Fundamentarea şi realizarea veniturilor

bugetare

Coordonator: Conf. Univ. Dr. Gabriel A. Ştefura Student:

-2007-

Fundamentarea şi realizarea veniturilor bugetare la S.C.”X”

S.R.L.

2

Cuprins

Cap. I. Organizare şi funcţionalitate la S.C.”x”S.R.L. ;

Cap. II. Fundamentarea veniturilor bugetare la S.C.”x”S.R.L.;

Cap. III. Realizarea veniturilor bugetare;

3

Cap. I. Organizare şi funcţionalitate la S.C.”Kiltconf

Impex”S.R.L.

1.1Scurt istoric

Firma S.C.”TOP DESIGN”S.R.L. din com. Deleni, judeţul Iaşi s-a înfiinţat

în anul 1999 şi şi-a început activitatea prin înfiinţarea unei secţii de producţie prestări, confecţii

echipamente de protecţie.Asociat unic fiind Creangă Sorin.

Activitatea a început prin amenajarea unui spaţiu, respectiv a unei secţii de croitorie şi

s-a construit o clădire cu două camere din care una pentru secţie şi cealaltă pentru depozitarea

materiilor prime, a materialelor şi a produselor finite, racordarea la toate utilităţile necesare bunei

desfîşurări a activităţii. Următorul pas a fost achiziţionarea a două maşini de cusut şi angajarea a

două persoane cu pregătire în domeniul croitoriei. Pasul următor a fost căutarea de potenţiali

clienţi pentru desfacerea produselor realizate în secţie. Au fost găsite solicitări la diverse firme

din judeţul Iaşi precum şi în judeţul Vaslui. Pentru materiile prime necesare producţiei au fost

căutaţi furnizori cu precădere direct de la societăţi de producţie pentru a fi evitaţi intermediarii

care ar fi majorat costul materiilor prime, influenţând astfel costul materiilor prime şi a costului

de producţie care ar fi avut influenţă directă asupra preţului de livrare şi direct asupra găsirii

principalilor beneficiari, luând în calcul cooncurenţa şi preţurile de pe piaţa produselor fabricate.

Calitatea produselor, preţul de livrare corectitudinea şi prmptitudinea în respectarea

contractelor au făcut ca solicitarile din partea clienţilor să fie mai mari lucru care a dus la

necesitatea dezvoltării secţiei prin mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionare şi a altor

utilaje performante, angajarea suplimentară de personal şi înfiinţarea unui departament de

Marketing. Calitatea produselor fabricate de S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L. precum şi concurenţa

zonală slabă în domeniul producţiei echipamentelor de protecţie atât textile cât şi din piele

(folosite în domeniul sudurii) a determinat ca rezultatele firmei sa fie mereu pozitive şi

crescătoare. Pentru eficientizarea activităţii au fost procurate două mijloace de transport mărfuri

şi materiale de capacitate 2 tone în vederea eliminării costurilor prin prestarea serviciilor de

aprovizionare şi desfacere de către alte firme.

4

1.2. Obiectul de activitate

S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L este societate comercială cu răspundere limitată, cu

asociat unic, persoană juridică română, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile

române şi statutul societăţii.

Conform statutului propriu şi clasificării CAEN, obiectul principal de activitate al

societăţii este:

Activitatea principală: fabricarea obiectelor de îmbrăcăminte, cod 1810

“Fabricarea de articole de îmbrăcăminte de piele şi înlocuitori”.

Obiectele secundare de activitate sunt cele prevăzute în actul adiţional . Prin voinţa

asociatului unic, obiectul de activitate al societăţii poate fi modificat prin restrângerea sau

extinderea sa, cu respectarea prevederilor legale.

1.3.Capitalul social

Capitalul social total subscris este în valoare de 200 lei aport în numerar şi se divide

în 20 de părţi sociale, fiecare cu o valoare nominală de 10 lei.

Asociatul unic va deţine în totalitate 20 părţi sociale în valoare de 10 lei, reprezentând

100% din capitalul social. Aportul în numerar este în valoare de 200 lei depuşi în contul societăţii

cu titlu de capital social, care poate fi modificat prin voinţa asociatului unic, cu respectarea

normelor legale. Capitalul social poate fi majorat, pe baza hotărârii asociatului unic o dată sau de

mai multe ori, prin crearea de părţi sociale noi reprezentând aport propriu în natură sau în

numerar.

Dacă mărimea capitalului social se face prin aport în natură, asociatul unic va dispune

efectuarea unei expertize pentru evaluarea acestui aport. După depunerea raportului de expertiză,

asociatul unic poate hotărî mărirea capitalului social. Hotărârea trebuie să cuprindă descrierea

aportului în natură, numele persoanei care îl efectuează şi numărul de părţi sociale

corespunzătoare aportului. Părţile sociale nou constituite vor fi subscrise în totalitatea lor, libere

de orice sarcini.

Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi nu pot fi grevate de datorii

sau alte obligaţii personale şi sunt indivizibile. Asociatul unic este răspunzător până la

5

concurenţa sumei reprezentând părţile sociale care le posedă. Cesiunea parţială sau totală a

părţilor sociale către terţi se poate face pe baza hotărârii asociatului unic. Cesionarea părţilor

sociale se înregistrează la Registrul Comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii. Cesiunea

părţilor se face prin act autentic sau prin dare de dată certă. Pentru a fi opozabile societăţii şi

terţilor, actele trebuie să fie autentificate sau cu dare de dată certă, publicate în Monitorul Oficial

şi în scrise în Registrul Comerţului.

Prin efectul acceptării succesiunii, transmiterea părţilor sociale care au aparţinut

asociatului unic decedat, se produce de plin drept către moştenitorii săi legali sau testamentari,

care vor dobândi calitatea de asociaţi. În cazul în care există moştenitori minori, reprezentarea lor

în societate se va face conform legii.

1.4.Conducerea şi administrarea societăţii

Conducerea societăţii se realizează prin asociatul unic, care are următoarele atribuţii:

- să aprobe bilanţul şi să stabilească repartizarea beneficiului net;

- să desemneze pe administratori, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea

lor;

- să decidă urmărirea administratorilor pentru daunele pricinuite societăţii,

desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;

- să modifice actul constitutiv.

Deciziile asociatului unic se consemnează într-un proces verbal în registrul societăţii

ce este numerotat, sigilat şi parafat.

Administrarea societăţii se face tot de către asociatul unic, în cazul în care nu a numit

unul sau mai mulţi administratori.

Societatea trebuie să ţină prin grija administratorului, un registru al societăţii în care

se vor înscrie numele şi prenumele asociatului, domiciliul, aportul la capitalul social, transferul

părţilor sociale sau alte modificări privitoare la acestea.

Administratorii (administratorul) sunt solidari răspunzători faţă de societate pentru:

- realitatea vărsămintelor;

- existenţa reală a dividendelor plătite;

- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;

6

- exacta îndeplinire a hotărârilor asociatului unic;

- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun.

Reprezentarea şi administrarea societăţii comerciale se realizează de către

administratori în limitele competenţei stabilite de asociatul unic. Administratorul poate înfiinţa

puncte de lucru, în limita împuternicirii acordate de către asociat. Societatea este administrată

nelimitat cu puteri depline de administrare şi reprezentare de Creangă Sorin, care îndeplineşte

condiţiile legii pentru calitatea de administrator, acesta luând decizii în unanimitate.

1.5.Activitatea şi durata societăţii

Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie al

fiecărui an. Primul exerciţiu va începe la data constituirii societăţii. Angajarea personalului

societăţii se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare. Amortizarea fondurilor fixe se stabileşte

prin aplicarea normelor de amortizare asupra valorilor de amortizare a fondurilor fixe.

Societatea va întocmi bilanţul şi contul de profit şi pierderi, va ţine evidenţa

activităţilor economico-financiare, conform dispoziţiilor legale. Beneficiul societăţii se stabileşte

prin bilanţul aprobat de asociatul unic. Din beneficiile societăţii se va prelua în fiecare an cel

puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă până ce acesta va atinge minimum a cincea parte

din capitalul social. Plata efectivă a beneficiului se face cu respectarea prevederilor legale.

Societatea va putea înfiinţa sucursale, filiale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea

unităţi în ţară sau în străinătate, pe baza hotărârii asociatului unic şi cu respectarea prevederilor

legale. Durata de funcţionare a societăţii este în continuare nelimitată.

1.6. Dizolvarea societăţii

Au ca efect dizolvarea societăţii:

7

- trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;

- imposibilitatea realizării obiectului societăţii ;

- declararea nulităţii societăţii;

- hotărârea asociatului unic;

- hotărârea tribunalului, la cererea oricărei persoane interesată, precum şi a

Oficiului Naţional al Registrului Comerţului;

- falimentul;

- alte cauze prevăzute de lege sau de modificările actului constitutiv în cauză.

Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect

faţă de terţi numai după trecerea de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţii, în caz

contrar va fi personal şi solidar răspunzător pentru operaţiile pe care le-a întreprins. Dizolvarea

societăţii cu asociat unic atrage transmiterea universală a patrimoniului societăţii către asociatul

unic, fără lichidare.

Transmiterea patrimoniului are loc şi societatea îşi încetează existenţa la următoarele

date:

- dacă nu s-a făcut opoziţie, pe data expirării termenului de introducere a opoziţiei;

- dacă s-a făcut opoziţie, pe data la care a devenit irevocabilă hotărârea de

respingere a opoziţiei sau, după caz, hotărârea prin care se constată că societatea

sau asociatul unic a plătit datoriile ori a oferit garanţii acceptate de creditori sau a

convenit cu aceştia un aranjament pentru plata datoriilor.

