Geografia Judetului Hunedoara

  • View
    60

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

descrierea judetului Hunedoara

Text of Geografia Judetului Hunedoara

  • 5/27/2018 Geografia Judetului Hunedoara

    1/12

    IJ

    JU TUL HUNE O RSuprafata : 7016 km 2 (3 din t er i t . ta r ii) .Populatla : 530005 loc . (2 ,4 din populatia taril, 1 lulie 1979), din care 388952 loc. in med iul urban ; dens . 75,5 Ioc. Jkrn .Rese d inta : municip iul Deva, 6 90 loc . (1979) .Asezar l: 12 or ase (d in care t rei munic ipii) , 57 comu ne (d in ca r e op t su burbane), 459 sate .Cai de co mun lcat le : 318 km c.I.: (d in car e 162 km c. f. e lect r iflcat a): 1967 km dru mu r i publ ice (d in ca re 490 km mod er n izate) .

    IASEZAREA G EOGRAFICA. Est e situat in partea centralvestlca a t arii , la contactul dintre Car pat ii Merldionall, Carpat li Apusen i ~ i Carpat ll Banatului , intr-o zona cu masivemuntoase ina lt e jo as e, des partite de mul te d ep re siuni

    ~ i culoare int ra mo ntane ; aici a fost capitala Da cie i lui Decebal a Dac ie i romane . Coordonate : este st r aba tu t de paralela de 46 'lat . N (S Zam) de merid ianu l de 23 long . E(V Simer ia) . Este traversat de la E la V de riu l M u r e ~ [ud .vecine : Alba , Vilcea, Go rj , Tlrnl s , Caras-Severin . Alt. maxirnese afla in vf, Mindra 2519 m (M. Par ing) ~ i vf. Pe leaga2509 m (M. Retezat), ia r ce le min ime in Lunca Mu resului, cca 17 0 m , in zona Zam.G EOLOG IA. Are 0 structu ra geo log ica corn ple xa alcatu lta din un ita ti cristal ino-mezozoice a part ln lnd Carpatil orMeridionali ~ i ai Banatului ~ i din un itat l sedimentaro-vulcanice ce alcatulesc Ca rpatll Apusen i de sud . Ele se trnblnain lunguJ Culoarulu i tectonic al M u r e ~ u l u i In S, se delim iteaza cr istalinul autohton (danub ian) inti lnit in rnaslve le Par ing, Vilcan, Retezat ~ i Ta rcu Pinza Ge t lca in Godeanu, Sureanu , Po iana Ruscal. Autohtonul se compune,ma i ales , din s istur i cristaline injectate puternic cu gran it e , granod iorite , gnaise peste care repauzeaza formatlunl sedimentar-mezozoice, mai ales calcare juras ice , cacele din mas ivul Piule-Iorgovanu sau d in M. Vilcan. Masive le Pinze i Ge t ice si nt constituite dominant din sistu ricrista line, in care se afla m igmat ite, pegmatite, arnflbo llte,calca re dolom it e cristal ine ; p es te f orma t lunea cr istal inas in t ~ i petice de sed imentar juras ic cretacic (calcare,microconglomerate, _gresii ) mai ales in vestul Sureanului~ i in Poiana Ruscal , In Dep . Petrosanl , peste sedimentarulget ic c re tacic, u rr ne az a for rnatlun l eocen-ol igocene (conglomerate rosl l). oligocen superio r-aqu itaniene (complexul marnos productiv, in care s in t incorpo rat e 25 st r a t ede carbune), burdigallene (complexu l conglome rate lo r superloare) sa rmato-p liocene (pletr lsur t to ren t la e ). in Dep.Hateg-H unedoara, peste sedimentaru l get ic (permian, juras ic, cretacic), urmeaza paleogenul (conglomerate, gresii,argile), tortonian-sarmatianul (conglomerate , g re s ii, marne ,ca lcare) pannonianul p i e t r i ~ u r nisipuri , ar g ile) . Carpa tii Apuseni s in t alcatuiti din i s t u r i cristaline (0 insula laRapo lt u Mare) ~ i sed imentar-mezozo ic compus din jurasicsuperior (calcare, f l i ~ gresos-calcaros, w i l d f i ~ ma i ales inconglomerate, argile, gresii), supr. mar i ocupa insa mag-

