GHIDUL DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE PROFESIONALĂ ÎN CARIERĂ.doc

8/19/2019 GHIDUL DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE PROFESIONALĂ ÎN CARIERĂ.doc

1/24


2/24

maginea de sine ! părerea pe care o avem despre noi înşine, propria noastră evaluare a

calităţilor şi defectelor, este un st$lp al stimei de sine. maginea de sine pozitivă este o forţă

interioară care ne permite să ne bucurăm de şansa noastră în ciuda obstacolelor şi presupune a fi

satisfăcut de sine, la un moment dat. maginea de sine ne influenţează comportamentele. e

aceea este important să ne percem căt mai corect, să dezvoltăm convingeri realiste despre noi

înşine. "eneficiile ima#inii de sine po$itive! stabilitate afectivă! relaţii deschise cu ceilalţi! rezistenţă la critici şi respingeri! ambiţii şi proiecte pe care încercăm să le realizămConsecinţele ima#inii de sine ne#ative! lipsa de cura& în alegerile e'istenţiale! conformism

! dependenţă de părerile altora! slabă perseverenţă în alegerile personale

Str$ns legată de imaginea de sine şi de stima de sine este încrederea în sine . *n timp ce

stima de sine reprezintă rezultatul unei autoevaluări şi are un rol foarte important în stabilirea

identităţii noastre, încrederea în sine depinde mai mult de capacitatea noastră de a face anumite

lucruri, Prin urmare, ai încredere în sine c$nd te simţi capabil să acţionezi într!o manieră

adecvată la situaţiile importante, neprevăzute, cu dificultăţi în realizarea lor. % nu te teme

e'agerat de necunoscut sau de adversitate demonstrează un bun nivel al încrederii în sine.

"eneficiile încrederii în sine! acţiuni cotidiene facile şi rapide! rezistenţă la eşecuriConsecinţele a%senţei încrederii în sine! inhibiţii! ezitări! abandonuri! lipsa perseverenţei

II. ANALIZA SOT

+n instrument des utilizat în procesele de planificare strategică poate fi folosit şi în planificarea carierei. %naliza S- (Strengths ! ea/nesses ! -pportunities ! hreats) sea'ează pe realitatea internă şi e'ternă, e'amin$nd părţile tari şi slabe în cadrul mediuluiintern, precum şi oportunităţile şi temerile legate de mediul e'tern.

2


3/24

Structura unei analize SOT pentru un individ poate fi prezentată astfel

Intern

&ărţi tari (aspecte pozitive interioare care pot

fi controlate şi pe care le putem folosi în planificarea carierei)

&ărţi sla%e (aspecte negative interioare,

controlate, pe care avem intenţia de a leîmbunătăţi)

! e'perienţa profesională0

! educaţia, cumul$nd!o pe cea academică şi pe aceea dob$ndită 1la locul de muncă1 şi prin programe de training0

! cunoştinţe solide în domeniul în careactivăm0

! aşa!numitele abilităţi transferabile(comunicare, lucrul în echipă, leadership etc.)

! caracteristici personale (etica profesională, auto!disciplina, rezistenţa la stres,lucrul în condiţii de presiune, creativitate,optimism, energie)0

! contactele personale 2 reţeaua de prieteni!cunoştinţe0

! implicarea sau interacţiunea cu diversegrupuri sau asociaţii profesionale.

! lipsa e'perienţei profesionale0

! lipsa educaţiei academice, orientată greşitîn momentul alegerii sau lipsa educaţieispecifice domeniului de activitate0

! lipsa obiectivelor personale, aautocunoaşterii0

! abilităţi personale scăzute (leadership,inter!relaţionare, comunicare, lucrul în echipă)0

! abilităţi scăzute de 1v$nare1 de posturi saulocuri de muncă0

! caracteristici personale negative (nivel

scăzut al eticii profesionale, lipsa disciplinei, amotivaţiei, indecizie, timiditate, emotivitate).

E!tern

3


4/24

'portunităţi (condiţii e'terne pozitive,necontrolabile, dar pe care le putem folosi în propriul avanta&)

emeri (condiţii e'terne negative,necontrolabile, dar al căror efect îl putem prevedea2evita)

! tendinţe pozitive în domeniu, ce vor ducela crearea de noi locuri de muncă sau posturi(creştere la nivel local2regional2naţional,globalizare, progres tehnologic)0

! oportunităţi ce pot fi create prin creştereanivelului educaţiei0

! domeniul în care lucrăm are o dinamicăavansată ce necesită în mod special abilităţi şi

cunoştinţe similare cu ale noastre0

! schimbări geo!politice, polarizărieconomice0

! e'tinderea 2 creşterea calitativă a reţeleiinter!personale din care facem parte.

! tendinţe negative în domeniu, ce vor duce

la diminuarea locurilor de muncă0

! concurenţa absolvenţilor2colegilor defacultate0

! concurenţi cu e'perienţă, abilităţi şicunoştinţe superioare0

! concurenţi cu abilitaţi de prezentare lainterviuri superioare0

! concurenţi cu 34!uri mai ample şiimpresionante0

! obstacole înt$lnite de!a lungul carierei(lipsa oportunităţilor, a educaţiei potrivite,chiar a şansei)0

! posibilităţi reduse de avansare în domeniu,concurenţa fiind acerbă0

III. A"ILITĂ#I DE CO$UNICARE EFICIENTĂ

3omunicarea este baza tuturor relaţiilor noastre. 4iaţa personală, viaţa profesională şi o

măsură considerabilă a fericirii noastre depind de felul în care comunicăm. 3u c$t reuşeşti să

comunici mai bine, cu at$t e mai probabil să ai succes în relaţiile cu familia, cu prietenii sau în

cele de afaceri. Pentru că eşti nevoit să intri în contact cu oamenii, trebuie să te faci înţeles, să

încerci să înţelegi ce doresc alte persoane pentru a putea relaţiona cu ele şi pentru a putea rezolva

anumite situaţii de viaţă.3omunicarea este procesul de trimitere, receptare şi interpretare a mesa&elor prin care noi

relaţionăm unii cu ceilalţi şi ne adaptăm la mediul încon&urător.(5obert Smith, 6778)-mul înseamnă comunicare, prin tot ceea ce spune, face, g$ndeşte şi simte. -amenii comunică

zilnic, eficient şi ineficient, verbal şi nonverbal, artistic şi ştiinţific.3omunicarea porneşte de la o sursă numită şi emiţător. e obicei, sursa este o fiinţă

umană care doreşte să transmită ce%a, un &e'a() altei persoane. *ntr!un dialog, rolurile de

4


5/24

emiţător şi receptor se schimbă alternativ. *ntre emiţător şi receptor se realizează un schimb de

mesa&e, alcătuite din idei, simboluri, coduri. 3analul este un "purtător# al mesa&ului.5eceptorul este cel care primeşte mesa&ul transmis de emiţător, îl decodifică şi îl supune unei

interpretări personale. e asemenea, trebuie spus că orice comunicare are loc intr!un conte't.

