Gh. Ruva --- Vlaho-Clisura

5/13/2018 Gh. Ruva --- Vlaho-Clisura

1/8

"

I

jlVISTA LICEULUI ROMAN DIN GREBENA-GRECIA- APARE TRIMESTRIAL

Titu Valea:Gh. Ruua :

D. Grigorescu:Z. A. A. :A. CtumetttiT. Zuca:D. Ciani:Oh. Samara:Hr. Runa :

CUPRINSULAspectul pedagogic al unei exeur-

s i u n iSchiti monograficiasupra. comuneiVl.aho ..Clisura'Trisitud comune i.tre Macedo~Ro.mini ,iHacoRominaMa, s'him. ArminiPir1ia a IiChiauiIa spune-~i gioDe pleural'Au~lUImpresU din taraImpresii dela Ate:lleul Ro.m.in

NOTEBela nLUMINA', societatea literarii a elevilor,. - $e-dinte- ~ezitori- Mul\umiri- Reviste- Donaliuni, etc.


2/8

SCHITA MONOGRAFICA ASUPRA COMUNEIVLAHO-CLISURAPlecarrd din Sorovici.v= insemnata statie pe linia ferata

Salonic-Florina-Bitolia, - pe -!?O'seaua care se Tndreapta catrehotarul dintre judetele Cojani sl Florina, ambele in margineade Vest a Macedoniei, lntinse in lungul poalelor muntilor Pindsi Pisuderi si se opreste la Castoria, orasel renumit prin Iaculcare se intinde in fata lui, catre mijlocul drumului, intri intr'oregiune plina de minunate privelisti naturale.

De aid se desparte, cotirrd catre munti, un drum naturalsi, la 0 departare cam de trei sferturi de ora, la 0 altitudinede 1200 m. se afla 0 frumoasa '$ i insetnnata comuna .aroma-rreasca, Este Vlaho-pHsfura.

Satul este asezat pe versantul rasaritean al culmei "AgurIual Kiaku" (ogorul lui Kiaku), avand lntr'o parte si cealaltadoua mid depresiuni, eeeace da Impresia ca te-ai gasi pe unmic platen, In fata se inal~a muntele ,,$ubret({ (1340 m.) siIn 'spate este muntele "Murikiu (1500 m.), rivalul Subretului.

Ceeace da un farmec nespus satului este padurea de fag,care coboara din culmile rnuntilor, ~i in care se gasesc nume-roase .colturi pitoresti, Intre care demne de amintit sunt: '"Tar-lad". 0 poiana pe care Dumnezeu a lnzestrat-o cu totceeacee mai frurnos si vesel, precurn si isvorul "Apa atea arati", cuapa buna pentru bolile de rinichi.Tot acolo SJe a n a ~j 0 manastire, eu hramul t ,SH.m:ariaatea mica" (Sfanta Maria mica), care ocupa ,0 Intinsa su pr a-f a t a , avand saptezeci de chilii, Data lntemeierii acestui 'sfantlacas ls e pierde in negura trecutului,

Pana in 1925 manastirea aceasta dispunea de lnsemnateavutii.


3/8

J6 LUMINADe atunci Incoace, in urma rnasurilor luate de stat, anurne

secularizarea averilor, institutia a decazut, rarnanand in mijloculpadurii zidurile peste cari. din Iipsa de ingrijire, se intndeltrJju~hiul. Unegumen cu diteva slugi, cari au in sarcina pjazalocasului, sunt padurile cari rnai dau putina viata locului.Istoricul saiulul, In privinta datei la care s'a fondat co-IDuna nu se stie nimic slgur; Iipsesc complet isvoarele demformatii. Se stie insa rnai bine dt satul a luat nastere .prinirrrpreunarea catorva 'Sate tnvecinate tot arornanesti si anume;, ;Cir:e~it sau "Cire~nijaH cu,Jajatt ~i cu un mic catun astazidisparut peste ruinele caruia se intind viile clisurenilor, De-vada sigitra ca aceste sate au fost Ia contopirea lor aromanestieste topon irrria din jurul lor.

In zilele de targ loeuitorii .acestor sate s'e strangeau Intr'opoiana. ) ,Codurlu di jaja", unde se faceau schimburi si seincheiau diverse afaceri comerciale.

