Anul X X X . — N O . 4 U . э o A n l i n l u a m » n n a Э

4B0\AMENTIL (LEI 2 , 6 0 A N U A L ;

Abonamentele se fac numai pe un an.

C O L A B O R A T O R I I ACESTUI NUMÁR Meetugean, L. Dauş , Ana Codreanu, N . Ţ ine , V. Anest in , C. T o n e g a r o , Emi l F u l g i n e s c u , D. I. Stamatelache , G. Arghiropol , V. A lber t , B'Arg.

A I\ V I\ G I U RI LINIA PE PAGINA 7 ŞI 8 — s ^ Î W X t i AO —

M O N U M E N T U L L U I V E R D I L A M I L A N O

2. _ Ne, Ш. UM VERSUL LITERAR D u m i n i c ă , (.Oi'ioii U'ic 1:143.

J Z 3 J . J Z b JL В о а я і d e i i f p f i o

U R M A R E -

Totuş i în intona m e a Щ purtaum d r a ­gostea , si adesea m a r ù g à m I t u 'Dum i i i ze f t să te înd rep te să -mi cunoş t i sunţ i i i i in te le mele. A m p e t r e c u t a-d r sca nop ţ i de nesomn , p l â n g â n d , v ă z â n d u - m ă , desmoş ten i t «dc d r a g o s ­t e a t a ; ş i da to r i t ă aces tor impres i i t r i s t e posed firea a s t a săltoatica, ş i t ă c u t ă , care te d e p ă r t e a z ă do mine . Ert te respect , şi î ţ i m u l ţ u m e s c pen­t r u tot ce a i făcu t p e n t r u m i n e ; d a r ingădu ie ş t e -mî să n u urmezi sfa tu­ri le ce mi le da ţ i voi, fi indcă m ă cu­noaş t e ţ i prea pu ţ i n .

Aceas tă d ragos te , de ca re t u m a l pr ivi t , eu a m c o n c e n t r a t ' o în t r ' o c a u z ă n o b i l ă şi s i a n t ă :i l i be r t a t ea , l ' i i ivorsu l şi v ia ţa , s u n t deschise «a î a ţ a ochi lor meî, si păşesc în ele. n -bi re ca v â n t u l . E u n u p re t i nd dc la t : 3 ; c• nicî o moş ten i r e s a u avere, m a î p u ţ i n r epu t a ţ i e ; d a r în sch imb n u V I I I să vă plă tesc d i jma vieţeî mele, -i să ţi-o dau în ipotecă; v i a ţ a îmi : ipa i ţ ine mie . eu fac d in e a ce voesc.

- E n e b u n spuse u n c h i u l . — Nu r ă s p u n s e S t e p h e n cu m a n ­

t i e , n u s u n t n e b u n , şi î ţ i in terzic^ cn d e s ă v â r ş i r e d o m n u l e ca să m ă j'-idccl d u p ă s t r â m t e l e d-tale veder i , i '"i n u voesc să m ă asociez la astfel .1 Ï beneficiu. Ce a l fost d- ta p e n t r u in i ne? AI făcut d-ta p e n t r u m i n e V re -eda tä , alt , de câ t să m ă pâ lmu-<-tî copil, şi s ă c a u ţ i să m ă i n s u l ţ i azi? F i i n d c ă eş t i fratele t a t ă l u i meü, drezî eii a ï d r e p t u r i a s u p r a m e a ? Cu p r e ţu l că re i gr i je , că re i d r agos t e , t i - a ï î n suş i t aste d r e p t u r i ? O d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a , vă dec la r t a re , că 1 •u u r ă s c p e cel ce m ă u r ă s c , c ă as -v î r l cu pic ioarele d ragos te l e impuse p r in lege şi o b i ş n u i n ţ ă : că a m să m i fac vi i torul meu fă ră d-ta, şi asu­p r a v i i to ru lu i m e u n u vă voi d a nic î «"-dată socoteală , c u m n u î ţ i d a u n ic i ;.zi.

- - D o m n u l e spuse t a t ă l , eşiţt afa-I â.

S t ephen plecă. I n s t r a d ă , to t mer -.-•''чііі fă ră a şti unde , fu o p r i t d e u n v ă r al sâîi , Molteî b ă t r â n , c a r e şi a-ces ta la r â n d u l s ău , n u p r e a e ra î n i u n e r e l a ţ i u n î c u famil ia sa.

- - T inere îl spuse aces ta , p u r t a r e a ta era oare c u m î n d r e p t ă ţ i t ă a s u p r a u n c h i u l u i tău, d a r fa ţă de t a t ă l , n u n a de loc corec tă ; vel vedea m a i târz i i i că va t r e b u i s ă t e s u p u i le­pi 1er şi p re judecă ţ i lo r , c ăc i d o a r n u vel t r ă i în p ă d u r e , ş i n u te veî Ima­ni cu g h i n d ă ş i v&a&% g h i n d a e a-î n a r ă , şi ca s ă v â » e z î t rebuie 1 să -al l'u-rmisie. N u vsêsc să-ţa dmpmï ideile mele, ţi le vel însuş i s i n g u r , d a r n u i - t e nici u u ежетпріи î n c a r e expe-r : c n ţ a a l t o ra s ă rai i i ««aj^at l a .cine­va; exper i en ţa ämgvl meu am se moş teneş te , şi m s ^ q s с аш«ДО. t u vel p l ă t i t o a t e i a v i a ţ ă maS s c u m p . Adio. ş> î ţ i -derese c a « a e g r i a «d-le s a nu ţi-o cheltueştif în zada r .

II ]">ărăsi ape ï , 4 â a d u - I î n m â n ă (m puni! , de .aar , і а гй S tephen în-i i omenit, nu fu, m s t ane să-î m u l ­ţ u m e a s c ă .

Ï K M I

î ' ă r ă s i t astfel -és f a m i l i a sa , S t ep ­hen nu îşi p i e r d u c u r a j u l ; f r u m o s u l el, că suflete -ca «ce tea a l u i S t ephen , m ă r e s c eneajgia fc» pericol , a u сш-а-g iu la nevoie., ş i s e s i m t capab i l i , de n l u p t a în mizeria.

M ă r i n i m i a và ruha ï aces t a , И îiaafeo-gă ţ i se cu vre-o do«ă s u t e de f ior in i , clar fără recomaaiaaţiie ş i f ă r ă cu-P i m g a , si het&rSl Jg-î l u ă «geamanta-íml în m â n ă ş i (plecă l a d r a m , p e jos î n a i n t e de a se l u m i n a d e z iuă . Mergea mereu f ă c â n d pî*OTrL

— Voi avea o m i c ă c a t « â r ă la Ü -niver - i t a te , şi în m a î p u ţ i n de u n au , M a g d a l e n a va fi a mea . căci no i n u « v e n i nevoie de bogăţ ie , M a g d a l e n a n u e o cochetă, ea va cău t a să fi" f r u m o a s ă m u m i i in ochii meî- s ; işî

r egu l a stsootbelile (căsnicii*. Vai t r e b u i a t â t p e n t r u chi r ie , a t â t p e n t r u coş-n i ţ ă , a t â t p e n t r u î m b r ă c ă m i n t e , a t â t p e n t r u h a i n e , a t â t p e n t r u se rv i toa re , fiind că M a g d a l e n a e del ica tă , şi îî \ a t r e imi şi u n a ju tor .

i n aoel m o m e n t soa re le se ivi, S tephen se ma l u i t ă , î n c ă o d a t ă îna ­poi , ş i p r iv i o r a ş u c a r e îl pă r&saa .

— Adio p ă r i n ţ i c a r e m ' a ţ i g o n i t ; n u m a i a m de a c u m , d r a g o s t e p e n t r u voi; M a g d a l e n a ! M a g d a l e n a ! to tu l o p e n t r u t ine! t o a t ă d r a g o s t e a mea pă­r i n t e a s c ă şi p r i e t enească , t o a t ă o p e n t r u t ine! Tot, M a g d a l e n o tot , şi s u n t feiicit că te iubesc n u m a i pe ti­ne! S u n t fericit că î ţ i po t d a v i a ţ a şi sufletul meu . Adio, î n g e r f rumos! aş-t e a p t ă - m ă .

î ş i u r m ă d r u m u l , c â n d pe jos, c â n d p e n t r u câ ţ î -va go logan i se u r c a î a vre-o c ă r u ţ ă , s aű se a g ă ţ a de vre-o t r ă s u r ă pub l i că f ă r ă au to r i ­za ţ ia c o n d u c ă t o r u l u i .

A juns l a Goe t t ingne . se d u s e în c ă u t a r e a une i pe r soane , une i s ingu­re, ca re o cunoş t ea ; e r a u n profesor , de la ca r e l ua se o d i n i o a r ă Secţiuni. Acesta îl p r imi bine , şi îl p r o m i s e s ă se intereseze de el. S t ephen n u în­d r ă z n i să-î c e a r ă o s lu jbă , plecă; ve­ni i a r ă ş i , f ă r ă să p o a t ă î n d r ă z n i , să-î spue , scopul viziteT lu i .

Aceas ta t i m i d i t a t e s ă n u mi re pe n i m e n e a , căci u n e i firi ca cea a luï S tephen , fire poet ică , d o t a t cu o i m a g i n a ţ i e e x a l t a t ă , îl l ipseş te î n d r ă z ­nea l ă ; c u o a ş a f i re s t r ă b a ţ i m a l u-şor o l o v i t u r ă de p u ş c ă ; de câ t să a ï p u t e r e a s ă sol ici ţ i u n servic iu .

Suf le tul ţi se s t r â n g e l a u n per icol , la o nenoroc i re m a r e , t e g&seştî î n î n c u r c ă t u r ă cum s ' a r p u t e a g&ei H e r cule în l u p t ă c u u n p i g m e n .

T i m p u l t recea ş i b ă t r â n u l profe­sor s p u n e a moreu Iuî S t e p h e n :

—- N a m încă n i m i c p e n t r u d-ta. Cu t o a t ă pa r ipon i seRla a s t a . Ste­

p h e n îş î s p u n e a : Cu t c a t ă p a r a p o n i s e ş t e a s ta . Ste-

meu, că c u d o u ă b r a ţ e s ă n ă t o a s e , o-m u l n u e p ie rdu t , d a c ă n u a ş fi a-v u t c u n o ş t i n ţ a b ă t r â n u l u i aces t a , a ş fi p u t u t p r e a b ine m u r i d e foame.

,,Eat-ă.'-mă smgryr, i solâ t , f ă r ă a j u t o r : cu ce d r e p t acel ce m ' a u go­ni t , m a u l ă s a t în l u m e fă ră a se în ­gri j i de mine? B a r z a o a r e n u a r e gr i j e >de aş i face cu ibu l său p e m a r ­g i n e » imu l lac?

.Barr a m « m v i n g e r e a , ş i t r e b u e c a •dragostea m e a ipentru M a g d a l e n a s ă înviingă o r i c e p ied ică ; a m ace ia ş i pos ib i l i t a t e c a t o ţ i ce m ă încon j e a r ă , c u a t â t m a î m u l t că a m şi pu ­t e r e a ca re m b o dă a m o r u l meu pen­t r u M a g d a l e n a .

ХХХШ Magdalena lui Stephen

I m î p a r e ian secol de c â n d ne -am d e s p ă r ţ i t ; c â m p i a rocă e f r u m o a s ă ac i ; foile <)ге#йж s â n t î ncă roşiet i -ce ; soare le n ' a pweteft î ncă c ă l d u r a s a ; n u m a i v â n t u l ішгі doboa ră câte тава d i n f runzele t e i to r nffştri; ma­t u r a posedă î n s e z o n u aces t a m a -moar tea zilei la a p u s u l soa re lu i ; eu s i n g u r ă s u n t t r i s t ă r t r is te-mî s u n t zilei* ce le pe t rec d e p a r t e de t ine , t r i s t e î m i v o r fi d e a c u m a , zilele ce le veî t rece f ă r ă de t ine , căci m i m a m e a e l â n g ă t ine .

© e m u l t ă v r e m * n u шіі-aï sc r i s scnattipul «seu S t ephen , pă s t r ez scr i ­s o a r e a t a d in u r m ă ca o c o m o a r ă .

Oh! S t ephen! n u te o b i ş n u i a t r ă i f ă r ă d e m i n e , în s c h i m b u l d ragos te i mele d ă - m î t u p e a t a ,

Ë-rï s ' a d e s l ă n ţ u i t aci -o f u r t u n ă î n g r o z i t o a r e , t r ă s n e t u l m o m o r â t xm om. Ne-am înf r icoşa t cu toţ i i , d a r îmi p ă r e a b ine c ă eşt i depa r t e , că n u î m p ă r t ă ş e ş t i t e a m a cu noi , căci per icolu l no amenin ţa , l ' n bu­bui t or ibi l m ă deş teptă clin s o m n . Gcnevieva venise la m i n e i d a n s â n d :

g a l b e n ă ş i eu «căutanit să o miàragâï. M ă gând team «că d a r ă юшгеанц n u a l fă jputmtit şti , c ă cel d i n oaună g â n d e r a penitrai tiœi<e; m ' a m scu la t , га^ш a ş e i a t s ă scr iu scurm pu lu l mwi S l c -jrhein.. N u jralt ^ - ţ i е х р г і ж ce tain «imţat , '0ând .ser tAin щШтлеІе miele lâordiiţe; şifâiu a t â t , «ă e r a m s t ă p â ­n i t ă de u n sen t iment p r e a dulce, o-c u p â n d u - m ă de t ine. I- 'ărăsind lu­m e a , a ş fi avu t mu-l ţuniirea că ţ i -am a s i g u r a t l ibe r ta tea ta .

D u p ă ce am t e r m i n a t d ispozi ţ iu-ni le mele , ш 'deschis f e reas t r a ; res­p i r a m anevoe; d a r n u p l â n g e a m , m ă rugam, cu î i T c r e d e r e b u n u l u i Dumnezeu s ă n u n e d e s p a r t ă . îi r u g a m , să ocolească bubu i tu r i l e , şi dacă a r t r ebu i să mor . să te con­soleze Pe t ine. Ani avut d e c i o n o a p ­te foar te m â h n i t o a r e : am voit să m ă culc, n ' a m v r u t să perd o c l ipă d in via ţa m e a scu r t ă , o cl ipă ca r e n u a r fi fost p e n t r u t ine.

M'am cu lca t d u p ă ce f u r t u n a se potolise, a m m u l ţ u m i t lu i Dumne­zeu că s 'a î n d u r a t de noï; a d o u a zi a m ceti t ca î ţ i scrisesem ipeste noapte şi îmî ziceau» ce al fi p u t u t s imţ i tu d a c ă p r i m e a i sc r i soarea uiea. Spu ­ne, S tephen d i a g ă . logodnicul meii , că de voii m u r i eu, t u n u veî re ­fuza d a r u r i l e mele? n u m ă făcea să sufăr .