Procesul comunicării implică corpurile noastre, valorile personale, aşteptări, simţuri, e'perienţe.*n tot acest proces de comunicare, persoanele implicate primesc şi dau feedbac/ alternativ sau

simultan. A da şi a primi feedback pozitiv

"% da# !*ncepeţi întotdeauna cu ceva pozitiv ! 9iţi concret ! 5eferiţi!vă întotdeauna la ceva ce poate fi schimbat ! *ncercaţi să oferiţi alternative ! 9iţi descriptiv şi mai puţin evaluativ ! -feriţi feedbac/!ul la persoana înt$i

! 9eedbac/!ul pe care îl oferiţi spune întotdeauna ceva şi despre voi“A primi# ! :u fiţi defensiv, încercaţi să ascultaţi şi să înţelegeţi ceea ce vi se transmite ! 3ereţi2ascultaţi părerea mai multor persoane înainte de a accepta2respinge feedbac/!

ul.Re*u+,+e a'cu+t-r,, act,%e! 9ocalizează!te pe vorbitor ! Păstrează contactul vizual! %cordă atenţie sentimentelor vorbitorului! a în considerare at$t sentimentele prietenoase, c$t şi cele neprietenoase! %rată că înţelegi ce ţi se spune! 9ii un ascultător "dificil#

! :u eticheta vorbitorul! 3$nd asculţi activ, trimiţi următorul mesa& celuilalt "eşti important pentru mine0 vreau să te

înţeleg.#Puncte e '/r,(,n /entru o co&un,care e0,c,ent-1! ;ine cont de discrepanţele dintre comunicarea verbală (prin cuvinte) şi de cea nonverbal

(gesturi, mimică, postură)<! 5espectă unicitatea celorlalţi<! 9ii pozitiv în comunicare<! 9ii un bun ascultător<! 5enunţă la idei preconcepute<

! 3omunicarea se face în ambele sensuri dai, primeşti şi invers<

I2. LUAREA UNEI DECIZII

“Cum putem să ne cunoaştem pe noi înşine? Niciodată princontemplare, ci prin acţiune. ncearcă să!ţi faci datoria şi vei afla de îndată c"te parale faci.#$oet%e

5


6/24

Factor,, care ,n0+uen3ea4- +uarea ec,4,e, /r,%,n car,era1

! influenţe educaţionale! piaţa muncii! interese

! valori! caracteristici de personalitate! aptitudini şi deprinderi! istoria familiei! statutul socio!economic! reţeaua personală! ambianţa culturală

Procesul de consiliere privind cariera facilitează dezvoltarea personală pentru luarea unor decizii, în concordanţă cu cerinţele personale şi realităţile sociale.Eta/e 5n +uarea ec,4,e,

6. &eterminarea alternativelor ! 3ine sunt eu=! +nde sunt acum=! +nde vreau să a&ung=! 3are sunt resursele mele actuale (calităţi, cunoştinţe, abilităţi) pe care mă pot baza=8. '(plorarea alternativelor ! 3are sunt posibilele căi de acţiune= 3$te alternative sunt=! 3e voi găsi la capătul drumului=! 3$t2ce mă costă (timp, efort) să pun în aplicare aceste alternative=! e ce cunoştinţe şi abilităţi voi avea nevoie=! 3are sunt dificultăţile pe care le voi înt$mpina=

! 3ine mă susţine=! 3are e calea optimă pentru mine=>. )uarea deciziei şi întocmirea planului de acţiune! 3are este obiectivul meu=! 3e pot să fac pentru a!mi atinge obiectivul=! e ce am nevoie=! 3e dificultăţi anticipez=! 3e pot să fac pentru a le preveni sau minimiza=! 3are sunt paşii concreţi pe care îi am de parcurs=! 3e voi face dacă planul va eşua=

*c%ematic s!ar putea reprezenta astfel+

6

Cerinţe

personaleAlternativ

e

...............

.

Cerinţe

sociale


7/24

Sintetiz$nd toate aspectele implicate în procesul de orientare in carieră, putem schematizaastfel

Proce'u+ e or,entare 5n car,er-Une 'unt acu&63onsilierul va analiza situaţia curentă şi vae'plora? e'perienţa0? abilităţile şi preocupările0? calificările0? rezultatul muncii0? valorile, atitudinile şi personalitatea0? obstacole şi factori de limitare.

AUTOCUNOAŞTEREA? ,nter%,ur, e or,entare 5n car,er- pentrue'plorarea şi înţelegerea sinelui0? activităţi e +ucru 5n *ru/ pentru dezvoltareatehnicilor

Une ore'c '- 0,u63onsilierul va afla ce cunoştinţe despre piaţamuncii are individual şi îl va a&uta să!şidezvolte abilităţi prin care să completeze ceeace nu ştie. @i vor discuta despre? cunoştinţele lor despre piaţa muncii0? oportunităţile legate de locuri de muncă0? oportunităţile de instruire0? oportunităţile de învăţare ! cursuri de instruire !scurte2lungi ! educaţia la un nivel superior

CUNOAŞTEREA OPORTUNITĂ#ILOR ? activităţile de +ucru 5n *ru/ pentrue'plorarea oportunităţilor0? ,nter%,ur, e or,entare 5n car,er- pentruverificarea înţelegerii şi cone'iunea cuautocunoaşterea0

Luarea une, ec,4,,3onsilierul va a&uta indivizii să ia deciziirealiste prin? corelarea cunoaşterii de sine cuoportunităţile0? elaborarea unui plan de acţiune0? evaluarea informaţiei0? îndepărtarea obstacolelor.