1.7.Fuziunea şi divizarea societăţii

Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de către asociatul unic. Bilanţul întocmit cu

această ocazie va fi depus o dată cu cererea de înscriere a hotărârii de fuziune la Registrul

Comerţului, pentru a fi menţionat în registru.

Administratorul societăţii este obligat în caz de fuziune sau divizare să pună la

dispoziţia asociatului:

- proiectul de fuziune;

- darea de seamă a administratorilor, în care se va preciza şi raportul de schimb al

părţilor sociale;

- bilanţul contabil de fuziune;

8

- evidenţa contractelor cu valoare de peste 5000 ron în curs de executare şi

repartizarea lor între societăţile beneficiare.

Proiectul de fuziune sau divizare vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul

Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor.

Creditorii societăţii care fuzionează sau se divide, având o creanţă anterioară

publicării proiectului de fuziune sau de divizare, pot face opoziţie în termen de 30 de zile de la

data publicării în Monitorul Oficial.

Opoziţia suspendă executarea fuziunii sau divizării până la rămânerea definitivă şi

irevocabilă a sentinţei judecătoreşti.

Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:

- în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la data înregistrării în

Registrul Comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele;

- în celelalte cazuri, la data înscrierii în Registrul Comerţului a menţiunii privind

majorarea capitalului social al societăţii absorbante.

1.8. Funcţionalitate la S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L

Funcţiile S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L:

o Financiar-contabilă

o Cercetare şi dezvoltare

o Comercială

o Personal

Funcţia financiar-contabilă

1)Funcţia financiară:

Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei financiare, S.C.”Kiltconf

Impex”S.R.L are în limita legislaţiei în vigoare următoarele atribuţii:

- elaborează bugetul întreprinderii, instrument de bază al conducerii şi planificării

financiare şi al asigurării echilibrului financiar;

- stabileşte indicatorii de eficienţă economică, preţurile, tarifele şi costurile (plan,

preţ, cost) pentru prestări servicii, produse, etc.;

9

- efectuează analize economice în domenii de importanţă deosebită pentru

societatea comercială, răspunzând de punerea în valoare cu maxima eficienţă a

resurselor materiale şi umane de care aceasta dispune, de elaborare a programelor

de măsuri vizând îndeplinirea indicatorilor de eficienţă;

- asigură crearea resurselor financiare pentru acoperirea costurilor de prestări

servicii şi comercializare, pentru desfăşurarea normală a activităţii economice,

pentru constituirea fondurilor proprii, rambursarea creditelor bancare şi plata

dobânzilor aferente şi menţinerea echilibrului între venituri şi cheltuieli;

- asigură executarea întocmai a bugetului întreprinderii precum şi efectuarea plăţii

la termen şi a cuantumului datorat a impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului

statului;

- organizează şi exercită control financiar preventiv şi control gestionar de fond

asupra gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti;

- urmăreşte capacitatea de plată a întreprinderii şi adoptă măsuri pentru realizarea

acesteia.

Compartimentul financiar, subordonat direcţiei financiar-contabile, asigură

îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul planificării şi urmăririi

indicatorilor financiari, finanţarea investiţiilor, cercetări ştiinţifice, comerţul exterior, decontări

prin numerar si virament, exercitarea obligaţiilor faţă de bugetul statului.

În activitatea sa întocmeşte proiectul programului financiar şi urmăreşte, după

aprobare, îndeplinirea indicatorilor cuprinşi în aceasta, efectuează calcule de fundamentare a

indicatorilor financiari, de determinare a fondurilor financiare necesare desfăşurării ritmice a

activităţii de prestare a serviciilor, şi gospodărirea acestora în condiţii de eficienţă maximă.

Compartimentul Financiar are atribuţii şi răspunderi în următoarele domenii:

- planificare financiară;

- urmărirea indicatorilor financiari;

- decontări prin virament şi numerar;

- finanţarea investiţiilor, cercetărilor ştiinţifice şi comerţului exterior.

Principalele relaţii

Transmite dări de seamă statistice şi bilanţuri pentru activitatea proprie;

1

Primeşte indicaţii şi instrucţiuni metodologice de complementare;

Transmite planuri de control pentru coordonare şi raportare de activitate;

Primeşte indicaţii de lucru specifice;

Transmite propuneri pentru planuri de credite, de casă, de finanţare şi creditare, etc.;

Primeşte extrase de cont şi documente din relaţiile cu clienţii şi furnizorii, sume în

numerar, etc.;

Transmite spre aprobare programul şi indicatorii planului financiar, proiectele planurilor

de credite, informări şi raportări asupra situa, informări şi raportări asupra situaţiei

financiare, etc.;

Primeşte avize, aprobări indicaţii şi dispoziţii de lucru, etc.;

Transmite date privind elaborarea şi aplicarea studiilor de organizare specifice, mijloacele

financiare necesare perfecţionării pregătirii personalului propriu, date privind fluctuaţia şi

starea disciplinară a acestuia, etc. primeşte studii de organizare elaborate spre a fi

aplicate, relaţii privind sistemul de salarizare, programul de pregătire personal, etc.;

Transmite propuneri de măsuri privind reintroducerea în circuitul economic a stocurilor

supranormative sau disponibile, etc. Primeşte situaţia stocurilor supranormative,

elemente necesare elaborării programului financiar, documente de decontare, relaţii

privind derularea contractelor cu furnizorii, etc.;

Transmite situaţiile refuzurilor la plată a facturilor cu produse expediate din motive de

calitate, etc. Primeşte situaţia produselor declasate, a rebuturilor şi remanierilor,

informaţii asupra modului de soluţionare a reclamaţiilor de calitate, etc.;

Transmite documentele ce urmează a fi prelucrate pe calculator. Primeşte rezultatele

prelucrării;

Transmite propuneri privind ritmicitatea prestărilor de servicii, creşterea eficienţei

acestora, etc.

DIAGRAMA DE RELAŢII

1

2)Funcţia contabilă:

Direcţia Judeţeană de Statistică

Bănci Finanţatoare

Ministerul Finanţelor Publice

Conducerea societăţii

Compart.Financiar

Compartiment Contabilitate

Departament Resurse Umane

Compartiment Informatică

Compartiment Aprovizionare

Compartiment Controlul Calităţii

Alte compartimente

1

Pentru înfăptuirea cu eficienţă maximă a activităţii contabile se impune organizarea

corespunzătoare a Compartimentului Contabilitate.

Compartimentul Contabilitate, subordonat direcţiei financiar-contabile, este

instrumentul care asigură societăţii comerciale cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi a

rezultatelor economice obţinute.

Obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a

serviciilor şi bunurilor cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare,

drepturile şi obligaţiile societăţii comerciale, precum şi mişcările şi modificările intervenite în

urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de

aceasta. Astfel compartimentul contabilitate din cadrul S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L are

următoarele atribuţii:

- organizarea contabilităţii ca instrument principal de cunoaştere şi control al

patrimoniului şi a rezultatelor obţinute;

- asigură ca obiectul contabilităţii să-l constituie reflectarea în expresie bănească a

serviciilor şi bunurilor cu potenţial economic, disponibilităţi băneşti, titluri de

valoare, drepturile şi obligaţiile societăţii comerciale, precum şi mişcările şi

modificările survenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile,

veniturile şi rezultatele obţinute de aceasta;

- întocmeşte lunar balanţa de verificare în scopul controlării înregistrării corecte în

contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;

- efectuarea obligatorie a inventarierii generale a patrimoniului cel puţin o dată pe

an, pe parcursul funcţionării sale, cu excepţia cazurilor fuzionării sau încetării

activităţii, când inventarierea se face la datele producerii acestora, excepţia de la

regula inventarierii obligatorii anuale aprobându-se de Ministerul Finanţelor;

- evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii şi reflectarea acestora în

bilanţul contabil, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanţelor;

- întocmirea bilanţului contabil ca document oficial de gestiune a societăţii

comerciale, astfel încât aceste să dea o imagine completă a patrimoniului, a

situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute, conform modelului emis de

Ministerul Finanţelor. Un exemplar al bilanţului contabil se depune până la data

stabilită de Ministerul Finanţelor de societatea comercială la Direcţia Judeţeană a

Finanţelor Publice. Un alt exemplar se depune la Oficiul Registrului Comerţului.

Pentru verificarea calculării şi regularizarea cu bugetul de stat şi cu bugetele

locale, după caz, a veniturilor cuvenite acestora potrivit legii, societatea

1

comercială va depune lunar, la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene,

situaţia privind rezultatele financiare şi obligaţiile fiscale, conform modelului şi la

termenele stabilite de Ministerul Finanţelor;

- execută lucrări de evidenţă contabilă în condiţiile sarcinilor din lege, dispoziţii ale

organelor superioare şi cele ale conducerii societăţii comerciale cu programe e

prelucrare automată a datelor pe calculator şi utilizând dotarea tehnică specifică

existentă;

- efectuează analize în vederea luării de decizii în cazul în care se constată

depăşirea costurilor planificate, înregistrarea cheltuielilor neeconomicoase de

orice natură, abaterile nefavorabile de la planul cheltuielilor administrativ-

gospodăreşti şi aplică măsuri menite să înlăture astfel de fenomene ce afectează

rentabilitatea serviciilor şi mărimea profitului anual al societăţii comerciale.

