Gajiu Prac

8/18/2019 Gajiu Prac

1/83

Introducere

Întreprinderea reprezintă veriga organizatorică a economiei naţionale care realizează unirea

factorilor de producţie in scopul producerii şi desfacerii de bunuri economice şi servicii, în funcţie decerinţele pieţei, pentru obţinerea de profit.

Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpînirii afacerilor, şi care se ocupă cu “măsurarea,

evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul imobilizărilor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum

şi a rezultatelor obţinute din activitatea personelor fizice şi juridice”, in care scop “trebuie sa asigure

înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la

poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atît pentru cerinţele interne ale

acestora, cît şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali,

clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori”. Contabilitatea este singura disciplina care poate furniza

informaţii financiare despre o organizaţie.

videnţa contabilă reprezintă un sistem unic de date şi informaţii cu privire la poziţia

economico!financiara a unei întreprinderi. "cest sistem presupune calcul unui set complet de indicatori

financiari în vederea aprecierii suficienţei şi eficienţei activităţilor economice uzuale pentru o perioada

de gestiune. #e aceea contabilitatea constituie un compartiment separat şi însemnat în cadrul unei

entităţi. $rin intermediul evidenţei contabile se urmăresc nu doar modificările posturilor de activ şi

pasiv, ci şi fiecare mişcare a angajaţilor entităţii.

%n condiţiile economiei de piaţa activitatea economică este concentrată în veriga de bază a

economiei!întreprinderi unde se crează bunurile materiale şi serviciile necesare societaţii. "stfel

întreprinderea se situează în centrul activitaţii economice. $entru a face cunoştinţă mai bine cu aceste

aspecte, s!a efectuat acest raport cu scopul de a analiza întreaga activitate a întreprinderii “FONEX

GRUP” S.R.L. pentru a!mi aprofunda cunoştinţele teoretice dobîndite în procesul de studii la&niversitatea Cooperatist Comercială din 'oldova, şi a!mi forma deprinderi profesionale în domeniul

contabil necesare pentru activarea în unitaţile economice sporind astfel capacitatea mea de!a înţelege

cît mai bine complexitatea şi dialectica fenomenelor economico!financiare ce au loc în cadrul firmei.

"cest raport se structurează în (( capitole în baza bibliografiei studiate minuţios cu trimitere

la pac)etul de documente anexate*

1


2/83

CAPITOLUL I CARACTERISTICA GENERAL! A ÎNTREPRIN"ERII “FONEX GRUP”

S.R.L.

1.1 Forma organizatorico-juridica a întreprinderii

ntitatea economică “+- /0&$” este o societate comercială cu răspundere limitată,

înregistrată la Camera %nregistrarilor de 1tat cu nr.(2234222563(7, conform certificatului de

înregistrare '# 22389(6 :anexa (; cu sediul oficial '#!82(8, str.Columna,


3/83

1.3 Structura administrativă a întreprinderii.

1tructura administrativă are la bază de obicei modul de organizare al diferitor activităţi ale

firmei ţin=nd cont de particularităţile fiecăreia dintre ele. a este realizată de conducerea executivă a

firmei şi are ca rezultat structura organizatorică a firmei sau organigrama societăţii. rganizarea

administrativă sau structurală a întreprinderii constă în gruparea funcţiunilor, activităţilor,atribuţiunilor şi sarcinilor în funcţie de anumite criterii şi repartizarea acestora în subdiviziuni

organizatorice, în scopul realizării lor, pe grupuri de persoane, în vederea asigurării unor condiţii cît

mai bune pentru îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor firmei.

1tructura administrativă a întreprinderii este de tip funcţională care constă în faptul că

conducătorul întreprinderii transmite o parte din împuternicirile sale adjuncţilor :subalternilor; săi

funcţionali şi conducătorilor secţiilor funcţionale. "ceasta permite desconcentrarea activităţii

administrative de gestiune şi subordonarea ei personalului calificat. Botodată, aceasta duce la duratamai lungăa termenelor de executare dim cauza necesităţii unei coordonării complexe între organele

administrative pentru perfecţionarea tuturor documentelor, cărora li se atribuie o mare importanţă.

"dministraţia e condusăde către director :director general;. "cesta este numit de proprietarul

întreprinderii,adică de către organul de stat la dispoziţtia căruia se află întreprinderea dată, dacă e de

stat, sau persoană fizică, dacă e vorba de o întreprindere privată sau se poate numi pe sine director. %n

cazul firmei (FONEX GRUP” S.R.L. fiind întreprindere privată proprietarul întreprinderii este

persoană fizică care totodată deţine funcţia de director.

Ca subalterni ai directorului întreprinderii sunt următoarele persoane*

! Contabil$l )e* care face parte din subdiviziunea întreprinderii “departamentul finanţe”@! +ana,er$l pe re&$r&e $'ane care face parte din subdiviziunea întreprinderii “secţia

resurse umane”@! Te-nolo, care face parte din subdiviziunea întreprinderii “departamentul te)nic”.

1.4 Organizarea activităii muncii persona!u!ui administrativ "i sa!arizarea !ui.

$entru a presta servicii “FONEX GRUP” S.R.L. îmbină factorii de producţie astfel ca

activitatea sa să fie una eficientă şi rentabilă, prin urmare unul dintre aceşti factori este munca care

trebuie remunerată corect conform ctegoriilor de calificare, productivităţii şi multe alte criterii.

rice întreprindere are nevoie de salariaţi pentru a activa. $ersonalul întreprinderii pentru a fi

angajat în cimpul muncii îndeplineşte o cerere de angajare în baza căreia administratorul întreprinderii

“FONEX GRUP” S.R.L. întocmeşte odin de angajare şi contractul individual de muncă. #in

momentul angajării persoanei angajate i se crează su doar i se activează poliţa de asigurare medicală

obligatorie şi se înregistrează ca persoană asiguratăunde primeşte un cartonaş cu codul contribuţiilor

pentru asigurări C$"1. %n cadrul întreprinderii (FONEX GRUP” S.R.L. sunt angajate

3


4/83

persoane dintre care persoane reprezintă personalul administrativ şi restul participă la activitatea de

bază.

$ersoanele angajate la întreprinderea (FONEX GRUP” S.R.L. lurează < ore pe zi fiind

prezente în toate zilele lucrătoare conform calendarului, la fel aceste persoane pot beneficia de

concediu de odi)nă, în cazul îmbolnăvirii de concediu de boală sau în cazul persoanelor însărcinate deconcediu de maternitate care sunt remunerate în dependenţă de salariul de funcţie a fiecărui angajat în

parte dar în cazul cînd doreşte să beneficieze de zile libere luate pe cont propriu aceste zile absente duc

la reducerea salariului pe luna respectivă.

Conform Codului +iscal al 0epublicii 'oldova fiecare persoană angajată trebuie sa fie

asiguratăşi să i se reţină din salariu plăţile pentru asigurări sociale :85A;, asigurări medicale :7,6A; la

întreprindere şi la buget pentru fondul de pensii :4A;, asigurări medicale :7,6A; şiimpozitul pe venit

:9A dacă valoarea lunară nu depaşeşte 8886 lei în caz contrar diferenţa se impozitează cu (


5/83

1.# Sfera de activitate a $FO%&' ()*+, S.)..

1ocietate se crează pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat ce prevede executarea

lucrărilorşi prestarea serviciilor, desfăşurată în mod independent,din proprie iniţiativă, din numele

întreprinderii, pe risvul propriu şi sub răspunderea sa patrimonială, de către organele ei cu scopul de!a

asigura o sursă permanentăde venituri.$entru a!şi asigura sarcinile sale societatea va desfăşura următoarele genuri de activitate*

(. Bransportul auto de călători în folosinţă, transportul auto internaţional de mărfuri @8. Cultura fructelor@5. "lte tipuri de comerţ cu ridicata@7. Fntermedieri pentru v=nzarea unui asortiment larg de mărfuri@6. Comerţul cu ridicata al carotifilor, legumelor şi fructe@4. Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate,9. "lte activităţide servicii prestate întreprinderilor, neincluse în alte categorii.

1istemul managementului calităţii de prestări de servicii este proiectat ca parte componentă asistemului de management al firmei cu scopul de a da maximă încredere consumatorului ca nevoile şi

aşteptările lui vor fi satisfăcute, respectiv minimizate condiţiile de apariţii adecvate pentru ca

întreprinzătorii să!şi desfăşoare activitatea lor, astfel încerc=nd să atragă c=t maimulţi doritori de a!şi

satisface necesităţile prin intermediul acesteia.

Capitol$l II Or,aniarea #ontabilit%/ii la 0ntreprindere.

A$to'atiarea &i&te'$l$i de in*or'a/ie #ontabil%.

0eglementarea contabilităţii la întreprinderea (FONEX GRUP” S.R.L. la fel ca şi la alte întreprinderi

conform ?egii Contabilităţii nr.((5 din 89.27.8229 cuprinde următoarele cerinţe*

5


6/83

a; asigurarea normativă şi aplicarea cerinţelor unice ale contabilităţii şi raportării financiare

pentru entităţi, indiferent de tipul activităţii economice@ b; corespunderea prevederilor 1.-.C. şi ale 1.-.C.1.$. nivelului de dezvoltare economică a ţării şi

cerinţelor utilizatorilor de rapoarte financiare@c; asigurarea condiţiilor necesare pentru aplicarea unică a standardelor de contabilitate, inclusiv a

1.F.0.+.@d; stabilirea normelor contabile şi de raportare financiară pentru entităţile micului business@e; stabilirea cerinţelor privind respectarea normelor contabile şi de raportare financiară@f; stabilirea cerinţelor faţă de entităţile care*

! efectuează instruirea profesională continuă a contabililor@! prestează servicii deţinere a contabilităţii şi de întocmire a situaţiilor financiare.

#rept organe de reglementare a contabilităţii în întreprinderi servesc*

a; "utoritaţile statale*! /uvernul 0epublicii 'oldova@

! 'inisterul +inanţelor@! Eanca -aţională a 'oldovei@! Comisia -aţională a Dalorilor 'obiliare@! rganele centrale de specialitate ale administraşiei publice@! "utorităţile administraţiei publice locale@! 1erviciul informaţional al situaţiilor financiare de pe l=ngă Eiroul -aţional de 1tatistică

:denimit în cele ce urmează 1erviciul informaţional al situaţiilor financiare;. b; "sociaţii profesionale care au drept scop perfecţionarea şi dezvoltarea contabilităţii.

0ăspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară la întreprinderea (FONEX GRUP”

S.R.L. ca la orice altă entitate cu răspundere limitată revine conducerii :organul executiv; care

esteobligat*

a; să organizeze şi să asigure ţinerea contabilităţii în mod continuu din momentul înregistrării pînă

la lic)idarea entităţii@ b; să asigure elaborarea şi respectarea politicii de contabilitateîn conformitate cu cerinţele

prezentei legi, ale 1.F.0.+. şi ale 1.-.C.@c; să asigure elaborarea şi aprobarea*

! planului de conturi contabile de lucru al entităţii@! procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune@

! formularelor documentelor primare şi registrelor contabile, în cazul lipsei formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesităţile entităţii@

! regulilor ciculaţiei documentelor şi te)nologiei de prelucrare a informaţiei contabile@d; să asigure întocmirea şi prezentarea oportună, completă şi corectă a documentelor primare, a

registrelor contabile conform regulilor stabilite de 'inisterul +inanţelor, precum şi integritatea

şi păstrarea acestora conform cerinţelor rganului de 1tat pentru 1upraveg)erea şi

"dministrarea +ondului "r)ivistic al 0epublicii 'oldova@e; să organizeze sistemul de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii@f; să asigure documentare faptelor economice ale entităţii şi reflectarea acestora în contabilitate@

g; să asigure respectarea actelor normative prevăzute de art. (( alin :8; lit. a;@

6


7/83

); să asigure întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare în conformitate cu prezenta lege şi cu

standardele de contabilitate.

şi are dreptul*

a; să numească şi să elibereze din funcţie contabilul!şef în baza contractului individual de muncă,

în conformitate cu prevederile Codului 'uncii@ b; să constituie secţii :servicii; de contabilitate ca subdiviziuni interioare conduse de contabilul!

şef :persoana împuternicită; care se subordonează nemijlocit conducătorului entităţii@c; să transmit ţinerea contabilităţii unei organizaţii specializate sau firme de audit în bază

contractuală@d; să aleagă sistemul şi formade ţinere a contabilităţii@e; să stabilească reguli interne privind documentarea faptelor economice şi graficul efectuării

inventarierii.

ntitatea cu răspundere limitată “FONEX GRUP” S.R.L. organizează şi ţine contabilitatea în

baza sistemului contabil complet în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare complete.

%n cazul aplicării acestui sistem întreprindrea ţine contabilitatea în acelaşi mod ca şi agenţii economici

care în confnormitate cu legislaţia în vigoare nu se raportă la micul business. %n acest caz

întreprinderea trebuie*

a; să aplice $lanul de conturi contabile ale activităţii economico > financiare a întreprinderilor,

aprobat prin ordinul 'inisterului +inaţelor al 0epublicii 'oldova nr.(97 din 86.(8.(339 şi

intrat în vigoare începînd cu 2(.2(.(33


8/83

rganizarea şi funcţionarea contabilităţii în întrepridere se realizează în conformitate cu actele

legislative şi normative prin care se asigură o reglementare unitară a acesteia la scara întregii economii.

1istemul de reglementare normativă al contabilităţii reprezintă totalitatea actelor legislatve şi

normative, care reglementează ţinerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare. $rin aceasta se

asigură urmărirea şi raportarea unitară a indicatorilor economico!financiari. biectivele reglementăriicontabilităţii privesc uniformizarea nomenclaturii conturilor prin planul de conturi şi tipizarea

principalelor documente şi registre contabile de uz general.

(FONEX GRUP” S.R.L. ca oricare altă entitate cu răspndere limitată înregistrează elementele

contabile în baza contabilităţii de angajamente în conformitate cu legea contabilităţii nr. ((5 din

89.27.8229.

Ciclul contabil al entităţii cuprinde*

a; întocmirea documentelor primare şi centraalizatoare@ b; evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile@c; reflectarea informaţiilor în conturi contabile@d; întocmirea registrelor contabile@e; inventarierea elementelor contabile@f; întocmirea balanţei de verificare, a Cărţii mari şi a situaţiilor financiare.

+aptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare.

#ocumentele primare se întocmesc în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este

imposibil > nemijlocit după efectuarea operaţiunii sau după producerea evenimentului. ntitatea

utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de 'inisterul +inanţelor. #ocumentele primare întocmite pe suport de )îrtie sau în formă electronică au aceişi putere juridică. %n cazul

întocmirii documentului primar în formă electronică, entitatea, la solicitarea utilizatorului, este obligată

să imprime copia documentelor pe suport de )îrtie din cont propriu.

Contabilului!şef :şefului serviciului contabil; i se interzice să primească spre executare

documente privind faptele economice ce contravin actelor legislative şi normative, informînd despre

aceasta în scris conducătorului entităţii. "stfel de documente se primesc spre executare numai cu

indicaţiile suplimentare în scris ale conducătorului entităţii căruia, ulterior, îi revine răspunderea pentruaceasta.

#atele din documentele primare şi centralizatoare se înregistrează, se acumulează şi se

prelucrează în registrele contabile. 0egictrele contabile se întocmesc pe suport de )îrtie sau în formă

electronică. (FONEX GRUP” S.R.L. întocmeşte registrele contabile în formă electronică, la

solicitarea organelor autorizate, îşi îndeplineşte obligaţia să imprime pe cont propriu copia acestuia pe

suport de )îrtie aşa cum prevede legislaţia în vigoare. 0egistrele contabile obligatorii sînt Cartea 'are

sau balanţa de verificare şi alte registre centralizatoare, care servesc drept bază pentru întocmirea

raportelor financiare. 0esponsabilitatea pentru corectitudinea reflectării operaţiilor economice în

8


9/83

registrele contabile, oportunitatea întocmirii lor o poartă persoanelecare au semnat şi au întocmit aceste

registre. Corectarea greşelelor în registrele contabile trebuie să fie argumentată şi confirmată prin

semnătura persoanei care a introdus corectarea, cu indicarea datei rectificării.

%ntreprinderea G+- /0&$” 1.0.?. utilizează sistemul contabil automatizat, prin urmare

majoritatea formularelor tipizare le îndeplineşte electronic pînă şi cele netipizate a căror formăcorespunde legislaţiei în vigoare la fel se completează şi se înregistrează în formă electronică astfel

circulaţia documentelor este mai simplăşi mai securizată şi nu necesită timp îndelungat de prezentare a

documentelor la organele de stat ca de exemplu declaraţia pe venit este mai eficient de prezentat

electronic la 1erviciu +iscal de 1tat de cît pe suport de )îrtie deci utilizareaacestui sistem automatizat

este eficient şi comod pentru întreprindere.

Capitol$l III Contabilitatea entit%/ii

3.1 onta/i!itatea imo/i!izări!or necorpora!e

I'obili%rile ne#orporale reprezintă acivele nepecuniare :nebăneşti; identificate care nu

îmbracă o formă materială, sunt controlate de către întreprindere, pot fi utilizate o perioadă mai mare

de un an în activitatea de producţie, comerţ sau în alte tipuri de activităţi, precum şi în scopuri

administrative sau sunt destinate pentru a fi predate în folosinţă pesoanelor fizice şiHsau juridice.

Co'ponen/a i'obili%ri ne#orporale. "ctivele nemateriale cuprind cele mai diverse elemente

patrimoniale. %n componenţa lor se includ*! c)eltuieli de constituire :de organizare;@! preţul firmei :goodIill!ul; sau fondul comercial@! drepturile ce rezultă din brevete, certificate şi alte titluri de protecţie@! JnoI!)oI!urile@! drepturile ce rezultă din cntractele de licenţă@! drepturile ce rezultă din licenţele de activitate@! coprig)t@! francizele@! drepturile ce rezultă din utilizarea imobilizărilor materiale pe termen lung@! alte imobilizări necorporale.

9


10/83

Cla&i*i#area i'obili%rilor ne#orporale. "ctivele nemateriale pot fi clasificate după

următoarele criterii*

a) după conţinutul economic şi destinaţie@! c)eltuieli de constituire a întreprinderii@! brevete@

! embleme comerciale@! licenţele@! programele informatice.

b) după gradul de finisare@! imobilizări necorporale finisate@! imobilizări necorporaleîn curs de execuţie.

-u se consideră imobilizări necorporale*

a; licenţele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, şi programele informatice, elaborate

de întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vînzare în decursul a mai multe perioade

şi contabilizate în componenţa produselor în conformitate cu cerinţele 1.-.C. K1tocurileK@ b; fondul comercial, brevetele, emblemele comerciale şi alte imobilizări necorporale incluse în

componenţa proprietăţii investiţionale în conformitate cu 1.-.C. KContabilitatea investiţiilorK. #e

asemenea, în componenţa imobilizări necorporale nu se includ c)eltuielile afiliate de modificarea

statutului, sc)imbarea acţionarilor :fondatorilor;, fabricarea ştampilei, autentificări notariale,

înregistrate pe parcursul activităţii întreprinderii. "stfel de c)eltuieli se include în

componenţa c)eltuielilor sau consumurilor directe.

E1al$area i'obili%rilor ne#orporale. Fmobilizările necorporale constatate se estimează lavaloarea de intrare care este egală în cazul*

a; cumpărării ! cu valoarea de cumpărare plus impozitele, taxele nerecuperabile prevăzute de

legislaţie, c)eltuielile directe privind dobîndirea drepturilor patrimoniale la activele nemateriale şi

pregătirea acestora pentru utilizare conform destinaţiei, protecţia juridică a imobilizărilor în

vigoare, ac)itarea serviciilor de evaluare a imobilizări necorporale procurate. 0abaturile comerciale

şi scontul :înlesnirile; în acest caz se scad din valoarea de cumpărare a activului@

b; creării de întreprinderea însăşi ! cu costul efectiv care cuprinde valoarea materialelor consumate, consumurile privind retribuirea muncii, contribuţiile pentru asigurările sociale,

consumurile indirecte de producţie care ţin direct de crearea şi pregătirea imobilizări necorporale

spre utilizare :invenţiilor, modelelor utile, modelelor şi desenelor industriale, altor feluri ale activităţii

de invenţii şi de autor, soluţiilor te)nice, elaborărilor de te)nologii noi etc. ;, precum şi sumele

c)eltuielilor de împrumut la capitalizarea acestora :1.-.C. KC)eltuieli privind împrumuturileK;.