Cu timpul si din canza amenintar ii sangeroase care ,apa-ruse la orizontul lor, anume bandele de comitagii straini, Io-cuitorii spre a se putea apara rnai bine au fost constransi s ase uneasca si prin contopirea satelor a aparut Vlaho-Clisura.

Oeeace se cunoaste precis! e c a prin acest sat all trecut,cafre sfarsitul secolului XVIII si incepntul secolului XIX, nu-meroase famitii romanesti din Pind, care au fast fortate sa-siparaseas'di locurile natale din cauza persecutiunilor instauratefie de beii albanezi, fie de sangerosul Ali-Pasea din Tepeleni,

Parte din familrile de refugiati si-an continuat 'drumul~atre regiunile Veriei, oprindu-se in muntii Seliei unde aufundat , .Calivele" (Colibele) arnintite in articolul precedent).Schita monografica asupra Seliei" a colegului Petru: iarparte s'au stabilit in Vlaho-Clisura,

De altfel p J 3 . n a astazi se pot dis tinge ba~tina~ii de ceiveniti imai tarziu~i dinstinctia rezida in particularitatile gra-iului clisurienilor, pie care inca nu si l-au insusit pe de-a tntregulpindenii,

Vlaho-Clisura a avut 0 perioada de stralucita inflorirein tot cursul secolului XIX si care se datoreste in cea malmare parte comertului,

Fiind buni caravangii si buni negutatori, Clisur ierrii se


4/8

LUMINA 17intlnses'era in to ate orasele din jur, Sorovici, Castoria; Florinasi altele,

Din anul 1905, data la care apar bandele de antarti,care au deslantuit 0 I P . rigoana acerba, mai ales asupra carne-nilor mai instariti, tncepe decaderea,Groaza care slta'panea pe locuitori ii deterrnina la exodsi aceasta situatie .ia un caracter mai tragic in anul 1912, candTurcii afland cit Vlaho-Clisurienii se organizasera in vedereaunei mai bune ;a.Wrari, trimit: doua unitati !JIl'i'litare eu ordinul ex-pres i S ' a pedepseasca pe locuitori,

Populutia ingrozita paraseste cornuna, Hisfuld numai pebatrani, ~ise indreap[ta in Blata unde au stat patru zile, intim,p; ce Turcii au pradat intreaga comuna. nelasand in urmalor decat parjol si ruina,

Clisurenii rnai ell dare de m a n a , de tearna s1 7au indreptatcafre alte regiuni, iar in sat s' au intors cei mai saraci, care s'au'trudit sa-si refaca caminele distruse, insa H id i a reusi s a dea.'Clisurei inf~ti~earea de alta data. "

D in eeeace f u s e s e odinioara au dimas' n U 1 T I ! a i canalele sa-tului si pe aid pe acolo temeliile :mandrelor case de odinioara.

In p rezen t situatia s'a mai i lmjbunaHi1!it '~i sub ocrotirealegilor statului, cetatenii due un trai destul de rnultumitor,Storea actuala. Astazi faia de trecut, satul ocup!a 0suprafata mult mai mica. Totusi are < 0 i~fa1li~eare pUicuta.datorita at~t pozitiei cat ~i bunei ingrijiri.,Drumurile sunt curat intretinute.

Intrucat locuitorii sunt stabili,afara de pa'Stori cari facD minoritate, e natural c a fata de intemperiile vremii, caresunt mai accentuate datorita altitudinei, au nevoie de adaposturisollde. Ca atare toate casele sunt eladite din pjiatra ~i aco-perite cu placi de ardezie, Numarul lor este earn' de 500.Numarul locuitorilor in timpul iernii nu depaseste pfrade 800 de suflete ; in tirnpul verii se .adauga. ~ pastorii preeumsi IeIisurenii care vin pentru sezon, eeeace ridica numaru l su-fletelor 'pana lao 150.0. -Nu trebuie omisi ~i cei 20.0-250 deviligiaturisti, de diverse nationalitati, care vin de prrn oraseleMacedoniei.