D a r nu e o nebun ie s ă vorbesc de as t a , c â n d z iua e s en ină , c â n d tu te g â n d e ş t i la miine, şi lucrez i p e n t r u fer icirea n o a s t r ă !

T a t ă l m e u e b u n şi î n d a t o r i t o r cu m i n e ; mi-a «iranjat u n mic s a l o n a ş foar te d r ă g u ţ ; de ce n u se poa te , s ă fii şi t u l â n g ă mine ! E u g e n e îţt scrie? Aş voi să-î scr iu , să-I scr iu , că-I s u n t încă , so ra lu ï iub i toa re ! Spune-mă cum a ş p u t s a să- î t r i m i t o p u n g ă b r o d a t ă de m i n e , cu ceva b a n i econoisi ţ l . Spune - î l u t că-'i s u n t soră , şi că poa te s ă p r i m e a s c ă cu voe b u n ă , aces t d a r d e l à mine .

In s c r i s o a r e a m e a m a l este ş i o şuv i ţ ă d in p ă r u l mea . ac?. is ta e p e n ­t r u t ine.

Apropo d e pr ie ten ie . îţî cer o mică p a r t e şi p e n t r u p r i e t e n a m e a Su-zana , ea o m e r i t ă , e d r ă g u ţ ă , v re i sa, o iubeşt i şi t u ?

E o fa tă i n t e l i gen t ă şi b u n ă , de­s e m n e a z ă bine, p ic tează puţ in , cân­t ă perfect l a p i a n o ; o d r ă g u ţ ă şi c a n d i d ă , s u n t s i g u r ă că î ţ i v a p lace , piel i ţa o b r a z u l u i eî dc o a l b e a ţ ă s t r a luc i toa re , u n p ă r b lond cenuş iu , u n co rp s u b ţ i r e ş i drept , a rc t o a t e g n s t u r i le t ine re ţe ! , u n ba l o face fer ic i ta ; e a m ă iubeş te m u l t , foar te m u l t .

Adio S t ephen , n u m a i -am loc sa - t i sc r iu , de c â t că t e iubesc m u l t , mu l t .

XXXIV

Stephen Magda lene î . А ш p r i m i t cele două sc r i sor i alo

ta le , M a g d a l e e a m e a s c u m p ă , u n a în o a r e m ' a i rugait s ă de v iu pr ie ten Эяжхпгл, cesalaită Ы « a r e î m î vorbea i de p l o a i a c e te -* s e r ţ s r ins î n d r u m u l ce făceai , c a s ă d a c i s c r i c o a r e a l a poş tă .

N u ţi-aim Festpuns тмішаі decât , f i ind că aaSaœal n ic î «еѵл m c ä , n i c i ceva І тЬжяітаФѳг să-!fjl 'Осшішшс: soa r t a n u m ă даздитдаага; іош t o a t e акзеа mu aniă 'descurajez, m ă s u s ţ i n cu a r d e r e a t i ne re ţ e ! mele, ş i r ă b ­da re .

Da , arabesc .şi «u- ne Skizana priete­n a t a , n u Smsă fiindcă desemnează ş i «câiată l a ipiiatno, ш f i indcă jsaeliţa •obrasuluï e î e «de « аЛіЬеафа s t r ă luc i ­t o a r e , d a r , ifiiraacă t e îuabeşte pe t i ne , si că şi t u o iubeş t i .

Eu o iubesc,, şi-î m u l ţ i « e s c d i n i-n imă , pentru , fer icirea ş ; n a â n g ă e r e a care ţi-o d ă pr ie ten ia e l

B i a t ă fa tă! ma|ă tetreib, d a c ă aş i pirimi d a r u r i l e t a i e , î n «caz d e a l m u r i ! L a ce mdsair folosi iluctrurile t a ­le, c â n d n u tesaş î c w t t | » t m e ? E b ? p o t eu s ă t r ă i e sc f t o * t ine? N u eşt i t u v i a ţ a ş isufletml т е й ? Ce a ş i face fă ră t ine , s i n g u r în mi j locu l u n e î rVmî î n c a r e n u aş i putea cerc d r a ­goste, căcî pe a m e a ţ i - a m da t 'o de m u l t ţie. G â n d u l acesta, e a ş a în ră ­d ă c i n a t în niinn <'u tna t ă iflleea. că.

a i p u t e a să m ă ui ţ î , cu t o a t ă a m â -râciuitiiea oe 'mi urajjle suf letal , l i gatndwü că «Jragißstea. ce mui-o perţ* s ' a r (рдаіеа ştet^pe »pe-ocdata: ipiî nu s u n t m i ş a t «de g â n d u l mor ţe i , càc ï a; mur i cu t ine , şi me-arn. î n t â l n i ân cer în t r 'o v i a ţ ă m a ï ЬиюЯ, dacă e a exis-W; i a r ă rtacă n u , no i w m fi n imi ­ciţi î m p r e u n ă , d o n gr i ja nic-a est? că n u aş pu tea să te văd, u i t ima oa­r ă , că n u a ş p u t e a m u r i în l i ra ţe l r ta le . Cine ştie Magda leno , d a c ă пк no v a fi u r s i t aceas tă din u rmă soar­t ă?

P l o a i a te-a u d a t s c u m p u l m e u îr.-gcr . î n t â r z i e m a l bine cu o zi să-in! t r ime t ! sc r i soarea , do cât să-ţî expu: s ă n ă t a t e a t a m i e a ş a scumpii!

Am scr is luï E u g c n h i şi i-ani c -mu.nica t do ru l t ău . adresează pache-tu la r e g i m e n t u t re i de roş ior i , ser­viciul poş ta l se va însă rc ina cu lu­m â n a r e a luï.

Adio. I ţ i t r imi t în sch imbul şuvi­ţei ta le de pă r , u n іін-luş din p ă r u ! mc îi.

XXXV

S tephen petrecea i a r n a foarte tr ist la Goet t ingne , îşi vedea zilnic mic-ş o r â n d u - s e cap i t a lu l , i n v e n t a noi c-conomiî . zada rn ic , m i c a ca t ed ră c--i sc; p romise nu i se a n u n ţ a .

î n t r ' o zi. pe când so înapo ia t r i s : de la b ă t r â n u l 'profesor ca re ispus" ca de obicei : „N 'am încă n imic pen­t r u -d-ta", î n t â l n i un om caro v indea bilete de loterie.

Şi S t ephen a d m i r a cum l u m e a a-vea încredere să c u m p e r e de la "in om zdren ţe ros u n mij loc de a se îm­bogăţ i . Opr indu-1 pe Stephen, şi în-demnându -1 s ă cumpere , el r ă s p u n s e p r i n t r ' o m i ş c a r e a capu lu i , că n u .

— D o m n u l e , spuse v â n z ă t o r u l , c n m p ă r a ţ i - m l şi mie aceste n u m e r e , n ' a m p â i n e p e n t r u femeia mea . n ' a m cu ce c u m p ă r a l ap te copi lu lui meu.

S tephen ÎI d ă d u o piesă, luă bile­tele şi le puse în b u z u n a r .

—• E g roazn ic ! spuse el. să a l o fe­meia , o femeie c a r e o iubeş t i , c u m iubesc e u pe M a g d a l e n a , şi să fi: nevo i t s ă o l a ş i să m o a r ă d e foame! să îî vezî ochi î ! c u m i se s t i n g o-bra j i l c u m se ofilesc! Oh! nu , n u . căcî d a c ă el a r fi iubi t , c u m iubesc eii pe M a g d a l e n a , i -ar fi d a t c a r n e a lu i s ă o m ă n â n c e , s ânge le lu i să boa n ' a r fi a ş t e p t a t m i l a p e n t r u p â i n e a e l ; a r fi ce ru t ca u n drept , şi a r f: p u t u t s t r â n g e de g â t pe omul acela, c a r e a r fi î n d r ă z n i t să-I refuze... Oh! d a c ă aş fi a v u t eti c a t e d r a aceea, a ; fi m u n c i t cu d r o g să-î dau accesare* le. să-I îndepl inesc , t o a t e 'dorinţele!

Şi se g â n d e a , că «epeace de s igur el n u v a avea p r in m u n c ă şi 'obo­sea lă , a l ţ i î îl au p r i n întâmpiuarea ferici tă a soa r t e l .

— Cine şt ie poa te s ă ani noroc ia loterie.

Avu o d o r i n ţ ă n e b u n ă s ă joace la loterie, d a r n u î n d r ă z n e a s ă che l tu­i a scă aşa , ceï p a t r u f ior in i , căcî d i r b a n i ï 'I c a m r ă m â n e a pu ţ in .

A d o u a zi d u n i n e a ţ a d in acele pa ­t r u n u m e r e , t r e i e r a u goale, oftă şi zise:

— Ob 1, eu n ' a m noroci S p u n e a o preoţ ie ca ş i oaniil ca re

j o a c ă r u l e t a d u p ă Amumite ca lcu le : eî v r e a s ă h o t ă r a s c ă î n t â m p l ă t o r t m t â r g o a r e csere, şi î m p r i c i n e a z ă , a-m o r u , sau u r a , astfel ci. î n t â m p l a r ea . n u a r m a î p u t e a fi.

Şi astfel ideia, ideea, că n u aj no­roc , e n u n u m a î g reş i t ă , d a r ş i v ă t ă ­m ă t o a r e , fi ind că n u m a î îţî poa t e d a î nc rede re , şi n e a v â n d ' o n ' a î în­d e m n u l reuş i t e i , eşt i complec t de* cu ra j a t

Д. « cit i urmarea î a «Umrrersa: Sôtaax*' c e v a apare D n mimica v i b

UNIVERSUL LITEÍIAR No. 40 - — 3 .

P o a r t e a aviatorului sub- locot JNtegel

r . fo-Splendid

Sub-locot. Negel şi mecanicul Nichita pe aparatul cu care au efectuat sborul Ia Târgovişte

Duminecă, G Octombrie 1913.

Ecourile săptămânei Лгі<Ціііпеа română a avut- de în­

registrat, săptămâna trecută, o no-lu'i victimă.

Sublocotenentul JScijcl şi-.a găsit moartea in timpul unui sbor spre Târgovişte.

Vestea mortel valorosului ofiţer, a produs, fireşte, o impresie pro-jundă in întreaga fără.

Xuincle lut Negel ca şi a.1 c d o r -Val ţi tnarliri români aî aviaţiuneî: Ca ramta şi Aurel Y lai cu, va rămâ­ne neperilor.

Caranda, Vlaicn şi Segel formea­ză, o trinitate care simbolizează nu numai patriotismul cl mai curat, dar incă devota meniul cel maî de-sfinârşit pentru progresul ştiinţei.

('ei trei aviatori romani, ca şi a-taţi alţii cari. şi-ай găsit moartea cazând din înălţimile văzduhului, ee sunt oare, dacă nu nişte luptă-t'ji'î dp cotaţi aî ştiinţei omeneşti.

Orî-rr progres cere victime. Omenirea a dai multe jertfe până

a atins gradul de propăşire unda se află, şi va maî da incă multe •jertfe iu lupta-î titanică ce o duce (entra natura, spre a-î smulge in­elul eu încetai toate tainele.

linul care a făcut o nenorocită întrebuinţare a aviaţiuneî e aviato­rul francez care, mat zilele trecute, şi-a pus capăt vieţei, uruncăndu-se din aparatul său dela o înălţime •ie o sută de metri.

Saiit atâtea mijloace de a rupe ea viaţa. . Aviatorul francez a ales Insă aeroplanul, deschizând astfel uu drum nou, acrianu pentru cel cart. doresc să sboare. pe lumea ecu-iantă. El a căutat să [ic cel dintâi sinucigaş pe calea aviaţiuneî şi şi-a pas planul in aplicare. Ce ţ—e şi eu ambiţia omenească!

* Dc oarece vorbim în cronica de

fu Irl de accidente şi sinuciderii eoni. înregistra şi tirania pasională din grădina Icoanei.

ha cd te nebunii nu împinge dra­gostea pe om. Cea. maî mare nebu­nie însă pe. care o săvârşeşte un om. din pricina 'dragostei e omorul şi si a uciderea.

Săgeata tui Cupidon e 'dureroasă, i n I rade eăr, când dragostea nu e împărtăşită. Dar, orî-cât de dure­roasă ar fi vana inimel, ea se rin-â"că. Timpul tămăducşlc şi şterge totul. Greşesc deci toţi acei cart cred. că viaţa devine o povară in­suportabilă din cauza unui amor nenorocit. Câte amoruri nu vin şi frec prin inima oricărui muritor nelăstind de multe ori nici măcar o umbră? De câte ori nu se întâm­plă ca să trecem nepăsători ală­turi de persoana pe care am ado­rat-o odinioară? Iată deci că amo­nit, ca si orice pe lume, c ceva tre­cător. All pune. capăt, vieţei pentru nu simţimdnt eare i(1 stăpâneşte in mod. rremelnic inima, e un act ca total nesocotit şi fără, nici un temei serios.

Cazai nefericitului Mitică Şlefd* nesen c. însă, cu totul grav' prin faptul că el mi s'a mulţumit curmân du-şi numai proprict-î viaţă, ci a

ţinut să ucidă şi pe. biata'Elena Pop, iubita luî.

Hotărât, amorul împinge pc om la multe nebunii şi Ц transforma chiar deabin'-lra in nebun, ludndu-1 şi toate simţimintele nobile 'ome­neşti.

Căcî nu e admisibil ca un om întreg Ut minte, să meargă eu cru­zimea până a ucide. pr aceia pe care a iubeşte

Ce a rezultat din fapta desperată a hu Mttică tŞefănescu? două mor­minte şi. doliul cel mai adânc în două familii.

Şi toate aeesfea pentru un sim-ţimunt treciittor, poate cel maî tre­cător ăi,, t,,ate simţimintele ome­neşti.

Mcslii arcan.

Mingea r epez i t ă de-o m â n ă u ş o a r ă se î n v â r t e a în_orbi t . i ru le te i , repede , fă ră n ic î o ind ica ţ ie l a ca re , d in ce­le n o u ă scob i tu r i a le celor n o u ă nu-mere, se va opr i ea ca să dea câş t ig sau p a g u b ă j u c ă t o r i l o r s t r â n ş i î n j u r u l mese i l u ă r i de la Cas inou l d in S ina i a .