Contabilitatea i'obili%rilor ne#orporale. $entru evidenţa sintetică a imobilizări necorporale

este destinat contul de activ ((. %n #ebitul contul ((8 G Fmobilizări necorporale G se reflectă valoarea

de intrare a imobilizări necorporale şi ecartul din reevaluare, iar în Creditul contului se reflectă

10


11/83

valoarea contabilă a imobilizări necorporale ieşite, din motivul expirării duratei de utilizare, casării

înainte de termen din cauza rezilierii contractului de licenţă, autorizaţie sau că utilizarea activului dat a

devenit ineficientă.

%n conformitate cu 1.-.C.”Contabilitatea imobilizărilor”, amortizarea este definită ca

istematică a valorii activului nematerial în decursul întregii durate de exploatare utilă a acestuia.#urata de exploatare utilă reprezinta fie perioada de timp în decursul căreia întreprinderea prevede să

utilizeze activul nematerial, fie cantitatea de unităţi de produse :volum de servicii; pe care

întreprinderea planifică să le obţină de la utilizarea activului nematerial. Brebuie de menţionat că

durata de funcţionare utilă pentru fiece activ nematerial în parte este stabilită în Catalogul mijloacelor

fixe şi a imobilizărilor nemateriale aprobat prin Lotărîrea de guvern al 0epublicii 'oldova nr. 55


12/83

%n toate cazurile menţionate valoarea contabiulă a imobilizărilor necorporale se consideră

c)eltuieli, iar valoarea de piaţă > venit. 0ezultatul ieşirii imobilizări necorporale se reflectă în 0aportul

forma nr. 8 ca diferenţă dintre valoarea venală şi cea de piaţă. Bot la ieşire, se casează atît amortizarea

calculata a imobilizărilor ieşite, cît şi valoarea contabilă a acestora. Ca rezultat, se întocmeşte proces!

verbal de casare a imobilizări necorporale.?a înc)eiere, trebuie de menţionat că toată informaţia referitoare la imobilizările necorporale

privind existenţa şi mişcarea lor se găseşte în anexa nr. ( ”Eilanţ”, în capitolul (.(

,, Fmobilizări necorporaleMM.

ntitatea “FONEX GRUP” S.R.L. în anul 82(6 nu a înregistrat mişcări la contul ((8

”Fmobilizări necorporale” :"nexa 67;.

3.2 onta/i!itatea imo/i!izări!or corpora!e

Fmobilizările corporale ale “FONEX GRUP” S.R.L. reprezintă active care*

a; sunt deţinute de entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru

a fi înc)iriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative@ şi

b; sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. le se regăsesc sub formă de* terenuri,

amenajări de terenuri, construcţii, ec)ipamente de producţie, mijloace de transport, mobilier, aparatură birotică etc. Cu excepţia terenurilor, a imobilizărilor în curs de execuţie şi a imobilizărilor în curs de

aprovizionare, celelalte categorii de imobilizări corporale se amortizează.

Costul unui element de imobilizări corporale va fi recunoscut ca activ dacă*

♠este posibilă generarea către entitate

a unor beneficii economice viitoare aferente activului@ şi

♠costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

Daloarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi sc)imbat de bunăvoie între părţi

aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

#e regulă, valoarea justă a activelor se determină av=nd la bază datele de evidenţă de pe piaţă, printr

!o evaluare efectuată, în general, de profesionişti calificaţi în evaluare.

%n cazul imobilizărilor corporale recunoscute ca active care sunt evaluate iniţial la cost :de ac)iziţie

sau de producţie;, se ţine cont de următoarele componente*

12


13/83

¬valoarea negociată cu furnizorul :preţul de v=nzare al acestuia, din care se scad reducerile comerciale

primite, în măsura în care acestea sunt înscrise în factura iniţială;@

¬taxele nerecuperabile de la autorităţile fiscale :de exemplu, taxele vamale în cazul importurilor

sau BD" în cazul entităţilor ne înregistrate în scopuri de BD";@

¬ comisioanele, taxele notariale, c)eltuielile de proiectare şi cu obţinerea de autorizaţii şi alte

c)eltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective@

¬ orice costuri care se pot atribui direct aducerii activului la locaţia şi condiţia necesare pentru ca

acesta să poată opera în modul dorit de conducere@

¬costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea activului la scoaterea din funcţiune, precum

şi cu restaurarea amplasamentului pe care este poziţionat acesta, atunci c=nd aceste sume pot fi

estimate credibil şi entitatea are o obligaţie legată de demontare, mutare a imobilizării corporale

şi de refacere a amplasamentului

.

xemple de costuri direct atribuibile sunt*

:a; c)eltuielile de transport, c)iar dacă funcţia de aprovizionare este externalizată@

:b; costurile de instalare şi asamblare@

:c; costurile reprezent=nd salariile angajaţilor, contribuţiile legale şi alte c)eltuieli legate de

acestea, care rezultă direct din construcţia imobilizării corporale@

:d; costurile de amenajare a amplasamentului@

:e; costurile iniţiale de manipulare@

:f;c)eltuielile materiale@

:g;costurile de testare a funcţionării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete

provenite din v=nzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul

şi condiţia de funcţionare :cum ar fi eşantioanele produse la testarea ec)ipamentului;@ şi

:);onorariile profesionale plătite avocaţilor şi experţilor în legătură cu activul

respectiv.

xemple de elemente care -& sunt costuri ale unui element de imobilizări corporale*

:a;costurile întreţinerii zilnice a imobilizărilor@

13


14/83

:b;costurile de desc)idere a unei noi instalaţii@

:c;costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu :inclusiv costurile de publicitate şi

activităţi promoţionale;@

:d;costurile de dirijare a activităţii în noul amplasament sau cu o nouă categorie de clienţi

:inclusiv costurile cu pregătirea personalului;@

:e;costurile administrative şi alte costuri de supraveg)ere generală@

:f;diferenţele de curs valutar apărute între momentul dob=ndirii activului şi plata furnizorului@

:g;reducerile financiare primite de la furnizori:reprezintă sconturi de decontare acordate

pentru ac)itarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate;@

:);costurile înregistrate c=nd un element care funcţionează în maniera dorită de conducere

trebuie să fie pus în stare de funcţionare sau este exploatat sub capacitate@

:i;costul cantităţilor anormale de deşeuri, muncă sau alte resurse înregistrat în construirea în regie

proprie a unei imobilizări@

:j;pierderile iniţiale de operare, cum ar fi cele înregistrate la creşterea cererii pentru produsul

realizat de elementul respectiv@ şi

:J; costurile reamplasării sau reorganizării parţiale sau totale a activităţilor entităţii.

“FONEX GRUP” S.R.L. evaluează, conform principiului recunoaşterii, toate costurile

imobilizărilor sale corporale atunci c=nd apar. "ceste costuri includ costurile iniţiale pentru

ac)iziţionarea sau construcţia unui elemente de imobilizări corporale, precum şi costurile care apar

ulterior pentru adăugarea, înlocuirea sau modernizarea acestora.

?a data intrării în entitate, imobilizările se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la

valoarea de intrare, care reprezintă*

a;costul de ac)iziţie*!pentru bunurile procurate cu titlu oneros@

b;costul de producţie!pentru bunurile produse în cadrul entităţii@c;valoarea de aport, stabilită în urma evaluării !pentru bunurile reprezent=nd aport la capitalul social@

d;valoarea justă!pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.

%n componenţa mijloacelor fixe sînt incluse* clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de

transmisiune, maşinile şi utilajele :instalaţiile şi ec)ipamentele de forţă, de măsurare, reglare şi

utilaje de laborator, calculatoarele, alte maşini şi utilaje, mijloacele de transport, instrumentele,

inventarul de producţie şi de uz casnic, plantaţiile perene, c)eltuielile capitale privind

ameliorareaterenurilor, alte mijloace fixe :c)eltuieli capitale pentru mijloacele fixe luate cu c)irie,fondurile de bibliotecă etc.;. biectele din categoriile K"coperire cu prelată a cupolei şi părţilor

14


15/83

laterale ale circuluiK, K"gregate bituminoase de topire şi cazane pentru bitumK, KFnstalaţii de ardere a

gazelorK, KFnstrumenteK, evidenţiate după a cincea categorie a clasificării mijloacelor fixe, se

consideră, de asemenea, mijloace fixe. Fnvestiţiile capitale în plantaţiile perene şi ameliorarea

terenurilor sînt incluse în componenţa mijloacelor fixe anual, pînă la intrarea în perioada

de rodire, în suma c)eltuielilor aferente suprafeţelor date în folosinţă, indiferent de înc)eiereaîntregului complex de lucrări. Fnvestiţiile capitale pentru ameliorarea terenurilor formează o categorie

separată de mijloace fixe. biectele se consideră incluse în componenţa mijloacelor fixe din

momentul punerii în funcţiune a acestora în baza documentelor perfectate în modul cuvenit.

-u se includ în componenţa mijloacelor fixe şi se raportă la investiţii sau la stocuri de mărfuri

şi materiale*

a; clădirile, construcţiile speciale şi alte obiecte pe care întreprinderea nu le utilizează în activitatea sa

operaţională şi sînt destinate pentru scopuri investiţionale@ b; animalele tinere şi la îngrăşat@

c; obiectele destinate înc)irierii.

E1al$area )i ree1al$area au o contrubuţie sporită la determinarea valorii patrimoniului în

scopuri de impozitare, pentru alocarea preţului de ac)iziţie, pentru aport la capitalul social al altor

entităţi, pentru a reflecta imobilizările corporale şi financiare în situaţiile financiare anuale la valoarea

justă în fiecare moment din evoluţia sa, în special în condiţiile de incertitudine. "sfel, raportul de

evaluare şi reevaluare este important în sintetizarea şi generalizarea informaţiei generate de mişcarea şi

existenţa elementelor patrimoniale. #oar prin intermediul acestora se poate de generalizat din punct de

vedere valoric informaţia financiar! contabilă. $rin urmare, evaluarea şi reevaluarea, ca elemente

esenţiale ai metodei contabilităţii au o mare însemnătate pentru reflectarea obiectivă, reală a situaţiei

financiare a întreprinderii şi rezultatelor activităţii acesteia. Cu ajutorul elementelor date ai metodei

contabile este posibilă determinarea unui şir de indicatori generalizatori şi ai nivelului eficienţei

deciziilor luate de aparatul de conducere.