LUAREA DECIZIILOR ? ,nter%,ur,+e e or,entare 5n car,er- pentruidentificarea deciziilor sunt realiste0? act,%,t-3, e *ru/ pentru a dezvolta tehnicide luare a deciziilor

Cu& a(un* aco+o63onsilierul va finaliza procesul de orientare profesională prin elaborarea împreună cu persoanle implicate a unui plan de acţiune personalizat şi prin oferirea de consiliere pentru a înţelege mai bine? piaţa muncii şi procedurile de a candida pentru un post0? oportunităţile legate de locuri de muncă şi

PLANIFICAREA TRANZI#IEI? ,nter%,u e or,entare 5n car,er- pentrucompletarea şi verificarea relevanţei planificării acţiunii0? act,%,t-3, e *ru/ pentru implementarea planului de acţiune.

7

Ce

aleg?


8/24

programele de instruire, a&ut$ndu!i să identificerute de inserţie posibile0? cum să completeze un 340? completarea unui lan de acţiune stabilindţeluri şi ţinte realizabile.

5olul consilierului este de a ghida clientul spre descoperirea unor răspunsuri cu valoare deintrospecţie la un set de posibile întrebări (Suciu, 8AAA)

@tape *ntrebări -. Analiza acumulărilor profesionale saua #trecutului profesional#

• Ce am învăţat p"nă acum?• Ce ştiu să fac?• Ce mi!a plăcut cel mai mult din ce am

învăţat sau am făcut p"nă acum? --. 'valuarea aspiraţiilor, motivaţiilor şi posibilităţilor personale

• Ce aş dori să fac?• Ce cred că pot face?• Care îmi sunt calităţile şi limitele?

---. rientarea profesională propriu!zisă/în raport şi cu evoluţia structural!calitativă a cererii de muncă0

• Care sunt e(i1enţele actuale ale pieţeimuncii şi tendinţele pe se1mentul spre carem!am orientat /prin pre1ătire0 sau pe carel!am practicat

• &e ce informaţii aş avea nevoie şi de undeaş putea să le obţin?

-2. Ale1erea de către fiecare individ a propriului traseu profesional şi ami3loacelor de adaptare profesională

• 'ste cazul continuării studiile sau mărecalific?• BCe alte posibilităţi am?

2. 'laborarea, cu spri3inul specialistului,

a planului de acţiune personalizat, menit să asi1ure inserţia optimă pe piaţa muncii

• Cum să!mi or1anizez un calendar de

activităţi şi cum să!mi structurez planul deacţiune pentru dezvoltarea carierei?

2. EDUCA#IE ŞI INSTRUIRE

@ducaţia pentru carieră se referă la achiziţionarea deprinderilor care!l vor face pe individ

capabil să ia acele decizii cu privire la carieră într!o manieră satisfăcătoare pentru sine . +n

eveniment de instruire este în primul rînd o e'perienţă prin care participanţilor le sunt oferite

oportunităţi valoroase de dezvoltare. +n spect important şi de reţinut este faptul că la v$rstă

adultă oamenii învaţă, acumulează informaţii noi baz$ndu!se foarte mult pe e'perienţa acumulată

şi făc$nd permanent o cone'iune între aceasta şi noile cunoştinţe.

8


9/24

Potrivit modelului lui Colb, adulţii încep să înveţe din e!/er,en3- (o acţiune, un

sentiment, o problemă sau un eveniment). %ceasta constituie factorul declanşator, cel care

creeaza nevoia unei mai bune înţelegeri a situaţiilor sau fenomenelor. Pentru a putea învăţa din

această e'perienţă, trebuie făcut, însă, mai mult. Da&oritatea celor care învaţă re0+ectea4- asupra

a ceea ce s!a înt$mplat (c$nd, cine, ce, cum a făcut), de ce s!a înt$mplat şi care sunt consecinţele.

%poi se poate trage o concluzie despre e'perienţă E ce a fost bun sau rău şi de ce. upă

desprinderea unei concluzii şi identificarea a ceea ce s!a învăţat, se pot face planuri despre modul

viitor de reacţie într!o astfel de situaţie şi ce dorim să obţinem prin procesul de învăţare.Pe de altă parte, această e'perienţă anterioară, alături de alte aspect, poate reprezenta o

barieră în procesul de educaţie sau formare al adultului. %stfel aceste bariere pot fi7. E!/er,en3a anter,oar-

-rice e'perienţă de învăţare are drept obiectiv oferirea de noi cunoştinţe şi formarea de noiabilităţi care, deseori, sînt în contradicţie cu e'perienţa anterioară a unuia sau mai multor

participanţi.8. L,/'a 5ncreer,,Simţul critic, care este foarte dezvoltat la adulţi, crează o anumită lipsă de încredere orientată

către noua informaţie.9. L,/'a &ot,%a3,e,:. Fr,ca e eşec.;. L,/'a e ,ntere'


10/24

! formarea profesională continuă ! ulterioară formării iniţiale şi asigură adulţilor fie

dezvoltarea competenţelor profesionale de&a dob$ndite, fie dob$ndirea de noi competenţe.