— „Rion ne v a s p lus ! *). S t r i g ă t u l d i r ec to ru lu i de joc în­

c remenise m â i n i l e p c g r ă m ă g i o a r e l e de b a n i a l e p o n t a t o r i l o r n e h o t ă r â t ! d a c ă m a î t r e b u e s ă a d a o g e ceva l a „miza" ce-au pus-o , o r i dacă t r e b u e s'o sch imbe din ca reu l « u m e r i l o r cu so ţ a l i i u m e r i l o r f ă r ă soţ , (ori l a u n s i n g u r n u m ă r p e ca r e s p e r a n ţ a li'l su f la l a ureche ş i ca re , d a c ă v a ieşi, v a fi o l o v i t u r ă decizivă... Su­tele de ochî u r m ă r e a u a c u m m i n g e a î n curbe le u l t ime lo r ro t a ţ i i , i n t r â n d p r e a repede î n s c o b i t u r a n u m ă r u l u i opt, f ă când u n semicerc î n a p o i c a s ă se împied ice de n u m ă r u l treî , pen­t r u a p o r n i de-acolo ca r e p e z i t ă d in n o u p u n â n d în c u m p ă n ă toa t e nă ­dejdi le ş i t oa t e r eg re te l e j u c ă t o r i l o r m a î norocoş i s a u u r m ă r i ţ i de-o , , g h i n ă " ce s t ă în f ip tă l a spa te le cu­t ă m ! s a u c u t ă r u î s c a u n .

— Cinci! P a u l G r u b e a mizase o s u t ă d e l e î

pe şap te , — л o p t a su tă ca r e se du­cea, s u b lopăţ ica l u n e c â n d u ş o r a c r u p i e r u l u î . I n a c e i a ş t imp opt p iese de c â t e c inci cădeau , î n d e m â n a t e * zvâr l i t e , pes te cei c inci f r anc i m i z a ţ i de o b l o n d ă , a f l a t ă l a d r e a p t a l u i P a u l .

C â ş t i g a p e n t r u a p a t r a o a r ă pe a-ce laş n u m ă r c inci , ieş i t de p a t r u o r i în şir., . E r a î n t r ' o „ p a s ă " n o r o c o a s ă c u l e g â n d c â t e o p t piese p l u s p i e sa miza tă . Şi b l o n d a t r e m u r â n d d e e-moţ ie , roş ie p â n ă 'n vâr fu l u rech i ­lor, s t r â n g e a cu o g r i j ă supe r s t i ţ i ­o a s ă b a n i i a r u n c a ţ i de c rupier , şi p o n t a m e r e u cu aceeaş i m o n e t ă , ca şi c â n d ş a n s a a r fi fost l e g a t ă de f ranci i m ă r u n ţ i , — u n u l n o u şi pa ­t r u vechi , — a i fetei c a r e a r fi p ier­d u t de î n d a t ă ce i -a r fi î n locu i t c u v r e - u n a din „ p a t a c e l e " c â ş t i g u l u i a-r u n c a t de c rup ie r .

Grubea în t inse o h â r t i e de o m i e fec iorului î n l ivrea, c a r e c i r cu l a p e la spa te le j u c ă t o r i l o r cu câ te o s u t ă s ch imba tă , şi ochii lu i .se î n t â l n i r ă

" ! Nimic nu mal m e r g e

de L U D O V I C DATJŞ

cu a ï fetei. De l a î n c e p u t u l j ocu lu i ö p r ivea

şi-i a d m i r a c a r n a ţ i a a lbă şi p ie t roa­să a b r a ţ e l o r şi a decol teuluî , şi, p r i n bluza-I sub ţ i r e , a j u r a t ă , p r i n fusta-i s t r â m t ă d e s e m n â n d c o a p s a şi l i n i a p ic ioare lor , îi con templa for­me le în f io ră toare , lascive, d e g a j â n d v o l u p t a t e a t r u p u l u i depl in desvol ta t şi-a ochi lor cercui ţ î p u ţ i n de fră­m â n t a r e a setei de d r a g o s t e n e îm^ p l i n i t ă încă .

B l o n d a a v u u n s u r â s u ş o r de ad­m i r a ţ i e p e n t r u h â r t i a de o mie pe c a r e o u r m ă r i o s e c u n d ă în m â n a l a c h e u l u i ce se d u c e a repede l a , ,cas­s a " s'o sch imbe. E r a î n v e d e r a t h â r ­t i a o emoţ ionase ca şi 4 c â ş t igu r i l e , p r i n p u t e r e a aceea f a s c i n a t o a r e a ri­ne i bancno te m a r i a s u p r a firi lor m a i n e r v o a s e l ega te de-o v i a ţ ă s implă , vec ină c u s ă r ă c i a .

Cu t o a t ă f rumuse ţ ea - i f a s c i n a t o i -r e ş i unghie le - i roze f rumos poleite, din câ t eva î m p u n s ă t u r i de ac vizibi­le l a u n u l d in degete , d in ca l i t a t ea t u l u l u i bluzei , d i n t r ' o c u s ă t u r ă a fustei c a r e t r ă d a că a fost f ă c u t ă î n casă , d in miza de c inci lei n e s c h i m ­b a t ă şi în m o m e n t u l c â ş t i gu lu i , Gru ­b e a s imţ ise de l a î n c e p u t v i a ţ a obs­c u r ă şi poa t e necă j i t ă a blondei , ,po­z i ţ ia el u m i l i t ă de femee m e n i t ă s ă î m b ă t r â n e a s c ă d o m n i ş o a r ă , d a c ă vre-o î n t â m p l a r e n ' a r î m p l i n i m i r a ­colul a t â t de dor i t al Eveî, c â n d lea-g ă n u - i n ' a fost c ă p t u ş i t de nic i o pe r spec t ivă de zestre .

El s imţ ise a c e a s t a şi b ă g a s e de s e a m ă p lăcerea p l i n ă de r e g r e t a o-chilor , u r m ă r i n d m i a care avea s ă se s f a r m e în zece b u c ă ţ i d câ te o su­tă! Năr i l e el a v e a u p a l p i t a r e a une i b ă t ă i de a r ip i , şi cu coada o c h i u l u i m a l pr iv i o d a t ă l a m â n a l a c h e u l u i ca re se ' n to rcea r e p e d e f l u t u r â n d hâ r t i i l e a lbas t r e .

Grubea î n t i n s e o s u t ă l â n g ă cei c inci lei a i vecinei , de a s t ă da t ă m u ­t a ţ i pţe n u m ă r u l n o u ă . Ies i u n u ! ş i s u t a p o r n i s u b lopă ţ i ca , a l ă t u r i de cei cinci lei m ă r u n ţ i , — u n u l nou şi p a t r u v e c h i , —• a t â t de norocoş i pâ­n ă a t u n c i . B l o n d a p ă r u că-i u i t ă , şi ochi-i j u c a r ă o cl ipă de la s u t a pier­d u t ă la Grubea şi de l a aces ta l a su t ă !

E r a a n o u a pe ca r e o p ie rdea el, ia r vecina, c i re 'l observase nier-

zând , socoti p i e r d e r e a ş i m a î mara şi o s u d o a r e r ece se ' n t i n s e pe faţă-î pes te roşea ţă . „Să p i a r ză cineva ia-t â t ! " Şi văzându -1 l in iş t i t , de u n s â n -ge r ece ca r e deza rmează , îl ргілі ir. ochi cu o m i r a r e a p r o a p e copi lă rea­scă, i m p e r t i n e n t ă chiar , căci era în ea ca o m u s t r a r e şi avu ae ru l că ' ' î n t r e a b ă : „Ce faci?!"

Ei , o pr iv i în a l b u l ochilor zâm­b i n d şi î n t i n se o a l t ă s u t ă l â n g ă piesa ei de cinci , — d e astă da t ă p r n u m ă r u l p a t r u .

C â ş t i g a r ă . Cele n o u ă su te de. lei pc cari le cu­

lese G r u b e a de jos o f ăcu ră pe blon­d ă s ă u i te miza-i şi cele op t piese c? i le ma î a r u n c a s e c rup ie ru l . Miza a-ceas ta e n o r m ă p e n t r u ea era anga­j a t ă pe-acelaş i n u m ă r p a t r u în mo­m e n t u l c â n d v e c i n u l a r u n c a o a l U s u t ă şi d i r ec to ru l jocu lu i s t r iga :

— „Rien n e va p lus !" Ins t inc t iv , ea în t inse m â n a ca s*

a p u c e câş t igu- î , ne in ţ e l cgând să r:s-cheze m a l m u l t de o piesă . D a r ră­mase p a r a l i z a t ă , d â n d u - ş i seama că e r a p rea t â r z i u şi suflul el p lu t i câ­t eva clipe d e - a s u p r a minge i , se în­v â r t i cu ea, i n t r a în s ă p ă t u r i l e a pa­t r u c inci n u m e r e , t r ecu de la ş ap t e l a n o u ă , de la opt la u n u , făcu două ce rcur i î n j u r u l l u i p a t r u , apoï ss ' n t o a r s e , s t ă t u o c l ipă în s u s p e n s i i î n faţa lu i n o u ă , si veni i a r la pa­t r u u n d e se opri .

C r u p i e r u l a r u n c ă opt h â r t i i p e s t i s u t a lu î Grubea , n u m ă r ă cu o miş ­ca r e de lopă ţ i ca cele n o u ă piese d? câ t e cinci a le b londei . T r a s e la el op t şi-i a r u n c ă p a t r u h â r t i i do rât-a o su t ă . E a se ' năbuşea , i n c a p a b i l ă s ă ' n t i n d ă m â n a ca să-şî a d u n e câş­t igul , p i e r d u t ă î n t r ' o t o t a l ă s l ă b i r i 'a voinţe i .

S e făcuse a lbă . P e f runtea- i , şuvi­ţele cădeau în dezordine . Bus tu- Î t r e m u r a în p a l p i t a r e a m a i g r ă b i t ă a ş a n u r i l o r p rovoca toa re şi t a r i . Un va l ca ld p o r n e a d in t o a t ă f ă p t u r a et învă lu indu -1 pe Grubea , c a r e în t in ­se raâaa şi t r a s e încet cele p a t r u bi­lete ca să le dea b londei .

In m i ş c a r e a acea s t a , m â i n i l e lor se a t i n s e r ă , ş i r ă m a s e r ă a m â n d o i m u ţ i , ochi în och\ , e lectr izaţ i .

— „ F a i t e s vos jeux. . . Rien n e ѵаз p lus . . . "

D a r n u m a auzeau , nu- ï m a i in­teresa. . .

Sc d e s p r i n s e r ă de m a s a de joc s; î n a i n t a r ă încet şi a l ă t u r i p r i n sală. î n t r ' u n colţ o m a s ă l iberă p ă r u că-î pofteşte... Se ' n d r e p t a r ă spre <м ni l ă m u r i n d încă ce-au să-şî v o r i e a s c ă .

4 . — No. 40 . U N I V E R S l L LIT tili A R D u m n c*, li O ton ib i i e l 'J13.

Din litera.ura persană

C Â N T E C E (După Mirza Shaffi)

ЧиЫгеаЛ steaua poesieî Si ţinta vieţi-l tot iubirea Acel ce-o simte fi o cântă Işî dobândeşte nemurirea.

In marea 'ntinsă-şî scaldă faţa Se oglindeşte mândrul soare Şi valurile tremur toate De negrăita lut splendoare.

Şi tu te oglindeşti, iubito In marea cânturilor mele Şi, ca şi valurile mării Pe strălucirea-ţl tremur ele.

E m i m E i O, tu, inimă nebună, Ce te sbuciumi şi nu taci? Te tot tângui de durere Şi tu singură ţi-o faci.

De primejdie ţi-e teamă Şi spre ea iţi iei avânt, hi cunosc eu nebunia Căci nebun eü însu-mî sânt:

Ana A. Codieann

« —

ANECDOTE CELEBRE • D i n v i a ţ a l u î N a p o l e o n B o n a p a r i e

I n l u p t a de l a M a r e n g o , a r m a t a complect z d r u n c i n a t ă e r a g a t a să b a t ă î n r e t r a g e r e . Gra ţ i e prezenţe i d e sp i r i t a p r i m u l u i consul t rupe le r e c â ş t i g a r ă î n s ă cu ra ju l .

—• „Copil — le zise N a p o l e o n — nu u i ta tă că a m obiceiul s ă d o r m pe c â m p u l de l u p t ă " .

I n t in ipul u n u l ba l o d o a m n ă Îm­p i n s ă de gelozie, m ă r t u r i s i genera ­lului D..., c ă soţ ia s a î n t r e ţ i n e ra^ p o r t u r i g a l a n t e cu M u r a t .

Soţu l î n f u r i a t a l e rgă l a Napoleon, p e n t r u a i se p l â n g e lu î .

— „Ah, d o m n u l m e u — îî r ă s p u n ­se î m p ă r a t u l — n u mi-ar m a î r ă m â ­n e t i m p să m ă ocup cu afacer i le E-urope l , d a c ă . a ş i v r e a să m ă ocup de d r e p t u r i l e t u t u r o r b ă r b a ţ i l o r Înşe­la ţ i , d e i a Cur t ea mea.

Se povesteş te că pe v r e m e a c â n d Napo leon I voia s ă se c ă s ă t o r e a s c ă Cu fiica îmipă ra tu lu î Aus t r i e i a hé­ritât m u l t ă vreme î n l u p t a d i n t r e r çg re tu l de a fi silit s ă se d e s p a r t ă de Iosef ina şi nevo ia de a î n t eme ia o d inas t i e . Napo leon 4 a p e l a l a cu­noş t in ţe l e s a v a n t u l u i şi Sp i r i tua lu ­lu i doc tor Corv isar t , p e n t r u a şt i pâ­nă l a ce v â r s t ă poţ i s p e r a s ă obţi i succesu l do r i t î n căsă to r i e .

— „Aceas ta — îî r ă s p u n s e Corvi­s a r t — depinde de o r g a n i s m u l şi t e m p e r a m e n t u l fie c ă r u i a p r e c u m ş i de odu i c u m şi-a pe t r ecu t t ine re ­ţea" .

— „ î n ţ e l e g — r ă s p u n s e Î m p ă r a ­tul. — Care es te î n s ă d u p ă p ă r e r e a d-tale v â r s t a , în ca re se ma î poa t e • d m i t e p a t e r n i t a t e a ? C â n d u n o m de 60 de a n i , de exemplu , se că să to ­reş te cu o femee t â n ă r ă , m a l poa t e avea copil cu d â n s a ?

— Câte o d a t ă . — Şi l a 70 de an i? — .To tdeauna , Sire.

* I n t r ' o zi Napoleon j u c a la Ber l in

f ,Vengt -e t -un" , şi avea în f a t a s a o g r ă m a d ă de napo l eon i de a u r .