2


5/8

18 LUMINASoseaua Sorovici-Castoria ~i mica departare de la Vlaho-

Clisura Ia sosea, lnlesaeste lntr'o mare rnasura vizitarea satului,In prezent cei d ..iva Intelectualr ai comunei se straduiesc

sa faca din ea 0 statiune climaterica. ceeace va da un marelavant desvoltarti ei. In anul 1925 s'au vpus temeliile unuimare Sanatoriu si climatulsanatOlS al regiunii atrage un in-

.J.semnat numar de suferinzi.Starea economicii, -_ Odinioara Clisura se bucura de osituatie dintre cele mai infloritoare, hazata pie alesele lnsu-~~iri negutatoresti ale locuitorilor, Ceeace a contribuit foartemutt la renumele Clisurei a fost deosebita pricepere si artain lucrarea covoarelor,

Cornerciantii desfaceau acest produs indigen, chilirnurile,1a Salonic ,~i chiar la Constantinopol, drum pie care-I sttaba-teau cu caravanele. De acolo tn ca rca u im arfurl necesare ,atitsatului cat ;;i. oraselor din Imprejurirru,

De asernenea oieritul constituia 0 frumoasa sursa de ve-nituri, Aslazi, urmand fatal'a lege a rnodernismului, nu se maida atata atentie indusrtiei casnice a covoarelor l ? i renumeledin treeut .a 'inceprut sa se intunece. Orientul se afla si el la unIrnpas .i aceasta I 1 1 ! U l m l a i din cauza restrictiunilor lmpuse de legi.In special lipsa pa!?unilor in timpul Jernii a dat 0 lovitura demoarte acestei .prospere ocupatiuni, Locurile de pasunat dincampiile Macedoniei au fost transforrnate in terenuri agricole~i prin urrnare interzise crescatorilor de cornute rnici sau mari,Prin for,ta imlp1rejurarilor majoritatea 100cuito,dlcr sl-ausclrimbat ocupatiunile, Putini au rnai camas ' Ia pi, unii s'audedat agriculturir ei culturii vitei de vie, 'care se face pe coas-tele dealurilor si putini mai runt. ch'iragii;t (chervangi i}. Na-tural e a in asernenea conditiuni viata este nespus de grea.Totusi, Clisurenii, oameni Inzestrati cu 0 vointa extraordinarasi darzenie nu au desperat ~i Iegati puternic de locurile dornatale nu vor & a rpjlece in cautarea unui trai mali lesnicios. '

Insa e logica intrebarea: p a n a cand va putea rahda? P a n acand I s l e va hrani' cu iluzii?Starea religioasd ~i cultarald. Clisurenii si Clisurencele

sunt patrunsi de un adanc sentiment religios, ajungand p a n aIa bigotisrn, care se sirnte in toata acti vitatea lor.


6/8

LUMINA 19In comuns sunt patru biserici: Sf. Niculaie is i Sf. Durni-

tru care 'se slujeste regulat ; Sf. "Antonie ;;i Sf. Atanasie, .in.care se slujeste numai la anumite date. la~r in 'jurul satului maisunt: Sf. Marcu, Sf. Treime, Sf. Hie si Sf-ta Maria,

Din nefericire, /de.i:po.pulatia este in intregime arOjl1llineascii,in niei unul din aceste sfinte lacasuri nu se aude in altar ; l ? iamvon ljmba aromana. Cauzele sunt numeroase. Cat privestescoalele sunt doua: romaneasca si greceasca, Scoala noastra are,cum e $.1natural, un nurnar redus de elevi, situatie nespus de.dureroasa si pentru ind.reptarea careia nu intrevad nici Deale.

Si e cu atat mai dureroasa aceasta stare de lucruri cucat aceasta scoala a cunoscut vremuri mult m:ai bune, Insasi ea n'a fost scutita de incercari grele, cari daca nu au fostde natura s a 0 desfiinteze complect, au adus-o intr'o starede decadere,

Scoala aromaneasca din Clisura a fost lnfiintata in 1873~i _in primele doua decade a avut 0 populatie seolareasca atatde numeroasa incatlsi1a simtit nevoie de doua localuri.

In aceasta vreme de afi mare a scoalei si bis'erica roma-neasca a cunoscut tirnpuri bune, biseriea tn care a predicatcuvantul Domnului lnflacaratul slujitor, Parinjele' Pericle PuIareu, plecat in lumea de veci in 1932, ell suffetul plin de ama-raciune ca in Vlaho-Clisura, unde ~:i-a inceput pastoritul, nu aputut sluji decat foarte putin tirnp. Biserica noastra s'a lnchiseurand dupa deschidere, iar cartile bisericesti sunt si astaziin biblioteca scoalei primare.