A 0, co&/etent 5ntr?o ocu/a3,e 5n'ea&n-

! % aplica cunoştinţe de specialitate

! % folosi deprinderi specifice! % analiza şi a lua decizii! % folosi creativitatea! % lucra cu alţii ca membru al unei echipe! % comunica eficient! %daptabilitate la mediul de muncă specific! % face faţă situaţiilor neprevăzute

2I. INSTRU$ENTE DE $AR@ETING PERSONAL

Farta carierei este un plan pentru o viaţă. %stăzi schimbarea locului de muncă a devenit

ceva normal. 9iecare dintre noi este liber să muncească acolo unde valorile sale personale sunt

respectate. eşi pare dificil, demersul anga&ării sau obţinerii unui loc de muncă satisfăcător

depinde de hotăr$rea şi de munca depusă în acest scop. otodată, informarea, cunoaşterea

specificului domeniului de interes şi a strategiilor de căutare a unui loc de muncă sunt c$teva

aspecte esenţiale de care trebuie să ţinem seama. Dai ales în zilele noastre, c$nd locurile de

muncă sunt limitate, succesul este considerat ca fiind insistenţa candidatului, precum şi c$t de

bine coordonată este încercarea lui de a gasi un loc de muncă. %cest lucru înseamnă că un

candidat, pentru a putea atinge obiectivul său, trebuie să urmeze anumiţi paşiUNDE SĂ CAUT ANUN#URILE DE ANGAARE 6

! Gistele %:-9D! Giste cu locuri de muncă vacante cuprinse în paginile ziarelor locale şi centrale,

revistelor dedicate carierei şi săptăm$nalelor specializate în anunţuri.! Hedinţele de recrutare informatizate ! înt$lniri cu potenţiali anga&atori pe cale

electronică. Poţi să!ţi depui candidatura la aceste firme, st$nd comod în faţa calculatorului.! %genţiile de recrutare private. %cestea funcţionează ca intermediar între anga&ator şi

anga&at. *n general, începi prin a trimite un 34 pe adresa lor de e!mail sau completezi un 34

online pe pagina lor de Ieb. Da&oritatea acestor agenţii oferă şi servicii de instruire şi

consultanţă în carieră.! $rgurile locurilor de muncă ! evenimente publice cu ocazia cărora întreprinderile îşi

trimit reprezentanţii pentru a se înt$lni în mod direct cu potenţialii anga&aţi.AI GĂSIT UN LOC DE $UNCĂ ŞI EŞTI ÎN FA#A INTER2IULUI6

10


11/24

C) *)"+) - / 0)-&*) 1)*2+ 3Inter%,u+ e an*a(areScopul său este de a constata interesul candidatului pentru post şi de a stabili dacă este competent

să!l ocupe0? apare c$nd trebuie comparaţi mai mulţi candidaţi, nu numai între ei, ci mai ales cu specificaţiile

postului (cerinţele postului)0? este util pentru aprecierea unor trăsături personale, cum ar fi aptitudinile interpersonale sau

sociale, inteligenţa practică şi capacitatea de comunicare0? răspunde întrebărilor candidaţilor, prezintă organizaţia şi include negocierea clauzelor şi

condiţiilor de anga&are0? vizează aptitudinile, abilităţile, cunoştintele, calificările, e'perienţa trecută, performanţele din

trecut, instruirea şi potenţialul. Îna,nte e ,nter%,u;ine minte cu c$t te pregăteşti mai mult înainte, cu at$t te vei simţi mai rela'at0 cu c$t vei fi mai

rela'at, cu at$t mai bine te vei prezenta0 cu c$t te vei prezenta mai bine, cu at$t mai multe şanse

ai să capeţi slu&ba. Gogic, nu=Prezentarea*mbracă!te în stil "conservator#.Dergi mai devreme. a la tine un 34 în plus, mapa de scris, stilou.9ii sigur că ştii e'act numele pe care le pronunţi acolo.9ii politicos cu oricine. oată lumea de acolo contează.9ii destins dar păstrează aerul profesional. :u mesteca gumă, nu fuma J9ii atent la tot ce faci, cum te mişti, cum vorbeşti, cum reacţionezi. ;ine totul sub control.

3onsideră că toate întrebările sunt puse cu bună credinţă şi răspunde în consecinţă. :u te baza pe faptul că cel din faţă va ştii să scoată în evidenţă calităţile tale şi să afle

informaţiile pe care le doreşte. :u ezita să ceri clarificări înainte de a răspunde la o întrebare.%cordă!ţi o pauză scurtă înainte de a răspunde pentru a!ţi aran&a ideile.CE ÎI INTERESEAZĂ PE ANGAATORI = *ntrebări puse la interviuÎntre>-r, *enera+e.6. 4orbeşte despre tine< 4orbeşte două minute despre tine0 nu bate c$mpii. 9oloseşte date din 34

ca bază de pornire.8. 3e ştii despre firma noastră= 9ă!ţi temele înainte de a veni la interviu< 3aută c$t de multe

informaţii poţi despre firma respectivă, despre produse, cifre de afaceri, imagine, conducere,

oameni etc. %rată!ţi prin toate acestea interesul.>. e ce vrei să lucrezi la noi= :u vorbi despre ceea ce vrei să realizezi pentru tine, pentru

imaginea ta0 spune ce poţi face pentru firmă vrei să lucrezi în cadrul unui proiect anume, să

rezolvi o anumită situaţie, să!ţi aduci contribuţia la îndeplinirea unui anumit obiectiv al firmei.

11


12/24

K. 3e poţi face pentru noi= 3e poţi face tu şi nu poate altcineva= ă e'emple din trecut şi arată

cum ai rezolvat cu succes probleme similare cu cele pe care le!ar putea avea firma la care vrei să

te anga&ezi.L. 3e te atrage cel mai mult la acest loc de muncă= ar cel mai puţin= -feră trei motive ma&ore

pentru care vrei locul de muncă şi unul minor negativ.M. e ce ar trebui să te anga&ăm= Pentru pregătirea, e'perienţa şi abilităţile pe care le ai. rebuie

să te vinzi scump.N. 3e aştepţi tu de la acest loc de muncă= -portunitatea de a!ţi folosi pregătirea, de a avea

performanţe şi de a fi recunoscut.O. ă!mi te rog definiţia ta pentru ....(locul de muncă pentru care eşti intervievat) 9ii scurt, dă o

definiţie care să fie centrată pe acţiune şi rezultate.7. 3$t timp crezi că îţi va lua să faci ceva cu adevărat important pentru noi= +n timp foarte scurt

! spune că ai nevoie doar de o mică perioadă de acomodare.