— „ E a d e v ă r a t — î n t r e b ă el pe n e a ş t e p t a t e pe gene ra lu l R a p p — că p r u s a c i i iubesc g rozav aceş t i m i c î napo leon i?

— M u l t m a î m u l t de câ t pe cel m a r e — r ă s p u n s e R a p p . cu s incer i ­t a t e a m i l i t a r u l u i

> »

Convorbiri astronomice C U M S E N A S C L U M I L E

Exi s t ă o filozofie foar te comodă , ace ia de a te b u c u r a câ t m a l i n t e n s de viaţă , f ă r ă să- ţ î p u l î n t r e b a r e a , d a c ă ce ia ce vedem a fost t o t d e a u n a a ş a şi dacă şi î n vi i tor n u se v a s c h i m b a nimic . P e c a d r a n u l veşni­ciei, v i a ţ a o m u l u i , de la î n c e p u t u l e l şi p â n ă azi , n u a r e poa t e n ic i va loare a u n e i secunde . N u ş t i m n ic i cè"-a fost î na in t e , n ic i ce v a fi in u r m ă şi m a j o r i t a t e a o a m e n i l o r c rede că de- p r i sos n e - a m p u n e ase^ m e n e a î n t r e b ă r i . Viaţa e s c u r t ă şi l a ce s ă ţ i-o necă jeş t i c u î n t r e b ă r i nefolos i toare .

E o filozofie foarte p rac t i că , cam a s e m ă n ă t o a r e cu a s t r u ţ u l u i , c a r e îşi v â r ă capul în n i s ip , c â n d vede că n u m a l poa t e s ă fugă de p r igon i ­to r i . Din fericire, o s e a m ă de oa­meni , c a r i n u s u n t p rac t i c i de loc, c a r i cred că m u l ţ u m i r e a s t omacu -lul - rege, n u a junge . Astfel, în tot­d e a u n a s 'a încerca t să se explice c u m s'a n ă s c u t p ă m â n t u r i l e aces tea c a r i se î n v â r t e s c î n j u r u l Soare lu i , c u m s'a n ă s c u t Soare le î n suş i , cum s 'a n ă s c u t n e n u m ă r a t e l e stele, c a r i şi ele s u n t tot sori? To t aşa s 'au în­t r e b a t cerce tă tor i i , d a c ă P ă m â n t u l aces ta va d ă i n u i o veşnicie, s a u da­că n u cumva v a p ier i vre-o d a t ă ; dacă n u cumva m â n d r u l Soa re s ' a r p u t e i r ăc i , dacă stelele-sorî n u vo r sufer i şi ele sch imbăr i .

Fi losofi i p rac t ic i p e n t r u ca r i p lă­cerile . vieţeî se . r e zumă în v iz i ta rea t ea t r e lo r şi c inematografe lor , în a-facerile de l a b u r s ă , în aven tu r i l e i -m o r c a s e , î n de scu rca r ea s i t u a ţ i u n i -lo r polit ice, etc., vor s p u n e de s igur , că de şi s'au făcu t a t â t e a cerce tă r i , n u . s'a. a juns la n ic i u n r e z u l t a t si­g u r şi apoi ce folos a r a d u c e !

Aceşt i oameni a u drep ta te . Cunoa ­ş te rea , s a u cel p u ţ i n g o a n a a p r i g ă d u p ă a d e v ă r n u aduce nicî u n folos, care să se socotească In aur , s a ü bi­lete de bancă . De .asemenea, n ic i u n Î n v ă ţ a t n u a r avea cu ra ju l să- ţ î e p u n ă : i a t ă , e u ştiu b ine c u m s'au f o r m a t Soarele şi p lanete le .

N ' a u fost inv i ta ţ i l a p u n e r e a pie­t r e i f u n d a m e n t a l e a p ă m â n t u l u i şi n ic î u n persona j oficial, Î m b r ă c a t In h a i n e n e g r e n u şi-a p u s i s c ă l i t u r a s u b temelie . Cu toa te acestea, cu m u l t ă r ă b d a r e , o m u l observă p r i n t o a t e mij loacele to t ce-l î n c o n j o a r ă .

Geologii n u e r a u m a r t o r i l a cele ce se petreceau acum câ teva s u t e de m i i de a n i pe p ă m â n t şi cu toa t e a-cestea, mul te din cele ce el n e spuni, 'aii t o t sor ţ i i s ă c o r e s p u n d ă cu ade­v ă r u l . Aceas ta în ceia ce a r p r i v i deduceri le , căci altfel el aii fer ic i rea să ne a r a t e şi dovezi, a n i m a l e m o n s ­t r u o a s e ce au t r ă i t pe v r e m u r i ş i ale c ă r o r schelete perfect p ă s t r a t e , le avem în m u z e u r î .

Cu t o a t ă s u p ă r a r e a t â n ă r u l u i spil­cui t , cu c ă r a r e la ceafă, î m b r ă c a t d u p ă u l t i m a m o d ă , i se dovedeş te foar te f rumos, că s t r ămoş i i s ă i , ra­dele m a i m u ţ e l o r , ar fi foar te m i r a ţ i c â n d l 'ar vedea la C a p s a p r o s l ă v i n d cu ş ampan ie doul ochi de femeie f r u m o a s ă .

D a r geologii to t s t ud i ind s t r a t u ­rile p ă m â n t u l u i , a j u n g la une le u n ­de n u m a l găsesc u r m e , n ic i de a-n i m a l e , n ic i de p l an t e . Mil ioane, zeci de mi l ioane î na in t e , P ă m â n t u l ex i s t a însă . Rocile acelea fă ră u r m e de v ia ţ ă , c u m s 'au format? E r a u ele t o t d e a u n a a şa?

Geologul face loc o s t r o n o m u l u î , c ăc i n u m a i ace s t a p o a t e să-ş î d e a pă re r ea . D a r s a r c i n a a c e s t u i a este ma l g rea . Cu toa t e aces tea , to t gă­seş te mi j loace de s t u d i u . Astfel, as­t r o n o m u l şt ie că în s is temul so ja r ex is tă m u l t e c o r p u r i , difer i te I n t r e ele. Oa re n u va p u t e a s ă vază p r in ­t re ele şi t r e cu tu l şi v i i torul p ă m â n ­t u l u i ?

I a t ă L u n a do pi ldă , ca re e şi ea u n p ă m â n t , dar făr« ană , fără aer.

f ă r ă v ia ţă . I a t ă r o ş c o v a n u l M a r t e , c a r e a r e a p ă şi aer, d a r în c a n t i t ă ţ i foar te mic i . Cu lune te le se obse rvă mereu s c h i m b ă r i pe s u p r a f a ţ a aces­te i p l ane te , deci e u n co rp ceaesc pe ca re p a l p i t ă încă v ia ta . S 'a r p u t e a s ă fie î n să u n m u r i b u n d al s i s temu­l u i solar. D a r s u n t a l t e p l ane te ca r i a ü a p ă şi a e r în m a l m u l t ă can t i t a ­t e de câ t P ă m â n t u l . Jup i t e r , de pil­d ă a re u n a d e v ă r a t ocean de n o r i p e r m a n e n ţ i , car i p lu tesc d e - a s u p r a ' adevăra te lo r oceane de a p ă .

I a t ă deci p a t r u c o r p u r i cereş t i , oa r î se deosibesc cu to tu l u n u l de •altul, de şi t o a t e ţ i n de soare : L u n a , M a r t e , P ă m â n t u l şi Jupiter.-

Soarele e apoî • u n corp cu to tu l deosebit, o î n g r ă m ă d i r e e n o r m ă de gaze, car i se af lă la o p r e s i u n e colo­sa lă . Cometele s u n t î n g r ă m ă d i r i do c o r p u r i infim de mici .

C u m se face, că t oa t e aces te cor­p u r i cereş t i : Soare , p lane te , sa te l i ţ i , comete, etc., fo rmează u n sistem, al c ă r u i m e m b r i i a scu l t ă de a n u m i t e legi? Ex i s t ă vre-o l e g ă t u r ă de r u d e ­nie? Soarele es te el oa re p ă r i n t e l e t u t u r o r ?

Ipotezele ce s'au făcut s u n t c a m m u l t e şi vom avea pr i le ju l s ă vor­bim în p a r t e de fie ca re , c r o n i c a de azi s e rv ind c a u n fel de i n t r o d u ­cere.

V o m g ă s i ipoteze foar te cu r ioase , fie ca re în t emeindu-se p e a n u m i t e fapte , da r n u expliciuidu-le pe toa te . S u n t u n i i ca r i n e a g ă p â n ă şi r ude ­n i a Soa re lu i cu p lanete le şi a p la ­ne te lor î n t r e ele. U n as t ronom fă ră i n imă , dec l a r ă că L u n a n u e fica P ă m â n t u l u i cum se crede de obicei, s a u cel p u ţ i n n u e decâ t o fică a-dopt ivă , o v a g a b o n d ă , pe c a r e P&-m â n t u l a găs i t -o în d r u m u l său . Li­n u l ne s p u n e că Soare le a d a t n a ş ­t e r e n u m a i s â m b u r i l o r p l a n e t a r i , p lane te le c r e scând în u r m ă p r i n meteor i ţ i ş i acelaş a s t r o n o m — In­n é s din T r a n s v a a l — n e a m e n i n ţ ă cu explozia Soare lu i , ceia ce n u e de loc î n c â n t ă t o r .

U n l u c r u e î n s ă b ine s tab i l i t ; a r ­m o n i a p ré sen ta n u poate fi ve şn i că ; Î n t r e a g a civil izaţie cu oare ne m â n ­dr im n u a r e Î n s e m n ă t a t e de c â t p e n t r u noi . Ne p lace s ă s p u n e m că o m u l e regele c r ea ţ i une l , s a u m a l bi­n e zis, al P ă m â n t u l u i , d a r n ic î a-c e a s t a n u e a d e v ă r a t , căc i a j u n g e u n c u t r e m u r de p ă m â n t să d i s t ru ­g ă în t r ' o s e c u n d ă câ te -va s u t e de m i i de a semenea reg i .

D a c ă n u n e sper iem de per icolele ce po t să a m e n i n ţ e p ă m â n t u l , e că n u le c u n o a ş t e m p e toate .

Victor Anest in .

• 00 —

0 NONĂ INTERPRETĂ /EMENINL a INI „Ramtel"

D o a m n a S a / . a n n e D e s p i ' è s

9

L i t e r a t u r a g r e a c ă

IN FLORI de P a r a s c h e v à

Colo jos , l a m a r g i n e a g r a d i n e i , se af la c l ăd i t ă d in s t ic lă o d a i a florilor. U n colţ de v a r ă p ă s t r a t cu îng r i j i r e şi devo tament , în fr igul şi î n g h e ţ u l ierneî .

N imic n u l ipsea ; n i c i p l ă c u t a at­m o s f e r ă ca ldă , n ic i du lcea mireaz-m ă a f lori lor n ic i a p ă s ă r e l e l o r cân tece . F l u t u r a ş i a lb i şi m o v zbu­r a u s ă r u t â n d peta le le t r a n d a f i r i l o r şi iasomii lor .

Şi în acest p a r a d i s , în mi j locu l a t â t o r a m ă n u n ţ i m i a r t i s t i ce şi a, n e m ă r g i n i t e i î n g r i j i r i devota te ce le c â n t a t o a t e d in ju ru - ţ î , gh icea i u i -de-va acolo p r e z e n ţ a u n u l înger pă­zitor .

U n suflu de a m o r p l u t e a acolo în-n ă u n t r u , şi zici că r ă u l n i c i o d a t ă a î n d r ă z n i t să păşească acest p r a g al florildr.

O! flori, flori! Un ica crea ţ ie a na­t u r e l ce mer i a ţ î os tenea lă . M a t a v o a s t r ă a r o m ă dulce , moartea-vo.is?-t ră , mi ros frumos. D a c ă există vre-o a l t ă v i a ţ ă , d a c ă ex is tă î n vre-o a l t ă p a r t e u n p a r a d i s , t r ebu ie n u m a i flori să-1 locu iască , şi a drep ţ i lo r spir i te , s t r ă m u t a t e în aceste neve^ji-t o a r e flori, vecinie s ă m i r o a s ă acolo î n ă u n t r u .

Şi le a d o r a florile F lor ica . Şi c â n d şedea ore î n t r eg i în i u b i t a eî g răd i ­n i ţ ă ca ldă , p ă r e a şi d â n s a o floare 1

exotică p r i n t r e rose şi c r in i . Şi e r a a t â t d'e m a r e î n r â u r i r e a flo­

r i lor a s u p r a el, de zici că-şî adopta-, ee t o a t ă t r i s t e ţ a lor de t o a m n ă , şi' a r o m a lor crezi că-î a d o p t a s e adune sufletul .

O f l acă ră t a i n i c ă topea încet-in-, cet şi a s c u n s pe a c e a s t ă ca — un—} î n g e r f r u m o a s ă copilă. O mare iubi-j re t r ecuse p r e a î n p r i p ă ţ â r m u l л îe-j ţel el, l ă s â n d în t r ece rea el pe ni- i -p i şu l lu i u r m e a d â n c i ce n u a jun ­gea n ic i u n va l ca să le ş t e a r g ă .

Ceasu r i şi a l te ceasu r i , s t ă t e a cu to tu l s i n g u r a t i c ă î n mij locul ' u ' i t e - j lor eî flori, — s ingu ru l t o v a r ă ş al' g â n d u r i l o r el—, şi în t r i s t u l cântec al păsă re le lo r , ce c â n t a u nos ta lg ic p r i m ă v a r a a d e v ă r a t ă , în falşa şi g r e a u a a tmosfe ră c a l d ă л g r ă d i n i ţ e i

I n a m u r g u l une i se r i se cobori g r ă b i t ă cu ochii î n l ă c r ă m a ţ î . . . O sc­r i s o a r e î n c a d r a t ă î n n e g r u , ce pr i ­m i s e cu p u ţ i n î n a i n t e d in Ep i r . îî s p u l b e r ă o r i ce vis dulce , or i ce spe­r a n ţ ă a s c u n s ă .

I ş î r ezemă , cel cu p ă r n e g r u ca tă­c iune le s t i n s cupşor , dc m a r g i n e a . u -îiel g l a s t r e m a r i şi p lânse . . . fer ici tă c ă p u t e a s ă p l â n g ă cel p u ţ i n l in iş t i ­t ă , m o a r t e a ace lu ia pe care a tâ ta-1 iubise , ac i , î n mi j locu l aces tor mar ­t o r i m u ţ i a l d u r e r e ! eî. D u p ă puţin, f r ageda floare ce se af la în a c e a s t ă g l a s t r ă m a r e , î n c e p u s ă se î n d o a e ca l e ş i n a t ă , , o t r ă v i t ă n ic i v o r b ă de a-m a r l l e l a c r ă m l cu ca re se adăpase .