    5

    matitele ofi oll ti c e, care au erupt in jurasic ~ i cretaciculinferior ~ I se compun din bazalte, piroclastite, gabbrour l;el e si nt strapu nse de m igmat it e ma i no i, laramice , sub fo rmade corpuri intrus ive (ex . Ce r bia) ; in neogen (incepindcu torton ianul) ar e loc 0 no ua faza vulcanica ce a determ ina t in t rus iun i (neck-uri) , cu rger i de lave (andez ite, r iolit e , dacite ) ~ i pir oclastite. Depresiun ile Brad Ziatnacupr ind sedime ntar torton ian , sarrnat lan sl pannon ian, compus din ptetr lsur ~ i argile , apoi plroclasti te. marne, tufur i,nis ipur i pletr lsur l .RESURSE ALE SUBSOLULUI. Marea va r ie tat e de res urseest e legata de d ivers itatea tectonoge ne t ica a reg iunii. r-bunii s int repr ezentat i pr in hu lls, ca re forrne aza im portante zacaminte in Dep . Pet ro san l (cel mal mare bazinhuilifer al tarii), cum sint cele de la Lupeni, Ur icani,Vulcan, Petrila, Lonea, Petrosan l, Livezeni s .a . ~ i princar b un e b run in Dep . Brad (Ia Tebea) . Minereurile feroasese gas esc in M. Poiana Ruscai (cele ma i importante zacarninted in Roman ia) la Teliuc , Ghe la ri, Vadu Dobr ii, Po iana lu iFilimon . c m inte/e auro argentifere s in t s ituate in zone leMusar iu-Brad ~ i Sacar imb, uneo ri fllnd asociate cu pirita,brenda galena etc., iar cele cuprifere in aprop iere de Deva(SV), ivir i gasindu-se ~ i la N de M u r e ~ Cazanest l CtunganlAlrnasel) : pirita a fos t sernnala ta la Boita-Hateg, in PoianaRuscai ~ i linga Zam, ia r m inereuri comp lexe exist a , ma i ales ,in zonele Brad, Sacarlrnb in M. Po ian a Rusca i, Au ma ifost p use, de asemenea , in evident a une le za cam int e debauxlta in baz inul Hateg (Ohab a-Ponor, Pui) , de miner eu r i de zinc, cinabru (Vo ia). Mater iale de construct ;; ~ i recite u ti le numeroase ca varietate, sint reprezentatepr in : andez lt e , zacami rrt u Criscior, zone le Cozla ~ i Plet roasa (SV Deva); baza lt e la r a n i ~ c a , Birtin ; ma rmure,zacamintu l Alun- Bunila ; calcare in M. Met alifer i (Ba ltaCrac lunest l. Vata), M. Po iana Rusca] la V de Hunedoara(Te liuc, Crac luneasa, valea l a ~ t - calcare do lomitice) inM. ~ u r e a n u (Banita) a gips - zona Brad ; argile refractarela Baru Mare , a rg il e ca ol in oa se - zacamintul Brad-Poienita , a rgile comune la C h i ~ c a d a g a , Brad, r a n i ~ c a C o s e ~ tIzlaz-Baia de Cris, Ze ican i et c . ; bentonite la GurasadaPo ien i Vica (N . de M u r e ~ la E de Ca lan , la Sintamar iade Piatra ; ta lc (Ia V de Hu nedoara) , in M. Po iana Ruscai;travert in la a n p o t o c C a r p i n i ~ Geoag iu ; nisipur i cuartoase la Crivadia , n is ipuri ~ i p i e t r i ~ u r i in lunca M u r e ~ u l u

