'«sladu-i în intunerec. Inima i se strânse. Totuşi 9 r c * . Sgomotui paşilor pe scândurile uscate se »iîea surd l a noapte. Ajunse la uşe. O des"

încet, dar uşa scârţâi ascuţit, făcându-1 să «naure. I a » i n t ă , însă nu ştia nici el din ce

'«toold. — Ajunse în pod. Podelele trosniră. Codată îl etiose ceva rece ps frunte. Se trase

8 t 0*'t înapoi... Frica ajunjc la culme. întinse si dădu ds funia clopotului. O smuci

cu patere .'de mai multe ori şi clopotul dângini prelung. La suzui dangătului cs rupsese tăce­rea de moarte înconjuritoare, frica îl scutură din toate mădularele. Dn ţ i i îi clănţăniră] Se repezi ia uje. Acolo i-se păru că vede o făp­tură albă rânjită spre el. I se piru câ cineva il apucă pe dinapoi şi-1 împinge, scoase un strigăt Înfricoşător şi se rostogoli pe scară.

Plecarea lui Ionică a Petrii stârni teamă In sufletele celor rămaşi.

— Cine ştie ce o să i-se întâmple? — zise unul.

— Doamne fereşte! — adăugă altul şi-şi făcn cruce. Apoi ti cură ln aşteptare.

— Să mergem afară, — zise unul — sâ auzim clopotull

Ieşiră. Se îndreptară involuntar spre bise­rică. Nu fâcură decât câţiva paji şi se opriră încremeniţi. Dangătul clopotului rupse tăcerea adâncă a nopţii. Dângâni de câteva ori, apoi totul intră în linişte. Imediat însă auziră un strigăt înfricoşător ce-i sperie. Ţipetul venea dela biserici.

S e îndreptară repede spre ea. — Ajunseră Într'o fugă la poalele dealului şi urcări spre biserică. Luna lumina din plin. De lângă scara podului se ridică atunci Ionică palid Ia faţă, ca un mort.

— Ce ţis 'a întâmplat? — 11 Întrebară cu toţi?. El nu le răspunse şi-i privi cu ochi îndo­bitociţi.

Apoi o porni In dosul bisericii. Flăcăii se priviră cn teamă, — A tnebanit, exclamă unul, Ionică, par'că să Ic dovedească, se rezemă

de zidul bisericii ţi rlse singur: Spaima cea mare II Inebuniie.

A doua zi tot satul plângea t — Tulai, Doamne, c-o nebunit Ionică

a Petrii I! — Tulai, Doamne, c-o nebunit, văzând pe

dracul la Biserica Scheilor 1! Ione l M a x i m

Cântece populare din Banaf

Cântă puial cucului Pe craca stejarului. Cucuie vin' lăngă mine Că m i jur că te ţin bine, Cu vin dulce strecurat Cu pâne din grâu curat, — Ea mai bine m'oi ţinea Cu hr ine ce mi-o plăcea. Şi-ol abura pe unde-oi vrea. Oi mânca frunze de fag Şi-ol cânta lamii cu drag Oi bea apă din ixvor Şi/oi cânta lumii ou dor.

U N I R ? A P O •? O K U U I I ?

Pentruce nu se fac astăzi atâtea minuni ?

Bade Ştefane, Mă boxer că te o capi ca citirea sfintei

Seriptari, ia care vei afla malta înţelepciune damnezeeasci, căci precam aice sfintei Petro în Cartea II, 1, 2 1 : „laminaţi de Spiritul sfânt, ao grăit oamenii cei sfinţi al lai Dnm-neeeo".

îmi spui c l ai citit In cartea lai Isas fiol la i Siracb, la Cap. 36, 2 — 7 : „înalţi mâna ta asopra neamarilor streine, ca să te conoască pe tine, precam noi te-am conosco t ,cano este Domnezeo afară de tine, Doamne. Inoieşte mi-nonile tale, fi ado tncă odată dovezile pateri tale. Preamăreşte mftna ta şl braţol tău cel drept. Deşteaptă mânia ta şl revarsă aprin­derea ta. Nimiceşte pe duşman şi spulberi pe potrivnic. Grăbeşte vremea rlzbonărll, c a s ă se vestească măririle t a l e " . . . fi te Întrebi că oare aeama penfroce na mai face Domnezeo mlnonl, cam a făcot in cele dinţii veacarl ale creşti-•ismnioi ?

La această întrebare, mal întâi Iţi răspund ea cuvintele sfftntoloi Aogostln, care zace, vor­bind despre mlnonl: — Cioe poate oare cu­noaşte gândurile lai Domnezeo? Cfne 11 poate alătoi pe E i ? Sas cine cotează aă-1 întrebe: — Pentroce face aşa, f l no al tcum?

Este adevărat că astăzi se pare că no mai sont atâtea minuni ca in veacurile cele dintâi, şi mai co seamă ca pe timpul aposto­lilor. Ca mintea noastră pntem da c i socoteala, e i atone! vor fl fost mai de l i p s i minonlle de­cât acom, pentrncă pe popoarele de pe atonei, pe Greci fi pe Romani, nomai prin locrarl minunate ii poteao dumeri.

In Faptele Apostolilor, Ia Cap. 28, 1—6 citim că afântnl Favel, scăpând de Înec pe in­sula Malta, pe etnd adnna g i te je ca s i f ac i foc, a fost mufcat de o vlperi . Locuitorii acelei Insele ao crezut Îndată că Pavel e an mare tâlhar, c i c i a scăpat din valorile mirii , dar „zeii* tot no-1 lasă să t r i i a a c l , ci 1-ao trimis vipera să-l mişte tocmai dopice a ajuns la liman. D a c i am vizat insă că nn moare, an erezot că este el Ininşi „an zea" .

Prin minunile ce îe-a f i ca t Pavel acolo, a elf t lgat pe molţl pentrn credinţa lai Hristos, Iar f i r i de minuni, aceia poate că no s'ar fi fncreftinat, c ic i aşa era firea lor, no se lăsau uşor câftigaţi de cuvinte, fără de semne su­praomeneşti.

Apostolii f i ceaa mlnonl, fl Insnfl sfântul Pavel ne spune tn epistola I c i t r i Corinteni, Cap. 2, 4—5, c i el nn căota să dumerească pe oamenii co înţelepciunea omenească, ci le arăta puterea lai Domnezeo. I a t i ce zice; „Cuvântai mea şi propovăduia a mea na eraa eavinte tndemnătoare ale înţelepciunii omeneşti, el între aritarea Spiritului fl a paterii; ca să

Scoală mandră şi te 'ncinge Şi lampa de o apringe Şi pune lampa pe masă Şi slobozUmă in casă.

La mândruţa In grădină Prins-a dorul rădăcină Eu mă due sl-1 iau cu mine Rădăcina-1 ţine bine. Eu voiesc sl-1 iau acasă Rădăcina nu mi-1 lasă. Ea voiesc sl-î bag în sin Şapte rădăcini îl ţin.

Culese şi făcute de Crtsteă Vasile comuna Opatiţs, p. u. Deta,

jud. Timiş-Torontal.

no fie credinţa voastră din înţelepciunea oa­menilor, ci din puterea lai Domnezeo".