I n o p t ă , n i m e n i n u venise s'o cau­te... To ţ î c r e d e a u că se r e t r ă s e s e în o d a i a el ca să se l in i ş tească . . Păhă ­re l e l e î ţ i a s c u n s e r ă ciocşoirul s u b a r i p i o a r e p e n t r u a ado rmi . Crezi că v i a ţ a î nce t ă în j u r u - ţ î p u t e a i încă s ă auz i şi r e s p i r a ţ i a f lori lor, şi t â ­r â i t u l verde ţe l ce r ă s ă r e a încet- în-cet de s u b p ă m â n t u l umed .

De colo sus , p r i n f e reas t r a descin­să , i n t r a u n c u r e n t de aer rece. F lo­r i ca se scu lă , t r a s e de u n cordon, şi f e r ea s t r a căzu cu u n s u n e t su rd , ce s e m ă n a în acea pace , cu g l a su l po­r u n c i t o r al v re -une î u r s i t o a r e .

Ceasu r i m u l t e t r e c u r ă încă . Ce făcea F lor ica? . . . p l â n g e a ? . . .

d o r m e a ? *

De o d a t ă păsă re l e l e se t r e z i r ă spe­r i a t e Şi ca n e b u n e , ca ameţite, înce­p u r ă să sbonre in pa l ida l u m i n ă a Junei , lovind d i spe ra t e cu ar ip ioa­rele lor geamur i l e d i a f a n u l u i pla­fond.

P u t i n (iura acest m a c a b r u c â n t e c

J j u m i u e c a , o O c t - r e b r i e Ѵ.П.і. U N I V E R S U L L I T E R A R - N o . H).

O! ce muzică va p u t e a oa re să-l des­crie? Ul t imi le î n t r ' a r i p ă r i a le vieţ i i , u l t ima n e b u n ă s fo r ţ a r e a aces tor micî vietăţ i , ce se î n ă b u ş e a u In p r e a î n c ă r c a t a de mirezme acea atmosfe­ră , şi de doru l să sboare , să fugă a f a ră sp re v i a ţ a l iberă, c a r e n ' a r e a t â t e a mirezrne, d a r ca re e a t â t do d u l c e . .

Apoi l in iş te iar... U n a câ t e u n a păsă re le le l e ş ina te ,

moar te , c ădeau jos, une le pe flori, al tele î n i a rba t â n ă r ă .

Şi f l u t u r a ş i ! a lb i şi mov , ca peta» lele u n o r flori î m p r ă ş t i a t e de suf lu l v â n t u l u i de Nord, z b u r a r ă p u ţ i n t i m p şi c ă z u r ă u n u l câ t e u n u l şi el.

N u m a i F lo r i ca n u s 'a mişcat . .з S u n t unele fiinţe c a r i ştiu s ă moară; a t â t de f rumos, a t â t de frumos!. .

F lor i , pen t ru a s t a vă iubesc! căc i deşf ş t i ţ i să împodobi ţ i cu a t â t a fru­muse ţe viaţa , î n să a d â n c In a r o m a sufletelor voas t re , a s c u n d e ţ î p e n t r u cei ca r i v'au ado ra t , m a r e a t a i n ă a morte l .

x^Trad. de D. I . S t a m a t e l a c h e

G i u s e p p e V e r d i

Ascult, o Peleş, şoaplelc-ţi gră&iie Dar nu'nţeleg cc-anume vrei a spune — Tu râzi sburddnd In sărituri nebune. Sau plângi de nostalgii nebănuite ?

In calea ta sânt flori albastre, pale Ce s'an plecat să-ţi furc-o sărutare — Parfumul lor tembată sau te doare 1 Tu râzi sau plângi în nesfărşila-ţi calei

Dc cânţi viaţa, zilele senine, Zadajnic eu in preajma-ţi voiu petrece : Cântarea la, o.' prea târziu îmi vine.

iar dacă plângi pe-a viselor ruine Şi de dureri ce vin să te încerce, Eu,?cump tovarăş, plâng acum cu tine.

E r m i i t ' u l g i n e s c u -00-

A. S. Puşkin între ţigani Mare le P u ş k i n , în t ine re ţe a t r ă i t

m u l t t imp şi î n B a s a r a b i a . In Ch i ş inău , î n t r e a n i i 1820 şi 23,

P u ş k i n t r ă i în casa lu i Ral l i , boer moldovean .

O d a t ă Ral l i p lecă s ă viziteze n i ş t e moşii a le lu i din Doina . I n t r e sa tu l Doina şi I u r ţ e n i în mijlocul une i pă­d u r i se g ă s e a u n s ă l a ş ţ i gănesc .

P u ş k i n î n t o v ă r ă ş i s e î n a c e a s t ă vizi tă pe Ral l i .

Ca or i ce să l a ş ţ i gănesc şi a c e s t a avea pe bu l ibaşu l s ău , de a c ă r u i a i u to r i t a t e se ţ i nea s e a m ă .

Bu l ibaşa avea î n s ă o fa tă de toa­t ă f rumuse ţea , a n u m e Zamfira .

E a e r a îna l t ă , cu oehii neg r i m a r i şi u n p ă r negru de toa t ă f rumuse­ţea. Zamf i ra se î m b r ă c a b ă r b ă t e ş t e : p u r t a ş a l v a r i la rg i , căc iu lă pe c a p , c ă m a ş ă moldovenească a l easă şi fu­m a cu c iubucul .

F a t a e ra în a d e v ă r s educă toa r e . Alexandru SerghievicI P u ş k i n c â n d a văzut-o a r ă m a s fasc ina t de fru­muse ţea ţ igăncei .

El r u g ă pe Ral l i să r ă m â n ă câ­teva zile în I u r ţ e n i . Aceste c â t e v a zile n u m ă r a r ă două s ă p t ă m â n i .

P u ş k i n se î nd răgos t i s e de ţ i gan ­că. El petrecu tot t impu l de 14 zile In ş a t r a ţ i g ă n e a s c ă , a l ă t u r i de Zam­fira. T o a t ă z iua P u ş k i n e ra în tovă­r ă ş i a Zamfi re i , şi îî vedeai p r i beg ind s i n g u r i pe c â m p i i , unde s t ă t e a u tă­cuţi , ţ i n â n d u - s e de m â n ă .

A lexandru SerghievicI n u ş t ia n ic i o vorbă ţ igănească , Z a m f i r a nici a-tâ t r u s e ş t e ; eî n u se în ţe l egeau de cât p r i n mimică .

P u ş k i n a r m a l fi t r ă i t m u l t t i m p în s ă l a şu l ţ igănesc , d a c ă g e r m e n u l b ă n u e l i i n ' a r fi încol ţ i t In i n i m a lui. El începu să b ă n u i a s c ă că Zam­firei îl e mai d r a g s e a m ă n u l eî d in al t cort, de câ t boeru l c a r e se r ă t ă ­cise în mij locul lor . T rebu i s ă plece.

D u p ă ce plecă d i n C h i ş i n ă u , şi se duse la Odesa , t r i m i s e gazde i s a l e din cap i ta la B a s a r a b i e i poema, „Tó> gani l" .

Tot a t u n c i poe tu l r u s află că fru­moasa lu i Z a m f i r a a fost o m o r â t ă de gelosul el î n d r ă g o s t i t un ţ i gan din să laş .

G i u s e p p e V e r d i î n g r ă d i n a v i l e i s a l e S a n f A g a t a

Italia e în sărbătoare. La 10 Oc­tombrie stil noü a. c a celebrat îm­plinirea a o sută de ani de la naş­terea lui Giuseppe Verdi.

A sărbătorit centenarul venirii pe lume a geniului care a revărsat pes­te întregul pământ torentul ferme­cătoarelor melodii italieneşti , care a pus în muzică visul eroic 'al re-naşterii Italiei şi ardoarea unui pa­triotism nestins. A dat. un suprem prinos de admiraţ iune aceluia, al cărui nume, scris cu câte un punct după fiecare literă, astfel: V. E. R. ІУ- I., era u n simbol în ta ina căruia italienii citeau exclamaţiunea: „Vit-torio Emanuele Re DTtalia", afir-maţiunea suveranitate! şi întregirii ţării lor.

„LTllustrazione Italiana"., n u m ă ­rul din urmă, e plină, într'un cu* prins de 32 pagine mari , interca­late cu 100 ilustraţi uni, e plină nu ­mai de indicaţiunl şi scene relative la viaţa şi activitatea marelui 'art ist , fecundului creator.

Cu aceas tă ocaziune, luând parte suf le tească şi noi la m ă r e ţ u l jubi ­leu i t a l i an , credem că sa t i s facem o legitimă şi d r e a p t ă cur ioz i ta te d â n d cititorilor noş t r i , pe scur t , b iograf ia aceluia d'al cărui nume r ă s u n ă as­tăzi î n t r e a g a Italie, a aceluia ca re şi'n noi d e ş t e a p t ă pu te rn ice şi sinv-patice ecour i .

Iată datele vieţii lui Giuseppe Verdi, ,,'ile celui ma! s c u m p şi mal fecund gen iu muzical al secolului XIX, ale celei mal p u r e g lor i i i ta­liene", precum tl consacră cr i t ici i din ţara luî .

S*a născut la Roneole, lângă Bus-seto, In 1813 şi a murit la Milano, tn 1901, după o viaţă de 88 de anf. Copil de o a m e n i săraci, a p r imi t în­v ă ţ ă t u r a celor d in t â i e lemente ale muzicel dela modes tu l o r g a n i s t a l biserici i d in Busse to . La v â r s t a de 15 a n i a u r m a t pe m a e s t r u l lu i în sa rc in f tle o r g a n i s t

\LA vârsta de 19 ani , se prezintă # Ia Conservatorul din Milano, ca să îş i complecteze educaţi unea artisti­că cu cunoştinţe muzicale superi»-6are- Dar profesorii d'acolo, nu vo­ira să-l primească. E î judecară pe Verdi, pe viitorul Titan al muzic&î italiene, ca neapt pentru cariera ce voia să-şî deschidă.

Luă totuşi lecţii particulare dela un profesor din acelaş institut, dela maestrul Lavigna.

In 1839, în vârstă de 26 de ani, se prezintă la Scala cu prima-I operă Uberto, conte di San Bonifacio, care plăcu. A păţit'o însă cu 'a doua a sa lucrare, Un giorno di regno, pre-zentată în anul următor 1840, şi care căzu.

Căzu, Insă Verdi, ca Anteu, căruia II creşteau puterile at ingându-se de pământ în lupta lu i cu Ercule, nu se descurajă deloc, ci din potrivă, în 1842 scrise victorios opera Na-buca, urmată, la scurte intervale, de Lombardi, Emani, Mgolelto, care îl întăriră neputaţiunea.

După aceste prime triumfuri, veni

o a l t ă serie ca re c u p r i n d e oper i le Trovatore, Traviata, Ball o in mas chera, Don Cai'los, Aida, Otelló Falstaf şi al tele , în to tu l 28 de o p e r e .

Mai scrise, în u l t i m u l t imp, şi ce lebra Messa da Requiem (pa ras ­tas ) , ded ica tă a m i n t i r i i poe tu lu i A. Manzon i .

M i n u n e genia lă , lasă pos te r i tă ţ i i u imi te u n t e z a u r n e î n t r e c u t de v i g u ­r o a s ă cuge ta re şi a d â n c ă s i m ţ i r e , e x p r i m a t e cu s o n o r i t ă ţ i l e m u z i c i i , c u l i m b a a rmon ie i .

Cu m u n c a p r o d i g i o a s ă a u n e i vieţi b ine î m p l i n i t ă , se î n c o r o n a c u gloi гіѳ nepe r i t oa r e , îş i a d u n ă ş"o avere r e spec tab i l ă . Respec tab i lă , m a i a-les, căci , om de i n i m ă tot a t â t pe c â t e r a şi de geniu , fundă , în M i ­l ano , „ C a s a de r e p a o s p e n t r u mu­zicanţ i" . P e l â n g ă operile-1 m u z i c a l e m o n u m e n t a l e , m a i î n ă l ţ ă şi o m o ­n u m e n t a l ă operă de c a r i t a t e . î n c h i ­n a t ă s p r e s u s ţ i n e r e a a c e l o r a c a r i , din diferite î p r e j u r ă r i a d u - i s e . . n u p u t u r ă să adune , c u a r t a s u n e t e l o r f rumoase şi ia c â n t e c e l o r f e r m e c ă ­toa re , acele c o m p e n s ă r i m a t e r i a l e ca re să le a s i g u r e t r a i u l în v â r s t a î n a i n t a t ă .

I n lacest p a l a t d'o a r h i t e c t u r ă c la ­s ică , s e v e r ă şi e l egan tă . în a c e s t locaş de od ihnă , „ m a r e l e m o r t . d"a-p u r u r e a viu" şi-a păstrat . , în fundul u n e i cu r ţ i mici , o î n c ă p e r e in c a r e se află o c r ip tă . In a c e a c r i p t ă s u n t î nch i se corpul m a e s t r u l u i , a l ă t u r i de corpul iubi te i iui s o ţ i i G i u s e p p i n a S t r eppon i , c â n t ă r e a ţ ă c e l e b r ă care , c u i n t e r p r e t a r e maes t ră , a făcut succesul oper i i Nalmco, c a r e la î n ­cepu tu l carieri i a î n t e m e i a t r epu ta ­ţ i a t â n ă r u l u i , p 'at .unci , c o m p o z i t o r .

A l ă t u r i de G i u s e p p e s tă ( l i u s e p -p i n a , î nvă lu i ţ i de lumina gloriei ş i de u m b r a od ihne i , b i n e c u v â n t a ţ i de înv inş i i a r t i ş t i , c a r i s e î n c h i n ă r e c u n o s c ă t o r ! î n v i n g ă t o r u l u i . cei m a r e .

N. Ţ ine .

D E C Â N T A R E S

Dorurile sunt ca vântul Când sunt mici, cte desm'uúdă, Când sunt mari, Vor să ne piardă.

Dragostea este ca briza Cum sunt brizele de vară, Răcoroase dimineaţa Dulci şi calde In spre seară.

Când am vrut să plec, din ochi Mi-al fäfiut un semn, şi-am stat. Zale grele, ochii tăi De aî mei s'au încleşlul.

Mâine seară iar răsar Stelele care-aü apus... Ochii blânzi ce-l că,utam Unde oare s'or fi dus?

Stelele care răsar Rând pe rând toate apun..r. Să nu crezi că vre-un hotar Pentru eî mai pot să pun.