Compartimentul contabilitate exercită atribuţiile prevăzute mai sus, cât şi altele cu

caracter specific, ce decurg din actele normative în vigoare sau dispuse de conducerea

S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L

Principalele relaţii

Transmite documente contabile pentru prelucrare automată pe calculator;

Primeşte documente cu rezultatele prelucrării automate;

Prezintă Consiliului de Administraţiei (administratorului) al societăţii bilanţul şi balanţele

analitice pentru aprobare, documentaţii de scădere din gestiune, inventar, informări

privind indicatorii contabili;

Primeşte dispoziţii, decizii şi aprobări referitoare la activitatea de evidenţă contabilă a

patrimoniului;

Prezintă Consiliului de Administraţie (administratorului) date contabile privind prestarea

serviciilor, nivelul stocurilor, informaţii privind patrimoniul societăţii comerciale;

Transmite date contabile pentru analiza situaţiei economico-financiare şi despre situaţia

patrimoniului societăţii comerciale;

Primeşte indicatori financiari, extrase de cont şi alte documente din relaţiile cu clienţii şi

furnizorii;

1

Transmite situaţia stocurilor supranormative, a consumurilor de produse, situaţia

patrimoniului din dotare;

Primeşte documente primare privind mişcarea valorilor materiale, inventare, documente

de casare;

Transmite situaţii contabile privind prestarea de servicii şi comercializarea de produse,

inventare patrimoniu;

Transmite situaţii contabile privind cheltuielile efectuate pe mijloace de transport,

inventarierea mijloacelor fixe;

Primeşte documente privind serviciile efectuate de terţi, consumurile de materiale şi

prestaţiile efectuate;

Transmite nivelul cheltuielilor efectuate, preţurile la materiale şi piese de schimb;

Primeşte comenzile de piese de schimb şi utilaje, nivelul de utilităţi, alte informări privind

cheltuielile efectuate cu planul de repartiţii;

Transmite situaţii contabile privind activităţi specifice compartimentului;

Primeşte informaţii şi date necesare a fi înregistrate contabil.

DIAGRAMA DE RELAŢII

1

Conducereasocietăţii

Compartiment

Contabilitate

Compartiment

financiar

Compartiment

aprovizionare

Compartiment

Resurse Umane

Compartiment

Vânzări

Compartiment

Inginerie, Investiţii

Alte

Compartimente

1

Compartimentul Salarizare, subordonat direcţiei financiar-contabile, asigură

îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul salarizării personalului şi

acordarea celorlalte drepturi băneşti cuvenite acestuia.

În activitatea sa poartă răspunderea asupra legalităţii şi exactităţii calculelor

drepturilor de salarii, concedii de odihnă, medicale, sporuri, premii pentru investiţii şi inovaţii,

etc., procurarea de mărfuri în rate, chirii şi alte asemenea reţineri prin acte legale în vigoare. De

asemenea răspunde de întocmirea tuturor lucrărilor impuse de actele normative în vigoare privind

impozitul pe venitul global, calculul şi virarea impozitului la bugetul statului, calculul, reţinerea

şi virarea pensiei suplimentare, ajutor de şomaj, contribuţia pentru fondul de sănătate, calcularea

şi virarea tuturor fondurilor specifice datorate de unitate conform legislaţiei în vigoare, precum şi

documentele de justificare şi dimensionare a fondurilor ridicate din bancă.

Principalele relaţii

Transmite corespondenţa asupra modului de reţinere de la salariaţi a sumelor de plată

pentru serviciile de care au beneficiat;

Primeşte contracte pentru serviciile prestate salariaţilor societăţii comerciale;

Transmite dări de seamă statistice specifice;

Primeşte indicaţii şi norme metodologice de completare;

Transmite situaţia salariaţilor societăţii la C.A.S.S., care cuprinde codul numeric personal

al fiecărui salariat, cât şi ale persoanelor aflate în întreţinere, conform dosarelor de

impozit pe venitul global, în vederea obţinerii carnetelor de sănătate şi a vignetelor, după

prevederile legislaţiei în vigoare;

Primeşte şi răspunde de distribuirea vignetelor ridicate de la C.A.S.S.;

Transmite rapoarte şi informări privind salarizarea şi alte drepturi de personal;

Primeşte avize, aprobări şi dispoziţii de lucru;

Transmite date şi informaţii privind fondul de salarii consumat pentru plata muncii;

Primeşte informaţii privind mărimea fondului de salarii necesar acordării drepturilor

băneşti ale salariaţilor societăţii, stabilit prin bugetul de venituri şi cheltuieli;

Transmite date şi informaţii privind consumul de fond salarii pentru plata drepturilor

băneşti ale personalului societăţii comerciale;

Primeşte informaţii şi acte normative în vigoare privind drepturile de salarizare ala

personalului societăţii comerciale;

1

Transmite date privind fondul de salarii consumat, cât şi cu privire la fondurile speciale,

pentru a fi înregistrate în evidenţa contabilă;

Primeşte informaţii privind înregistrarea în evidenţa contabilă a fondului de salarii

consumat pentru plata drepturilor băneşti ale salariaţilor societăţii comerciale, cât şi a

fondurilor speciale;

Transmite informaţii privind plata drepturilor băneşti ale personalului;

Primeşte documente legale privind salarizarea, prezenţa la lucru, acordarea altor drepturi

băneşti personalului, etc.;

Transmite documentele şi datele necesare calculului drepturilor băneşti ale personalului

pe calculator;

Primeşte statele de plată şi alte documente cu determinarea drepturilor băneşti, etc.

1

DIAGRAMA DE RELAŢII

BănciD.M.P.S., C.A.S.S.

Unităţi prestatoare De servicii

Direcţia judeţeană De statistică

Conducereasocietăţii

Compartiment

Salarizare

Departament Resurse Umane

CompartimentContabilitate

Compartiment financiar

Compartiment Informatică

Alte

compartimente

1

Funcţia de cercetare-dezvoltare

Această funcţie are ca obiectiv să planifice şi să administreze „inovaţia” şi „invenţia”

în întreprindere.

Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei de cercetare-dezvoltare S.C.”Kiltconf

Impex”S.R.L are, prin intermediul compartimentului cercetare-dezvoltare, în limita legislaţiei în

vigoare, următoarele atribuţii:

Elaborează programele anuale şi de perspectivă pentru obiective de proiectare, dezvoltare

tehnologică, retehnologizare, modernizare, dezvoltare prin investiţii;

Încheie contracte, în condiţiile legii, cu unităţi de cercetare tehnologică, societăţi de

proiectare şi realizare de investiţii, pentru realizarea obiectivelor cuprinse în programele

adoptate;

Asigură experimentarea şi aplicarea în producţie a rezultatelor cercetărilor încheiate în

scopul reducerii duratei de cercetare-proiectare şi obţinerii de profituri maxime prin

utilizarea de tehnologii noi şi proiectate cu înalte randamente, creşterea capacităţii de

producţie prin modernizarea şi dezvoltarea prin investiţii;

Asigură în teren, împreună cu societăţile de specialitate, documentaţiile tehnico-

economice necesare realizării investiţiilor şi reparaţiilor capitale şi încheie contracte de

antrepriză pentru executarea acestora şi întocmeşte în colaborare cu furnizorii, grafice

pentru livrarea utilajelor, corelat cu graficele de eşalonare a instalaţiilor şi cu termenele de

punere în funcţiune stabilite;

Urmăreşte realizarea obiectivelor de investiţii şi răspunde de punerea în funcţiune la

termen, în condiţii de siguranţă şi la indicatorii tehnico-economici stabiliţi; organizează şi

aprobă recepţia lucrărilor de investiţii, ai căror indicatori tehnico-economici intră în

competenţa sa de aprobare;

Asigură organizarea pe baze ştiinţifice a activităţii de conducere prin efectuarea şi

aplicarea de studii privind perfecţionarea structurii organizatorice, raţionalizarea

sistemului informaţional, implementarea sistemului informaţional, implementarea şi

prelucrarea automată a datelor pe calculator, optimizarea fluxurilor de fabricaţie şi

aplicarea metodelor moderne şi eficiente de organizare a activităţii auxiliare de întreţinere

şi reparaţii, încărcări, descărcări, depozitare, transport intern, etc.

2

Funcţia comercială

Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei comerciale, S.C.”Kiltconf

Impex”S.R.L are în limita legislaţiei în vigoare, următoarele atribuţii:

- elaborează necesarul produselor de aprovizionat şi încheie contracte economice de

lungă durată, anuale sau pe perioade mai scurte, urmăreşte şi răspunde de realizarea

lor, ia măsuri pentru încadrarea şi respectarea normelor de consum aprobate;

- efectuează recepţia calitativă şi cantitativă a materialelor, pieselor, în conformitate cu

normele în vigoare, asigurând depozitarea şi transportul intern al acestora, în condiţii

corespunzătoare;

- elaborează propuneri de norme de stoc pentru materiale consumabile, organizează

acţiuni de identificare, redistribuire şi valorificare imediată a stocurilor de materiale

consumabile, ia măsuri pentru preîntâmpinarea formării de stocuri supranormative;

răspunde de imobilizările de stocuri peste prevederile stabilite;

- elaborează propuneri pentru creşterea ritmicităţii serviciilor şi păstrarea lor la un

randament ridicat.

Funcţia de personal

Funcţia de personal este considerată ca o preocupare strategică, vitală pentru reuşita

întreprinderii. O funcţie modernă de personal trebuie să răspundă la cerinţele unor domenii cum

sunt: administrarea personalului, gestiunea personalului, comunicarea socială şi informarea,

condiţiile de muncă, relaţiile sociale, analiza climatului social.

Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei de personal, S.C.”Kiltconf

Impex”S.R.L are, în limita legislaţiei în vigoare, următoarele atribuţii:

- stabileşte necesarul de personal, programul de pregătire şi perfecţionare pe meserii şi

profile, în funcţie de necesităţi, organizează orientarea profesională, selecţionarea,

încadrarea şi promovarea acestuia potrivit cerinţelor pentru fiecare loc de muncă,

competenţei profesionale, în deplină concordanţă cu actele normative în vigoare;

- aplică formele de salarizare stabilite prin lege, regulamentul şi contractul colectiv de

muncă pe structuri de personal, categorii tarifare şi clase de calificare, corespunzător

2

nivelului de pregătire şi competenţă, a cerinţelor indicatoare tarifare de calificare, fişei

postului sau Regulamentului de Ordine Interioară şi complexităţii lucrărilor de

executat, funcţie de care se stabileşte şi nivelul de salarizare negociat;

- să acorde sporuri la salariile de bază (pentru condiţiile grele e muncă, nocive,

periculoase, ore de lucru suplimentare, exercitarea unei funcţii suplimentare de şef de

echipă, vechime de muncă), premii, concedii de odihnă plătite şi alte drepturi băneşti

în concordanţă cu legislaţia în vigoare;

- organizează timpul de muncă în cadrul societăţii comerciale în conformitate cu natura

şi specificul proceselor tehnologice, respectând prevederile legale privind durata

muncii pe zi şi acordarea pauzelor săptămânale, evidenţa prezenţei la lucru, munca

salariaţilor în conformitate cu structura organizatorică şi normele de muncă, funcţia,

specializarea şi competenţa profesională, urmărind modul de îndeplinire de către

acesta, sarcinile şi atribuţiile cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară, fişele

posturilor şi sfera de atribuţii corespunzătoare zonei de deservire, a normelor din

domeniul ordinei şi disciplinei muncii cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară

şi alte prevederi legale.

1.9.Relaţiile cu exteriorul

Relaţiile cu furnizorii

Pentru desfăşurarea normală a activităţii sale, societatea se aprovizionează materiale

şi utilaje din ţară şi din import.

Între furnizori şi societate s-a stabilit o bună colaborare fără să existe goluri în

aprovizionare cu materii şi materiale de la S.C. Vastex Vaslui, Iaşitex Iaşi, BMT România, S.C.

Vega S.R.L. ş.a., sau litigii în curs de soluţionare. Utilităţile sunt furnizate fără întreruperi,

neexistând probleme în alimentarea cu combustibil, energie electrică sau apă. Dintre furnizorii de

utilităţi amintim „e-on” Iaşi – pentru energie electrică.

Relaţiile cu clienţii

2

Principalii clienţi ai firmei sunt persoane juridice,atât din Judeţul Iaşi cât şi din

judeţele limitrofe, precum şi persoane fizice.

Relaţiile cu băncile comerciale

S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L are deschis cont la „BRD” sucursala Hârlău. Prin

intermediul acestei bănci se realizează vărsămintele aferente impozitelor şi taxelor datorate

bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor

speciale. Societatea are contractate credite de la „BRD” concretizate în cheltuieli curente sau

pentru investiţii.

Prin intermediul contului deschis la „BRD” se realizează şi plata sumelor datorate de

societate furnizorilor de materiale şi utilităţi. Stingerea obligaţiilor de plată faţă de aceştia se face

pe baza ordinelor de plată emise de societate şi transmise băncii. Prin intermediul băncii are loc

şi încasarea facturilor pentru serviciile prestate clienţilor.

De asemenea, prin intermediul băncii se realizează şi plata sumelor datorate

personalului, reprezentând salarii şi alte drepturi cuvenite acestora.

Relaţiile cu Trezoreria Finanţelor Publice

Relaţiile societăţii cu Trezoreria oraşuli Hîrlău sunt generate de obligativitatea

prelevării la dispoziţia statului a diferitelor impozite şi taxe. S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L are

datoria de a calcula şi de a vărsa la termen veniturile bugetare.

Pentru impozitul pe profit, la nivelul societăţii se întocmeşte declaraţia de impunere a

impozitului pe profit, declaraţie ce trebuie să cuprindă datele necesare justificării sumelor

datorate.

Pentru impozitul pe salarii se depune la Administraţia Financiară o dare de seamă

privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată, societatea întocmeşte şi depune lunar

„Decontul TVA” la Administraţia Financiară a oraşului Hîrlău

Pentru impozitele şi taxele locale pentru mijloacele de transport, clădiri, terenuri,

Administraţia Financiară realizează calculul obligaţiei de plată pe baza situaţiei patrimoniale a

2

întreprinderii. După stabilirea obligaţiei de plată, Administraţia Financiară înştiinţează societatea

privind impozitele şi taxele locale datorate.

Plata impozitelor şi taxelor datorate către bugetul statului şi bugetele locale se

realizează prin ordine de plată. Pe baza ordinelor de plată „BRD” virează din contul societăţii în

contul Trezoreriei sumele reprezentând impozitele şi taxele datorate.

Relaţiile cu celelalte organe fiscale

Relaţiile societăţii cu organele fiscale are în vedere toate categoriile de instituţii ale

statului. Aceste relaţii privesc, în mod special, toate categoriile de impozite, taxe şi contribuţii

obligatorii pe care societatea le are de plătit către bugetul de stat şi bugetele locale.

Organele fiscale avute în vedere sunt: primăria, Administraţia Financiară, Casa

Judeţeană da Pensii, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Agenţia Judeţeană de Ocupare a

Forţei de Muncă, Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi.

a) Relaţiile cu Casa Judeţeană de Pensii : S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L. trebuie

să depună la această instituţie declaraţia privind evidenţa nominală a

asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către Bugetul Asigurărilor Sociale de

Stat.

b) La Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate societatea este obligată să

depună o situaţie a salariaţilor firmei în scopul determinării cuantumului

contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate.

c) La Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă firma depune

informări cu privire la oferta de locuri de muncă şi declaraţia privind

evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la Bugetul

Asigurărilor pentru Şomaj prin care se comunică fondul brut de salarii.

Odată cu această declaraţie firma mai depune şi o copie de pe statele de

plată atât pe suport clasic, cât şi în format electronic.

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă trebuie să transmită societăţii,

periodic, informări cu privire la cererea de locuri de muncă.

d) La Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi se depun contractele de muncă

pentru angajare, acte adiţionale privind majorare sau diminuare salarii,

declaraţia privind stabilirea comisionului, statele de salarii lunare precum

şi registrul de evidenţă al salariaţilor.

2

1.10. Structura şi evoluţia prelevărilor obligatorii la S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L

Situaţia veniturilor fiscale datorate de S.C.”PIM”S.R.L. Iaşi la bugetul statului, în perioada

2004 - 2006

Nr.

crt.Impozite, taxe, contribuţii

Anul2006 2005 2004

sume % sume % sume %1 Bugetul de stat

1.1 Impozitul pe profit 764 9,55 665 9,70 255 18,12

1.2 Impozitul pe venituri din salarii 647 8,09 434 6,34 380 27,02

1.3 Impozitul pe venituri din dividende 125 1,56 105 1,53 95 6,75

1.4 Taxa pe valoare adăugată 5855 73,23 5320 77,73 382 27,15

1.5 Taxe vamale 150 1,87 - - - -

1.6 Alte impozite şi taxe majorări 454 5,67 320 4,67 295 20,96

TOTAL 1 7995 100 6844 100 1407 100

2 Bugetul asigurărilor sociale de stat

2.2.1 Contribuţia angajatorului la fondul asigurărilor sociale de stat

7634 64,79 4869 62,10 531 51,05

2.2.2 Contribuţia angajatului la fondul asigurărilor sociale de stat

2710 23,.84 2092 26,68 225 21,63

2.2.3 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj

733 6,44 666 8,49 88 8,46

2.3.2 Contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj 288 2,53 214 2,73 196 18,86

TOTAL 2 11365 100 7841 100 1040 100

3 Bugetul asigurărilor sociale de sănătate

3.1 Contribuţia angajatorului la fondul de sănătate

1992 52,26 1549 51,96 175 64,10

3.2 Contribuţia salariaţilor la fondul de sănătate

1820 47,74 1432 48,04 98 35,90

TOTAL 3 3812 100 2981 100 273 100

4 Bugetul fondurilor speciale

4.1 Fondul special de asigurare pentru accidente de muncă şi boli prof.

203 30,95 133 39,70 11 23,40

4.2 Comision pentru completarea cărţilor de muncă

251 38,26 202 60,30 36 76,60

4.3

Fond pentru concedii şi indemnizaţii OUG 158/2005

202 30,79 - - - -

TOTAL 4 656 100 335 100 47 100

2

5 Bugetul local

5.1 Impozitul pe clădiri 602 20,28 515 19,08 480 18,97

5.2 Impozitul pe teren 410 13,82 395 14,64 370 14,63

5.3 Taxa asupra mijloacelor de transport 1750 58,96 1620 60,05 1560 61,66

5.4 Alte impozite şi taxe 206 6,94 168 6,23 120 4,74

TOTAL 5 2968 100 2698 100 2530 100

TOTAL GENERAL 26796 - 20699 - 5297 -

Structura prelevărilor veniturilor bugetare ale S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L către bugetele de stat în perioada 2004 – 2006

Categorii de bugete2006 2005 2004

Sume % Sume % Sume %

Bugetul de stat 7995 29.84 6844 33.07 1407 26.56

Bugetul asigurărilor

sociale de stat11365 42.41 7841 37.88 1040 19.64

Bugetul asigurărilor

sociale de sănătate3812 14.23 2981 14.40 273 5.15

Bugetul fondurilor

speciale656 2.45 335 1.62 47 0.89

Bugetul local 2968 11.07 2698 13.03 2530 47.76

TOTAL 26796 100 20699 100 5297 100

Potrivit situaţiei veniturilor fiscale datorate se observă ca în anul 2003 s-a înregistrat un

impozit pe profit de 13.015 lei. Acesta a crescut în anul 2004 la 14.642 lei şi a scăzut în anul

2005 la 13.320 lei (datorită unor cheltuieli mai mari suportate în 2005).