  • 5/27/2018 Geografia Judetului Hunedoara

    2/12

    JU ETUL HUNE O R~ i pe diferite riuri. Ape minera/e terma le se gas esc laGeoagiu, Calan Vata iar i zvoare minera le la Boholt , Chimindia, Bobilna s.a.RELIEFUL. Terit. judo Hunedoara se cornpune din unltatlmontane (68 ) carora Ie s int in terca la te in t inse spat il depresionare (32%) cu caracter col inar . Acestea d in urrna s in taxate in lungul M u r e ~ u l u i , Streiulul, [Iului ~ i rlsului Alb.Mas ivele situate la 5 de M u r e ~ apar tl n Carpatilcr Meridionali, cu exceptla M. Poiana Rusca] care s in t atasat i Carpatilor Banatului. M Retezat, in intreg ime pe terit . [ud .,sint masivi, au multe alt. peste 2000 m (vf. Peleaga 2 509 rnvf. Retezat 2482 m. s .a.), preztnta un relief glaciar deosebit de complex (circuri ~ i va i glacia re : Bucura, Zanoaga,[ ude e , St lnlsoara, Valea Rea etc.), da r ~ i suprafete netedede eroziune. Sp re i S se lndlvlduallzeaza culmea calcaroasaPiu le-Iorgovanu (Retezatul Mic), ia r in E culmea mai coborita a Tu llsei Masive/e Godeanu ~ i Torcu s int cupr inse numaipartial in judo ~ i au un relief glaciar relativ dezvoltat , da rmai ales suprafete de netezire; a ic i au fost remarca te suprafata Borascu (vf. Borascu 2158 m) la 2050 - 2200 msuprafata Riu Ses la 1 700-1 800 rn, care se gasesc ~ iin masivele vecine. M. Vilcan, r eprezentati numa i prin versantul lo r nordic . mai abrupt, sint mai j o ~ i v f . Straja 1 868 m)strabatut] de pasuri de culme (Vilcan 1 620 m) .M. Paring, sltuatl in p arte a de SE. s int, de asemenea,ina lti (2519 m in vf. Mindra) ;; i cu multe form e glaciare (bazinul super io r al [Ietulul). M ~ u r e a n u (M . Sebesulul) se compun d in culmi rotunjite (fara creste glaciare),nivelate de pediplena carpatica (1 800- 2000 rn), de n ivelele medii carpatice (Riu Ses la 1 500-1 600 m), dar, maiales, de nivelele de bo rdura (800-1 000 m) care formeazaaici asa-zlsa Platforms Luncani, ce are ~ i un bogat re liefcarstic . M. oi n Rusciii, ce apartln Muntilor Banatului, s in tcu peste 1 000 m ma i [os, fata de Retezat ating abia1 355 m in vf. Rusca; au culmi domoale n ivelate, mai alest inu tu l Paduren i lo r (600-800 m) ce apare ca un platoularg ondulat. La N de M u r e ~ se afla unitati din C a r p a ~ i iApuseni: M. Metaliferi cu bogate mineralizari, cu a lt . re dusespre M u r e ~ (500 m) ce cresc spre N la 700-900 m; in interiorullor apar 0 serie de maguri vulcanice. M. Gaina (1 486 m)se afla la N de Brad ~ i face parte d in M. Bihor. Unitatiledepresionare sint. d e a semene a, var iate . Dep. P e t r o ~ a n i .inchisa de patru masive montane. are un relief puternicfragmentat de numeroase le vai ce yin din munte; J iu r lleau , t o t u ~ i . va i relat iv larg i, ia r pe marglnile ei se dezvolta prispe de glacis. Dep. Hateg, mult mai extinsa, coboarain trepte spre valea Stre iulu i. acestea f iind formate dinlunci larg i, cimpuri p iemontane ~ i dealur i inalte perama montana a Retezatului. Dep. Hunedoara (sauStreiului), dezvoltata intre aliniamentul Subcetate ~ ipin la M u r e ~ se compune d in tr -o zona deluroasa (D.

    S i l v a ~ u l u i ~ i alta depresionara, Dep. Simeria (cu trei compartimente : Hunedoara pe Cerna, Cal an pe Stre i ~ i Smeria-Devape M u r e ~ CuI. O r a ~ t i e i , ce p r e l u n g e ~ t e spre E Dep . Hun edoarei. ar e ca rac te r de luros in S. apoi d e te ra se ~ i luncain N. Cui. M u r e ~ u / u i (sau Dep. Ilia) se compune din douaingustari B r a n i ~ c a - taiata in cristalin ~ i Bur juc-Zam inpiroclast ite) ce inchid culoarul depresionar al llie i; spreSV de Dobra acesta se continua cu CuI. Bega prin i n ~ e u -area Holdea . Dep. Brad, cu relief colinar ~ i terase, se dezvolta in bazinul C r i ~ u l u i Alb . avind un compartiment vestic. Dep. Vata ~ i altul SE cu bazinetul Luncoiu . Pe latura

    m u r e ~ a n a se dezvolt a . pe formatiun i sed imentar-tortoniene.Dep. Ormindea-Baito Inconjurata fiind de culm i ~ i magurid e e ru pt iv ~ i calcare jurasice ~ i depresiun ile A l m a ~ ~ i B a l ~ a(in s pa te le unor