Caderea bisericii a fast precedata de decaderea '$'coalei.Ura antartilor nu s'a deslantuit numai asupra locuitorilor

cl intr'o Ibuna masura asupra scoalei, socotita ca focar deromanism, "'.Prigoana a culminat prin uciderea in chip rniselesc ' a

idirecto:-utu-i ~:oalei prim'a' e, .apostolul Constantin Ohiea. Ple-!Cand la Bilolia sa ridice lefurile dascalilor pe eare Ii aveaISlIb tordine (Mangausi Cufelu, Nacea.- Dirnciu, ete.) nu s'amai lntors, iar trupul lui a fost gasit dupa catva timp, lntr' 0Ipadure, !du'fuit Ide lovituri de junghiu, .

Aceasta erima a fost urrnata de 0 Siptaima genera Hi,si Aro-rnanii spre a-si salva viata au inceput Sa-tid retraga copii dela~oala noastra.


7/8

2 0 LUMINA

Sunt timpuri pline de un tragism f a r a seaman ~i ceicare au supravetuit dupa cruntele Iupte 'penjru : m:entinerea'eonstiintei nationale, sunt inca sub impresia clipelor pe careIe-au trait.

Au fost tirnpuri de groasnice framanHiri; de adevarat eroisrn -e-Astazi soarta e ceva inai buna; prigoanele bandelor de'antarti sunt 0 amintire amara,La scoala e liber ~ 'a mearga .Qricine ~i nu exista dflCl3.t

o midi restrictiune: aceia de a se da preferinta scoalei grecesti tCei care prefera scoala romana nu au nici 0 suparare Idin

1Pr3Tteanirnanui. Singura nep lacere e cil -se da intaietatecelorcari au optat pentru scoala straina!

De altfel ~argul de constiinte e in plio apogeu si con-secinta imediata e di faimoasa Vlaho-Cllsura, centru in carepulsa 0 puternica viata aromaneasca, cade f a r a incetare.

In afara de institutiunile bisericesti si scolare, in Vlaho-Ctisura se mai afla 0 cl,inica a docturului comunal, un postde jandarrni- ~i 0 judecatorie de ocol,

E 'de .mirat cum 0 comuna ca Vlahu-Clisura are 0 lnsti-tutie de natura ultimei amjint,ita rnai SUS'. Explicatia trebuiecantata in alta parte t.,

Cu toate suferintele ce le au Indurat in decursul timpului,Clisurienil I'/Jorbesc ! p ! a n a . astazi, aproape nealterat, dialectul are-man , pastrand inca acelea~i. nuantari care 11 deosebesc de dia-lectul din celelalte sate aromanesti. Datinele ~i portul sunraceleasi lea :altadata, in-sa sufletul, sufletul e altul!

,Clisureanul e inteligent, muncitor si perseverent, inde-Iminatec i curnpatat ~'i dotat cu un puternic sentiment 'demandrie. Femeile sunt pline de calitati ~i intre altele au un,desvoltat sim] al frumosului, care se intrevede in nlIinunatelecovoare p;e care le lucreaza,

ICasnlicia e socotita: ca 0 legatudi sf~nta, iar' familia ,e:centrul Ip.reocuparilor- de toate zilele,Multa Ivreme Clisura, lde~i a' foist 0 comuna stabila, a avut

o organlzare socials identiea en cea ,3 celnicatelor pastoresti,in care eel mai batran din linia anasculina era conducatorultrlburilor. A'Sltazi, din cauza framantariLoir din seoolul trecut.nu mai exista acea solldaritate de trib, st]l!ecific aromsneasca


8/8

LUMINA 21pe care a proslavit-o in versuri nemuritoare rnarele poet grecCosta Cristalis, ~i ,elaroman din comuna Saraeu (Epir),

E 0 faza decadents, care nu poate fi decat fatala, Dinfericire conduce rea casei . i cresterea copiilor fiind in sarcinarnamei, limlba s'a 'putut pastra Inca. in formele-i de odinioara,

Daca msmele nu ar fi Imtparpt ell '~!eoala educatia co..piilor am fi avut _~ un puternic sentiment de constiinta nat-tionala.

Si in cazul nostru ~Goala Iega Hi, scoala statului, are un-caracter+pteponderantl

RUVA GHEORGHEelev clasa VlII-a

Documents

Gh. Ruva --- Vlaho-Clisura