"stfel, în conformitate cu 1.-.C. “Contabilitatea imobilizărilor”, obiectul constatat drept activ este

evaluat la valoarea de intrare a acestuia. Daloarea de intrare a obiectului constă din valoarea de

cumpărare, inclusiv taxele vamale şi taxele pentru import, impozitele pentru obiectele cumpărate,

prevăzute de legislaţie, c)eltuielile de aducere a activului ac)iziţionat în starea de lucru pentru

utilizarea previzibilă a lui.

0abaturile comerciale şi scontul la cumpărare se scad la determinarea valorii de cumpărare a

activului. Conform $oliticii de contabilitate a organizaţiei 44FONEX GRUP;;S.R.L., valoarea de

intrare a mijloacelor fixe cuprinde* preţul de cost, c)eltuielile de dare!n exploatare, de transport, de

instalare e.t.c.

%n general, valoarea de intrare a mijloacelor fixe se determină în funcţie de sursele de intrare şi

15


16/83

natura economică a sa*

a; Daloarea de intrare a clădirilor şi construcţiilor speciale cuprinde*

! la crearea acestora în regie proprie ! toate consumurile necesare :valoarea materialelor consumate,

consumurile aferente retribuţiilor muncitorilor, contribuţiile pentru asigurările sociale, c)eltuielile

aferente întreţinerii maşinilor şi mecanismelor de construcţie, o parte din consumurile indirecte de producţie, valoarea permisiunii pentru construcţie;@

! la crearea acestora prin metoda de antrepriză ! c)eltuielile aferente executării lucrărilor de terasament

cu destinaţie specială în cazul cînd acestea nu sînt reflectate în valoarea contractuală@ onorariile

juriştilor care participă la efectuarea tranzacţiei de procurare a clădirilor şi construcţiilor speciale@ alte

consumuri aferente antreprizei, recuperate de către beneficiar conform contractului de antrepriză.

%n valoarea de intrare a clădirilor, construcţiilor speciale şi a altor imobilizări corporale care

necesită o perioadă îndelungată de construcţie se includ şi dobînzile aferente creditelor, dar numai în perioada construcţiei acestora. #upă punerea imobilizărilor în funcţiune suma respectivă a dobînzilor

aferente creditelor se trece la c)eltuielile perioadei.

b; Daloarea de intrare a mijloacelor fixe la procurarea acestora de la alte persoane juridice şi

fizice cuprinde*

! valoarea de cumpărare@

! c)eltuielile aferente reparaţiei, resistematizării şi aducerii acestor active în stare de lucru.

c; Daloarea de intrare a mijloacelor fixe procurate pe calea sc)imbului cuprinde valoarea coordonată

de părţi, c)eltuielile de transport şi c)eltuielile aferente aducerii mijloacelor fixe în stare de lucru

:c)eltuielile aferente montajului, instalării;. Daloarea coordonată de părţi se determină strict în

următoarea succesiune şi poate fi egală cu*

! valoarea venală a activului primit sau oferit în sc)imb, corectată cu suma mijloacelor băneşti plătite

:primite;, sau

! valoarea contabilă a imobilizărilor supuse sc)imbului în cazul cînd nu există valoarea de piaţă reală

confirmată, sau

! valoarea contractuală.

valuarea mijloacelor fixe după constatarea iniţială a acestora poate fi efectuată prin*

a; 'etoda recomandată de 1.-.C. “Contabilitatea imobilizărilor” > prevede, că după constatarea

iniţială a mijloacelor fixe, întreprinderea le contabilizează la valoarea de intrare, iar în bilanţ le

reflectă la valoarea de intrare cu scăderea amortizării acumulate. %n cazul cînd valoarea de bilanţ a unui

oarecare obiect depăşeşte considerabil valoarea de recuperare, întreprinderea aduce valoarea de bilanţ

pînă la valoarea de recuperare, reflectînd diferenţa în conformitate cu metoda alternativă admisibilă.

%n cazul pierderii parţiale sau totale a utilităţii iniţiale a obiectului ca rezultat al calamităţilor naturale

16


17/83

sau în urma avariilor, defecţiunilor etc., partea valorii de bilanţ în mărimea pierderii utilităţii

iniţiale se decontează ca pierderi din evenimente excepţionale.

b; 'etoda alternativă admisibilă de 1.-.C. “Contabilitatea imobilizărilor” > prevede, că

după constatarea iniţială a obiectelor corespunzătoare ca active, întreprinderea poate aplica metoda

alternativă admisibilă de evaluare, conform căreia mijloacele fixe şi alte active materiale pe termenlung se contabilizează la valoarea reevaluată, iar în bilanţ se reflectă la valoarea reevaluată

diminuată cu "mortizarea acumulată la data întocmirii bilanţului. #rept valoare reevaluată a

obiectului se consideră valoarea venală a acestuia.

&n alt procedeu important în activitatea unei entităţi economice, similar evaluării este

considerat reevaluarea.

Conform 1.-.C. “Contabilitatea imobilizărilor”, întreprinderea reevaluează mijloacele fixe şi

alte active materiale pe termen lung de sine stătător în cazul cînd valoarea de bilanţ a acestora diferăconsiderabil de valoarea venală. 1e recomandă efectuarea reevaluării la finele anului de gestiune

pentru a asigura comparabilitatea indicatorilor activităţii întreprinderii.

Daloarea venală a imobilizărilor se determină ţinînd cont de destinaţia, de utilizare a acestora

la data reevaluării. "stfel, clădirea, utilajul şi terenul pe care este amplasată întreprinderea se

evaluează, pornind de la aceeaşi destinaţie de utilizare ! crearea întreprinderii pentru fabricarea

producţiei. %n cazul reevaluării nu se admite aplicarea valorii de piaţă pentru clădiri, construcţii

speciale, utilaj care au o destinaţie de utilizare ! deservirea activităţii de producţie a întreprinderii şi

pentru terenul pe care este amplasată întreprinderea ! altă destinaţie de utilizare, de exemplu, pentru

construcţia centrului comercial sau pentru cultivarea culturilor agricole. Daloarea de piaţă a unuia şi

aceluiaşi obiect în funcţie de destinaţia de utilizare a acestuia va fi diferită.

%n urma reevaluării, în afară de valoarea reevaluată a obiectului se determină suma

amortizării

acumulate a acestuia la data reevaluării. %n acest scop*

a; suma amortizării acumulate a obiectului pînă la reevaluarea acestuia se înmulţeşte cu coeficientul

modificării valorii obiectului după reevaluarea lui. "cest coeficient se calculează ca raportul dintre

valoarea reevaluată a obiectului şi valoarea de bilanţ a acestuia pînă la reevaluare@

b; din valoarea de bilanţ a obiectului după reevaluarea acestuia se scade "mortizarea acumulată la

data reevaluării. "stfel, "mortizarea se egalează cu zero. "ceastă metodă se recomandă pentru

mijloacele fixe din grupa KClădiriK.

Brebuie de menţionat că la entitatea 44FONEX GRUP;; S.R.L. pe parcursul anului 82(7 și

82(6 nu s!a petrecut nici evaluarea, nici reevaluarea mijloacelor fixe.

?a intrarea :punerea în funcţiune; mijloacelor fixe se întocmeşte 0+rocesu!-ver/a! de primire-

predare a mij!oace!or fie, F-1. "cest document se completează de către o comisie numită de

17


18/83

către conducătorul întreprinderii. $rocesul!verbal se semnează de către toţi membrii comisiei şi se

transmite în contabilitate împreună cu documentaţia te)nică. %n contabilitate în baza acestui document

se efectuează înregistrările contabile respective.

videnţa analitică se ţine pe fiecare obiect sau pe grupa de obiecte omogene în fi"e!e de inventar F-

5, în care se reflectă caracteristicile te)nice, data intrării, norma amortizării etc.$entru evidenţasintetică este destinat contul de activ valoarea de bilanţ şi suma amortizării

calculate a mijloacelor fixe ieşite. 1oldul contului este debitor şi reprezintă valoarea mijloacelor fixe la

o dată anumită şi se reflectă în capitolul F al Eilanţului.

E1identa 'i=loa#elor *i8e se ţine în >$rnal$l order la #ont$l la suma totală a c)eltuielilor afiliate de intrarea mijloacelor fixe,

• credit contul 68( “#atorii comerciale curente”, 677 “"lte datorii curente”> la suma c)eltuielilor de

transport, încărcare!descărcare prestate de terţi,

• credit contul


19/83

• credit contul 65( “#atorii faţă de personal” > la suma salariului calculat muncitorilor antrenaţi la

încărcarea!descărcarea obiectelor procurate,

• credit contul 655 “#atorii privind asigurările” > la suma defalcărilor pentru asigurările sociale

aferente salariilor calculate,

• credit contul 67( “#atorii preliminate” > la suma defalcărilor pentru asigurările medicale aferentesalariilor calculate

• credit contul 884 “Creanţe ale personalului” > la sumele c)eltuite de angajaţi, aferente intrării

mijloacelor fixe.

$entru evidenţa sintetică a mijloacelor fixe este destinat contul de activ (85 G 'ijloace fixe G.

%n #ebit cont (85 se reflectă intrarea mijloacelor fixe, iar în Credit cont (85 > ieşirea lor. 'odul de

contabilizare a intrării de mijloace fixe depinde de condiţiile, modul de ac)iziţie şi creare a acestora.

"stfel, deosebim cîteva cazuri de intrare a mijloacelor fixe, şi anume* construcţie, procurarea, primitecu titlu gratuit, sc)imb, primite ca aport în capitalul statutar, stabilite ca plusuri în urma

inventarierii.

ste necesar de spus, că procesul!verbal de primire!predare a mijloacelor fixe reprezintă un

suport informativ de evidenţa a mişcarii imobilizărilor menţionate. #in care cauză este nevoie de

analizat structura acestui act. "stfel, componenţa sa include* data întocmirii, semnătura conducatorului

entităţii, codul fiscal al organizaţiei, denumirea mijlocului fix predat sau recepţionat, valoarea iniţială

a obiectului, numarul de inventar, norma amortizării, caracteristica succintă a obiectului, concluziile

comisiei. Fmediat dupa procurare, în cazul în care utilajul nu necesită c)eltuieli suplimentare de

instalare! montare, acesta este pus în exploatare în baza "ctului de punere!n funcţiune a mijloacelor

fixe.