6A. 3$t timp crezi că vei sta la noi= %t$t timp c$t am$ndoi (tu şi anga&atorul) credem că sunt util,am rezultate, pot înainta în ierarhie ...De'/re e!/er,en3a /ro0e',ona+- ş, rea+,4-r, /er'ona+e.6. 3um ai a&utat la creşterea v$nzărilor=8. 3um ai a&uta la scăderea costurilor=>. 3e buget ai gestionat=K. 3$ţi oameni ai avut în subordine=L. *ţi place să lucrezi cu cifre mai mult dec$t cu vorbe= @'plică în detaliu, oferind cifre şi

e'emple concrete. ă e'emple de responsabilităţi avute personal sau la nivel de departament.M. 3e ţi!a plăcut mai mult în ultimul post avut= ar cel mai puţin= 9ii sincer dar dă o aură

pozitivă ultimelor responsabilităţilor avute.N. 3are au fost realizările ma&ore în ultimul post= escrie!le pe fiecare în parte. 3orelează!ţi

e'plicaţiile cu ce ai scris de&a în 3urriculum 4itae despre aceste realizări (care trebuie obligatoriu

menţionate aici).De'/re c-utarea unu, +oc e &unc-6. e ce nu ai găsit un loc de muncă p$nă acum= e ce aici= ăsirea unui loc de muncă este

destul de uşoara0 găsirea unui loc de muncă potrivit este mult mai dificilă. %fişează o atitudine

selectivă, arată că eşti în căutarea unui loc de muncă 1ideal1.8. 3e părere ai despre fostul şef= 9ii c$t mai pozitiv posibil, chiar dacă nu crezi o iotă.>. %i putea descrie o situaţie în care munca ta a fost criticată= 9ii c$t mai pozitiv şi e'plică ce ai

învăţat dintr!o asemenea situaţie.K. 3e alte locuri de muncă sau firme ai în vedere= %rată un interes ma&or pentru domeniul de

activitate al firmei respective şi nu da denumiri specifice ale altor companii.De'/re at,tu,nea ta +a '+u(>-

12


13/24

6. acă aş vorbi cu şeful tău anterior, care ar fi cea mai pozitivă calitate a ta pe care mi!ar relata!

o= ar cea mai negativă= Subliniază!ţi calităţile şi încearcă să fii c$t mai 1bl$nd1 cu părţile tale

slabe. @ste întotdeauna mai bine să identifici lipsurile tale cu o posibilitate de a te perfecţiona în

viitorul imediat dec$t cu un defect.

8. Poţi lucra cu termene fi'e, sub presiune etc.= 1Qineînţeles. @ste singurul mod de a fi pentru amă menţine.>. 3um ai putea să schimbi în bine ceva din felul clasic de lucru în domeniul tău=K. 3e probleme pe care alţii le!au trecut cu vederea ai identificat şi rezolvat=L. 3rezi că te!ai simţi mai în largul tău într!o firma mai mare2mică= Poate alt tip de firma=

5ăspunsul depinde de locul de muncă şi domeniul de activitate. Denţine!te pe linia unor

răspunsuri scurte şi la obiect, fără divagaţii care nu!şi au rostul.M. 3um ai rezolva un conflict ivit în cazul unui proiect de echipă între membrii acesteia= @'plică

c$t de importantă este comunicarea şi că ai discuta mai înt$i privat cu fiecare membru al echipei

în parte.N. 3are a fost cea mai grea decizie pe care a trebuit să o iei vreodată= *ncearcă să alegi un

răspuns cu referire la ceva legat într!un fel sau altul de viitoarele tale atribuţii.De'/re 'a+ar,u.6. 3e salariu doreşti= Poţi răspunde la aceasta cu o întrebare de genul 13are sunt limitele de

salarizare pentru locuri de muncă similare în cadrul firmei vs.=1 acă nu primeşti un răspuns,

poţi oferi tu un interval în care crezi că se poate încadra salariul tău. Qineînţeles, trebuie să fie un

răspuns realist, bazat pe informaţiile pe care le ai despre piaţa de muncă din domeniul tău. 9ii

sigur pe cifrele pe care le spui, nu lăsa să se întrevadă vreo urmă de ezitare.De'/re /er'ona+,tatea ta.6. *n general, vorbeşti tu primul sau aştepţi să ţi se adreseze cineva= epinde de circumstanţe.8. 3are a fost cea mai mare încercare prin care ai trecut în vreun loc de muncă= 9ii sincer.

%minteşte!ţi că nimeni nu le poate face pe toate.>. %i spirit creativ = a. -feră e'emple care se pot lega de locul tău de muncă.K. 3um te!ai descrie pe tine = @chilibru este un bun cuv$nt pe care!l poţi folosi în diverse

descrieri. :u negli&a însa tipul firmei la care eşti intervievat sau tipul locului de muncă pe care!l

doreşti. +nele locuri de muncă cer oameni agresivi, dominanţi, care trebuie să aibă succes sub

presiuni mari.L. Poţi fi un lider= epinde de dorinţele tale. acă într!adevăr cauţi un loc de muncă în care

trebuie să conduci oameni, susţine!ţi răspunsul afirmativ cu e'emple din ce ai realizat p$nă acum

în această postură.M. 3are sunt planurile tale de viitor= @vită să spui 1Să fiu anga&at pe postul acesta şi să ....1

Denţionează un obiectiv personal pe termen lung.

13


14/24

P,a3a B,n%,4,>,+-B6Dulţi anga&atori, din dorinţa de a găsi oameni de calitate, preferă să anga&eze pe bază de

recomandare sau prin diverse contacte pe care le au dec$t să!şi cheltuiască banii şi timpul cu

anunţuri la ziar şi cu selectarea, de e'emplu, a unui om dintr!o sută de doritori. %ceste locuri de

muncă libere şi care nu apar în nici o publicaţie constituie o mare parte din piaţa reală a forţei demuncă, parte devenită astfel 1invizibilă1 pentru marea ma&oritate a celor interesaţi de ea. acă

reuşeşti să pătrunzi pe această piaţă, vei avea avanta&ul unei concurenţe mult mai mici faţă de un

loc de muncă 1public1 şi poţi găsi ceva care se potriveşte e'act abilităţilor tale. Să nu mai vorbim

de şansa mult mai mare de a a&unge la interviu şi, de ce nu, chiar de a crea indirect un post la care

nu s!a g$ndit nimeni încă. Stu,erea 0,r&e+or.*ncearcă să afli tot ce poţi despre firmele la care ai vrea să lucrezi. %flă mai ales numele

persoanelor care se ocupă de anga&ări.nformaţii despre firme. e unde le iau=4i s!a tot spus ca înaintea interviurilor de anga&are să Rvă faceţi temele1 c$t mai temeinic. %cest

lucru presupune să aflaţi informaţii c$t mai detaliate despre mărimea organizaţiei0nivelul

salariilor0 structura organizatorică0stilul de management0rezultatele economico!financiare ale

companiei0 produsele şi2sau serviciile pe care firma le oferă0pieţele pe care societatea fiinţează.%ceste informaţii nu numai că v!ar da o imagine asupra oportunităţilor de care aţi putea beneficia