De asemenea, impozitul pe salarii a avut aceleaşi oscilaţii: 2003 – 5.430 lei; 2004 – 8.870 lei şi

2005 – 6.700 lei. Această situaţie a fost de terminată de fluctuaţia personalului care a marcat

activitatea societăţii comerciale.

În schimb taxa pe valoarea adăugată a fost marcată de un trend ascendent. Comparativ cu

anul 2003, fiind de 74.350 lei, nivelul ei a crescut la 109.300 lei în anul 2004 şi la 115.200 lei în

anul 2005. După cum se observă, în totalul prelevărilor către bugetul de stat, taxa pe valoarea

2

adăugată deţine ponderea cea mai semnificativă. Acest fapt este determinat de ponderea

serviciilor şi vânzărilor în activitatea societăţii comerciale.

În cei trei ani analizaţi, veniturile bugetare au cunoscut un trend crescător din 2003 până

în 2005.

2

2

2

Cap. II Fundamentarea veniturilor bugetare la S.C.”Kiltconf

Impex”S.R.L

2.1. Cadrul juridic de acţiune

Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial

nr.456/27.06.2002 corelată cu H.G. nr. 859/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind

metodologia de calcul a impozitului pe profit publicată în Monitorul Oficial nr. 640 din

28.08.2002;

Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind codul fiscal publicată în Monitorul Oficial

nr. 927 din 23 decembrie 2003;

Ordonanţa Guvernului nr. 183/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr.

571/2003 privind Codul fiscal;

Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 24/2005 privind modificarea şi completarea Legii

nr. 571 pe 2003 privind Codul fiscal;

Hotărârea Guvernului nr. 84/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului

fiscal.

2.2 Elemente tehnice comune şi specifice folosite în aşezarea şi perceperea

veniturilor bugetare

Impozitele şi taxele constituie, prin proporţie, arie de manifestare şi vechime, forma

principală a resurselor financiare publice. Ele au apărut încă din sclavagism, fiind considerate

primul element de finanţe publice, în măsura în care statul a trecut la prelevarea, cu caracter

obligatoriu, a unor venituri sau resurse private la dispoziţia sa, în formă bănească.

Conţinutul economic al impozitelor şi taxelor constă, deci, în procesele economice de

redistribuire, mai ales, a PIB, de la posesorii veniturilor către stat, în vederea acoperirii nevoilor

publice. Cum economia de piaţă se bazează pe administrarea resurselor în cadrul proprietăţii

private, procesele economice exprimate prin impozite sunt procese de repartiţie secundară, a

veniturilor şi, în mai mică măsură, a averilor acumulate de persoanele fizice şi juridice.

3

Procurarea resurselor financiare la dispoziţia statului sub forma impozitelor şi taxelor

presupune un ansamblu de elemente şi reglementări prin care se creează cadrul tehnico-

organizatoric şi operaţional pentru instituirea, aşezarea şi încasarea acestora.

Principalele elemente tehnice folosite în practicarea impozitelor şi taxelor sunt: subiectul,

suportatorul, obiectul, sursa, unitatea de impunere, cota impozitului, asieta.

Subiectul reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită, prin lege,

obligaţia de plată a impozitului. Din acest motiv, subiectul se mai numeşte şi plătitor. Tot pentru

a-l desemna pe subiect, este utilizat şi termenul de contribuabil, semnificând persoana fizică şi

juridică care, plătind impozitului, cedează părţi din veniturile sau averile sale sub formă de

impozite sau contribuţii obligatorii către stat.

Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta

efectiv impozitul plătit, în sensul cedării unei părţi din puterea sa de cumpărare, prin efectul de

diminuare a venitului sau averii sale (antrenat de plata impozitului). Acesta mai este cunoscut şi

sub denumirea de destinatar al impozitului, adică cel căruia îi este destinată sarcina fiscală.

Obiectul impozitului este cunoscut şi sub denumirea de materie impozabilă,

reprezentând valori sub diferite forme ale veniturilor şi averilor sau activităţi aducătoare de valori

ce intră sub incidenţa impozitării. În sistemele moderne de impunere, obiectul impozitului îl

constituie, mai ales, veniturile realizate sub diverse forme (salarii, profituri etc.), respectiv averile

sub forma bunurilor de orice fel deţinute în proprietate sau supuse unor tranzacţii, inclusiv activul

net al întreprinderilor etc.

Sursa impozitului desemnează substanţa sau valoarea din care se preia sau se suportă

impozitul, presupunând o diminuare a ei.

Unitatea de impunere este concretizată prin unitatea de măsură în baza căreia se

dimensionează materia impozabilă. Astfel, în cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere se

confundă cu unitatea monetara a statului respectiv. În alte cazuri (terenuri, clădiri) unitatea de

impunere este însăşi unitatea de măsură în care se exprimă obiectul sau materia impozabilă.

Cota impozitului, cunoscută şi sub denumirea de cota de impozitare, exprimă mărimea

procentuală a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabilă, respectiv suma stabilită ca

impozit pe unitatea de măsură a obiectului respectiv.

Termenele de plată arată momentele la care trebuie să se plătească impozitul la

bugetul de stat sau bugetele locale. Termenele de plată depind de mărimea şi natura veniturilor şi

de momentul realizării lor. Neplata impozitului până la termenul stabilit antrenează obligaţia

contribuabilului de a achita dobânzi şi majorări de întârziere, calculate în funcţie de mărimea

impozitului ce trebuie vărsat la bugetul statului şi de durata întârzierii.

3

Asieta desemnează un ansamblu de modalităţi şi procedee tehnice folosite de organele

fiscale la aşezarea, calcularea, urmărirea şi încasarea impozitelor, respectiv reglementările prin

care se pune în aplicare realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori, asieta este definită sau

interpretată în sensul de bază de calcul a impozitului, tinzându-se a fi confundată cu materia

impozabilă sau obiectul impozitului.

2.3 Calcule şi fundamentări pe principalele categorii de venituri bugetare

Impozitul pe veniturile persoanelor juridice

Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică asupra beneficiului obţinut din

desfăşurarea unei activităţi economice.

Subiecţii acestui impozit sunt întreprinderile, organizaţiile, asociaţiile de persoane,

societăţile de persoane şi societăţile de capital. Cota de impunere a impozitului pe profit este de

16%

Profitul impozabil este un profit real, stabilit pe baza datelor contabile ce pot fi controlate

de organele fiscale, care îl pot corecta. Determinarea profitului brut se face luând în considerare

trei elemente: profitul brut al activităţii de bază, profitul din activităţi auxiliare şi anume câştiguri

de capital (financiare). Profitul impozabil se determină pe baza relaţiei:

PI= PB – Vni + CN, unde

PB – profitul brut

Vni – Venituri neimpozabile (contribuţii pentru constituirea unor fonduri speciale,

unele venituri etc.)

CN – cheltuieli nedeductibile (de regulă cheltuieli care nu sunt aferente realizării

veniturilor şi cheltuieli ce depăşesc anumite limite legale).

Cheltuielile nedeductibile sunt:

- amortizarea peste limitele stabilite în O.G. nr. 183/2004.

- amenzile sau penalităţile datorate către autorităţile române sau străine

- cheltuielile ocazionale de mese, cadouri, distracţii şi alte asemenea care depăşesc limitele

prevăzute de legea bugetară anuală pentru acţiunile de protocol, reclamă şi publicitate

3

- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor peste limita

legala cu excepţia fondului de rezervă, în limita a 5% din profitul contabil anual, până ce acesta

depăşeşte 20 % din capitalul social

- sumele care depăşesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare

anuale;

- cheltuielile de sponsorizare care depăşesc limita a 5% din profitul impozabil;

- cheltuielile cu dobânzile care depăşesc suma maximă egală cu suma venituri ale acestora.

Veniturile neimpozabile sunt:

- veniturile din dividendele încasate de contribuabili de la o persoană juridică română;

- veniturile înregistrate în avans aferente anilor fiscali următori;

- aportul la capitalul social al unei persoane juridice depus de o persoană fizică sau juridică.

Societatea „PIM”S.R.L. are următoarele obligaţii:

- la efectuarea de plăţi lunare în avans în cuantum de 1/12 din impozitul pe profit aferent anului

fiscal precedent actualizat la inflaţie până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare;

- să depună declaraţia de impunere privind impozitul pe profit pe anul fiscal precedent la organul

fiscal în raza căruia îşi au sediul, până la data de 15 mai, inclusiv, a fiecărui an, dată până la care

trebuie plătit şi impozitul declarat.

Calculul impozitului pe profit:

TOTAL PROFIT BRUT = 7.564.800 lei

- cheltuieli deductibile = 898.750(-)

- cheltuieli nedeductibile = 977.380(+)

CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE

- Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi = 120.000 lei;

- Cheltuieli de reclamă şi publicitate = 500.500 lei;

- Cheltuieli cu sponsorizările = 380.500 lei.

TOTAL CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE = 977.380 lei.

VENITURI NEIMPOZABILE

- Aport la capital social = 585.000 lei;

- Venituri înregistrate în avans = 459.000 lei;

- Venituri din dividende = 371.000 lei.