Din sfânta Scriptură a L g i i Vechi ftlm c i Dsmnezeu a scos pe poporul s i o din Egipt, făcând prin MoisI moite minuni. Din robia Babllonaloi a scos pe aselaş popor, f i r i de minoni, ci nomai mişcând inima împăratului C'ras, precam citim în cartea lui Ezdra. 1, 1. Aşa dară vedem c i Domnezeo face minoni când vrea, şl c i precam zice sf. Aagast*n: „noi n'avem drept să ispitim fi să întrebăm pe Domnezeo, pentrace face aşa şi no altmin­t re lea?"

Dar nici vremiie noastre no sent cn total lipsite de minoni. Predicatorii Evangflle! prin­tre popoarele păgâne ao fost de maiteorl ooelte în manile lai Damnezia pentrn locrarl mari şi minunate, precam citim în moite vieţi de ale sfinţilor misionari, apropiaţi de vremiie noastre. No sont atât de dese ca pe timpol apostolilor, dar totuşi sont.

Nici nn se poate zice c i azi sont atât de rari minonlle, pentrocâ predicatorii Evangeliel no sont atât de sfinţi ca pe timpol apostolilor, căci doară darul minonilor este en dar pe care Damnezeo no-1 dă pentrn vredniciile cnivs, cl nomai din bona sa voinţă. P a v l făcea mlnonl în nomele lai Isas Nazarlneanni, dar cel şapte fii ai lai „Seva" — d a p i cam citim în Faptele Apoitolilor ia Cap. 19, 14—15 — n'an potat, cf c i a d aa zis duhalui necerat: „Iţi poruncim în camele lai Isas pe care îl prooovăduieşte Pavel, ieşi din om": acela a r iapans: „Pe Isns îl caaosc şi pe Pavel II ştia, dar pe voi na vă ştia cine santeţi".

Alţii aa pătat face minuni, deşi nn erau sfinţi, şi Insnfl Mântnitorol ne spnne la Matei, 7, 21—23: c i In zioa judecaţii vor fi fl de acela cari li vor z ice: „Doamne Doamne. Ao na în nomele t i o am profeţit şi In nomele t i o am scos draci, f l ca nomele t io poteri multe am f i c a t ? " Iar Domnnl le va riapande: „Nici odat i no v'am conoscot pe voi. Mergeţi deia mine toţi cei ce lucraţi fâridelegi".

Cuvintele acestea ale Mântuitoroloi ne a ra ţ i c i no nnmal celor ioblţl ai s i l se poate da acest dar al minonilor, care no se d i nici pentrn vredniciile coiva, nici pentru foiosol propria, ci pentra folosul altora, Şi tocmai pentra aceasta se poate da fi unei om nede-săvlrşi t , precam in Vechial Testament fi citim, c i darul profeţiei s'a fost dat fi migarolai lai Varlaam.

S e fac fl azi minuni destole, bade Ştefane, mal ca seamă dacă vrem s i socotim vinde­cările mlnnnate deia Loerdcs şl de pe la mor­mintele sfinţilor, pe unde se afli . Oamenii pe cari îl atrage Domnnl, cred şi fără de minoni, adecă pentra ei snnt de ajans minonlle făcate in z lele cele dintâi ale bisericii. Pentra cei necredinclofi Insă minonlle ar fl fără de folos,

căci ei şi le-ar tSlmici fntr'alt f ca fl Evreii din timpol Mântaitoralni , M ° C D | «I

Damnezea face minoni când V r

vrea, când înţelepciunea sa cea nenă" mintea omenească afli co cavlioti t2 B U*e malţnmîm că ne-a dat darol credinţei "H ca s i vedem cu ochii noştri minuntil r ' , r i

mal mari vor II vredniciile noastre C I i Donmol îi zise lui Toma: „Ta it crez*. - > pentraci ai văzut. Dar mai fericiţi A N N I ° ' n'aa văzat, şi totoşi c red« . . . C e l ct

Citeşte, bade Ştefane, Sfânta Scrlm . c i e cuvântai lai Damnezeo, şl unde ti ' îndoială, în t reabă-mi , şi co drag îţi v o

V

pande. V R E - T

o R I T .

N. Lupu

Praznicul sf. Nicolae d e : L u c i a n Bacán

Sf . Maică Biser ică , prin framoise şl c„, cernise rag ic ian l , sărbătoreşte în 6 Decemvrie amintirea marelui arhiereu fl făcător de n|. nuni Nicolae. Viaţa oi i fost o minunată pilii de umilinţă fi sărăcie .

S'a n i sco t cam prin veacel al patrulei în oraşol Mira din Asia M e i , din părinţi CI înalţi situaţie socială, co multă avere, dar ţ c i malta credinţă către Dome zea, pe care I O ştiut o să o sădească atât de minunat in I G . fletal copilalal lor. De tânăr, Nicolae nu avi norocul s i a ibă tot timpul pe părinţii săi. Damnezeo l-a laat lisândn-1 orfan, Dopi moartea părinţilor, a împărţit averea la săraci, căutând să facă cât mai meii bine celor dii jnral său.

Se povesteşte, că lângă casa Ini, locali nn nobil, care în urma mal multor nenorociri, ifl piérdase întreaga avere, rămânând muritor de foame împreuna ca cele trei fete ale ule. Vizând c i alt mijloc de scăpare no este, no­bilei l e i Josnica hotărâre să-fi vândă fetele unul negostor, ca din noroiol desfrânlni să câştige pâinea cea de toate zilele. Auzind aceasta il> Nicolae căută să împiedice arata! tftrg. Şl astfel, Intr'o seară, pe când nimeni no era pe oliţă, aroncă pe fereastra vecinoloi o pungi co atâta aor, cât era de ajans pentra înze­strarea şi c i s i t o r i a nnela dintre fete. Lacroi «cesta s'a repetat de trei ori p i n i când toate trei fetele s'ao măritat.

In amintirea aceste! fapte de miloste­nie, chipnl sf. Nicolae este pictat In bise­ricile noastre imbr ica t în haine arhiereşti» ţi­nând pe sf. Evanghelie trei globuri surii, cin tnchlpnesc cele trei pongi co aor date celor trei fete sărace. To t Io amintirea dărniciei A Nicolae, în malte locari este obicelal ca copii în préseara sărbătorii s i aşeze ghetele la sobj or! la fereastr i , ca sf. Nicolae s i le «d"6' bomboane fl alte bun i t i ţ i . .

Trei soldaţi germani trec înainte şi atacă o cazemată bolşevică. E deia sine înţeles că, înainte, merg mitralierele, ajutorul cărora se face mai apoi atacul.

—o—

I m p o r t a n t e h o t ă r â r i luata de cons i l iu l de c o o r d o n a r e

In vremurile acestea de greutăţi, con­ducătorii ţării noastre au înfiinţat un con­siliu de coordonare, care să se ocupe cu aprovizionarea armatei şi populaţiei civile.

In săptămâna trecută acest co osii iu a ţinut o însemnată şedinţă, sub preşe­dinţia dtui mareşal Ion Aotonescu.

In nrma raporturilor făcute de cei in drept s'a hotărît ca pe viitor blocările de tot felnl să se facă numai de armată.