C. T o n e g a r e

C a s a î n c a r e s ' a n ù s c u t G i u s e p p e V e r d i

G. — No. 4 0 . UNIVERSUL LITERAR Dumineca, G Oclombrie, ІІИЗ

E X - L I B R I S V E N U S ş i GIOCONDA de Cornelul

Moldovumt. Biblioteca „Luminat Editura „Librăria nouă". F a r m e c u l î n t r e g al vieţeî n o a s t r e

es te t o c m a i d ive r s i t a t ea sufletelor, < aracter-elor, î nc l ină r i l o r omeneş t i . Ciocnir i le ce r ezu l t ă d in c a u z a aces-Ь í d ivers i t ă ţ i fac ca v ia ţa să fie m a i i n t e n s ă şi m a î co lora tă . I n c h i p u i ţ i -vă că to ţ i l i t e ra ţ i i une î t â r î a r c â n ­ta n u m a î ode pa t r io t ice! Ar fi o m o ­noton ie de nedesc r i s în l i t e r a t u r a a-ccleî ţ ă r i . Din fericire, fie ca re scr i i ­to r arc no ta luï ca rac te r i s t i că , vor­besc de ceî car î izbutesc s ă se r id ice d in c o m u n . U n u l va i m p r i m a în to t <-..- scr ie n o t a b r u t a l i t a t e ! luï, a l tu l ace ia a u n u î s en t imen ta l i sm, f i e el c i l iar bo lnav .

Depinde de t a l en tu l c e l au p e n t r u a-şî impune pub l i cu lu i m o d u l lor de a vedea.

D. Corne l iu Moldovanu este, de si­g u r , u n u l d i n t r e l i t e ra ţ i i noş t r i î , ce spre car î po t ! să vorbeş t i cu t o a t ă ser iozi ta tea , î n t â î p e n t r u că a r e t a ­lent , al doilea p e n t r u c ă din tot ce scr ie reiese o grav i ta te , b l a j ină de altfel, c a r e î ţ i i m p u n e p r i n l i p sa eî de „poză". D. Moldovanu n u vede v i a ţ a r ea lă , ci o a n u m i t ă v i a ţ ă р ѳ care , d a c ă n u a i sbu t i t s ă o creieze, c i p u ţ i n o în t revede. E des tu l s ă ci teşt i v o l u m a ş u l î n t i t u l a t Venus şi Gioconda ca să te înc red in ţez i de a-ce . is ta .

E u n sp i r i t con templa t iv , l ips i t de ene rg i a ce ca rac te r izează veacu l te­legraf ic i fă ră fir şi al ae rop lane lor , o u n poet d in veacul t r ecu t , b a î n c ă d in p r i m a j u m ă t a t e a ace lu i veac, oare a avu t nefe r ic i rea s ă se n a s c ă p r e a t â r z iu , î n t r ' o l u m e p r e a zgomo­toasă , care c a u t ă sensa ţ i î ce n u s u n t o le m a î . del icate .

. ,Zăvor i t în c u g e t a r e a s a ca î n t r ' o ce ta te şi c u toa te ferestrele sufletu­lu i închise" , d. Cornel iu M o l d o v a n u u r ă ş t e v i a ţ a m o d e r n ă , c a r e î î ' p a r e î r e a zgomotoasă , b a n a l ă , necolora-tâ, plicTisitoatre, cu to tu l ne in te re -• ' U t ă .

Şi a tunc i , î n t o r c â n d spa te le c ă t r e ".cest veac, îşî î n d r e a p t ă p r iv i r i l e i.-i'i'e l u m e a a r t e i , î n care t i m p u l n u există, u n d e se în t â lnesc la u n loc toţ î ceî c a r i nevo ind să-ş i t r ă i a s c ă via ţa , au v isa t -o .

F r u m u s e ţ e a cea veşn ică n u ştie ce e t impul , e i e n e s c h i m b a t ă . Aceî ca r î fac d in a r t ă u n t emp lu , în cele m a î m u l t e cazur î , s u n t p u r şi s im­plu anormali.

Aşa se explică o m u l ţ i m e de c iudă­ţenii ale m a r i l o r preoţ i a ï a r te i şi n u e nevoie s ă citez n u m e . D. Corne l i a Mo ldovanu î n s ă a r ă m a s cu to tu l nev inova t ; a r t a n u 1-a s c h i m b a t şi fe l pu ţ in , mie u n u l , îmî face i m p r e ­sia une î nev inova te fecioare. •— Oh, n u d in v r e m e a n o a s t r ă , căcî n u m a î există , — c a r e r evo l t a t ă de groso lă ­n i a vicţel de t o a t e zilele, se h o t ă ­r ă ş t e să t r ă i a s c ă n u m a i în vis .

Că n u exagerez e dovadă fap tu l , că în oelo vre-o 15 schi ţe ce formea­ză vo lumul^ n u veţ i g ă s i n ic ï cea m a î m i c ă u r m ă de ac ţ iune . Se pe­t rec d r a m e n e n u m ă r a t e , d a r n u m a i d r a m e in te lec tua le . Poe tu l — căc î e poet d. Mo ldovanu — descr ie n u m a i diferite s t ă r i sufleteşt i , c a r î p e n t r u d-sa a u m a î m u l t ă p u t e r e de c â t or î ce fapte rea le . U n şoricel r ă t ă c i t în­t r ' o s a l ă d e ba l — i e r t a t ! t r iv ia l i t a ­tea c o m p a r a ţ i e i — n u a r fi m a î spe­r i a t ca d. Corne l iu Moldovanu , î n s a l a cea m a r e a vieţeî.

Dacă a r ex i s t a î ncă m u l t e femeî v i s ă toa r e , toate a r fi c i t i toare le d-sale şi s u n t perfect î n c r e d i n ţ a t că n u v a a v e a n ic i o d a t ă a d m i r a t o r i p r i n t r e p o l i t i c i a n ! şi f i nanc ia r i . A-ceşt ia n u v o r p u t e a s ă p r i ceapă , ce r o s t a re aces t suflet r ă t ă c i t î n vea­cu l n o s t r u .

E a t â t d© b la j in a p o î î n c â t pen­t r u d-sa femeia n u ş t ie ce e pervers i ­t a t e , ea iubeş te , t r ă d e a z ă , u n e orî , d a r r e g r e t ă t r ă d a r e a . O s i n g u r ă o-b îec ţ i ime i-am p u t e a face: să ev i te m o n o t o n i a , ceia ce poa te e cam greu .

ÏÏ1ÏHÎ Iubire, te-am hrănit cu-atâlea lacrimi Ce-ati năruit azt sufletii-ml înfrânt, Iubire, te-a?n hrănit cu-atâtea visttrî Şi nu mi-aï dat în schimb un singur cânt '

Am tremurat pe cai bătătorite Doar din îndemnul tău, pe-un ger de fon Şi-am străbătut cărări nebănuite Lrzind în minfe-ml visuri de noroc.

Şi-am plâns cu drag adesea pentru tine In nopţile de vară înstelate, Căci mă muncea o sete de mal bine Şi te chemam c'o dragoste de frate.

Şi am suit femeea până'n slavă De nu'ndrăzneam măcar a maï privi-o, Şi pentru tine am sorbit otravă Din cel din urmă lung şi trist adio l

Iubire dureros de-amăgitoare, Dece'ml robeşti zadarnic tinereţea De nu mi-î dat să zmulg măcar o floare

Din tot ce'mpoclobeşte Frumuseţea ?...

Şi totuşi azi mă'ntorc pe-aceiaş cale Ca să'ngenunchi pe-altarul tău slăvit, Mi-î sufletul din mine numai jale Dar nu râvnesc să fiu mal feticii.

O tainică ispită mă îmbie Chiar viaţa mea cu drag să ţi-o jertfesc, De-ar fi să zmulg întreaga poezie Din sfântul, pângăritul «te iubesc» !

i . C . A s l a n

xia v o l u m u l de care v o r b i m se s imte pu ţ in , d a r mă tem de vo lume le ce vor veni şi m i - a r p ă r e a r ă u .

* P R O P A T R I A . Povestire despre

începutul şi menirea neamului ro­mânesc, de dr . loachim Drăgescu. E o înce rca re foa r te l ă u d a b i l ă d e a po­pu la r i za cunoş t in ţe le i s tor ie i şi a n u ­m e epoca lup te lo r d i n t r e Dac i şi R o m a n i .

A u t o r u l a î n c e r c a t s ă facă u n fel de r o m a n is tor ic , ceia oe n u pa re că a reuş i t , de oa re оѳ n u a i s b u t i t să c o n t o p e a s c ă f ic ţ iunea cu da te le is­torice', ele s u n t ca d o u ă p ă r ţ î b ine d is t inc te .

Cum î n s ă s^>pul p r i nc ipa l era a-cela de a p o p u l a r i z a a n u m i t e fapte istorico, n u p u t e m să i n z i s t ă m asu ­p r a aces tu i mic nesucces , de o a r e ce povestea în î n t r e g i m e e p l ă c u t ă , c ap ­t i v a n t ă c h i a r u n e orî . S u n t fapte d in

i s t o r i a R o m a n i l o r pe ca r î d-sa le-a r e d a t î n t r ' u n s t i l f oa r t e p i toresc . N u m e r o a s e no t i ţ e î n josul p a g i n e ! n u a u de loc î n f ă ţ i ş a r e a p e d a n t ă , d i n con t r a , le c i teş t i cu p l ăce re .

E o ca r te , pe c a r e o p u t e m гессь m a n d a t u t u r o r , căcî e în a d e v ă r fo­los i toare .

* Unele d in a r t i co le le noas t r e , au

s u p ă r a t pe ceî in te resa ţ i . S u p ă r a r e a e de pr isos , e a n u d ă celuî c a r e se s u p ă r ă n ic ï cea ma î mică u m b r ă da ta lent .

iSuntem h o t ă r â ţ i s ă s p u n e m ade­v ă r u l a şa c u m îl în ţe legem şi s ă n u ţ i n e m soco t ea l ă d e câ t do t a len t , ş i n u de al te cons ide ra ţ i i ce n ' au ce c ă u t a în l i t e r a t u r ă . Rev i s t a aceas tx e p rea r ă s p â n d i t ă p e n t r u a nu-ş î fa­ce d a t o r i a să s p u n ă adevă ru l , o r î câ t u r fi el de s u p ă r ă t o r , p e n t r u m a l m u l ţ i nechema ţ i . A lbe r t

Viaţa artistică şi literară Cunoscu tu l publ ic i s t d. Emi l Gâr-

l e a n u , d i rec toru l T e a t r u l u i Nat io­na l d in Cra iova , se af lă bo lnav de C â t e v a zile.

* Compania de opere tă „Gr igo r iu"

v a d a la Gala ţ i o r ep rezen ta ţ i e ir. z iua de 10 c u r e n t şi a l t a la B r ă i U în z iua de 15 c u r e n t . C o m p a n i a s± a f l ă a c u m la I a ş i .

* Ateneu l p o p u l a r clin C a p i t a l ă a

o r g a n i z a t o se r ie de confer in ţe îr. p rov inc ie . Vor vorbi d-niï I. Teo-dorescu , dr. P . Zosin şi co labora­to ru l n o s t r u d. V. Anes t in la l a ş ! . Cons tan ţa , Cra iova , Bră i la şi it alte loca l i tă ţ i .

„,Ave M a r i a " n o u a d r a m ă a cc-Jabora to i l i lu ï n o s t r u d. Victor Eî-t i m i u e povestea u n u î clovn de circ. Ro lur i l e p r inc ipa le vor fi s u s ţ i n u t e de d-na M a r i o a r a Voiculescu şi d* d-niï C. Radovic ï , I. Niculescu ş,; G- M o r ţ u n .

* S t a g i u n e a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l dir.

Cra iova s'a desch is la 1 Octombrie a. c. cu „ F â n t â n a B l a n d u z i e ï " a ne­m u r i t o r u l u i V. Alexandr i şi cu , , F l u t u r i i " de c o l a b o r a t o r u l n o s t r u d. Corne l iu Moldovanu .

Viner i s'a ce lebra t , de că t re Ate­n e u l p o p u l a r d i n C a p i t a l ă m e m o r i a mar i lo r enc ic lopedis t ! Diderot , D'A-lember t şi Jean J a c q u e s R o u s s e a u p r i n confer in ţe ţ i n u t e de d-niï N, D. Cocea ş i V. Anes t in .

Astfel, s'a deschis s e r i a de confe­r i n ţ e d in a n u l aces t a l a Ateneul po­pu la r .

* Se află în B u c u r e ş t i ş i v a s t a e

s ă p t ă m â n ă aci d- Roels, redactoru". ba lcan ic a l z i a r u l u i „Le T e m p s " .

* C u n o s c u t u l s c r i i t o r g e r m a n P a u î

L indemberg , ca re ş i -a c o n s a c r a t ac­t i v i t a t ea l i t e r a r ă î n deosebi ţ ă r e î n o a s t r e , se o c u p ă a c u m în a t r e i a edi ţ ie a c ă r ţ e i sale despre „Regele Caro l a l R o m â n i e ! " u n d e v a in te r ­ca la , — cu tex t şi i l u s t r a ţ i u n î , me­dal i i le ca re au fost făcu te p e n t r u S u v e r a n i i noş t r i . Sc r i i t o ru l g e r m a n face ape l l a pub l icu l n o s t r u sp re a-î face c o m u n i c ă r i a s u p r a aces tor me­dal i i .

T e m p e r a t u r a

S I T U A Ţ I A A R O M Â N I L O R

S u b s e m i l u n ă . S u b c r u c e b e s e n de B A R G .

Duminecă, 6 O c t o m b n « І У І З . LiMiViSHSUL L I T E R A R î \ o . 4'J. — 7 .

S ă p t ă m â n a aceas ta iese de s u b t i ­par e l egan tu l v o l u m „Schiţe-Filme" лі d-lul V. Mes tugean .

* Cursu r i l e U n i v e r s i t ă ţ e l p o p u l a r e

se vor redesch ide în ziua d e 15 Oc­tombrie a, c. şi se vo r t i n e l a Li­ceul L a z ă r în t o a t e ser i le d e la o-rele 9—10. Se vo r t ine d o u ă s a u trei c u r s u r i pe s e a r ă .

Şed in ţa do desch ide re v a fi la -Vteneul R o m â n p r i n t r ' o fes t ivi ta te

al că re i p r o g r a m s e va î n t r u n i în curând .

* Bibl ioteca Academiei Românie v a

ii desch isă pub l i cu lu i dc -acum ş i în orele de d u p ă a m i a z ă confo rm vechiului o r a r .