"cest act cuprinde informaţie privitor la* data punerii în exploatare a mijlocului, denumirea

mijlocului fix, formula contabilă, valoarea iniţială a obiectului, durata de funcţionare utilă, norma de

amortizare, contul de reflectare a amortizării, persoanele responsabile de acest obiect.

#upă ce activul este pus în funcţiune, i se calculează "mortizarea. Brebuie de menţionat că

"mortizarea se calculează lunar, începînd cu prima zi a lunii urmatoare de la darea!n exploatare. %nsa,

pentru a calcula amortizarea este necesar de determinat atit durata de funcţionare utilă a mijlocului, cît

şi valoarea ramasă probabilă a sa. #urata de funcţionare utilă a oricarui mijloc fix este stabilită în

Catalogul mijloacelor fixe şi a imobilizări necorporale. Daloarea ramasă probabilă reprezintă suma

netă :valoarea bunurilor materiale utilizabile;, pe care întreprinderea prevede să o obţină la expirarea

duratei de utilizare a activului, adica, valoarea bunurilor materiale utile pe care întreprinderea

preconizează să o obţină din activ la expirarea duratei de funcţionare utilă a acestuia. Daloarea

rămasă se determină la data ac)iziţionării obiectului şi ulterior nu se majorează ca urmare a

modificării preţurilor. Conform $oliticii de contabilitate a entităţii 44FONEX GRUP;;S.R.L.4 valoarea

19


20/83

reziduală se determină in marime de 8 A de la valoarea iniţială a mijlocului fix. %n urma determinării

celor doi indicatori menţionaţi, se determină "mortizarea lunară a mijlocului.

xistă cîteva metode de determinare a amortizării care sunt prevazute în 1.-.C. “Contabilitatea

imobilizărilor”, şi anume*

a; metoda casării liniare :uniforme; a valorii "mortizareabile@ b; metoda proporţional cu volumul produselor fabricate, serviciilor prestate :metoda de producţie;@

c; metoda casării accelerate a valorii "mortizareabile* metoda degresivă cu rată descrescătoare

:cumulativă; şi metoda soldului degresiv.

'etoda casării liniare :uniforme; a valorii "mortizareabile prevede casarea :repartizarea;

ultimei în cursul duratei de serviciu a obiectului de mijloace fixe, care depinde de durata

termenului de funcţionare utilă. 'ărimea amortizării pentru fiecare perioadă de gestiune se

calculează prin împărţirea valorii "mortizareabile a obiectului la numărul perioadelor degestiune :anilor; de exploatare a obiectului. -orma amortizării este constantă pe toată durata de

funcţionare utilă şi se calculează ca raportul dintre (22 şi durata de funcţionare utilă :în ani;.

'etoda soldului degresiv se bazează pe aplicarea unei rate :norme; fixe a amortizării care poate fi

majorată nu mai mult decît de două ori în comparaţie cu norma prevăzută la aplicarea metodei

casării liniare :uniforme; a valorii "mortizareabile.

#esfăşurarea în mod ritmic a activităţii de producţie a unei întreprinderi industriale necesită, ca

o condiţie de bază, o bună organizare a reparării şi întretinerii mijloacelor fixe. "cest lucru este impus

de faptul că în procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe sunt supuse amortizării fizice si morale.

Ca urmare a amortizării fizice a mijloacelor fixe are loc un proces de pierdere treptată a valorii de

întrebuintare şi, în cele din urmă, o pierdere a capacităţii acestora de a satisface o necesitate socială,

duc=nd în final, în felul acesta, la pierderea valorii lor. %n vederea menţinerii caracteristicilor

funcţionale ale mijloacelor fixe pe durata folosirii lor şi a funcţionarii în condiţii optime şi cu

posibilităţi c=t mai apropiate de cele iniţiale, în cadrul întreprinderilor se organizează un sistem de

întretinere şi reparare a mijloacelor fixe.

Conform 0egistrului de evidenţă la contul (87 al 44FONEX GRUP;;S.R.L. s!au efectuat

următoarele înregistrări contabile la contul dat în cursul lunii decembrie 82(6 :"nexa 7; și conform

datelor din Cartea mare :"nexa 67;*

(. ?a calculul amortizării automobilului utilizat în scopuri administrative*

#ebit contul 9(5( K C)eltuieli privind amortizarea, întreţinerea şi reparaţia activelor imobilizate cu

destinaţie administrativăK 772


21/83

Credit contul (877 K"mortizarea mijloacelor de transportK 92


22/83

1BD" ! suma BD" aferentă trecerii în cont calculată din valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe

realizate reflectate în contabilitate cu BD" :anul (337 !(.29.(33


23/83

le!a transmis la păstrare. %n acestea, în afară de datele stabilite, se indică de asemenea denumirea

arendatorului şi termenul arendei sau păstrării.

Ciclul mijloacelor fixe cuprinde în structura sa şi faza de ieşire al acestora. xistă cîteva

modalităţi de ieşire, şi anume* vînzare, sc)imb, deteriorare e.t.c. rice modalitate de ieşire a

mijloacelor fixe este insoţită de procedura de casare atît a amortizării acumulate, cît şi a valorii de bilanţ a imobilizărilor date. $rocedura de casare presupune întocmirea procesului!verbal de casare a

mijloacelor fixe. "cesta, include urmatoarea informaţie* data casării, denumirea obiectului casat,

valoarea iniţială a activului, suma amortizării acumulate, numărul de inventar al mijlocului, cauza

casării, membrii comisiei şi semnăturile acestora, materialele obţinute în rezultatul casării.

?a 44FONEX GRUP;; S.R.L. #al#$larea a'orti%rii 0n op$rile i'poit%rii n$ &2a

e*e#t$at.

Te'a6 onta/i!itatea mi"cării mărfuri!or în unităi!e de comer cu ridicata "i sau cu amănuntu!

Cumpărarea bunurilor economice al 44FONEX GRUP;; S.R.L. de natura stocurilor se face

de la entităţile producătoare din ţară, prin import direct sau de comerţ.

"ctivitatea de aprovizionare se realizează pe baza contractelor înc)eiate cu furnizorii, în care se

precizează bunurile ce se ac)iziţionează, cantităţile şi termenele de livrare, calitatea şi termenele de

plată, condiţiile de transport şi ambalare.

%n practica unităţilor patrimoniale se pot întîlni forme de aprovizionare comune pentru toate

bunurile materiale de natura stocurilor sau forme de aprovizionare specifice pentru anumite bunuri sau

unităţi.


24/83

&rmărind, concordanţa dintre prevederile din contract şi documentele de livrare, la

ac)iziţionarea mărfurilor se utilizează o ştampilă specială de recepţie cu ajutorul căreia se

consemnează un document, intrarea mărfurilor se prelucrează în gestiunea persoanelor responsabile,

documentele însoţitoare de livrare şi transportare semnate de către gestionar sau de comisie, sunt

predate în contabilitate pentru înregistrarea mărfurilor. "provizionarea şi acceptarea cererii dispoziţieide plată a furnizorului, dacă la recepţie au fost constatate lipsuri de mărfuri, mărfurile necontractate,

mărfuri cu defecte, atunci recepţia mărfurilor se anulează şi se întocmeşte proces verbal de constatare a

divergenţilor, totodată se înştiinţează furnizorul prin fax sau telefon. #acă mărfurile au intrat fără

documente însoţitoare,atunci la primirea lor se întocmeşte proces verbal a mărfurilor. %n acest caz

delegatul este obligat să ceară de la furnizori documentele necesare şi să se ac)ite cu el,dacă parţial sau

total marfa nu este acceptată de unitatea comercială ca fiind necorespunzătoare sortimental necalitativă

sau nu este livrată în termenul stabilit, atunci ea este primită în custodie,ulterior marfa dată se restituiefurnizorului sau este readresată altui cumpărător.

9.Apro1iionarea prin dele,at$l propri$ al entit%/ii. "re loc în cazul cînd furnizorul şi

cumpărătorul se află în aceeaşi localitate pentru predarea mărfurilor de la furnizor.#elegatul unităţii

comerciale primeşte o delegaţie cu care se prezintă la furnizor,evidenţa delegaţilor se ţine în registru de

evidenţă a delegaţilor.$articipînd la recepţia mărfurilor,delegatul le preia şi le semnează documentele

de livrare:documentele sunt aceleaşi ca şi la prima formă;în caz de necesitate se organizează

verificarea calitativă a mărfurilor şi cantitativă ea se poate executa* !prin sondaj@ !integral.

#elegatul poartă răspunderea materială asupra integrităţii lotului de mărfuri şi ambalajelor.?a

sosirea delegatului mărfurile sunt predate gestionarului şi se organizează verificare calitativă şi

cantitativă a mărfurilor. #acă la mărfuri sunt constatate divergenţe se întocmeşte un proces verbal de

constatare a divergenţelor la recepţie.

!dacă lipsurile se încadreză în limita normelor de perisabilitate naturală,atunci ele se trec la c)eltuieli@

!dacă lipsurile sau constatat înăuntru colecţiilor atunci furnizorului i se înaintează o scrisoare de

pretenţie şi se refuză de plată@

!lipsurile constatate peste limita normelor de perisabilitate naturală se impută din contul gestionarului@

!plusurile care pot fi acceptate se înregistreză în contabilitate ca o intrare obişnuită@

$entru evidenţa mărfurilor la entitate se foloseşte contul 8(9 K'ărfuriK este destinat

generalizării informaţiei privind mărfurile la entitate, magazine,baze angro. ste un cont de activ. %n #t

contului se înregistreză valoarea intrării mărfurilor, procurate de la furnizor, iar în Ct ieşirea lor din

gestiune, prin expediere sau prin vînzare.

Fntrarea mărfurilor la entitatea 44FONEX GRUP;; S.R.L. se face în baza facturilor fiscale, iar

predarea lor gestionarului are loc în baza documentulu G0aport gestionarK.

24


25/83

Conform datelor din cartea mare la contul 8(9 în anul 82(6 s!au efectuat următoarele înregistrări

contabile la contul respectiv :"nexa 67;*

(. "c)iziţionarea mărfurilor de la furnizori în sumă de 54


26/83

şi produse finite sînt vîndute clienţilor, iar în urma decontărilor cu clienţii se transformă în active

circulante sub formă de disponibilităţi băneşti.