Consilia! a mai luat apoi şi alte ma­sări importante pentru aprovizionarea ţării. Aşa a hotărlt să oprească măcinişol orzu­lui şi grâului de primăvară, pentru a pu­tea fi folosit Ia însămânţările de primăvară.

H o t ă r â r i l e c o n g r e s u l u i dela B e r l i n

In zilele de Miercuri şi Joi din săp­tămâna trecută s'a ţinut la Berlin o mare adunare a statelor europene. An luat parte delegaţii României, Italiei, Ungariei, Slo­vaciei, Croaţiei, Bulgariei, Finlandei, Da­nemarcei, Spaniei şi Chinei.

în această adunare s'au pus Ia cale facturi de o mare însemnătate politică.

Mai întâi s'a făcut aniversarea, adică sărbătorirea pactului anticomintern.

In anul 1 9 3 6 Germania şi Japonia au Ucut o tnţelegere de a lupta împotriva iomunismului din lumea întreagă. învoiala aceasta s'a numit pactul anticomitern, a-fltcă pactul împotriva comunismului. Un aa mai târziu a intrat In această înţelegere fi Italia. In anii următori au mai intrat Spania şi Manciukoul.

Anul acesta, în 2 6 Noemvrie, împli-amdu-se cinci ani dela iscălirea lui, pac-tal a mai fost prelungit pe încă cinci ani. S'au mai alăturat Ia acest pact România, Silgaría, Danemarca, Finlanda, Croaţia şi Slovacia.

Această adnnare dela Berlin şi hotă-«nle luate acolo sunt un răspuns la prie-*»a«a dintre Anglia, America şi Rusia şi la «otărîrea lor de a lupta împreună până la •fârşitul războiului.

Peatra virtuţile sale creştineşti, credln-•toşiî l-au ales de arhiepiscop, In care calitate 1 f °st na adevărat îndreptar de credinţi şi % de blândeţe, învăţător al îafrânării. Pentrn "«dinţa creştinească s snferit mnlte necaznrl, , i ! a d chiar întemniţat de către plgâaf.

După malţl ani de rodnică păstorire, sf. Wcolae trecu la cele veşnice, ca s i câştige » C a a^Hlnţa cele bogate fi cu sărăcia cele a-' J 1 * ' - A foat înmormântat în oraşul Mira. Mai * r x i " trapul lui a fost adus în oraşul BarI J «talia, unde alergau In pelerina] mii de cre-W a l din toate colţurile lumii.

Sfinte Nicolae I Vezi durerile bătrânilor ' '««[mile orfanilor! Caută ca blândeţe spre u t r , m , t e » d ! a prisosinţa dararilor taie sfinte, j % I î c r e şi întăr;re. Na alta de neamul noitrn! J 9 ' | i aşteaptă dararile tale, sjati-i, Sfinte

Se crede că s'au mai discutat Ia Ber­lin şi multe lucruri în legătură cu noua organizare a Europei. Delegaţii ţarilor cari an luat parte la această mare sfâtuire po­litică au avut vreme să-şi spună fiecare pe rând părerile şi dnrinţele lor, apoi au fost primiţi pe rând în audienţă dc dl Hitler.

Ctuvânfarea dlui von Ribbentrop

La marea întâlnire politică dala Berlin dl von Ribbentrop, ministrul de externe al Germaniei a făcut o amănunţită dare de seamă asupra războiului.

Vorbind despre întâmplările dinaintea războiului, dl von Ribbentropp a spus că Anglia este aceea care a des ănţuit răz­boiul.

Trecând apoi Ia laptele care au ur­mat de atunci, dl von Ribbentrop a arătat cât s'a străduit Germania să aibă pace în Balcani, şi cât este de însemnat pentru Europa războiul cu Rusia bolşevică.

După acest războiu, ţările Europei vor fi scăpate de o mare primejdie. In luptele de până acum armata bolşevică a fost ni­micită în mare parte.

Germania şi Italia şi celelalte naţiuni din Europa au scăpat de cel mai puternic duşman, de pe pământul Europei.

Ministrul de externe german a des-minţit svonul că Germania ar vrea pacea. Guvernul german este hotărît să ducă lupta până la biruinţă. Toate sforţările pe care le face guvernul american nu vor putea schimba rezultatul războiului.

P a c e m i r e G e r m a n i a fi Franţa

Ştirile venite din străinătate vorbesc că nu peste mnlt se va încheia o pace se­parată Intre Franţa şi Germania. Se mai spune că va fi în zilele acestea o întâlnire între mareşalul Goeiing şi mareşalul P6-tain.

Aceste ştiri încă n'an fost întărite de guvernul din Berlin şi de cel francez.

Se crede că In lunile viitoare războiul va căpăta cu totul o altă înfăţişare şi că ţările viitoare vor face toate un puternic bloc de luptă, împotriva Angliei şi alia,* ţilor ei, America şi Rusia.

Luptele din R ă s ă r i t

P6 frontul răsăritean se dau acum lupte mari la Petersburg, Moskova şi ţinutul Tuia, In Crimea, Ia Sebastopol şi în ţinutul Rostov. . . . ,

Toate încercările bolşevicilor de a sparge încercuirea din faţa oraşului Peter­sburg au fost respinse cu pierderi mau.

Artileria germenâ bombardează în con­tinuu Petersburgul şi Kronstadtul. La Mos­cova luptele sunt foarte grele. De mai bine de două săptămâni se dau atacuri In-vS unate. Situaţia armatei bo g - e cât se poate de grea. Toate, U .ule ferate din jurul Moscovei au fost nimicite dc ar

s e dau în rin*" 1 Wolokolamsk, pe unde trece linia ferată Moscova Liev.

Trupele ruseşti se retrag mereu spre

întăriturile din jarul Moscovei. Se ştie că în jurul acestai oraş, bolşevicii au zidit mai multe rânduri de fortificaţii încă din anii 1936 şi 1937. Prin ocuparea oraşelor Klin şi Solotoarino-gorski trupele ger­mane s'an apropiat şi mai mult dc Moscova.

Situaţia Moscovei este cat se poate de grea. Foametea şi sărăcia este mare şi iarna grea care s'a lăsat a înrăutăţit şi mai malt lucrurile.

Alte lupte crâncene se dau şi Io ţi­nutul Tala, care este unul din cele mai bogate ţinuturi din Rusia. Trapele ger-; mane înaintează şi în acest ţinut.

Pe frontal din Miazăzi s'au dat lupte crâncene în ţinutul Rostov, Ia Kursk şi In regiunea Donului şi Doneţnlui.

In ultimele zile mareşalul Timocenko a atacat armatele germane dela Rostov, Don şi Doneţ, co scopul de a-şi face o linie de întărituri mai bane şi de a opri îna­intarea germană spre Volga şi Oaucaz. Toate atacurile Ruşilor au fost respinse.

Situaţia flotei ruseşti din Marca Nea­gră este cât se poate de grea. Porturile cele mai însemnate din această mare an fost ocupate de trapele germane şi române. Se spune că mai multe vapoare ruseşti aa încercat să treacă prin strâmtorile Bosfo­rului, pentrn a ieşi în larg.

Lupte g r e l e ţ i Tn Africa

Luptele începute pe pământul Africei încă în săptămâna trecută au continuat şi în săptămâna aceasta.