TOTAL VENITURI NEIMPOZABILE = 1.415.000 lei.

3

PROFIT IMPOZABIL = 7.564.800 – 1.415.000 + 977.380 = 7.127.180 lei;

IMPOZIT PE PROFIT = 7.127.180 * 16% = 1.140.348,8.

Notă: Suma profitului este fictivă.

Impozitele indirecte

Impozitele indirecte se definesc prin incidenţa indirectă pe care o au aceste impozite în

raport cu suportatorii sarcinii fiscale. În acest sens este de remarcat faptul că plătitorul unui

impozit indirect diferă, de regulă, de suportatorul efectiv al sarcinii fiscale. Sumele plătite ca

impozite indirecte de către agenţii economici sunt recuperate, prin preţurile de vânzare ale

bunurilor, de la utilizatorii finali, care sunt şi suportatorii sarcinii fiscale.

Principalele forme ale impozitelor indirecte sunt:

- monopolurile fiscale

- taxele vamale

- taxe de înregistrare şi de timbru.

Taxa pe valoarea adăugată

Ca impozit general pe consum, care se stabileşte cu ocazia operaţiunilor privind transferul

bunurilor şi serviciilor prestate cu plată sau asimilate acestora, taxa pe valoarea adăugată se

caracterizează prin:

- caracter universal, deoarece se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor din economie;

- transparenţă (permite cunoaşterea exactă a mărimii obligaţiei de plată ce revine fiecărui

subiect);

- randament fiscal ridicat (are o bază largă de aplicare);

- neutralitate, deoarece mărimea sa rămâne independentă de numărul verigilor din circuitul

economic al unui produs.

Taxa pe valoarea adăugată a înlocuit, în majoritatea ţărilor, impozitul pe cifra de afaceri

brută, fiindu-i recunoscute multiple avantaje ce decurg din modul specific de aşezare al acestui

impozit, şi anume:

- prin utilizarea taxei pe valoarea adăugată statul are posibilitatea de a mobiliza resurse financiare

într-un termen mai scurt decât în cazul impozitului pe cifra de afaceri brută, deoarece taxa se

datorează din momentul livrării bunurilor şi emiterii facturii, şi nu din momentul încasării

acesteia;

3

- organele fiscale au posibilitatea efectuării controlului riguros asupra modului de calcul şi plata

la bugetul de stat, deoarece plătitorii au obligaţia de a ţine o evidenţă detaliată a tranzacţiilor de

vânzare-cumpărare şi a impozitului datorat;

- folosirea taxei pe valoarea adăugată accelerează circuitul economic al resurselor, stimulează

dimensionarea raţională a stocurilor, evitarea clienţilor rău-platnici, favorizând derularea normală

a fluxurilor băneşti şi funcţionarea normală, fără blocaje, a mecanismului financiar-monetar;

- prin neimpozitarea mărfurilor destinate exportului şi impozitarea importurilor la fel ca şi

produsele indigene se asigură condiţia de bază pentru buna funcţionare a unei pieţe concurenţiale.

Principalul dezavantaj al TVA îl constituie volumul mare de lucrări ce trebuie efectuate şi

multiplicarea numărului de evidenţe presupuse de urmărirea şi încasarea acestui impozit ca

resursă financiară la nivelul statului.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se poate determina în doua variante:

- aplicarea cotei de impozit asupra valorii adăugate în fiecare stadiu pe care il parcurge produsul

de la producător la consumatorul final, valoare adăugată care se poate calcula fie prin însumarea

elementelor constitutive, fie ca diferenţă între valoarea ieşirilor de la acel stadiu şi valoarea

achiziţiilor;

- ca diferenţă între suma obţinută prin aplicarea cotei de impozit asupra volumului valoric al

vânzărilor din stadiul respectiv (taxa pe valoarea adăugată colectată) şi suma obţinută prin

aplicarea cotei de impozit asupra volumului valoric al achiziţiilor din stadiul anterior (taxa pe

valoarea adăugată deductibilă).

Această variantă este utilizată cu precădere, deoarece taxa pe valoarea adăugată se

plăteşte pentru întreaga activitate a unui subiect impozabil dintr-o perioadă (de regulă, baza de

calcul este lunară), şi nu pentru fiecare produs livrat, ceea ce ar presupune operaţiuni complicate

de identificare exactă a valorii adăugate şi a taxei aferente fiecărui produs realizat.

În ceea ce priveşte cotele procentuale de calcul a TVA se constată practici relativ diferite

în diferitele ţări.

Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România începând cu anul 1993, iniţial cu o

cotă unică de 18 %. Ulterior regimul TVA a cunoscut multiple reaşezări, atât în sensul

operaţiunilor impozabile şi subiecţilor impozitului, cât şi al cotelor (introducerea sistemului cu

doua cote , 18% şi 9%, apoi majorarea acestora la 22% şi 11% şi revenirea ulterioară la o cotă

unică de 19%).

Exemplu de calcul a taxei pe valoarea adăugată:

3

unde:

Bi – baza de impozitare;

c - cota de impozitare

În decursul unei luni la S.C. „PIM” S.R.L. se calculează în Jurnalul de cumpărări taxa pe valoarea adăugată deductibilă, iar în Jurnalul de vânzări – taxa pe valoarea adăugată colectată:

În Jurnalul de cumpărări: Bi = 3.000.000 lei => TVAd = 570.000 lei În Jurnalul de vânzări: Bi = 80.000.000 lei => TVAc = 190.000 lei

TVAd > TVAc => TVA de plată = 570.000 – 190.000 = 380.000 lei.

Conform calculelor efectuate rezultă că societatea are de plătit o taxă pe valoarea adăugată de 380.000 lei.

Taxele vamale

Taxele vamale, ca impozite indirecte, sunt integrate în sistemele fiscale în contextul

dezvoltării schimburilor economice internaţionale, pentru ca în societatea modernă ele operează

numai asupra mărfurilor care tranzitează graniţele ţării.

Obiectul taxelor vamale îl reprezintă bunurile care se schimbă pe plan internaţional, atât

în cazul operaţiunilor de import-export, cât şi a tranzitului de mărfuri pe teritoriul naţional.

În concordanţă cu structura operaţiunilor de comerţ exterior se disting următoarele tipuri

de taxe vamale:

- taxe vamale de import, care sunt cele mai larg practicate, fiind aplicate la mărfurile importate;

- taxe vamale de export, care se aplică asupra mărfurilor exportate. În prezent se înregistrează o

tendinţă de reducere a nivelului sau chiar de eliminare a lor, ele aplicându-se pe scară mai largă

numai la materii prime, produse semifabricate, în scopul stimulării producătorilor autohtoni în

prelucrarea materiilor prime într-un grad cât mai ridicat;

- taxe vamale de tranzit, care se aplică la mărfurile ce fac obiectul schimbului între terţe ţări şi

care tranzitează teritoriul naţional. De asemenea, în prezent se manifestă o tendinţă de renunţare

la aceste taxe, multe state preferând prestarea de servicii pentru mărfurile ce tranzitează teritoriul

naţional şi încasarea de venituri din această activitate.

3

Având în vedere condiţiile particulare în care pot fi practicate taxele vamale de import,

distingem:

- taxe vamale de import în condiţiile clauzei naţiunii celei mai favorizate

Aceste taxe se bazează pe acordarea reciprocă între ţările angajate în schimburi

comerciale a clauzei naţiunii celei mai favorizate, potrivit căreia nivelul taxelor vamale aplicate

între cele două ţări trebuie să se situeze la cel mai redus nivel aplicat de ţările respective în

relaţiile economice cu toate celelalte ţări cărora le-au acordat această clauză.

Clauza naţiunii celei mai favorizate nu presupune eliminarea taxelor vamale, ci aplicarea

unui tratament nediscriminatoriu din punct de vedere al taxelor vamale practicate, adică aplicarea

celui mai redus nivel acceptat în raport cu toate celelalte ţări.

- taxe vamale autohtone. Aceste taxe vamale sunt practicate la importurile de mărfuri din ţările în

raport cu care nu s-a acordat reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate. Aceasta implică

stabilirea nivelului taxelor vamale în mod independent, pe considerente decise de fiecare ţară,

ceea ce are ca rezultat un nivel mai ridicat al taxelor vamale, având în vedere criterii proprii

adoptate de fiecare ţară.

- taxe vamale convenţionale. Aceste taxe au un nivel mai redus decât taxele autohtone, dar mai

ridicat decât cele în condiţiile clauzei naţiunii celei mai favorizate şi se bazează pe convenţii

bilaterale încheiate între ţări. Prin aceste convenţii se urmăreşte găsirea unor căi de dezvoltare a

relaţiilor comerciale între ţări, faţă de care reducerea taxelor vamale apar ca un factor favorizant.

- taxe vamale preferenţiale. Aceste taxe vamale se practică între ţări care aparţin anumitor grupări

economice şi chiar vamale, cu caracter închis. Constituirea grupărilor de acest fel vizează de fapt

înlăturarea taxelor vamale pentru a favoriza relaţiile comerciale reciproce. Ele au nivelul cel mai

scăzut şi au scopul de a stimula schimburile reciproce dintre ţările respective.

- taxe vamale antidumping, care au nivelul cel mai ridicat, având ca principal obiectiv

contracararea politicilor de dumping promovate de ţările exportatoare. Mărfurile care fac obiectul

unei astfel de politici ajung în ţara importatoare la preţuri mai mici decât cele de pe piaţa internă

şi chiar mai mici faţă de cele de pe piaţa externă. Politica de dumping se aplică pentru perioade

scurte de timp pentru a facilita pătrunderea produselor respective pe pieţele externe, ulterior

revenindu-se la preţuri reale, care permit recuperarea pierderilor anterioare.