%n cazul entităţilor de comerţ, ciclul de exploatare constă numai din două faze ale circuitului

economic@ aprovizionare şi desfacere. %n faza de aprovizionare entitatea cumpără bunuri, deci activele

circulante băneşti se transformă în active circulante sub formă de stocuri de mărfuri. %n faza dedesfacere are loc revînzarea lor în aceeaşi stare :stocurile de mărfuri se transformă în active circulante

băneşti;.

Clasificarea stocurilor se poate efectua după mai multe criterii*

! #upă locul în care se află la un moment dat se deosebesc*

a; stocuri proprii > stocuri aflate la dispoziţia entităţii@

b; stocuri aflate în procesul de producţie@

c; stocuri aflate la terţi pentru prelucrare sau păstrare@d; stocuri aflate în drum@

e; stocuri ipotecate cu titlul de garanţie@

f; stocuri aflate în consignaţie.

! #in punct de vedere al funcţionalităţii lor, se deosebesc mai multe feluri de stocuri şi anume*

a. stocul curent > cantitatea de materiale necesară continuării procesului de producţie :sau de vînzare;

în intervalul între două aprovizionări succesive normale. 1tocul curent este o mărime dinamică ce

poate primi diferite valori în funcţie de nivelul consumului.

b. stocul de siguranţă > cantitatea de materiale necesară pentru asigurarea continuităţii producţiei :sau

vînzării; în situaţia în care stocul curent a fost epuizat, iar aprovizionarea a fost întreruptă din diferite

motive :producător, transport, comandă etc.;. 1tabilirea nivelului stocului de siguranţă depinde de la o

entitate la alta. %n cazul consumului stocului de siguranţă, el trebuie să fie completat operativ din

loturile aprovizionate ulterior.

c. stocul de pregătire sau condiţionare > cantitatea de materiale care, înainte de introducere în

procesul de producţie, trebuie să sufere anumite transformări sau staţionări în depozite.

d. stocul de tranzit > cantitatea de materiale care se găseşte în curs de transport între un depozit central

şi un loc de producţie mai depărtat.

$otrivit 1.-.C G1tocuri”, stocurile de mărfuri şi materiale sînt reprezentate de*

a. materiale@

b. animale la creştere şi îngrăşat@

c. obiecte de mică valoare şi scurtă durată@

d. producţie în curs de execuţie@

e. produse@

f. mărfuri, inclusiv terenuri şi alte active circulante şi imobilizări ac)iziţionate şi destinate revînzării.

26


27/83

Dalorile materiale cuprind bunurile economice aflate la dispoziţia entităţii formate din*

• materii prime@

• materiale consumabile.

Materiile prime sînt bunurile economice care participă direct la fabricarea produselor şi se

regăsesc total sau parţial în produsul finit, fie în starea lor iniţială, fie transformate, constituind de

regulă substanţa principală a produsului.

Materialele consumabile sînt acele categorii de bunuri de natura activelor curente, care

participă direct la procesul de producţie, fără a se regăsi, de regulă în conţinutul material al produselor

fabricate. Ceea ce se transmite este numai valoarea, nu şi conţinutul material. 'aterialele consumabile

cuprind*

•materiale auxiliare care permit îmbunătăţirea şi păstrarea caracteristicilor şi proprietăţilor

produselor, precum şi calitatea. #e asemenea acestea au un rol diferit în procesul de exploatare, însensul că pot fi consumate, ajută la executarea muncii însăşi sau participă alături de materia primă în

procesul de transformare a acesteia@

•combustibil > care în funcţie de destinaţie poate fi*

! te)nologic > folosit în procesul de producţie în scopul transformării materiilor prime@

! energetic > consumat pentru obţinerea energiei necesare punerii în mişcare a utilajului@

! gospodăresc > care nu participă direct la procesul de producţie, ci este folosit pentru încălzirea

secţiilor de producţie, clădirilor administrative, depozitelor, etc.• piesele de sc)imb > sînt destinate pentru înlocuirea pieselor uzate ale maşinilor şi utilajelor sau

pentru reparaţiile şi reviziile periodice ale acestora. %n funcţie de sursa de provenienţă piesele de

sc)imb pot fi *

! procurate de la furnizori@

! produse de entitate@

! obţinute în urma lic)idării mijloacelor fixe.

biecte de mică valoare şi scurtă durată sunt bunurile cu o valoare nu mai mare dec=t limitastabilită pentru a fi considerate ca mijloace fixe :4222 de lei;, indiferent de durata lor de serviciu sau

cu o durată de utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea acestora, precum şi bunurile

asimilate acestora :ec)ipamentul de protecţie, ec)ipamente şi dispozitive de uz general şi special,

îmbrăcăminte de protecţie şi alte obiecte similare;. %n componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă

durată sînt incluse şi construcţiile speciale provizorii :neprevăzute în lista de titluri;.

?a obiecte de mică valoare şi scurtă durată se referă următoarele tipuri de active*

• instrumente cu destinaţie specială@• instrumente cu destinaţie generală@

27


28/83

• îmbrăcăminte şi încălţăminte de protecţie@

• ambalaj te)nologic@

• inventar dospodăresc@

• lengerie de masă şi de pat@

• construcţii provizorii@

• alte obiecte.

videnţa obiectelor de mică vaoare şi scurtă durată se organizează reeşind din clasificarea*

#upă destinaţie în procesul de producţie@

#upă locul aflării@

#upă valoarea lor.

#upă destinaţie şi rolul lor în procesul de producţie, obiectele de mică valoare şi scurtă duratăse divizează în urmatoarele grupe*

Fnstrumente şi dispozitive de destinaţie comună@

Fnstrumente şi dispozitive speciale@

&tilaje de sc)imb > utilaje folosite de mai multe ori în producţie adaptate de mijloacele fixe şi alte

dispozitive, care corespund condiţiilor specifice la fabricarea producţiei@

"mbalaj te)nologic > ambalaj folosit de mai multe ori nemijlocit în procesul te)nologic.

&tilaj de producţie > obiecte cu destinaţie de producţie, care crează condiţii pentru îndeplinireaoperaţilor te)nologice* mese de lucru.

&tilaj de uz casnic > mobilă de oficiu, mobiler :mese, scaune, dulapuri;, cuiere, dulapuri de )aine,

aparate telefonice, inventar de protecţie contra incendiului etc.;.

c)ipamente şi încălţăminte de protecţie, dispozitive de protecţie ! combinezoane, costume,

vestoane, pantaloni, încălţăminte diferită, mănuşi etc.

?engerie de pat > saltele, perne, cuverturi, feţe de plapumă, feţe de pernă, şerveţele etc.

"lte obiecte de mică valoare şi scurtă durată > veselă şi alte accesorii, inventar pentru măsurisocial! culturale, sportive şi turism etc.

#upă locul de destinaţie obiectele de mică valoare şi scurtă durată se grupează în*

• biecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc@

• biecte de mică valoare şi scurtă durată la depozit@

• biecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare.

#upă valoarea lor obiectele de mică valoare şi scurtă durată se împart în două grupe*

♦ Cu valoarea unitară pîna la P din plafonul stabilit de legislaţie.

♦ Cu valoarea unitară peste P din plafonul stabilit de legislaţie.28


29/83

%n scopul organizării raţionale a evidenţei şi controlului folosirii materialelor în producţie şi

diversităţii sortimentale, entităţile, în afară de clasificările prezentate mai sus a valorilor materiale,

poate să efectueze şi gruparea lor după caracteristica te)nică şi alte proprietăţi şi anume* clase@ grupe@

subgrupe@ sortimente@ calitate.

#e exemplu, în interiorul grupei şi subgrupei valorile pot fi indicate în profil separate dupăfeluri, marcă, calitate şi dimensiune > tip. Cu acest scop la entităţi se elaborează nomenclatorul :lista;

consumurilor de producţie a materealelor după caracteristica omogenă a lor. ?a unele entităţi numărul

grupelor şi subgrupelor depind de caracterul de producţie şi direcţia de livrare a produsului. Botodată

fiecării denumiri, dimensiune > tip şi fel de materiale se atribue condiţionat un semn cifrat > numar

nomenclator :cod;, care ulterior, se atribue în toate documentele aferente existenţei şi circulaţiei

valorilor materiale.

0egula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor conform 1.-.C G1tocuri ”, esteevaluarea la valoarea de intrare :istorică;, care poate fi*

a. pentru bunurile aprovizionate de la terţi > valoarea de cumpărare plus c)eltuielile aferente

aprovizionărilor@

b. pentru bunurile şi serviciile obţinute din producţia proprie > costul efectiv al c)eltuielilor de

producţie, care cuprinde c)eltuielile materiale directe, c)eltuielile directe privind retribuirea muncii,

precum şi c)eltuielile indirecte de producţie@

#. în cazul sc)imbului stocurilor în procesul operaţiilor comerciale între părţile independente >

valoarea venală a bunurilor primite sau predate în procesul sc)imbului@

d. pentru stocurile aduse ca aport la capital, obţinute cu titlu gratuit sau prin donaţie > valoarea de

utilitate.

?a intrarea în patrimoniu stocurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate astfel*

materiile prime şi materialele, obiecte de mică valoare şi scurtă durată , animale, mărfuri şi alte

bunuri cumpărate ! la 1aloarea de intrare, a cărei structură inserează următoarele elemente*

a. valoarea :preţul; de cumpărare a stocurilor@

b. taxe vamale aferente stocurilor importate@

c. c)eltuieli accesorii de ac)iziţionare.

"cestea din urmă sunt c)eltuieli directe sau indirecte legate de aprovizionare pînă la intrarea

bunurilor în gestiune. le pot fi* comisioane, c)eltuieli de tranzit, asigurare, transport extern, transport

pe parcursul intern, c)eltuieli de încărcare > descărcare, recepţie etc. -u intră în costul de ac)iziţie

impozitele, care ulterior urmează a fi restituite entităţii de către organele fiscale, c=t şi rabaturile.

ateria!e!e "i o/iecte!e de mica va!oare si scurtă durata primite în urma sc7im/u!ui sunt

evaluate în felul următor*

29


30/83

• la valoarea venală a materialelor şi obiectelor de mica valoare si scurtă durata stocurilor primite în

urma sc)imbului, corectată cu suma mijloacelor băneşti plătite sau ec)ivalentului acestora@

• la valoarea venală a stocurilor eliberate în procesul sc)imbului , corectată cu suma mijloacelor

băneşti plătite sau ec)ivalentului acestora@

• la valoarea de bilanţ a stocurilor destinate sc)imbului, în cazul c=nd nu există valoarea venală

confirmată@

• la valoarea contractuală.

ste de menţionat că c)eltuielile accesorii procesului de aprovizionare se includ direct sau

indirect în costul de ac)iziţie al materialelor şi obiectelor de mica valoare si scurtă durata, conform

prevederilor $oliticii de contabilitate a entităţii. %n cazul c)eltuielilor proprii :transport, încărcare,

descărcare;, de regulă, nu este posibilă determinarea imediată a acestora şi, ca urmare, repartizarea lor.