Din punctul Marmarica (Cirenaica) laptele s'au întins şi In ţinutul dela Apus de Sollum, Tobruk, Bivel-Gobi şi Sidi Omar.

Zi şi noapte s'au dat lapte grele. După ştirile date de cartierul general ita­lian, Englezii au suferit pierderi grele. In luptele dela Sollum a fost luat prizonier şi un general englez.

In luptele din Libia, armatele italiene au fost silite să se retragă din cauza pu­ternicelor atacuri date de armatelele mo­torizate engleze.

Trei sunt locurile, unde se dau lupte mai grele, In războiul de pe frontul a-frican, la Sollum, Bardia şi Tobrok.

Se spâne că pierderile Englezilor în aceste lapte sunt mari şi comandantul englez Cughingam a cerut noni întăriri de trupe.

Lupfela pe a p i

In săptămâna aceasta s'au dat lapte şi pe apă. Sabmarinele germane au atacat atât tn Oceanul îngheţat de Nord, în 0-ceanul Atlantic, cât şi în Marea Mcdite-rană. Mai multe vapoare engleze au fost atacate dé submarinele germane In apro­piere de coastele Norvegiei. In Oceanul Atlantic a fost scufundat un vapor englez de războiu, iar In Marea Mediterană a fost lovit un mare vapor englez de războia.

Marina italiană a pierdut şi ea un submarin, In aceste lupte.

In Răsări tul îndepărtat

Apele frământate ale politicii din a-ceastft parte de lume nu s'au liniştit, ja­ponia şi America n'au putut ajunge nici­cum la înţelegere.

Ministrul american a pus mai multe condiţii grele guvernului japonez, aşa că numai cu mare greutate cele două gu­verne vor putea ajunge la o înţelegere.

Se spune că Japonia ar avea de gând să pună mâna pe Thailand (Siam), o ţă-

Pag. 6 U N I R E A P O P O R U ^ U * .

rişoară din Asia, pentru a face in chipnl acesta faţă incercăriior engleze şi ameri­cane de a o Încercai.

P e de a'tă parte, se spnne, că Anglia face încercări de a împinge Thailandul (Siamul) In războiu.

I n t r e T u r c i a şi R u s i a

In vremea din urmă, mai multe sub­marine ruseşti au scufundat vapoare tur­ceşti în apele Mării N g r e .

Guvernul turcesc a protestat pe lângă guvernul rusesc pentru aceste atacuri ne­drepte.

Răspunsul guvernului bolşevic a fost Insă, că submarinele ruseşti vor scufunda orice vapor strein din Marea Neagră, care se găseşte în drum între Turcia şi Bul­garia sau România.

0 groaznică ucidere Ţăranul Mihail Scbustcr din Ighîşnl No:?,

jud. Târnava Mare, trăia fosrtc rău cu soţ ie-sa şi ca singura sa fată care era cam de 16 ani. Acestea îi tot necăjisu, nu-i dideau de mâncare dacă nu lucra din greu, deşi era olog de pi­cioare în urma reumatismului, şi nu se putea mişca decât ia bâte.

S e pregătea el de mult să-şi răzbune o-dată asupra lor. Paharul suferinţelor s'a umplut silele trecute. Iatr'o buna dimineaţă d>n săp­tămânile trecute s'a sculat cu mult tnsintee lor, şi-a ascuţit bine s secres şi apoi a venit şi a-fifindu-le încă dormind, le-a lovit î s esp ps a» mândoui.

Apoi fericit că şi-a isprăvit bine lucrul, s'a aşezat frsmos la masă şi a mâncat uns buus, pâine ca marmeladă fi cu slănină. O zi întreagă 1

s stat cu cadavrele în casă, dar ie-a Încuiat tn camera a doua, iar când dimineaţa a veni sora nevestei, cu numele Weingă'tner, şi a Întrebat, unde ests soră-sa şi neposta-sa, Mih&il Schnster i-a răspuns că s'au dus la Sibiu ca sâ-ţi di-reagă măselele.

Abia a doue si şi*a dat seama că l-ar putea descoperi cineva că e ucigaş, şi atunci s'a hotărât să ciopârţească cadavrele şi să le isgroape în pivniţa. Aşa a şi fâsut, le-a tăiat bucăţele ca săcurea, apoi a săpat o grospS adânci în p ivoţ i pliuă de apă şi pe urma le-a îngropat acolo. DupI această ispravă s'a spSlst şi s'a pui din nou la masă şi a mâncat din non ana bună.

Mei târziu a venit isrăş cumaati-sa şi i-a întrebat, dica n'au mai venit acsiă femeile, iară i l i-a răspuns foarte liniştit „na", că doar bine ştie, cât se plângeau amândouă de măsele.

Abia a treia zi a început a-1 mostra con­ştiinţa şi atunci şi-a scos briciul şi şi-e taitt grumazii şi vinele dela mâns stângi. Venind cumnată-sa a treia oară, ca s i întrebe de so-rs-se şi de nepoată-sa, l*a aflat hstr'nn lac de sânge. Iute a fugit la vecini, i-au avizat pe jan­darmi şi apoi l-au dus în spitalul din Mediaş,

Numai dopa aceea, la 2 — 3 sile, văzând că nu mai vine acasă soţis şi fsta, femeia "Weingâ tner a început a caută, împreună cn vecinii, după sori-sa. Atonei au aflat urmele de sânge din pat şi de pe trepţii pivniţei şi de pe apa din pivniţă, iară s£plnd an dat de cadavrele ciopârţite ale celor două neno locite.

U si gasul este deja scăpat dela moarte şi a» afiâ iob cercetare . VSSt^UUMBBtSMUMMMMVB^MMUMMMMMMMMWKgUMUMtgWHMMMMWKKKKk

Acei cetitori, cari nu primesc vreun nu-a iăr din „Unirea Poporului" ori îl primesc cu mare întârziere, să binevoiască a ne scrie pe o carte poştală, care număr nu l-au primit, ca să putem reclama la poştă.

Misiuni s f i n t e i a Siiivaşul de C â m ­pie. In zilele de 2 0 - 2 4 Noemvrle P i r . Roman Hasar a ţinut misiuni poporale la Siiivaşul de Câmpie, La spovedanie i-au i joUt preotol pensionar P i r . I. Racoviţan şi Pâr. I. Fetii, pa­rohul Stilvaşulai de Câmpie. Pi r . Roman Hasar a împărţit între popor cărticele rellg'oase şi vreo 50 rozaril. Roadele acestor sfinte misiuni se vor vedea abia în viitor.

So v o r d a înapoi rschizîţ i i le f ă c u t e . Msreie Stat M*jor a dat poroncă să fie îna­poiate proprietarilor toate rech ziţiiie de cai, hamori şi cărate, făcute de unităţile militare, csre acuma se desconcentrsază. S'm luat s ă -suri ca aceste rechiziţii s i fie predate pro­prietarilor în bacă stare; deasemenia să se despăgubească locuitorii a căror cal au murit, pe front.