Exemplu de calcul:

S.C.”PIM”S.R.L. cumpără din Olanda utilaje şi materiale în valoare de 5.000 euro

Taxele vamale 10% = 500 euro

Comision vamal 5% = 250 euro

TVA în vamă 19% = (5.000 + 500 + 250)*19% = 1.092,5

3

S.C.”PIM”S.R.L. are de plătit următoarele obligaţii bugetare în lei la cursul de 37.000:

Taxe vamale: 500 * 37.000 = 18.500.000 lei

Comision vamal: 250 * 37.000 = 9.250.000 lei

TVA de plată: 1.092,5 * 37.000 = 40.422.500 lei.

Impozite locale

Impozitul pe clădiri

Cota de impozitare este stabilită de consiliile locale şi poate fi cuprinsă între 1-1,5 %

aplicată asupra bazei de impozitare.

Se impun atât clădirile funcţionale cât şi cele aflate în conservare.

Clădirile noi dobândite în cursul anului se impun cu începere de la data de 1 a lunii

următoare celei în care acestea au fost dobândite.

În mod similar pentru clădirile demolate sau transmise în administrarea altor contribuabili

în cursul anului, se scad de la impunere cu începere de la data de 1 a lunii următoare.

Exemplu de calcul:

S.C.”PIM”S.R.L. are dată în folosinţă la data de 1 ianuarie 2006 o clădire în valoare de

1.250.000.000 lei.

Impozitul pe clădire datorat pentru 1 an: 1,5% * 1.250.000.000 = 18.750.000 lei

Impozitul pe clădire datorat pentru un trimestru: 18.750.000/4 = 4.687.500 lei.

Impozitul pe terenuri

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa Guvernului 138/2004 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003, Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 24/2005

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 şi Hotărârea Guvernului nr. 84/2004

privind normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

Obiectul impozabil este reprezentat de terenurile deţinute în proprietate de contribuabil,

situate în municipii, oraşe şi comune, in intravilanul sau extravilanul localităţilor.

Impozitul se stabileşte anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren, diferenţiat pe categorii

de localităţi iar în cadrul localităţilor pe zone, în intravilan.

Încadrarea terenurilor pe zone se face de către consiliile locale.

3

Exemplu de calcul:

S.C.”PIM”S.R.L. deţine în proprietate un teren cu o suprafaţă de 400 m²

Conform art. 258 al. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 44 pentru aprobarea normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal se percepe un impozit de

2.500lei/ m²

Impozit pe teren pentru 1 an: 2.500lei/ m² * 400 m² = 1.000.000 lei/an

Impozit pe teren pentru 1 trimestru: 1.000.000/4 = 250.000 lei.

Impozitul asupra mijloacelor de transport

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa guvernului nr. 183/2004 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa de urgenţă a

guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 precum şi

Hotărârea guvernului nr. 84/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

Taxa se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 500 cm

cubi sau fracţiune de capacitate sub 500cm cubi. Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea

remorcilor se dovedesc cu cartea de identitate a autovehiculului sau cu factura de cumpărare a

acestuia.

Exemplu de calcul:

S.C.”PIM”S.R.L.. deţine un camion cu o capacitate cilindrică de 3.300 cm³

Astfel 3.300 cm³/500 cm³ = 6,6 ≈ 7 fracţiuni

Taxa pentru camion: 7 fracţiuni * 72.000 = 504.000 lei/an

Taxa pentru camion pentru 1 trimestru: 504.000/4 = 126.000 lei.

Obligaţiile datorate către bugetul asigurărilor sociale de stat

Fondurile asigurărilor sociale se constituie, în mod obişnuit, din cotizaţiile salariaţilor,

patronilor, statului, în diferite proporţii, precum şi din alte surse.

Asigurările sociale sunt o instituţie obiectiv necesară şi organică a societăţii, chemată să

rezolve ocrotirea salariaţilor, pensionarilor şi familiilor lor, precum şi a altor categorii sociale în

cazuri de incapacitate temporară sau permanentă de muncă.

3

Sub aspect financiar, asigurările sociale participă la repartiţia unei părţi din produsul

intern brut, constituind un mijloc de control asupra formării, repartizării şi utilizării, acestuia

când se alimentează, se repartizează şi se utilizează şi fondurile asigurărilor sociale.

Impozitul pe salarii reprezintă un alt venit bugetar important, cu mare frecvenţă la agenţii

economici.

Perceperea lui urmăreşte participarea salariaţilor la asigurarea veniturilor bugetare şi

asigurarea echităţii în sfera participării acestora la formarea veniturilor bugetare.

Subiectul impozitului pe salarii îl constituie persoanele fizice române şi străine care

realizează venituri sub formă de salarii alte drepturi salariale pe teritoriul României.

Veniturile ce fac obiectul impozitului pe salarii sunt : salariile, sporurile, indemnizaţiile,

ajutoarele materiale, stimulentele din fondul de participare la profit, recompense şi premii,

concedii de odihnă şi alte drepturi salariale, din care se scad pensia suplimentară, contribuţia la

fondul de şomaj şi alte sume neimpozabile precum şi premiile obţinute care se impozitează

separat.

Impozitul pe salarii se reţine din drepturile salariale ale angajaţilor, precum şi din

veniturile realizate de colaboratorii de orice natură.

Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine

impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de

a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se

datorează obligaţia de plată.

Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor cuprinse în fişa

fiscală.

Plătitorii de venituri au obligaţia să solicite organului fiscal, pe bază de cerere, până la

data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, formularul tipizat al fişelor fiscale pentru

salariaţi şi pentru persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor.

Fişa fiscală va fi completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale

contribuabilului, menţiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obţinute şi

impozitul reţinut şi virat în cursul anului, precum şi rezultatul regularizării impozitului plătit pe

venitul anual sub formă de salarii. Până la completarea fişei fiscale cu datele personale necesare

acordării deducerilor personale suplimentare salariaţii vor beneficia de deducerea personală de

bază, urmând ca angajatorii să efectueze regularizarea veniturilor salariale.

Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele pe întreaga durată de

efectuare a plaţii salariilor, să recalculeze şi să regularizeze anual impozitul pe salarii.

4

Plătitorul este obligat să păstreze fişa fiscală pe întreaga durată a angajării şi să transmită

organului fiscal competent şi angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an până în

ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal

de către angajatori, precum şi deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizează cu

ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.

Deducerea personală suplimentară pentru soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie,

aflaţi în întreţinere, este de 0,5 înmulţit cu deducerea personală de bază.

Modul de calcul şi impozitare al salariilor

Departament Executiv

Ionescu Andrei – operator copiator

Retribuţia tarifară lunară = 4.600.000 retribuţie tarifară orară = 27.158,824

Regie 168 ore 168 *27.158,824 4.545.882

Spor vechime 25%*4.600.000 1.136.471

Spor muncă grea 18%*4.600.000 818.259

Spor periclitate 22%*4.600.000 1.000.094

Total brut 168 ore 7.500.706

Şomaj 1%*7.500.706 75.007

CASS 6.5%*7.500.706 487.546

CAS 9.5%*7.500.706 712.567

Cheltuieli profesionale 240.000

Venit net 6.225.586

Deducere personală de bază 2.500.000 2.500.000

Deducere pers suplimentară 0,0

Venit impozabil 3.725.586

Impozit 16% 596.094

Salar net 3.725.586 – 596.094 + 240.000 + 2.500.000 5.869.492

Avans 3.000.000

Rest plată 2.869.492

4

Agenţii economici care folosesc forţa de muncă asigură protecţia salariaţilor prin sistemul

asigurărilor sociale şi al fondurilor speciale pentru ajutorul de şomaj.

a)Contribuţiile pentru asigurările sociale sunt de două feluri :

- contribuţia unităţii la asigurările sociale ;

- contribuţia personalului la asigurările sociale.

Contribuţia unităţii la asigurările sociale reprezintă o cheltuială a unităţii şi se calculează

în procente aplicate la câştigul brut de salariaţii care sunt angajaţi cu contract de muncă, câştig ce

face parte din fondul de salarii.

Mărimea contribuţiei unităţii la asigurările sociale depinde de categoriile de încadrare pe

grupe de muncă a unităţilor unde lucrează salariaţii.

Pe seama contribuţiei unităţii la asigurările sociale, unităţile economice pot plăti

salariaţilor ajutoare materiale astfel :

- îndemnizaţii materiale pentru concediu de boală;

- prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii;

- procurări de proteze medicale;

- concedii de maternitate şi pentru îngrijirea copilului bolnav;

- ajutor de deces a unui membru de familie sau chiar a salariatului.

La sfârşitul fiecărei luni se face decontarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale,

ţinând seama de ajutoarele materiale datorate angajaţilor care pot să apară următoarele situaţii :

- diferenţe de plată, când contribuţia unităţii la asigurările sociale depăşesc ajutoarele materiale

acordate salariaţilor ;

- diferenţe de încasat, când contribuţia unităţii la asigurările sociale este inferioară ajutoarelor

materiale acordate salariaţilor.

Plata sau încasarea diferenţelor la şi de la bugetul asigurărilor sociale se face prin unitatea

bancară, în ziua ridicării numerarului pentru plata chenzinei a doua.

Cotele de contribuţii de asigurări sociale, conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul

public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale sunt :

35% pentru condiţii normale de muncă;

40% pentru condiţii deosebite de muncă;

45% pentru condiţii speciale de muncă.