în respectiva firmă, dar vă a&ută să vă faceţi o proiecţie a viitorului companiei.otuşi, cum obţineţi aceste informaţii care sunt, de cele mai multe ori, confidenţiale chiar şi

pentru actualii anga&aţi, darămite pentru un candidat la un loc de muncă...=

CE TRE"UIE SĂ ŞTIU DESPRE C2 6Curr,cu+u& 2,tae 34!ului e practic ,,oglinda d!voastră,, .%ici va trebui să acordaţi mare atenţie, astfel înc$t să fie

scris bine şi să ofere o imagine clară a competenţelor sale formale. Scrisoarea de intenţie este un

element complementar al 34!ului şi scoate în evidenţă capacităţile candidatului şi demonstrează

ce îl interesează în domeniul în care doreşte să fie anga&at.

GRESELI într!un 3urriculum 4itae ,+,t-3,+e a%ute anter,or.+na dintre cele mai înt$lnite greşeli este transformarea 34!ului într!o plictisitoare listă a tuturor

sarcinilor avute la locurile de munca anterioare. Pentru a scrie un 3urriculum 4itae peste media

celorlalte, trebuie mers mai departe şi arătat ce s!a cerut de la vs. şi ce aţi făcut deosebit la

14


15/24

fiecare firma. aţi e'emple concrete cum firma a beneficiat de calităţile vs. 3$nd compuneţi

lista realizărilor personale, puneţi!vă următoarele întrebări 3um am făcut treaba mai bine dec$t

ar fi făcut!o alţii= 3are au fost problemele şi provocările cărora vs. sau firma a trebuit să le

faceţi faţă= 3e aţi făcut pentru a depăşi aceste probleme= 3are au fost rezultatele eforturilor

vs.= 3um a beneficiat firma datorită performanţelor vs.= %ţi primit vreo primă sau vreo

recunoaştere deosebită a meritelor=8. O>,ect,%u+ /er'ona+ e'te /rea 5n0+or,t 'au /rea *enera+.Dulţi candidaţi pierd chiar la început, la descrierea obiectivului personal. 3ea mai rea varianta

începe cam aşa 1+n post deosebit de provocator pentru aptitudinile mele şi care îmi va da

posibilitatea să Jbla, bla1. %cest tip de introducere este prea des folosită, prea generală şi ocupă

spaţiul degeaba. acă sunteţi siguri pe vs. în ceea ce faceţi, puteţi scrie o frază foarte scurtă

despre activitatea vs. sau specializarea pe care o aveţi.

9. Prea +un* 'au /rea 'curt.Prea mulţi încearcă să!şi înghesuie toată cronologia carierei într!o singură pagină pentru că au

auzit că un 3urriculum 4itae nu trebuie să treacă de o pagină. 3$nd încearcă să!şi aran&eze 34!ul

astfel înc$t să încapă e'act pe o pagină, şterg multe din realizările personale importante. Hi

reversul e adevărat. %dică cei care se înşiră să descrie pe pagini întregi e'perienţe nerelevante.

3ititorul va fi cu siguranţă plictisit. e aceea, c$nd scrieţi ceva, întrebaţi!vă 19aptul acesta mă va

a&uta să a&ung la interviu=1 şi includeţi doar chestiunile pentru care puteţi răspunde cu 1a1.:. Fo+o',rea /ronu&e+or BEuB) B&,neB ş, a art,co+e+or =ot-rte.

+n 3urriculum 4itae este o formă de comunicare concisă şi telegrafică. rebuie evitată folosirea pronumelor 1@u1, 1mine1 şi articolele hotăr$te. @'emplu 1@u am creat noul produs care a adus '

milioane în v$nzări şi a crescut segmentul pieţei cu T1 trebuie înlocuit cu 1! noi am creat

produs nou care a adus ' milioane în v$nzări şi a crescut segmentul de piaţă cu T1;. $en3,onarea ate+or /er'ona+e nere+e%ante.Dulţi includ în 3urriculum 4itae interese personale ca citit, pescuit,J. %cestea ar trebui trecute

doar dacă au vreo legătură cu postul solicitat. acă de e'emplu cineva solicită un post ca

instructor de schi, ar putea să treacă schiatul şi ca hobb. ate personale ca stare civilă, greutate,

înălţime J, nu sunt de regulă trecute.


16/24

sunteţi într!o situaţie specială (fără e'perienţă, recent absolvent,... etc) evitaţi folosirea unui

3urriculum 4itae funcţional.. Ne,nc+uerea une, +,'te e a>,+,t-3,.- astfel de listă inclusă într!un 3urriculum 4itae este una dintre cele mai 1grele1 arme pe care o

aveţi la îndem$nă . +n candidat care şi!a făcut temele, ştie foarte precis care sunt competenţele şiabilităţile cerute în slu&ba solicitată. %ceastă secţiune va înşirui toate calităţile vs. direct legate

de ceea ce necesită viitorul loc de muncă.. BRe0er,n3e ,'/on,>,+e ...B%nga&atorii ştiu că trebuie să aveţi şi că vă pot cere aceste referinţe. %şa că această indicaţie o

puteţi include cel mult la sf$rşitul 34!ului, în nici un caz după fiecare slu&bă, curs etc anterioare.. GREŞELI ? orto*ra0,e) traucere) t,/-r,re ... ORICE FEL DE GREŞEALĂ.- singură greşeală de orice natură şi 34!ul vs. poate ateriza în coşul de gunoi. ouă sau mai

multe şi probabil că nu veţi avea nici o şansă. 5@3;, 3-5@3%;, 5@3;< %poi daţi

34!ul prietenilor şi cereţi!le să facă acelaşi lucru. 34!ul este reflectarea personalităţii vs. şitrebuie să fie perfect.