Muzica Tn g r a j d u r i l e de vit@ f e c e s ă s p o r e a s c ă i a p t s S e . O oare firmă sue­deză de radio a făcut o seamă de experienţe, întrodociod aiczlcă în gr. jdsrlle vsciior, pen­tru a cerceta, dacă mezica are v r e o iefioenţâ asupra producţiei de lapte a vacilor. Cercetă' rile aa fost întreprinse şi desăvârşite în Insti­tutul de gtat pentru înobllsrea animalelor de casă. Astfel timp de 4—5 ore pe zi au fosi cântate plăci de patefon, în perioada îa car* vacile rumegau. Rezultatele au fost că pro­ducţia de Ispîe zilnică a crescut cu cel puţia i/ 4 kgr. ds fiecare vacă.

O r i g i n a l u l I s e f a m o n t a i u»&iii c o ­f e t a r . ( E S S ) . — Ua cofetar din Parey, în a-propkre de M gdebarg (Germania), a lăsat în urma ea en testament deosebit de original. E> a poruncit în testamentul lăsat ca îa fiecare an, de ziua naşterii sale, să se dea la toţi copiii din localitate în mod gratuit prăjituri şi co zonac dia cofetăria sa Cam e şt firesc, ecest testament original a produs o vie mul(umire şl bacnrie printre micii locuitori ai locallt i ţ l i Parey.

Un a n i m a l c i u d a t . Dc cărând un mu­zeu american a primit in dar un animal foarte ciedat de pe insolele Galepagos. Eate vorba de o şopârla ds mare, descrisă penîra prima oară ds cercetătorul Borbo. Animalul ere o lungime ds 1,20 melri şl are o creastă, care dace dela cap până paste spate. Puterea a t i malului ar fi uriaşă. Dacă se crede urmărit el foge într'o e r lp i ta ră intre stânci, unde se umflă într 'atita, înc i t este Imposibil să-1 scoţi.

O s â n g e r o a s ă T n c ă e r e r e tn c o ­m u n a T e a r n i ş o r . Iu ^omona Tornişor din jodcţoi Sibio s i întâmplat în zilele acestea o sângeroasă incăerarc. Tinerii Rastel lossif şi Ltephardt Andrei sc întorceau dela Sibiu spre casă. Pe dram, dapăce au intrat el, s'au întâlnit cu flicăii Beer Ioan şi Habert Mihal, ca csre erau în doş-nănle de mai multă vreme. Dln-tr'ana într'alta el s'au luat la ceartă apoi la bâtaie. Scăpând cu fuga, flăcăii Beer Ioan şi Hobett MhsS şi au chemat neamonleîn ajutor. A:e$ti& au alergat, care cu ce a putut şl s'a încins o încfcerare apr gă. Tner l î Rastel Iosif şi Ltephardt Andrei s'au retras într'o curte unde s'au înarmat cu nişte bâte zdravene şi au ieşit Iarăşi în drum. Incăerarea a continuat şi mal aprig ca înainte, căci Sasul îi amarnic

la bătaie. La no moment dat, tânl Iosif a spintecat cu un pumnal b j " . I? e n8h,i phardt Andrei, care s'a prăbuşit fot/ siDge. Iajpreaaă c s aiţi răniţi," «1 a *Viz ̂ la spital. Vinovaţii îa aceattâ locâer» trimişi la parchet. X t»«fon

A u m â n c a t c e r n e a d e i a B l I . fsaţi . Doi călători dintr'nn hote! J t [ > f ' su raiaeat într'o zl din carnea unor 1° S p a I l i ,

rajl dela spitalul nade se lecoiess c e l ^ ' de animale turbata. Iepurii eraa \ i ( o i t l

m i , ? C s P fie cuprinşi de boala turbării. ' c* U

Ufi u r i a ş s a r e a r © 2 , 8 7 m « ( r i T h l

ţ i m e . Cel mai mare om din ioaie r\m

Kiefcr, în vârstă de 28 ani, din ObJm (Aisacb)- Ei este înalt de 2 3 7 m. 0 ^ din S t r s sca rg 1-a angajat ca portar al t lamsa se nlzueşie să-l vacă. C«niâ'eate°K kg. şi posrtă ghete ar. 63 , pe câod cei I mare om de pe Sa noi are cel molt nr. 47 k

fost nevoie să I se facă pat special, oaii ş! sesunc specia le . '

B i n e f ă c ă t o r i i n o ş t r i . Tot raerea (

îcmalţfsc cetitorii noştri car! încep a înţeles* marile greutăţi prin cari trecem. Şl, p e n , n ™ să ne s ja ie , ne trimit c i r e cât poate. Aitf'ii dna Lina Pol din Ş.'ncai-Fâosţe ne-a dirtri frumoasa snraă de Lei 325, dovedind prin t. ceasta că înţelege; marea însemnStatea g gţ. zetel nosstre pentru săteni. Bonol Dsmnezu să-1 răsplătească înmiit.

S e p r i m e s c f u n c ţ i o n a r i noi laad< m i n l s t r a ţ i l i s f i n a n c i a r © . La adminlat»-ţisle financiare din ţară sant vacante mal molie ioa'.url de împlegsţl fără gradaţie. Cei ce do­

resc să ocupe vre-on astfel de poat vor înainta Imediat cereri timbrste, însoţite de următoarele acte: 1. Extrasul de ntşte.e. 2, Certificata! de naţionalitate şl origina etnică. 3. Certificatei

stadii (liceal troretlc saa comercial), 4, Dovada g&tlafâccrii serviciului militar. 5. Cer­tificatul de bană purtare (casier j o dl clar). 6. Certificata! medical oficial eliberat de medicul prinur, c t r e să conatstc ps lângă o perfect! stare saui tar l , l lpss de Infirmităţi a candr­iului şl capacitatea sa de muncă. 7. Recomea-darca poliţiei sae prefectorei locale. 8, Certi­ficatul de or'gină etnică al soţiei, în cazai când candidatul este căsătorit. Aceste acte vor f! depuse în original, sau copii legalizate. N«* mărul candidsţllor — femei, nu poete dep*|f 25 ssu mixiraum 3 0 % din totalul posturlior va ante. In mod excepţional, se admit şl«»"' dtdaţi cari au împlinit vârsta de 20 ani.

t D-na Corne l ia Maior n. Ptf-Slmbâtă 29 N o î o w n e s'a tăcut ia Bi«j i o » ^ mâaiarea dnei Cornelia Maior n. Pop. 1 4

preotului răposat Dumitru Pop din Bi«J Banatului, fosta soţie a dlrectoiuloi don>en^ mitropolitane din Blaj Ioan Maior, ® a f f l a

director ai .Pr imei Ardelene" dm Clsj ' g'ată la S b u , soacra dini profesor nnmn (

Dr. Ai. Pop din Clcj-Sibta şi cuacra aw ^ ministru Ioa Lepădata. La prohod ao *n Sa Dr. Victor Macuvcla vicar general ş v pozit cspltuîar, canonicii Gheorghe • b a a Moidovan şi lalia Mslor, P r o t o p ° P

c o D | ţl jalnl Iailu B s s o i a , doi clerici cs d» ^ patru clerici feştilaşl. B necuvântarea, . (osoşi I. P. S. episcop Dr. V. Tr. r p,f, cântat coral teologilor snb c ° n d , , f e

e , e V | | |l profr Ioan Florea şl au luat parte Ş" elevele mal mari ale liceelor n 0 " ţ J * t g doP1

mântârea s 'a făcut din catedrală, \ n t J f M , io^

pr«diia rostită de Pâr. canonic »° In veci pomenirea eil

4 8

Şiiri din Teîtjş Daruri pentru răniţi. La îndesssnnl d-I«I

,f|rnpr-tor Vas. B c l a t i n , crăcea Roşie, în frunte n doa presldentl Dr. Acllenesce, su f S C ut o plect! P»ntra a * jata pe eroii răBlj! din rlsbol, ( | f l se găsesc în spitalele din A'ba Ialla. In ( J t t V i zile Inimile generoase ale Telaşenllor, ( j f | deosebire ta contribuit şi din toste ace-

s'au umplut 315 secoleţe cn tot felol de Wnăt*ţl: friptură, . zoo.c prăjituri, fructe, ţi-,rete. Două Hz* n»r s'.u umplut şi au fost