* S'a redeschis; b ib l io t eca „ F i ţ n d a -

ţ iune! U n i v e r s i t a r e Caro l I " i a r de Ia 15 Oc tombr i e a. c , o n o u ă s a l ă

v a p u n e la d i spoz i ţ i a s t u d e n ţ i ­lor.

In u r m a l u c r ă r i l o r d in t i m p u l ve­rii, Fundaţiunea d i s p u n e ' acum de un amf i t ea t ru m a r e u n d e se vor ţ i ­ne p re lege r i şi conferinţe .

C o n s e r v a t o r u l de muzică şi A r t ă î r a m a t i e ă d in C a p i t a l ă sa v a m u t a în s t r . Corăbie i No. C.

D. Ştefan M i r c u ş , fost b u r s i e r 'al . .Societate! p e n t r u fond d e t e a t r i român" , c â n t ă r e ţ de ope ră , î ş î ex­pune î n t r ' o b r o ş u r i c ă p ă r e r i l e sa le a s u p r a T e a t r u l u i în Ardea l , a j un ­g â n d l a închee rea că c u mij loacele ei, Socie ta tea v a p u t e a fo rma o f r u m o a s ă t r u p ă a m b u l a n t ă f ă r ă n i c î u n r i sc .

Nouile premii ale AcmdcmM. —<• P e n t r u 1918, sc r i i to r i i n o ş t r i ! se p o t p regă t i de pe a c u m , căci se a n u n ţ ă u rmă toa re l e p r e m i i l a s e c ţ i u n e a l i ­t e r a r ă :

1) Premiul Eliade Rădulescu, de 1000 lei celei m a l b u n e l u c r ă r i ăes-pre „Frumosul în oczia populară românească". v

2) Premiul Năsturel, de 5.000 lei celei m a l b u n e l u c r ă r i d e s p r e : „Stu­dii asupra limbi şi stilului cronica­rilor României".

3) Premiul Princcsa Alina Ştirbey celei ma î b u n e l u c r ă r i d e „Poveşti morale pentru coşit intre tê—li uni". Poves t i r i l e vo r fi d e pre fe r in ­ţă d in i s to r i a n a ţ i o n a l ă s a u d in via1-ţa socia lă t r e c u t ă şi a c t u a l ă .

Manuscr i se le p e n t r u aces te t r e i premii se vo r p r i m i p â n ă l a 31 De­cembrie 1917.

* Conse rva to ru l d in B u c u r e ş t i a de­

legat pe m a e s t r u l A. Cas ta ld i s ă organizeze u n festival „ W a g n e r ' 2 în Capitală .

* Revistele şi z ia re le pa r i z i ene vor­

besc cu en tuz iasm desp re in te rp re ­t a rea pe c a r e m a r e a a r t i s t ă S u z a n a Desprès o d ă l u i Hamle t . E cea d in­t â i fèmee c a r e i n t e r p r e t e a z ă a^est rol.

D. C. R ă d u l e s e u - M o t r u , p ro fe so r univers i ta r , a sosi t în C a p i t a l ă d i n călă tor ia pe care a făcut-o în Ger­mania .

9

Compania r o m â n e a s c ă Victor Aa -tonescu a d a t r e p r e z e n t a ţ i i l a Alba Iulia şi la Blaj u n d e a fost p r i m i t ă cu en tuz iasm indesc r ip t ib i l de că t re român i i d o r n i c i de t e a t r u r o m â ­

nesc.

0 vizită la € ш d-lui Ion Kaltadeni

-ee-

S C H Î Ţ E - F U M E de V. MESTUGEAN

, Va apare zilele acestea î n t r ' u n e-legant volum c u c o p e r t a î n cu lo r i .

Această n o u ă l u c r a r e a d-luî Mes­tugean con ţ ine n u m e r o a s e b u c ă ţ i l i­terare şi, de s igur , va g ă s i aceiaş simpatică p r i m i r e ca ş i „ B u c u r e ş t i -Sakarah" .

Preţul 1.(10. La toate l ibrăr i i le .

— U r m a r e P e r e ţ i i p r i m u l u i s a l o n î n care in­

trăm s u n t acoper i ţ i cu aqaarete şi p a s t e l u r i , din ş c o a l a n o u ă i t a l i a n ă ; al doi lea sa lon , al c ă r u i p la fon este p i c t a t de Ca ro ly s , c o p r i n d e t a M o u r î d i n şcoa la veche i t a l i ană , ca şi s a l o n u l a l t re i lea , î n s t i l b y z a n t i n , î n «are remarcăm o s c h i ţ ă de T i ­z ian. A l c inci lea sa lon cost* ne ta­b l o u r i d in ş coa l a f r a n c e z ă d i n c a r ! m a l m u l t e s e m n a t e de F r a n ç o i s Gôse, Bouclier , V a n Loo , I. David , Monchab ion . I n al şase lea s a lon ne r ă p e ş t e p r iv i r ea u n b u s t de A. Ro­din. U r c â n d p e o s c a r ă de s te ja r , a j ungem la a l şap te lea s a l o n und« a d m i r ă m u n desen de P o u s s i n , un al tu l de Anselm F e u r b a c h şi u n u l de Angel ica K a u f m a n ; în a l o p t u l e a sa lon r e m a r c ă m m a l m u l t e f r u m o a ­se, d e s e n ă r i de E m i l Levy, d in car i d o u ă l u c r a t e pe p lăc i de a r g i n t , u n desen de. F r a n z von Def ragger şi u n a l t u l de F r i t z von Uhde . D i n a-cest s a lon i n t r ă m în t r ' o c ă m a r ă pă­t r a t ă , în mij locul că re ia , pe u n bi­rou mar© de n u c , scu lp ta t , răsfoim,

• sp lendide l i tograf i i (Qpera l u i I. B . P i r a n c s i ) legate în 27 volum© de 80/5Ѳ c., d ă r u i t e d-lui I o n K a l i n ­d e r u de către g u v e r n u l i t a l i a n . P e pere ţ i i acestei camere : de senu r î de Raffet, de o g i n g ă ş i e ş i v io ic iune r emarcab i l e . De ac i t d e c e m în t r 'o cameră m a l m i c ă în c a r e a d m i r ă m u n d e s e n d e Angel ica K a a f m a n şi unu l de Fr i t z von Uhde, reprez in­t â n d r e v o l u ţ i u n e a u n g a r ă d in 1848. P u r t u r u l c a t u l u i de s u s al p inaco -tocel e s t e t a p e t a t cu desenu r î de Mirea , Voiri eseu, Stoica , ffinzia, Maximovicî , Buoevski , Kau Ibach, M a c k a r t ş i al ţ i a r t i ş t i al c r e ionu lu i ş i pene lu l , r o m â n i ş i s t r e i n i . Oco­l ind p u r t u r u l , i n t r ă m în al n o u l e a sa lon , împodob i t c u t a b l o u r i d in şcoa la f l a m a n d ă : de K u l a u d c r , Rem-bra i id , J o r d a e n s ; i a r în al zecilea s a l o n r e m a r c ă m t ab lou r i de H a n n s Pe l l a r , Scholz, F u e r s t c r , Adolf von Menzel , E u g è n e de B | a i s ( I n a l unsprezece lea s a lon n o t ă m u n ta­blou de D. Ten ie r s , u n u l d e Ot to de T h o r e n e şi u n al t re i l ea de Adju-kieviez, r e p r e z i n t â n d u n hoţ d e ca l , de o m i ş c a r e e x t r a o r d i n a r ă . T r e c â n d p r i n camera de l â n g ă s c a r a p e c a r e scoboram l a c a t u l de jos , a d m i r ă m b u s t u l lu î G a m b e t t a , de F a iguière , u n n e p r e ţ u i t desen de F r a g o n a r d (1778), p recum ş i plafonul p i c t a t d e Kepolo. lată-ne în s a l o n u l cel m a r e , zis: s a l o n u l de onoare .

P l a f o n u l a c e s t u i sa lon este pictat de Carolys ; pe peretele d in fund s e i m p u n e p r i v i r e ! u n t a b l o u m a r e de Verona , r e p r e z i n t â n d S p e r a n ţ a ; în d r e a p t a şi în s t â n g a lu î , ş i pe pe-pereţ i t l a t e r a l i : c a p o d 'opere s e m n a t e de Corot, D a ü b i g n y , Ruy©sd*el , Bon-din, H a n n s P e l l a r (Pastel) F . Von jLenbach (Dosen co lora t ) , n n mic

t ab lou în ule i r e p r e z i n t â n d p e M. S . Regele Carol la v â r s t a de opt an ! , de Max Schne id t , d u p ă L a u d i e r t ; o m a r i n ă (Marea a g i t a t ă ) de Mi­chael de M n n k a c s p , şi a l te t a b l o u r i p re ţ ioase , t o t î n uieî , de G u s t a v e C o u r b e t , H e r m á n K a u l b a c h (Repre­z i n t â n d pe soţ ia sa ) , de Carol Vogel (Ta t a şi fiul rugândtv-se î n biser i ­că ) ; u n f r u m o s desen de I n g r e s . I n v i t r ine le î n c ă r c a t e cu obiecte de a r t ă r e m a r c ă m d o u ă fotografi i a lo m o ş t e n i t o r i l o r t r o n u r i l o r Germanie i şi Turc ie i , cu ded ica ţ i i ; u n v a s m a r e de a r g i n t suf la t cu a u r pe d i n ă u n ­t ru , d ă r u i t d- luï Ion K a l i n d e r u de că t re . M. S. î m p ă r a t u l Rus ie i , cu o c a z i u n e a j ub i l eu lu i R o m a n o v i l o r ; t r e i s t a t u l de m a r m o r ă , de Roma-nelli , Al trei-spre-zeoelea s a lon co­p r i n d e operi le l u i G r i g o r e s c u : ta­b l o u r i în ulei , desenur î , p a s t e l u r i , i coane . Aceas tă colec ţ iune de o p e r e alo m a e s t r u l u i este u n a d in cele m a î f r u m o a s e — ca să n u zicem : cea ma l f rumoasă — ce a m v ă z u t p â n ă as tăz i . In a l pa t rusprezece lea

ş i s f â r ş i t . — sa lon n o t ă m t a b l o u r i de Mirea , T ă -t ă r e s c u , Negul icI , Miha i l L a p a t i , C. Leca , Miha i l P o p ; b u s t u r î s c u l p t a t e de Storck , Bă lăcescu , F i l ip M a r i n , Hegel ; d o u ă p a s t e l u r i r e p r e z i n t â n d pe t a t a şi Pe m a m a d-luî K a l i n d e r u , de Sza thmar i . P l a f o n u l aces tu i sa>-Ion este p i c t a t ' de Vermont .

In a l c inc isprezece lea sa lon a d m i ­r ă m d o u ă sp lend ide pol ie a n d r e de S axa; o c a s e t ă d e a u r m a s i v împo 1-d o b i t ă cu p ie t re scumpe, d ă r u i t a d-luî I o n K a l i n d e r u d e c ă t r e M. S. î m p ă r a t u l A u s t r c - U n g a r i e l , p r e c u m şi a l te suven i r e p re ţ i oa se p r imi te de d-sa dela p e r s o n a g i i i lus t re . Al şase-sprezecelea sa lon c o p r i n d e t a b l o u r i de to ţ i p ic tor i i r o m â n i ; p la fonul sa­l o n u l u i e s t e p i c t a t de Verona . î n t r ' o c u t i e de n u c s cu lp t a t descoper im u n g i n g a ş c ă l i n d a r l u c r a t d e M. S. Re­g i n a E l i sabe ta . N u m e l e sf inţ i lor d in fie-care zi a ce lor Idouă-sprc-zece I u n ! a l e a n u l u i s u n t a ş a de fin scr i se în c â t al crede c ă s u n t l i to­g ra f i a t e ; la fiecare l u n ă , pe m a r g i ­n e a c ă l i n d a r u l u î , în exergă , câ te-o f ioare a sezonu lu i p i c t a t ă în a c u a ­re lă , i a r pe p. iginele d in f a ţ a că l in­d a r u l u î lune lo r , c â t e o cuge t a r e s c r i ­s ă în l imba f ranceză . . I n t r â n d în­t r ' u n m i c cab ine t , pe m â n a s t â n g ă , r e m a r c ă m o iftiairă r e p r e z i n t â n d ls>-voru l T ă m ă d u i r e ! , p i c t a t ă de Grigo­rescu ; o d a n t e l ă , ,frivolité", î n r a ­m ă , l u c r a t ă de M. S. R e g i n a El i sa ­beta , u n t r a n d a f i r p i c t a t î n a q u a -relă , t o t de M. S. R e g i n a , cu o cu­g e t a r e s c r i s ă î n l i m b a f ranceză îm­p r e j u r u l lu i , şi d o u ă viorele l u c r a t e oie A. S. R. P r i n c i p e s a Mar ia . I n sa­lonu l de jos , a le -că ru î p l a f o a n e (Sa­lonu l are d o u ă nefe : u n a p r i n c i p a l ă ş i a l t a l a t e r a l ă ) s u n t p i c t a t e de Ke­polo şi Rici, a d m i r ă m o s t a t u e de m a r m o r ă r e p r e z i n t â n d po M a r i a M a g d a l e n a , de Sal ta re l l i ; o- a l t ă s ta ­t u e (Femeea c a r e scr ie) de Vichi , ş i u n t ab lou î n ulei de Def ragger (2 tiroleze).

P e mese şi în v i t r ine , n u m e r o a s e obiecte de a r t ă ; p r i n co l ţa re : Saxur î . S c o b o r â n d î n sub-sol , u n d e este 'a*-m e n a j a t ă o s a l ă p e n t r u g a r d e r o b ă p r e v ă z u t ă c u eue re de j u r împre­ju r , v i z i t ăm d o u ă săl i c o n ţ i n â n d v a s e egypt iene , e t r u s c e şi r o m a n e , b u s t u r î vechi de p i a t r ă şi baso- re -liefurî de o r i g i n ă r o m a n ă , în m a r e p a r t e g ă s i t e î n S c y ţ i a (Dobroglea.) vechea p rov inc ie a Moesieî infer i ­o a r e ) ; O a t re ia sa lă , a î că re i pe re ţ i şi p lafon n u s u n t încă. def ini t iv p ic ta ţ i , es te d e s t i n a t ă a copr inde a l t e a s e m e n e a a n t i c h i t ă ţ i . î n t r ' o m i ­c ă s a l ă d e l â n g ă s a l o n u l de jos s u n t expuse obiecte de l e m n , d e l u t ş i de fer c o m p u n â n d i n d u s t r i a n a ţ i o ­na l ă . I n a n t r e n ! p r i n c i p a l , p e u n d e a m eşit d in m u z e u şi u n d e a m sem­n a t î n t r ' u n r e g i s t r u deschis pe o m a s ă d e lemn scu lp t a t , î n st i l ţ ă ­rănesc , ca şi scaune le -canape le co complec tează aces t mobi l ie r o r i g i n a l :am a d m i r a t gobe l inur i l e ce acope ră u ş a să le l ce d ă a c c e s î n s a l o n u l de jos p r e c u m ş i pere ţ i i aces te i să l i .