De asemenea legea stabileşte ca o treime din cota aferentă condiţiilor normale de muncă,

respectiv 11,67% este datorată de persoanele care :

îşi desfăşoară activitatea pe bază de contract individual de muncă;

4

îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau sunt numite în cadrul autorităţii

executive, legislative sau judecătoreşti;

sunt funcţionarii publici;

desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări servicii.

Contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator, în funcţie de condiţiile de muncă

sunt :

-23,33% pentru condiţii normale de muncă;

-28,33% pentru condiţii deosebite de muncă;

-33,33% pentru condiţii speciale de muncă.

b)Contribuţia unităţii la fondul de şomaj se suportă de unităţile economice, reprezentând

deci, o cheltuială a acestora.

Se calculează prin aplicarea cotei de 5% la câştigul brut realizat de salariaţii care sunt

angajaţi cu contract de muncă, câştig care face parte din fondul de salarii.

Fondul de şomaj astfel calculat, împreună cu cel aferent contribuţiei personalului la acest

fond se varsă integral la Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare Profesională la data ridicării

de la bancă a numerarului pentru plata chenzinei a doua şi va fi folosit pentru acordarea

ajutorului de şomaj celor în drept şi pentru acoperirea unor cheltuieli legate de calificarea şi

recalificarea şomerilor.

c)Contribuţia personalului la fondul de şomaj se stabileşte prin aplicarea cotei de 1% la

salariul de bază plus sporuri permanente şi se suportă direct de către salariaţi.

Se virează către Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare Profesională la data ridicării de

la bancă a numerarului pentru plata chenzinei a doua.

Cap. III. Realizarea veniturilor bugetare

4

3.1 Cadrul juridic de acţiune

Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial

nr.456/27.06.2002 corelată cu H.G. nr. 859/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind

metodologia de calcul a impozitului pe profit publicată în Monitorul Oficial nr 640 din

28.08.2002;

Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind codul fiscal publicată în Monitorul Oficial

nr. 927 din 23 decembrie 2003;

Ordonanţa Guvernului nr. 183/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr 571/2003

privind Codul fiscal;

Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 24/2005 privind modificarea şi completarea Legii

nr. 571 pe 2003 privind Codul fiscal;

Hotărârea Guvernului nr. 84/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului

fiscal.

3.2 Vărsarea şi plata veniturilor bugetare

Pentru vărsarea şi plata veniturilor bugete există mai multe procedee. Astfel se deosebesc

mai multe modalităţi de vărsare şi plată unde iniţiativa revine societăţii comerciale şi organelor

fiscale, în raport de structura veniturilor bugetare datorate:

a) calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) de venit bugetar

care este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată şi

vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile operative

ale Trezoreriei Finanţelor Publice. În acest cadru de venituri bugetare se încadrează: TVA,

accizele, impozitul pe profit, obligaţiile băneşti de la frontieră.

b) metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare,

fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de la

subiect la o terţă persoană, plătitorul (societatea comercială „PIM”S.R.L.)

4

c)impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că acestea dispun,

mai sigur şi mai economicos; de datele necesare asupra obiectului de venit. Impunerea în cadrul

exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în momentul

încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe locale)

d) anularea de timbre fiscale mobile vizează o diversitate pronunţată de situaţii de calcul

şi plată a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care acţionează în

numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzute de lege. Folosirea de

timbre fiscale, cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii prestate, prin fixarea lor pe

documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul anulării obligaţiei de plată (ca urmare

a serviciilor prestate).

3.3 Încasarea veniturilor bugetare

Realizarea efectivă a veniturilor bugetare revine, în principal, în răspunderea instituţiilor

desemnate cu administrarea bugetelor publice dintre care se detaşează, prin volumul de lucrări şi

operaţiuni Ministerul Finanţelor Publice şi unităţilor sale din teritoriu. În structura organizatorică

a acestui minister se găseşte şi instituţia financiar bancară, la care se consemnează efectiv

încasarea veniturilor pentru toate bugetele publice (execuţii de ca să a acestora) şi anume

Trezoreria Finanţelor Publice. Veniturile bugetare se încasează în conturile Trezoreriei Finanţelor

Publice prin virarea dispusă de către S.C. „PIM” S.R.L.

Încasarea, evidenţa şi urmărirea veniturilor bugetare se realizează pe componentele

sistemului bugetar (cu referire la fiecare buget public în parte). În cadrul acestora, evidenţa este

organizată pe surse de venituri, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de plătitori.

S.C. „PIM” S.R.L. poate folosi în plata veniturilor bugetare următoarele modalităţi:

o depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar;

o dispoziţii de plată (generale şi specifice) prin care banca comercială virează

sumele datorate în conturile bugetare.

S.C.”PIM”S.R.L. poate solicita amânarea sau eşalonarea la plată a unor obligaţii bugetare

printr-o solicitare scrisă adresată organelor fiscale care au obligaţia, într-un anumit termen să se

pronunţe. În cazul rezolvării favorabile, aprobarea de eşalonare şi amânarea la plată se comunică

trezoreriei de către compartimentele de urmărire fiscală. Pentru sumele respective nu se percep

majorări de întârzieri la plată privind perioada aprobată.

4

3.4 Controlul şi urmărirea veniturilor bugetare

Realizarea veniturilor bugetare impune şi o anumită supraveghere în realizarea

indicatorilor specifici în toate momentele tehnice, începând cu aşezarea şi calculul acestora şi

culminând cu încasarea efectivă a obligaţiilor băneşti generate de aplicarea legislaţia în domeniu.

În afara controlului de pe poziţia societăţii, aici sunt prezente, în urmărirea şi controlul

veniturilor bugetare, variate forme de intervenţie specializată din partea instituţiilor fiscale şi

financiar-bancare.

În practica realizării veniturilor bugetare, responsabilităţile şi competenţele în materie de

urmărire şi control sunt structurate pe mai multe categorii de instituţii şi anume:

instituţiile cu răspundere directă în gestiunea bugetelor publice;

instituţiile Ministerului Finanţelor Publice, în plan central şi local, inclusiv cele aflate în

relaţii de colaborare cu acesta (cu operaţiuni de mandat);

alte instituţii cu subordonare guvernamentală ori parlamentară.

Cu exprimare prin acte normative şi prin intervenţie instituţională specializată, urmărirea şi

controlul veniturilor bugetare vizează ansamblul activităţilor care au ca scop verificarea

sincerităţii declaraţiilor de impunere, a corectitudinii şi exactităţii calculelor, a vărsării şi plăţii

obligaţiilor bugetare în acord cu prevederile legale. În esenţă, supravegherea realizării veniturilor

bugetare se referă la obligaţiile societăţii comerciale asupra:

încunoştinţării instituţiilor financiar-bugetare privind obiectul de venituri rezultate

pe baza actelor normative şi a evidenţelor de la aceştia;

consemnării în evidenţe a informaţiilor generate de obiect, calculării pe baza

acestora a veniturilor bugetare şi plata la termene legale;

îndeplinirea altor responsabilităţi prevăzute de actele normative cu privire la

aşezarea şi perceperea obligaţiilor către bugetele publice.

Astfel, se disting mai multe obiective ale controlului veniturilor bugetare:

încasarea tuturor obligaţiilor publice datorate de societatea comercială, în cuantumul

şi la termenele stabilite, funcţie de baza de calcul şi unitatea tehnică de evaluare;

4

depistarea situaţiilor generatoare de obligaţii băneşti către bugete de la care

societatea comercială s-au retras;

semnalarea unor creanţe metodologice ori legislative care favorizează evaziunea

fiscală sau încasarea cu dificultate a unor obligaţii bugetare,

Metodologia de exercitare a controlului în materie de venituri bugetare presupune

parcurgerea următoarelor etape:

a. pregătirea acţiunii (pe baza dosarelor fiscale şi a altor informaţii asupra

societăţii comerciale şi a materiei impozabile a acestuia);

b. desfăşurarea propriu-zisă a controlului (cu derularea unor operaţiuni

concrete de verificat ca solicitarea: de informaţii asupra obligaţiilor

bugetare; desfăşurarea altor activităţi decât cele înştiinţate; asocierea cu alţi

parteneri; schimbările produse de structura organizatorică etc.)

c. încheierea actelor de control în urma verificării efectuate

d. valorificare constatărilor (cu accent pe urmărirea încasării creanţelor

bugetare stabilite prin actele de control

Această metodologie se aplică diferenţiat în funcţie de specificitatea aşezării şi perceperii

fiecărui venit bugetar în parte.

3.5 Recalcularea veniturilor bugetare şi regularizarea plăţilor

Eventualele modificări intervenite sau erori constatate, pe parcursul execuţiei bugetare, în

ceea ce priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere, societatea comercială are

obligaţia să informeze în acest sens, organele fiscale care, la rândul lor trebuie să procedeze la

constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la recalcularea şi

regularizarea plăţilor.

Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se va

cere societăţii comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării.

În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, S.C.”PIM”S.R.L.

poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare datorate, procedeul aici

fiind al compensării. În aceiaşi situaţie se poate practica, tot la cerere justificată, restituirea pentru

care se cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată necuvenit bugetului. Cererea

4

justificativă se adresează trezoreriei care o verifică (prin serviciul controlul veniturilor) potrivit

uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde propunerea de

restituire se fundamentează. În scopul aprobării, de către directorul Trezoreriei, pentru

S.C.”PIM”S.R.L. se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de venituri

bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent al

trezoreriei, virând suma în contul societăţii la banca acesteia.

4