%n cursul perioadei de gestiune se procedează la înregistrarea acestor c)eltuieli în conturi separate, iar

la sf=rşitul ei sunt repartizate :incluse în costul materialelor şi obiectelor de mica valoare si scurtă

durata ac)iziţionate;, potrivit bazei de repartizare, care poate fi valoarea de cumpărare sau cantitatea

stocurilor ac)iziţionate.

%n condiţiile economiei de piaţă, influenţate uneori şi de fenomenul inflaţionist, bunurile

economice se ac)iziţionează la diferite preţuri şi, ca rezultat, acestea intră în patrimoniu la diferite

valori. "cest fapt face dificilă identificarea cu exactitate a valorii de intrare :costului; a bunurilor

economice la ieşirea din patrimoniu. %n practica contabilă internaţională şi naţională se folosesc maimulte metode de evaluare a bunurilor la ieşirea din patrimoniu, toate av=nd la bază valoarea de intrare

:iniţială sau istorică;.

%n paragraful 55 din 1.-.C G1tocuri ”, se precizează că la evaluarea stocurilor de materiale și a

obiectelor de mică valoare și scurtă durată în contabilitatea curentă pot fi aplicate următoarele metode*

(; metoda identificării specifice@

8; metoda +F+ :primul intrat ! primul ieşit;@

5; metoda costului mediu ponderat.+etoda de identi*i#%rii &pe#i*i#e se aplică, de regulă, în cazul determinării costului unităţilor

stocurilor de materiale și a obiectelor de mică valoare și scurtă durată care nu sunt reciproc

substituibile, precum şi a costului stocurilor produse şi destinate unor proiecte speciale.

+etoda #o&t$l$i 'edi$ ponderat4 pri'ei intr%ri pri'ei ie)iri4 $lti'ei intr%ri pri'ei

ie)iri se aplică la determinarea costului stocurilor ieşite :trecute în consum; cu un sortiment variat şi

reciproc substituibile.

Conform 1.-.C G1tocuri ”, metoda costului mediu ponderat poate fi aplicată în două variante

şi anume*

30


31/83

(; stabilirea unui cost mediu ponderat unitar calculat ca raportul dintre valoarea stocului şi

cantitate, după fiecare intrare. "ctualizarea costului mediu ponderat se efectuează după fiecare intrare@

8; determinarea unui cost mediu ponderat unitar :sau în alte perioade care, în principiu, nu

trebuie să depăşească durata medie de păstrare; calculat ca raportul dintre valoarea totală a stocului

iniţial plus valoarea intrărilor în cursul lunii :perioadei; şi cantitate existentă în stocul iniţial pluscantităţile intrate în cursul lunii :perioadei;. "ctualizarea periodică a costului mediu ponderat unitar

poate fi fie lunar, fie în alte perioade :care, în principiu, nu trebuie să depăşească durata medie de

păstrare ;. A1anta=$l acestei metode constă în nivelarea variaţiilor de preţuri în condiţiile fluctuaţiei

lor, iar dea1anta=$l ! în necesitatea aşteptării sf=rşitului perioadei pentru evaluarea ieşirilor.

0elaţiile de determinare a costului mediu ponderat unitar şi a valorii stocurilor ieşite pot fi

prezentate astfel*

7Baloarea &to#$l$i ini/ial Baloarea intr%rilor:C.+.PD 7 *. 922 unităţiQ(8< leiHunitatea,

8. în baza facturii nr.794 din 89.(8.(6 > (862 unităţiQ(58 leiHunitatea.

liberări pe parcursul lunii decembrie s!au înregistrat*

(. potrivit bonului de consum nr.(672 din (9.(8.(6> 462 unităţi,

8. potrivit bonului de consum nr.82 622 unităţi,

5. potrivit facturii de expediţie nr.(2(8 din 52.(8.(6 > (822 unităţi.

Babelul 8

31


32/83

Cal#$l$l #o&t$l$i 'aterialelor ie)ite d$p% 'etoda FIFO

8ata &p!icaia antităi9 unitai :a!ori9 !ei +re

unitar intrări ie"iri stoc 8e/it redit So!d

( 8 5 7 6 4 9 < 32(.(8.(6 1toc iniţial ! ! (622 ! ! (


33/83

a; stocuri care nu prezintă deprecieri şi valoarea de inventar a căror este egală cu valoarea de intrare@

b; stocuri care au suferit deprecieri şi se evaluează la un preţ posibil de valorificat şi, ca urmare,

valoarea de inventar este mai mică decît valoarea de înregistrare@

c; stocuri la care utilitatea sau preţul pieţei creşte şi, deci, valoarea de inventar este mai mare dec=t

valoarea de intrare@Daloarea de utilitate sau preţul pieţei, ca bază de evaluare a bunurilor cu ocazia inventarierii, se

identifică, în principal, în funcţie de destinaţia lor, astfel*


34/83

5; metoda volumului total de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume dintre valoarea

contabilă şi valoarea realizabilă netă a tuturor stocurilor entităţii.

Daloarea realizabilă netă a soldurilor de stocuri la data raportării se determină în baza*

(; preţurilor contractuale, în cazul în care stocurile sînt destinate vînzării conform contractelor

înc)eiate@8; preţurilor de piaţă curente în cazul în care nu sînt înc)eiate contracte de vînzare a stocurilor, dar

acestea sînt destinate vînzării@

5; altor informaţii credibile deţinute de către entitate.

'aterialele şi alte stocuri destinate utilizării la fabricarea produselor finite nu vor fi evaluate la

sume mai mici decît costul acestora, dacă se prevede că produsele finite care constituie baza lor vor fi

vîndute la un preţ egal sau mai mare decît costul lor de producţie. %n cazul în care se estimează că

costul produselor finite va fi mai mare decît preţurile de piaţă curente, costul materialelor utilizate sediminuează pînă la valoarea realizabilă netă.

1uma oricărei diminuări a valorii stocurilor pînă la valoarea realizabilă netă se contabilizează

ca majorare a c)eltuielilor curente şi diminuare a stocurilor.

$entru fiecare perioadă de gestiune ulterioară se efectuează o nouă estimare a valorii realizabile

nete a stocurilor. #acă în perioada precedentă stocurile au fost evaluate în bilanţ la valoarea realizabilă

netă şi la finele perioadei de gestiune rămîn în stoc la aceeaşi valoare, iar circumstanţele s!au sc)imbat

şi valoarea realizabilă netă s!a majorat, aceste stocuri se evaluează la suma cea mai mică dintre cost şi

valoarea realizabilă netă revizuită. #iferenţa apărută în limita costului de intrare se contabilizează ca

majorare concomitentă a stocurilor şi veniturilor curente.

Fndiferent de metoda adoptată, evaluarea stocurilor reprezintă o problemă, a cărei rezolvare

depinde de complexitatea structurii sortimentale, fiscalitate şi rentabilitate. 1tructura sortimentală

impune folosirea acelei metode care să asigure o evaluare c=t mai exactă în raport cu realitatea, fără a

amplifica volumul muncii de calcul.

+iscalitatea şi rentabilitatea sînt principalii factori care condiţionează adoptarea unei sau altei

metode, deoarece evaluarea cantităţii de stocuri la sf=rşitul perioadei este c)eia care conduce la

supraevaluarea sau subevaluarea profitului, iar în această bază > la încadrarea sau neîncadrarea în

principiul prudenţei.

%n consecinţă, pentru ca entitatea să se încadreze în principiul prudenţei, concomitent cu

rezolvarea raporturilor cu fiscalitatea, într!o economie stabilă se recomandă aplicarea metodelor

costului mediu ponderat şi +F+.

Boate operaţiile de intrare se înregistrează în documente primare. Conţinutul şi forma

documentelor depinde de sursa intrării. Fntrarea materialelor poate fi din diferite surse*

! de la furnizori@

34

http://www.contabilsef.md/term.php?l=ro&term=782&t=Piatahttp://www.contabilsef.md/term.php?l=ro&term=782&t=Piatahttp://www.contabilsef.md/term.php?l=ro&term=782&t=Piatahttp://www.contabilsef.md/term.php?l=ro&term=74&t=Bilanthttp://www.contabilsef.md/term.php?l=ro&term=782&t=Piatahttp://www.contabilsef.md/term.php?l=ro&term=782&t=Piatahttp://www.contabilsef.md/term.php?l=ro&term=74&t=Bilant


35/83

! din producţia proprie@

! din lic)idarea mijloacelor fixe@

! prin intermediul titularilor de avans@

! constatarea pusurilor la inventariere@

! primite cu titlul gratuit@! sub formă de aport al fondatorilor la capitalul statutar.

0ecepţia principală de materiale se primeşte de la furnizori. Fntrările valorilor materiale de la

furnizori se înfăptuieşte conform contractelor înc)eiate între părţi. 0ecepţionarea materialelor are loc

la depozitul furnizorului sau la staţia căilor ferate, în porturi sau aeroporturi.

'aterialele primite de la furnizori sunt însoţite de următoarele documente* factura@ factura

fiscală.

"ceste documente cuprind toate elementele necesare pentru identificarea materialelor recepţionate. Boate documentele se transmit în secţia de aprovizionare unde se înregistrează în jurnalul

de evidenţă a materialelor primite. 1ecţia de aprovizionare controlează documentele, controlează

respectarea condiţiilor contractului înc)eiat şi în dependenţă de rezultatele controlului se primeşte

decizia de a accepta sau a refuza factura furnizorului.

&nele materiale pot fi procurate de la persoane fizice. %n acest caz se întocmeşte un act de

cumpărare, în care se înscriu ambele părţi* cumpărătorul şi vânzătorul .