A m omis să a r ă t ă m că toa t e p la ­foanele m u z e u l u i d in c a s a veche, ca şi acélé a l e p ina ro tecè ï , s u n t pic­t a t e de ar t i ş t i r o m â n i şi s t re in i .

Ce p ă c a t că acest f r u m o s m u z e u n u a r e un c a t a l o g de p e ca re s ă te poţ i o r i en t a a d m i r â n d obiectele de a r t ă copr înse în v i t r i n e şi a şeza te pe mese şi e ta je re , p r e c u m şi t a ­blour i le şi desenur i l e ce împodobesc pereţ i i v a s t e lo r sale s a l o a n e ! N i sa s p u n e că l u c r a r e a u n u l a s e m e n e a c a t a l o g a fost î n c e p u t ă a c u m dou l a n ! de c ă t r a d. p r o f e s o r Bache l in , d a r c ă a fost î n t r e r u p t ă .

E ş i n d d i n aces t m u z e u , î n care a m p e t r e c u t m a l b i n e de d o u ă o re — f ă r ă a î n t â r z i a p r e a m u l t d ina in ­tea oper i lor ce n e cap t ivau pţrivv-rile — a m plecat fe rmeca ţ i de va­r i e t a t e a şi s p l e n d o a r e a obiecte lor de •"rtă ce văzusem si impres iona ţ i do

g u s t u l o m u l u i -care le-a colec ţ ionai ş i se lec ţ ionat ; m a l a les c â n d ş t i m c ă aces t om, c a r e a r fi p u t u t t r ă i î n cel ma l dolce farniente, m u n c e ş t i de d i m i n e a ţ ă p â n ă s e a r ă d e l a cea. m a l f ragedă t i ne re ţ e , ş i î n m o d c : î totul d e s m t e r e s a t , p e n t r u p r o p ă ş i ­r e a ţ ă r e î s a l e şi r i d i c a r e a n ive lu lu i in te lec tua l al compa t r i o ţ i l o r să i .

G. Argliyiiopoln. *

I n p a r t e a f inală a a r t i c o l u l u i p r ctedent î n loc d e „ochi î n e s u n t recreaţi s'a p u s , d i n eroare, • c h i t s u n t uimiţi.

S a c u l c u g l u m e _ . . . j

I n t r e doi f lăcă i obosi ţ i . — AI p re fe ra să te î n s o r i c'o l a t ă

ca re c â n t ă l a v i o a r ă o r i c ' u n a c a r e c â n t ă l a p iano?

•— O, a ş p r e f e r a p e v io lon i s tă , sa 'nţelege.

— P e n t r u ce? •— P e n t r u că v i o a r a o p o t aruncai

p e f e r eas t r ă , d a r p i a n u l b a ,

— N u în ţe leg c u m a! c u r a j u l s ă zici că n u m ă cunoş t i , c â n d mi-eşt i d a t o r 10 lei. • —• Ei , eî, d a c ă a r t r e b u i s ă - i ţiu, m i n t e po to ţ i c â ţ i m 'au î m p r u m u t a t c u b a n i , mi-aş face c a p u l c a l e n d a r !

* U n mic v ior i s t e x e c u t ă o b u c a t ă

m u z i c a l ă ~ fa ţă cu severul profesor Qriticeamf, Apoî, cu sfială, se 'n-toa rce sp re el şi-1 î n t r e a b ă :

— Ce zici, d-le profesor , voi p u t e a s ă fac ceva?. . .

— Da , de s igu r , îl r ă s p u n d e a-cesta, cu cond i ţ i une n u m a i ca s ă te l a ş i de v ioa ra .

A m b a s a d o r u l g e r m a n dedese u n bal , l a P a r i s , i l u m i n â n d sa loane le şi g r ă d i n a î n c o n j u r ă t o a r e . D a r pe a-leele g r a d i n e i p r e a p u ţ i n i oaspeţ i sc-a v e n t u r a r ă , î n g h e s u i n d u - s e to ţ i p r h i sa loane .

A m b a s a d o r u l r u s e s c î l imi tă ş: făcu p r i n s o a r e cu cel g e r m a n că, l a b a l u l lu i , o să fie lume m a i m u l t ă î n g r ă d i n ă decâ t în sa loane .

G e r m a n u l , convins că francezi lor n u le place n a t u r a , ci n u m a i sa loa­nele cu fas tu l l o r ar t i f ic ia l , se prinse.-

R u s u l dete ba lu l şi se ' n t â m p l ă ce zisese el: s a loane le fu ră goale şi g r ă ­d i n a p l ină . Ş i a fost a şa , p e n t r u că a Pus bufe tu l în g r ă d i n ă .

L a t e a t r u , î n t r e b ă r b a t şi soţie. — Ţi-ai l u a t b inoc lu , d r a g ă ? în t re ,

b ă el . — Da , d a r n u mă pot serv i cu bi­

noclu . — P e n t r u ce? — P e n t r u că a m u i t a t să 'ni î i au

b r ă ţ ă r i le. *

î n t r ' u n r l u b politice —> P e n t r u c e F r a n ţ a e b ine cu En-

g l i t e r a? -— P e n t r u c ă se ţ i n d e Mânecă .

a o -

ю̂фшгі, JYieiici, Voiajori, o i r i ş l i

şî ceferişti ! Prin veritabilul cea­

sornic «Badium» aflaţi '-, imediat i n cea mai pro-) fundă în tunec ime, or?

exactă ! Acest ceasornic are ua

mecan i sm exce lent care merge 36 ore, aarantat •înscris Я ani. îmbrăcă­minte de oţel oxidat în negru es te extraplat şi supraelegant. Indicatorul

erelor ş i arătătoarele sunt prevăzute cu çele mai fine instalaţii, cu „Radium"' şi lu­minează noaptea Minunai, fără întrerupere, Pentru cel c e 4 comandă, aces t ceasbmie este ù surpriză şi o bucurie .

Pr in preţul ex trem de eît in ori-cine poate să şi-1 procure. Trimete prin ramburs franco. / Buc. L E I 1 4 . 7 5 ; 2 Buc. L E I 2 8 . 2 5

Acelaşi ceas de buzunar „Radium'1 ст deşteptător LEI 19.7â.

Holzer & Wehl, Krakau, Nr. 21 (Austria)

8. —No. 40. UNIVERSUL LITER AK Diimir.ic , b ü. Io brie ü''

NOUA SERIE A M a r i l o r P r e m i i Ы

c e s e v o r o f e r i d e

І Ш Е Ш І J

abonaţilor sai la trag-ѳгеа óLia luna ІТовтЪйе 1Э±3

L e i BANI IN NUMERAR

* 1 4 l L e ï BANI IN NUMERAR

U n e l e g a n t D O R M I T O R d e B R O N Z de mare valoare, al 10-lea dormitor furnizat pentru premiile noastre, de eel maî recomandabil depozit de mobile de fler şi bronz „ I n d u s t r i a M e t a l i c a M A R C U " • СЛОЙ Г 5 і Л Т Л Т М « « . . . « и р і п й tot deja bulevardul Elisabeta No. 8, Bucureşti S I U f l S t Ъ и і э Н „VJÍUUIJT „ I n d u s t r i a M e t n h c ä M A R C I , * ,

JUMĂTATE GARNITURA MOBILA COMPUSA DIN : O CANAPEA, DOUA FOTOLIURI ŞI PATRU SCAUNE.

0 Oglindă veneţiana. • Una masă elegantă de malion cn cristal — = Una irnmoasă Lampă pentrn atârnat. - Una sobă caloriîer sistem german

Toate acestea cumpărate delà marele magazin detoobi la t M A R C O D A T T E L K R E M E R , strada Carol No. 62 , Bucureşti.

T T EL D o r m i t o r c L e ІФГЗСІП f i n construit In marea fabrică de M o l ü e de l emn M A R I N V . G A X E A , şoseaua Mihai-Bravul No. 37 şt strada Şerbănică No. 1 0 . —

Sucursala : Calea Victoriei No. 107 .

Un elegant şi pioresc costum ţărănesc ffiÄSfÄt Un sjjlenôtô costum ţărănesc £? ̂ №&£$2&î dulfe însă

ІГи ftictttlti t făli PCI* " u P a modelul celoi purtate de Câmpulungence, aeîn-ИН U l i i HUI JOI a l i b i t trecut, superb, aşa cum nu maî în vis ai vedea, alb.

D O U E G H E U E F I N E d r ă g u ţ e , d e l e - a r i n v i d i a o n c e o r ă ş a n c ă c u g u s t uu O C A M A Ş Ü Ţ A l u c r a t ă c u o r a r ă d e l i c a t e ţ ă 1« g a l b e n ş i n e g r u = =

gazin de bijuterii Th . Radivon, B-dul Elisabeta 8 bis, reştl.

U N G R A M O F O N foarte elegant,' cutia de stejar, cu plachete de metai şi fin nichelat, cu 6 plăci duble, adică 12 cântece.

U N F L A U T D E A B A N O S , cu 12 clape, Intr'o cutie fina căptuşită cu catifea.

U N A V I O A R A F I N A cu arcuş şi accesorii de rezervă. Toate aceste cumpărate de la Marele Magazin de muzică Jean

Feder, Bucureşti, calea Victoriei 54 , Furnisorul Curţeî Regale. D N A M A O O L 1 N A italiană, de palisandru, ornamentată, cu

testiera prelungită, specială pentru concert. U N A C H I T A R A cu mecanică. D N A H A R M O N I C A cu două rânduri, cu 19 clape şi 4 ba-

•url, burduful dublu, cu co l ţur i de metal. CumBÖate de la Magazinul de m u z i c a n t a Harpa», Bucureşti,

strada Coiţel No. Б. : a

U N A B I C I C L E T A E L E G A N T A « S P O R T » cu roata liberă şi frână automată prin contrapedalare.

U N A P U Ş C A de vânătoare cu două ţevi , ţevile de oţel, «Bavard», din renumita fabrică de arme «Pieper-Bayard». Această «rma are 4 zăvoare de siguranţă, ţeava stângă choke-bore şi poate Întrebuinţa' alât pulberea neagră, cât şi pulberea fără fum.

U N A C A R A B I N A seml-automaticâ de mare preciatune «Pie­per»* cu tirul garantat precis.

UN R E V O L V E R S I S T E M A T I C . Gum pârâte dé la marele magazin de arme şi biciclete 8. D,

Zismann, furnisorul Curţeî Regale, calea Victoriei 4 4 , Bucureşti. U N P Ö L I C A N D R U fin Venegrän cu. 5 braţe, pentru gaz

aerian, cumpărat -de là renumita Casă Teirch & Comp. Succe-• sori CaroL Weinl ich , str. Cobâkescu (fost berzei) No. 9 Bucureşti,

U N C O S T U M D E H A I N E (saco) după măsură şi alegerea stofei, cáré se va confecţiona de cunoscuta croitorie Jaques Grün­berg', str. Academiei No . 25 . ".' U N A F R U C T I E R A în formă de scoică susţinută de un În­

g e r a ş stând pe piedestal, lotul de metal argintat. < U N A F R U C T I E R A cu spice de grâu de metal oxidat

: î i V A S E D E C R I S T A L culoarea închisă cu piciura de äur," în suport de mei al arginlal, cumpărate delà cunoscutul Ma-

Bucu-

U N A P E N D U L A M O D E R N A de perete, din l emn de nuc cu întorsul la 15 zile, suni^d la oră şi jumătăţi.

U N C E A S O R N I C D E M A S A pentru salon, trumos bronzat, garnisit cu pietre simili şi aşezat pe o sanie Înhămată cu un cerb.

U N C E A S O R N I C D E B I U R O U frumos bronzat, având ca­lendar mecanic.

( i ] 6 L I N G U R I Ţ E , A U R I T E şi frumos emailate, cu vederi din Bucureşti, aranjate in cutie tapisată.

Toate aceste cumpărate delà c u n o s c u t u l M a g a z i n d e B i -

Io u t e r i e ş l c e a s o r n i c ă r i e . C e a s o r n i c ă r i a C o l l e î s t r . ; o l ţ e ! 3 1 .

% C E A S O R N I C E D E A U R 14 carate cu câte 3 capace No. 87 pentru bărbaţi.

3 C E A S O R N I C E D E A U R 14 carate cu câte 3 capace No. 88 pentru bărbaţi.

1 C E A S O R N I C D E A U R 14 carate cu 3 capace No . 92 : pentru bfrrbaţîfi , 5 C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu bordura aurită eu câte 1 capac marea arpad, pentru bărbaţi.

в C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu bordura aurită cu câte 1 capac. • •

1 C E A S O R N I C D E A U R , având şi broşa atârnat pe un lănţişor pentru damă.

3 C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu brăţări pentru dame. 1 C E A S O R N I C D E A U R cu 3 capace emailat cu steluţe,

pentru dame. , 1 C E A S O R N I C D E A U R emailat Miosetis, pentru dame. 1 C E A S O R N I C D E A U R cu 1 capac, pentru dame. .

. 1 S P L E N D I D O U E M A I L A T , suvenir din Carlsbad. cu fotografie Sprudel, servă pentru pudrieră intr'ö elegantă caseiâ

, tajiisăta cu mătase. » G A R N I T U R I „ N E C E S E R " pentru toaletă de dame, fie­

care garn i tură având un elegant sacheu. :

6 C E A S O R N I C E D E A R G I N T ocsidate, pbntru bărbaţi. con ţ inând s ăpun , pu-3 Maşini de cusut de mână.-Un vagon de 10.000 kgr.lemne.-25 Casete „Flora" drâ şi crema flora.

Afară de acesiea, toţi abonaţii mai primesc gratuit un volum din cărţile ce apar in Ш и г а Ziarului „Universul" tipărite anume

pentru abonaţi.

Preturile de abonament sunt aceleaşi: Pe un an tei 18; pe 6 luni lei 9.15; pe 3 luni lai 4.65. Pentru concurarea la premiile de maî sus , abonaţii pe un an primesc 30 bonuri, ceî pe 6 lunî 15 şi cel pe 3 luni 5 bonurî. Abonaţii:

pe un an participă la două trageri, deci după prima tragere vor primi încă 30 bonurî pentru tragerea următoare.—Administraţia „ U n i v e r v su lu l" nu Întrebuinţează Încasatori. Plata abonamentelor se face direct la cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştal sau in persoană.