[ ( i f f liie la Alb* Isjlia cu un car. Dumineca tre­j i i , dna A lienescu, asistată de dna Dr. S. J C B C I B şl Păr. Tratan Stefo, au eşlt la spita­

le din cetatea eroelul M hai, şl salutată de 4 Dr. Volco, şef medicul spitalelor, ao făcut jppl't'rea dararllor. — S'an împărţit peste ,limente fl 5000 ţigarete, şl câteva cărţi de lectoră: 10 exemplare «Clopoţelul de argint"

Buruieni rele — Spinii şi Scaii —

Numele de spini şi şl scat »t dă unor bu­ruieni rele. Adeseori oamenii numesc acelaş buruiană şi spin şi scaii Spin vânat şi Scai •»ânăt, Scaiul dracului şl Spinul dracului, Sca­lai vântului şi Spinul vântului. Iu unele ţinu­turi scaii şi spinii an şl site numiri. Af», Sca ici muBcălea.- sau Staulul rosesi e numit şt

^ „ ' « « « M « « de Dr I Holeră, Cătină, Ghimpe şl Po ouldă ; S:ăetele e P l i c a Lude.nu, şl „Moldovănuţiu de D . D n f f l f t Cornuţi, iar in Mol­ie Qktena. Mare bucurie vor fl avat răniţii, | ţj*

itr nu mai patină mulţumire aa avat făcătoa­rele de bine.

Sfinţire de cruce. Ia 21 Noemvrle, în ziua Intrării in biserică, s'a slujit parastasul de o ilptimână pentru răposatul meseriaş romSn Parei Horhtt, mort la vârsta de 50 ani. Sfânta

Îlsjbă s'a săvârşit în cimitir lângă mormânt, ode s'a sfinţit fi crăcea de pomenire ce i-a dicat-o ja lnica familie. La aceasta serbare

dova Purceleş. Scaiul magare se se mal nu­meşte şl Ciulin şl Rostogol, Iar prin B«nat ii zic Ariciu şi Sita zânelor. Seiful vo ntcesc ze zice şi Scăiuş, Varga Cioban&iu ş V*rga pas­torului, Iar prin Banat se nurneşu Carde şi Lugaciu,

Spinii şi Scaii e res : prin locuri neculti-vate şi printre dărâmături, pe lângă drumuri şi pe lângă garduri, pe marginea cârnpsrilor

[ . - _ „ „ . t , I Ş» a săaaănăturilor şl pr n mărăclnlşun şl crân ,o»â au venit să asiste fl flca, e l ev . Ia şcoala | ^ ^ J ^ ^

fi păşuni uscate şl pe câmpuri, iar Palămlda năpădeşte holdele şl Ie înneacă.

Toţi spinii şi scaii au ghimpi pe tulpină şi pe frunze. Din cauza aceasta animalele nu se ating de ei şl pot creşte nestângenltl.

Păşunile năpădite de spini sunt fără iarbă, iar holdele ca pălămidă nu dau rod.

In Sfânta Scriptură să şi aminteşte de se mfnţele cari „au cazat în spini fi crescând spinii le-au înecat", iar în Parabola Semănă­torului se spâne: «Iară care s'a sămănat în spini, acesta este carele aude cuvântul, ci grija veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiei su­grumă cuvântul şi se face fără rod". Ia semn de batjocură cunună de spini s'a pus şi pe c pul iul Isus şi „îngenunchind înaintea lui, îşi biţeau joc de el, zicând: „bncară-te împăratul J daviior".

Spini! şl scaii sânt pacostea ierburilor şi a semănătorilor, sunt holera câmpurilor.

In cântecele poporului se şi spune „Plină I iutnea, mult e plină „De scaieţi; de mărăcin*.

tarmala, şl flol, Virgil, teo'og în Blaj , care ers ţi fie trimis Ia stadii la Roma, dar pierderea urlatela!, 1-a hotărlt să renunţe a părăsi fa­lsilla.

Plebiscitul s'a săvârşit în Te 'oş în per­iteti ordine, votând toată lumea cn dai — s'au jlit în prima zl 1252 voturi, iar In celelalte zile

Comisiunea a fost condusă de dl judecător Hex'tff Roman fi Dr. Iile Dăiana, refugiat a Cluj.

P a t e u Luftoanu

Jftianii sunt de părerea c ă Evre i i au : ' 'Q lum* f n t - n a n o . n l A m n f i n ă a i i r . m a

tot lume tot necazul de până acima

ei sunt de vină şi de isbucnirea ţoiuiai. De aceea le-au luat toate drep-

; ' e Şi i-au obligat la muncă obştească. ! P°artâ de-a stânga, deasupra inimii, o

galbenă, ca sâ se poată recunoaşte cât mai uşor.

„Ea din loc în ioc săr i i , »8plni în urmă-i răsăria, „Iarba câmpului ardea „Şl oamenii morţi cădea".

(V. Alexandri: Poezii poporale »Holera«). Dar oricât de r l i sunt Spinii şl S-aii, to­

tuşi şi între ei sant câţiva folositori, anume Varga Ciobanului sau Scaiul volnicului care se poşte întrebuinţa la lecuirea boalelor şl ?n ţe-sâtorie şi Armurariul bus tot de leac.

Ceaiul pregătit din rădăcini de varga cio­banului e bun la boalele de piept şi pentru cu răţlrea ochilor împâfngeniţf. Alifia pregătită din rădăcină de varga ciobanului fi unt proaspet. vindeca râia.

Ia ţesltorle se întrebuinţează măcluleţele. D n cauza aceasta în multe părţi se cultivă, mai ales prin apropierea fabricilor de postav.

Mlciulrţele din vârful crenguţelor de varga ciobanului sunt ghlmpoaae, cu ţeplleîn doite în formă de cârlig, de aceea sunt folosite în fabrici la înăsprirea postavurilor. Cu raăciu-ilţe de Scaiul voinlculal se lucrează postavurile pentu armată fl ţoale postavurile mal aspre.

Măclulfţele se culeg prin lalle, după se­ceratei ptloiselor. Culesul se face numai când buruiana e uscată. Nici odată DU se culeg pe ploaie sau pe rouă. Se ta i r , lăsându-le o coadă de 10 — 15 cm., apoi se sortează dupt mărime fi se vflad fabricilor.

Armurariul este uu scalu mire, ce are frunzele cu pete albe ca laptele. Se crede că •ceste pete unt din cioza picăturilor de apte ce au :ăzut pe frunze dela sânul Preasfintel Fecioare Marii, de a:eea se mal nimeşte şl Luptele Măriei şl Spinal Sfintei Fecioare.