%n cazul procurărilor materialelor prin intermediul titularilor de avans aceştia vor prezenta în

contabilitate la fiecare procurare a valorilor materiale documentele corespunzătoare de procurare a

materialelor, iar la sf=rşitul lunii va prezenta în contabilitate darea de seamă pentru mijloacele băneşti

primite. %n contabilitate se îndeplineşte decontul de avans care se îndeplineşte lunar pe fiecare titular

de avans aparte.

?a primirea materialelor la depozitul întreprinderii se execută un control de către magazioner a

materialelor recepţionate, se controlează integritatea ambalajelor, se efectuează controlul cantitativ >

valoric a materialelor intrate.

?a depistarea necorespondenţei valorilor materiale intrate conform sortimentului, cantităţii, a

calităţii cu documentele furnizorului se îndeplineşte un act de recepţie a materialelor. "ctul de recepţie

se îndeplineşte de către o comisie de primire în prezenţa magazionerului, reprezentantul furnizorului şi

o persoană necointeresată. %n actul de recepţie se arată denumirea, cantitatea şi calitatea materialelor de

intrare conform documentelor de însoţire precum se înscriu şi datele reale ale întrărilor. "baterile

stabilite la intrarea materialelor se execută în două exemplare, unul răm=ne în contabilitate, al doilea se

transmite furnizorului împreună cu scrisoarea de reclamaţie.

'aterialele şi materia primă au însemnătate mare în totalul stocurilor de mărfuri şi materiale,

deoarece ele fac parte din activ şi pot fi puse în circulaţie foarte rapid.

35


36/83

Circulaţia rapidă a stocurilor de materiale are loc şi din cauza aprovizionărilor frecvente

efectuate la entitate. ?a 44FONEX GRUP;; S.R.L. se utilizează mai multe documente primare :factura,

fiscală > "nexa


37/83

G8((4” G"lte materiale” ! materiale ce sunt consumate pentru întreţinerea curăţeniei la entitate :săpun,

detergenţi, c=rpe etc.;@

%n aceste subconturi se înregistrează, în mod obişnuit at=t intrările, c=t şi ieşirile înHşi din

patrimoniu, iar soldul final reprezintă preţul de ac)iziţie aferent materialelor existente.

?a 44FONEX GRUP;; S.R.L., departamentul contabilitate se ține în mod automatizat, fapt ceu urează lucrul contabilului.ș

rganizarea contabilităţii analitice se face în deplină concordanţă cu contabilitatea sintetică,

asigur=ndu!se o evidenţă completă, întruc=t se foloseşte at=t etalonul bănesc, c=t şi etalonul natural.

1copul principal al evidenţei analitice a materialelor este realizarea informaţiei contabile în scopul

gestionării corecte a stocurilor. Contabilitatea analitică a materialelor permite dispersarea

responsabilităţii gestionarilor pentru sectorul încredinţat şi asigură evidenţa detaliată a existenţei şi

circulaţiei materialelor pe categorii specifice sau unităţi de sortiment.$entru desfăşurarea activităţii întreprinderile se aprovizionează cu materiale care pot fi divizate

în materii prime şi materiale consumabile. 'ateriile prime sunt bunurile care participă direct la

fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie

transformaţională. 'aterialele consumabile sunt acele categorii de bunuri de natura activelor curente

:materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de sc)imb, materiale de construcţie, alte materiale

consumabile;, care participă direct la procesul de producţie, fără a se regăsi, de regulă, în conţinutul

material al produselor fabricate.

"provizionarea cu materii prime şi materiale de la terţi se efectuează în conformitate cu

programul de aprovizionare elabor=ndu!se în acest scop comenzi către furnizori, în baza cărora se

înc)eie contracte economice. ?a executarea comenzii şi a contractului de aprovizionare, întreprinderea

cumpărător primeşte de la furnizor factura fiscală. 0ecepţia cantitativă se efectuează de către

magazioner iar rezultatele ei cantitative se consemnează în bonul de intrare sau nota de intrare, iar

recepţia calitativă se efectuează de specialistul în domeniu într!un buletin de analiză.

?a procurarea materialelor se mai include în costul materialelor şi c)eltuielile de transport >

aprovizionare :CB";. ?a calcularea costului efectiv al materialelor la ieşirea lor sau trecerea în

consum, unele CB" se includ direct, altele indirect. %n cazul includerii directe > utilizarea te)nicii de

calcul este specifică. %n celelalte cazuri este necesară efectuarea unor calcule*

a; se determină, la finele lunii, A mediu al CB"*

;< =>? stoc @ =>? intrateA:a!. materia!e!or în stoc@ :a!. materia!e!or intrate

b; suma CB" aferentă materialelor consumate*

=>? cons < ; B :a!oarea materia!e!or consumate

Conform datelor din cartea mare la contul 8(( ”'ateriale” :anexa 67;, pe parcursul anului

82(6 au fost înregistrate următoarele operațiuni economice*

37


38/83

a; la procurarea materialelor în luna decembrie 82(6, contra plată de la furnizori :fără BD";, cu

ac)itarea în anul de gestiune curent*

Debit contul 2 !Materiale", subcontul 2# !$ombustibil" (46685,35 lei@

$redit contul %2!Datorii comerciale curente",

subcontul %2!&acturi de ac'itat în ţară" (46685,35 lei. b; la ac)iziționarea materialelor în luna decembrie 82(6 prin intermediul titularului de avans cu

eliberarea anticipată al acestuia în sumă de 8823,47 lei s!a întocmit următoarea formulă contabilă*

Debit contul 2 !Materiale", subcontul 2#!$ombustibil" 8823, 47 lei@

$redit contul 22(!$reanț e ale personalului" 8823,47 lei.

d; la înregistrarea costului combustibiluli utilizat pentru prestarea serviciilor*

Debit contul )!$ostul vînzărilor", subcontul )#!$ostul seviciilor prestate" (43((7,


39/83

Credit cont 8(( ,, 'aterialeMM, subcontul 8((6 ,,$iese de sc)imbMM > la valoarea materialelor

consumate de 8522 lei.

Conform $oliticii de contabilitate a 44FONEX GRUP;;S.R.L.4 obiectele de mică valoare şi

scurtă durată reprezintă bunuri cu valoare unitară mai mică de 4222 lei, indiferent de durata de

exploatare sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi.videnţa sintetică se organizează cu ajutorul contului de activ bilanţier 8(5 ,,'D1#”, care

are 8 subconturi*

8(5.( ,,'D1# în stoc”@

8(5.8 ,,'D1# în exploatare”.

biectele de mică valoare şi scurtă durată cuprinde activele, valoare unitară a cărora este mai

mică decît plafonul stabilit de legislaţie :4 222 lei; indiferent de durata de exploatare, sau activele a

căror durată de utilizare nu depăşeşte un an, indiferent de valoarea unitară .?a perfectarea operţiunilor economice afiliate de 'D1# se utilizează următoarele documente

primare*

• fişa de evidenţă a obiectelor de mică valoare :D!8;@

• procesul!verbal de ieşire din uz a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată :D!7; @

• procesul verbal de scoatere din uz a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată :D!


40/83

Credit contul 8(5 “biecte de mică valoare şi scurtă durată”.

biectele cu valoarea mai mare de 5222 leiHunitate se trec la c)eltuieli prin calcularea

amortizării în proporţie de (22A din valoarea obiectelor, diminuată cu valoarea probabilă rămasă.

$entru aceste obiecte se organizează evidenţa în exploatare. #acă obiectele cu valoarea unitară de pînă

la 5222 lei se scot de la evidenţă la predarea lor în exploatare, atunci obiectele ce depăşesc acest plafonde 5222 lei se ţin la evidenţă pe toată perioada lor de exploatare.

1ă examinăm întrebările, ce ţin de evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată *

(. liberarea obiectelor pentru exploatarea utilajului*

#ebit contul 8(5 “biecte de mică valoare şi scurtă durată”,

#ebit contul


41/83

#eci, creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apare în cazul cînd momentul

transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra mărfurilor, produselor şi altor active

livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul ac)itării acestora.

?ivrarea produselor, prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor, în urma cărora apar creanţele

comerciale, se efectuează în baza următoarelor documente*- +actură fiscală :"nexa (8;@

- "ct de îndeplinire a lucrărilor@

- $rocesul!verbal de îndeplinirea serviciilor de transport :"nexa (7;@

- +actură@

- rdin de plată@

Conform $lanului general de conturi contabile, pentru generalizarea informaţiei privind

existenţa, formarea şi ac)itarea creanţelor comerciale pot fi utilizate următoarele conturi sintetice dingrupa 88 “Creanţe comerciale şi calculate”*

88( GCreanţe comerciale”

888 GCorecţii :provizioane; privind creanţele compromise”

885 GCreanţe ale părţilor afiliate”

887 G"vansuri acordate curente”

Contul 88( GCreanţe comerciale” este un cont de activ. %n debitul acestui cont se înregistrează

apariţia H majorarea creanţelor comerciale, iar în creditul contului 88( GCreanţe comerciale” seînregistrează stingerea H diminuarea creanţelor comerciale. 1oldul contului 88( GCreanţe comerciale”

este debitor şi reprezintă suma creanţelor comerciale determinată în conformitate cu standardele de

contabilitate.

?a contul 88( GCreanţe comerciale” pot fi desc)ise următoarele subconturi *

88(( GCreanţe comerciale din ţară”@

88(8 GCreanţe comerciale din străinătate”@

88(5 G"lte creanţe comerciale”.videnţa analitică a creanţelor comerciale se ţine pe fiecare debitor, pe termen de formare şi de

ac)itare.

Creanţele comerciale se reflectă în contabilitate ţinînd cont de formele de ac)itare posibile*

• contra mijloacelor băneşti@

• pe seama avansurilor primite.

• prin sc)imb de active@

• prin cambiile emise de cumpărător@

?a 10? ”+- /0&$” creanţele comerciale se ac)ită numai pe seama mijloacelor băneşti.

41


42/83

?c7itarea creane!or contra mij!oace!or /ăne"ti6

?a ac)itarea creanţelor comerciale contra mijloacelor băneşti la 10? ”+- /0&$” pentru

luna decembrie 82(6 s!au obţinut următoarele sume şi s!au întocmit următoarele formule contabile

:"nexa 67;*

Se reflectă datoria cumpărătorilor -clienţilor. pentru serviciile prestate/#ebit contul 88(”Creanţe comerciale” 586985,93 lei

Credit

Documents

Gajiu Prac