CE SPUN ANGATORII1

? :u vă chinuiţi să înghesuiţi toate datele personale într!o singură pagină< 3ea mai mare parte

a celor de la serviciile de personal spun că una sau două pagini sunt la fel de bine primite. +n

sfert din ei spun că prefera două în loc de una, dar nu vă forţaţi norocul cu mai multe.? NL T spun că ar citi 34!urile care omit datele anga&ărilor anterioare, dar KAT spun că nu ar

accepta un 3urriculum 4itae bazat pe abilităţi2e'perienţa profesionala fără aceste date. Dulţi

ar cere datele telefonic înainte de a programa interviul.? Da&oritatea vor ca 34!ul să conţină numerele de telefon de acasă şi adresa de e!mail. 9oarte

puţini pretind un număr de fa' sau celular.? oţi preferă 34!uri tipărite, trimise prin poştă. @!mail!ul e de asemenea acceptat dar dacă

trimiteţi 34!ul sub formă de ataşament, fiţi siguri că este într!un format care va putea fi citit

de destinatar. oţi în afara unuia au răspuns că şi trimiterea prin fa' este acceptabilă.? K din L au spus că formatul grafic e important. 9olosiţi h$rtie albă sau foarte deschisă şi

fonturi care se citesc uşor. 9iţi atenţi la spaţiere şi margini. 3orectaţi foarte atent oricegreşeală de tipărire, ortografie etc.<? Dai mult de 82> ! surprinzător că nu toţi ! vor o scrisoare de intenţie la fiecare 3urriculum

4itae.? Da&oritatea spun că păstrează 34!urile primite cel puţin un an. acă se mai şi uită printre

ele între timp, nu se ştie ... ndiferent de preferinţe, reţineţi că o bucată de h$rtie are şanse

16


17/24

mai puţine să vă obţină o anga&are dec$t un contact uman direct. :iciodată să nu vă

concentraţi at$t de mult asupra unui 3urriculum 4itae înc$t să negli&aţi pregătirea pentru o

discuţie deschisă.

SCRISOAREA DE INTEN#IE ŞI I$PORTAN#A EI Cu& ş, e ce.Dulţi au impresia că trimiterea unui 34 firmei despre care au auzit că face anga&ări e de a&uns.

reşit. %bordarea problemei solicitării unui loc de muncă include obligatoriu ataşarea unei

scrisori de intenţie. e fapt 34!ul e ataşat scrisorii, dacă vrem să fim cu adevărat riguroşi.Ce tre>u,e 'a con3,n-6Solicitarea efectivă a postului pe care îl doriţi. @'plicaţi în cuvinte puţine şi ferme de ce doriţi

postul respectiv, care ar fi principalele calităţi pe care le aveţi şi pentru care meritaţi postul, ce

doriţi să realizaţi în cadrul firmei. Denţionaţi ce anume din activitatea, prestigiul firmei, v!a

determinat să solicitaţi acest post. Danifestaţi!vă încrederea (presupun$nd că de&a o aveţi cu

adevărat) că anga&area dumneavoastră va fi de bun augur pentru ambele părţi.

"I"LIOGRAFIE1

6. Qarna, %. Autoeducaţia. robleme teoretice şi metodolo1ice. Qucureşti, @ditura idactică

şi Pedagogică, 677L08. @lena Salomia, Darcela Darcinschi, Speranţa Gavinia 3îrlea, 3rina avid, 9lorentina

Darcinschi, %na Daria Durgu, %na Daria -ancea, oana Handru, $%idul carierei mele,

3entrul @ducaţia 8AAAU, 8AA80>. Clein, D. D. rientarea carierei+ încotro= în si%olo1ia la răsp"ntia mileniilor . Dielu

Vlate (coord.). Qucureşti, @ditura Polirom, 8AA60K. Ginda Stevenson, Dircea Diclea, %drian -pre, rientarea în carieră) Qucureşti, @ditura

%telier idactic, 8AAN0L. :edelcea, 3.0 umitru, Paula. ptimizarea comportamentului profesional. ntre educaţie

şi psi%oterapie. Qucureşti, @ditura SP@5, 3olecţia 3aiete @'perienţiale :r. 8, 67770M. Suciu, Darta!3hristina. -nvestiţia în educaţie. Qucureşti, @ditura @conomică, 8AAA0N. http22III.career!counseling.com2O. III.e&obs.ro,7. III.&obsfactor. ro,

17

http://www.career-counseling.com/http://www.career-counseling.com/


18/24

6A. III.&obfest.ro,66. III.m&ob. ro

EXE

41)54 6

18

http://www.jobfest.ro/http://www.jobfest.ro/


19/24

RERCI#II

EERCI#IUL 7 CARTEA DE 2IZITĂ

Sarcina ! 5ealizarea unui anunţ pentru obţinerea unei slu&be. Participanţii vor trebui săevidenţiate abilităţile şi capacitatea de muncă, de relaţionare în echipă, aportul pe care autorul

Ranunţului# l!ar putea aduce firmei 2 instituţiei etc. @ste important ca descrierile să nu conţină

e'agerări mari sau denaturări flagrante ale realităţii, fiind totuşi accentuate calităţile fiecăruia.

EERCI#IUL 8 UŞA

Participanţii se af !n "aţa #nei #$i i%aginare !ntre&esc'ise. (iecare

persoan va pri%i #n &esen c# o #$ !ntre&esc'is) ast"el a*#ng+n& s se

proiecte,e !n %o& i%aginar !n "aţa acestei #$i care va !nse%na ceva pentr#

-ecare.

1 / afaţi !n "aţa #nei #$i !ntre&esc'ise. Ce poate repre,enta ea? C#% v

si%ţiţi !n "aţa #$ii?

2 /Ce cre&eţi c se af &incolo &e #$? i,#ali,aţi

3 /Ce v vine s "aceţi?