Franzele şl rădăcinile de armurirlu se în­trebuinţează la boiie de piept şl l i gi b nare. D n frunze e bun sucul, iar din rădiclnl se fierbe etala la care se pune şi miere de albine.

Oamenii msi Întrebuinţează aceaată bu­ruiană şl pentru vindecarea armurartţet la vite.

Cefalalţl spini şl scai sunt răi şl e b ne să fie dlstroşl, mai ales cei de prin holde şl de prin Ierburi şl păiun!. Distrugerea lor se face Uindu-I Înainte de înflorire, fiindcă In fe­lul acesta se zădărniceşte formarea seminţei şl ivirea de noi buruieni. Se mai diitrcg s:o-ţându-ie rădăcinile prlntr'o arătură de vară adâncă, ori prlntr'o săpătură ootrlvită.

Ion Popu Câmpeanu

Primele ajutoare Cum Ircbuc să se facă oprirea sângelui

Oprirea sângelui saa hemostasa titbue sâ se facă cât mai ln grabă fi cât mai curat, adecă absolut «t<*ril.

Mâna este de dorit, sâ fie cât mai curată, dară ea chiar tpâlată fiind totuşi eite veninoaaă şt face sana tă puruiese prin microbii cari ajung în ea de pe mâni, microbi cari nicicând nu-i putem vedea cu oshii liberi.

Trebue să nu pierdem din vedere, ca de rană să nu ne atingem sub nici un motiv. Nu vom spăla rana cu apă, chiar cu gândul de a o curaţi, pentru că prin apă putem să infectam rana, să o facem s i puicirze dacă apa nu • fost mai înainte fiartă. Noi ne vom mu ţumi a acoperi rasa cu tifonul — cu pânza — şi Tata din pachetul individual, fără s atinge faţa pan­samentului care o punem pe rană, să păzim s i nu intre vată ln rană si apoi cu faţa legi m pansamentul pe locul de unde ţâşneite sângele şi căutăm să oprim sâagerarea.

In cazul când rana e adânci şi hemorogia este puternică deci perlculoaai, fiind nevoiţi a face un pansament strâns, pentru a opri hemo­ragia, trebue sâ ne fie aminte că pansamentul strâns, strâns ftcut, nu poate fi ţ nut mai mult ca doua ore fără a fi controlnt sau văzut de medic, deoarece ne mai circulând sângele prin măna sau piciorul strâns legată, se mortificat se putrezeşte, — şi di Inveniuare de sânge.

Când hemor gia este arterială adecă sân­gele ese din rană ţâmind, ca să reuiim a opri sftogerarea mai repede, vom face legitura mai strânsă In susul rinii, adeci mai înspre Inimi, din partea de unde vine sângele.

Când rinila mnt mai multe şi mari, se va căuta a pune pe rani imediat tifonul şi bucăţi din faşe şi pedeasupra lor vată şi bucăţi din albiturii pe care le avem la noi, spălate fi căl­cate cu fierul da călcat din timp, ştiut fund c i fierul de cilcat omoari toţi microbii.

Cel rănit în urma pierderii mari de sânge este foarte însetat. Nu vom perde din vedere acest lucru şi li vom da de bent c i t i apă do-rejte, pentru a înlocui cât de cât sângele pier­dut, imuna pentru n lucra având urvoe s i ae umple mai întâiu, ca mai apoi să se contracte, •ă se strângi.

Sângele este de cel mai mare preţ vieţii. Ua ajutor dat la timp trupului t io, In a te pania,

P a * . 8 U N I R E A . p O t M i f t U L »

păsindu-l de sângtrare, oricât de fără pricepere ar fi făcut pansamentul — dacă ae ţine c i t decât seama de cele amintite: adecă să se facă pe cât se poate pansamentul mai curat, fără a se atinge nici rana şi nici pansamentul, prin-tr'nn ajutor grabnic şi la timp dat — putem fi şi suntem mai de folos decât cea mai desă­vârşită operaţie sau alt ajutor medical, care Întârzie, iar sângele, şi odată cu el viaţa, se ssarge şi apune.

Dr. loan Frlţ l lH

Noul tarif poştal Ineepând cu 1 Decemvrie 1941 şi până la

31 Ianuarie 1942 se introduce un nou tarif poştal, mărit cu 80 la sută, iar această mărire de tarif se va întrebuinţa pentru ajutorarea oamenilor săraci şi necăjiţi, lucru cât se poate de bun şi vrednic de lauda. Iată cu c i t se vor mări taxele poştale.

1 scrisoare simplă in localitate 9 Lei , în alte localităţi 11 Le i 50 bani.

1 carte poştali simplă 6,50, cu răspuns plătit 11 50 Lei.

I carte poştală ilustrată 6 50 Lei, cu orice text 7 5 0 Lai.

Cărţile de vizită de felicitare 3 5 0 Lei. Cărţile de vizită cu orice text 6 Lei. Imprimat* până Ia 50 gr. 3 50 Lei. Cărţi până la 100 gr. 3.50 Lei . T a x a ds recomandare loco Lei 9 5 0 , alte

localităţi Lei 14,50. T a x a de exprese loco Lei 17, alte loca­

lităţi Lei 26.

Înlocuirea tălpii prin surogate Nu avem talpă. Asta o ştie şi o vede toată

lumea. Ce ne facem însă l i r ă talpă în iarnă aceasta?

In celelalte ţări se încearcă a se înlocui talpa prin surogate, adecă prin materii „cari pot înlocui talpa.

Lemnul ar fi bun, dacă s'ar putea îndoi. Au încercat să facă pingele din rămăşiţe de cauciac, dar n'a reunit. Din rămăşiţe de piele, măcinate şi presate, tot a iemenea nu sunt beae , pentrucă pingelele acestea după o scurtă între­buinţare se destramă ca hârtia presaţi. Cele mai bune pingele însă sunt cele făcute din râmă-f 'ţş 4$ piele lipite, dar astfel de rămăşiţe nu sa găsesc»

Usţ pantofar din Budapesta a făcut pin­gele din mici icuri de lemn aşezate pe muchie Şi lipite de olaltă cu un clei bun, Aceste pin­gele se fac după masară ea şi cele de piele.

Un inginer german a făcut pingele din celu­loză, adecă la fel cu materia din care se fa­br ică hârtia. Aceste pingele se pot coase pe ghete sau se pot bate cu cule, ca şi pielea sau cauciucul.

Un păpucar din Miakolc (Ungaria) a făcut pingele foarte bune din pânză de i n ş i cânepă. Ş i o pereche nu costează mai mult de 250 Lei-

Italienii fac ghete cu tă pi d i aluminiu şi as spune că ar fi foarte bune.

L i noi cum de nu se iau măsuri, ca să avem cu ce umbla? Dacă nu se afli talpă din piele de vite, să se fscă din surogate, dar sâ •e facă ceval

Toţi abonaţii, cărora le trimitem gazeta la cererea lor, şi nu o resping, sunt consi­deraţi de legile ţării abonaţi al noştri şi prin armare sunt datori să ne plăteaseă abona­mentul.

Păr, Augustin Hulea, Axente Severa. Na putem face nici o escepţie. Abonamentele se plătesc înainte şi numai aceia primesc calendarul gratuit, cari plătesc abonamentul pe 1942 Înainte. Şi tncâ numai ceice plă­tesc până cel mult la 31 Decemvrie 1941. Nouă ne trebue banii acuma, Tipografiei tot asemenea. Deci să plătească toţi bine frumos Înainte, ori să-şi cnmpere ca'endarul cu bani gsta. Facem acest favor încă odată anul acesta, dar la anul, dacă ţin vremurile tot aşa, nu ştim, zău, noi dacă vom mai putea face vreun favor,

Subing. loan Dusa Nr. 1002. C. p. am primit-o, aveţi de plată pe 1941 Lei 100 şi pe 1942 Lei 200. Cine achită pe 1942 până la 31 Dec. primeşte un calendar gratuit.

Vâtcă Samson 118. Banii i-am primit, am şi chi-tat la posta gazetei. Aţi achitat pe anul 1941. Fiind timpurile foarte grele ne-am decis ca să dăm acelora calendar gratuit, cari ne plătesc înainte pe anul 1942. D-voastră, care sunteţi abonat vechi şi mai sunt Încă Ia fel în Muntele Băişoarei, ar fi bine să trimiteţi banii şi pe anul 1942 până la 31 Dec, şi atunci vă trimitem calendare gratuite. Pe mandatul cu care ne trimiteţi banii să ns scrieţi dacă vă mai tre&uesc şi calendare de vânzare. încredere avem ia D-voastră, fiindcă aţi fost la rând întotdeauna cu abonamentul.

Păr. Mihai Demeter Riducăneni. Ziarul II trimi­tem, iară comanda de. cărţi am predat-o Librăriei Se­minarele.

loan Râmpu. Abonatului Iosif Râmaeanţu 10048, nu i-a mers ziarul, deoarece a fost returat In ziua de 15 Sept. 1941 iar nof l-am sistat.

Cum s e poate c u m p ă r a

„Calendarul dela Blaj" pe a n u l 1 9 4 2

Nu feste mult va apare „Ca­lendarul dela Blaj". Un exemplar va costa în Librărie sau la Redacţia gazetei 25 Lei. Abonaţii gazetei cari ne trimit înainte până la 31 De­cemvrie, abonamentul pe anul 1942 primesc, în cinste acest frumos ca­lendar, cu posta plătită de noi. Ce­titorii cari vreau să aibă acasă acest calendar vor mai trimite, pe lângă suma de 25 Lei şi 7 Lei pentru spe­sele poştale.

Aceia cari cumpără cel puţin, 10 calendare primesc unul în cinste, aceia cari cumpără 20 de calendare primesc gratuit 2 calendare şi aşa mai departe. Pe aşteptare noi nu trimitem calendare decât preoţilor. Cititorii cari vreau să cumpere ca­lendarul nostru, să se grupeze mai mulţi la un loc şi să ceară prin preot numărul de exemplare de care au lipsă. Abonaţii noui, cari trimit înainte până la 31 Decemvrie 1941, întreg abonamentul pe 1942, primesc gratuit calendarul, dacă ne mai tri­mit încă 7 Lei pentru spesele poştale.

Peste câteva zile numai, acest calendar va fi gata şi se va pune în vânzare. întârzierea mică este din cauza hârtiei şi a lipsei de muncitori.

Corpul Portăreilor Trib. D n n ) h r 8 „ . Y |

Nr. Dos. 8/1941

P u b l i c a ţ i e de licitaţia Subsemnatul Şet Portărel prin aceasta

in baza deciziunii Nr, G. 1719/1941 a judecii ^ > «6 Târnăveni în faToruI reclamantului Dr. Ale moşiu advocat, dom. în Dumbrăveni, Dentrn* a» n d r B

rrMnt«i Af. 19 Rfi2 1«! ai = 0 « « = « . : : .. U «»Cat»m

Tipografia Seminarului Blaj

taţiune publică judiciară l aranjament comp"^,?"* cu roţi, coşuri, transmisiuni, curele şi cu 1 6

35 Hp. cu petrol complet în stare de funcţionare "f" * 1 aparat de cernut făină, 1 cântar, 1 căruţ de'i! '* feldere porumb, 73 grâu şi 58 uruială în val™, J ' 1 , 1

109.800. "'"«edelei

tn cai de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni la 14 Noemvrie 1941,

1 1 0 t 1 " 1 ) Fief lea, şef portă,.!.

Argintul şi aurul Din argint şi din aur se pot face fIro -f

foi foarte subţiri. Din ciaci sutimi de g r i m

arg nt se poate face un fir lung « e 130 metr} ori o foaie groasă d e a 500 psrte dintr'en b* limetru.

Din aur se pot fsce foi de numai a doni mii cinci sute parte diatr'ua milimetru. Ca sjjj puţin de o jumătate gram de aur s'sr pntea veli un călăreţ cu cal cu tot.

Sosirea şi plecarea trenurilor Începând ca 24 Nov. 1941 p M Ia alt erdij

S p r e B u c u r e ş t i

Felul şi Nr. t r e n u l u i

So­seşte

o. I preşte

Pleacă De nud»?

Accelerat 202 4.10 2 1 4.12 Arad-Inrdi Motor 3016 7.19 — dela Teiu? Personal 2002 8 18 5 S.23 Arad-Turda Motor 3018 1429 dela Tuiia Personal 2004 17.03 4 1707 Arad-Taiaa Accelerat 204 21.12 2 I 21.14 Arad

S p r e Te îuş

Felul şi Nr. t r e n u l u i

So- I seşte oreţte | P l c a c S

Până unde?

Accelerat 201 Accelerat 203 Motor 2015 Personal 2001 Motor 3017

i Personal 2003

1 0.03 1 7.00 J

1 18.65 1

3 ii 0 06 2 7.2 - 0 8.50 3 ¡ 1 3 03 - i 1434 4 K 18.59

Arad-Tarta Arad

Turda-Siap Arad-Tnifc

la Teie» Arad-Tsrda

B ! a | — C o r o iu CSsroiu—Blal

Felul şi Nr. 1 t r e n u l u i

Pleacă

Personal Sul 1 3125

Motor 31.23 31.27

6 15 13.20 9.09

19.30

Felul şi Nr. t r e n u l u i 3122

3126 Personal

Motor 31.24 31,28

So­te;»

743 12.» 1S.1' 23«

Legături de t r e n cu Dela Bla j la Slbla

Blaj, pleacă: 4,12 8,23 Copşa-Mică, soseşte: 4,53 9,16 Copşa-Mică, pleacă: 6,45 14,10

Sibia, soseşte : 8.12 15.50

Dela Sibiu la Blaj Sibiu, p icată: 3.09 10,06

Copşa-Mică, soseşte: 4 3 0 I M 2

Copşa-Mică, pleacă: 6.25 Blaj, soseşte: 7.00

Sibiul

17,07 J * 19,37 21,09 an»

16,04 I7,3fi

12,17 12,38

18,11 *g 18,55 &

014 . f | ii aia a'»'

înştiinţare: ££$£¿#$1 îoste membrele ei , că în 10 * « n " " r l e

( 2 - s ) ţinea adunare g e n e r a *