4 /p#neţi $i acţionaţi ca $i c#% v afaţi !n "aţa #$ii

Prin acest eerciţi# -ecare !$i va con$tienti,a propria strategie re,ol#tiv

!%pre#n c# &escrierea e%oţiilor) i%aginii &e sine) !ncre&erii !n sine)

loca*elor iniţiativelor) &epen&enţeiin&epen&enţei) anietţii) atit#&inii

generate &e sit#aţie. e ase%enea -ecare va - capail s &escopere

propriile oport#nitţi) strategii &e re,olvare a #nei sit#aţii) %o&alitatea &e a

se eperi%enta pe sine) &escoperin& res#rse $i &evenin& %ai !ncre,tor !n

sine.

19


20/24

41)54 7

CHESTIONAR DE IDENTIFICARE A STILULUI DE DECIZIE

6. 3$nd iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

8. e obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.

>. 3$nd iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.

K. *nainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.

L. ;in cont de sfaturile altor oameni atunci c$nd iau decizii importante.M. %m$n luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot g$ndesc la ele.

N. au decizii într!un mod logic şi sistematic.

O. 3$nd iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.

7. e obicei iau decizii foarte rapid.

6A. Prefer să fiu ghidat de altcineva c$nd trebuie să iau decizii importante.

66. %m nevoie de o perioadă mare de g$ndire atunci c$nd iau o decizie.

68. 3$nd iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.6>. -pţiunile pe care le iau în considerare atunci c$nd decid sunt ghidate de scopurile mele.

6K. au decizii numai sub presiunea timpului.

6L. %desea iau decizii în mod impulsiv.

6M. 3$nd iau decizii mă bazez pe instinct.

6N. %m$n să iau decizii c$t de mult pot.

6O. au rapid decizii.

67. acă am spri&inul altora mi!e mai uşor să iau decizii.

8A. *n general analizez care sunt dovezile pro şi contra c$nd iau o decizie.

20


21/24

41)54 8

CHESTIONAR .$.

*n paginile următoare veţi înt$lni întrebări care se referă la modul în care vă comportaţi şi

acţionaţi sau la anumite sentimente ale dumneavoastră.Pentru fiecare întrebare aveţi 8 variante de răspuns % si :+. Qifaţi cu un R J pe foaia de

răspuns varianta care corespunde cel mai bine opiniei sau comportamentului dumneavoastră.

6. ;i!e frică de întuneric=8. ;i!e frică de furtună=>. ;i!e frică de apă=K. ;i!e frică să treci printr!un tunel=L. ;i!e frică să treci un pod peste apă=M. :!ai dorinţa de a sări atunci cînd te afli pe pod=N. e consideri fricos=O. e sperii în mi&locul nopţii=7. %uzi noaptea zgomote care îţi pricinuiesc frică=6A. @şti totdeauna pornit pe ceartă=66. 4isezi c$teodată persoane care sunt moarte=68. *ţi rozi c$teodată unghiile aşa de tare înc$t să te doară=6>. * se înt$mplă să te b$lb$i din cauza emoţiei=6K. Poţi să stai multă vreme fără să spui vreun cuv$nt=6L. %i avut obiceiul de a mişca g$tul, capul, umerii=6M. *ţî place să!ţi schimbi des ocupaţia, activitatea=6N. ;i se face des observaţia că eşti distrat=6O. *ţi place să stai multă vreme în acelaşi loc=67. Pl$ngi uneori din pricina piedicilor care ţi se pun=8A. 3and te doare ceva te pl$ngi mai mult ca celelalte persoane=86. *ţi face rău cînd vezi sînge=88. %i des dureri (de orice fel)=8>. Simţi deseori că n!ai mai putea respira=8K. e obicei te simţi bine, puternic, sănătos=8L. 3$nd te scoli dimineaţa te simţi obosit=8M. e simţi aproape întotdeauna obosit=8N. e plictiseşti în cea mai mare parte a timpului=8O. %i deseori dureri de cap=87. Sunt m$ncăruri care îţi fac rău=>A. Sunt m$ncăruri care te sc$rbesc at$t înc$t nu le poţi m$nca=>6. e obicei dormi bine=

21


22/24

>8. Htii totdeauna bine ceea ce vrei să faci=>>. *ţi este greu să te hotărăşti atunci c$nd vrei să faci ceva=>K. %i superstiţii=>L. %i vrut vreodată p$nă acum să fugi de acasă=>M. %i simţit vreodată impulsul să fugi de acasă=

>N. %i fugit p$nă acum de acasă=>O. *ţi e frică uneori să traversezi o piaţă sau o stradă largă=>7. *ţi e frică să stai singur într!o cameră=KA. *ţi e frică de foc=K6. %i avut vreodată dorinţa să dai foc=K8. -bişnuieşti să te uiţi sub pat înainte de a te culca=K>. *ţi place să stai de vorbă cu prietenii tăi=KK. *ţi place mai mult să stai singur dec$t cu ceilalţi=KL. e chemă ceilalţi prieteni să staţi de vorbă=KM. e m$nii des=KN. e obicei îţi place să comanzi la locul de muncă=

KO. *n general eşti fericit, mulţumit=K7. %i uneori credinţa că tu nu eşti la fel cu ceilalţi=LA. +neori te g$ndeşti că nimeni nu te înţelege=L6. *ţi închipui adesea că tu ai o altă viaţă pe l$ngă cea de toate zilele=L8. *ţi închipui că ai fost un copil adoptat şi îţi este greu să scapi de acest g$nd=L>. %i g$nduri de care nu poţi să scapi=LK. @şti adesea întăr$tat, plictisit şi supărat de g$ndul că lucrurile din &urul tău nu e'istă în

relitate=LL. e împrieteneşti repede=LM. %i crezut uneori că ai săv$rşit fapte vinovate=LN. 3rezi că familia te iubeşte aşa cum îi iubeşti şi tu pe ceilalţi din familie=

LO. e g$ndeşti uneori că nimeni nu te iubeşte=L7. *ţi este greu să te obişnuieşti cu locul tău de muncă=MA. *ţi este greu să trăieşti în linişte acasă la tine=M6. 9amilia se poartă bine cu tine, corect, fără nedreptăţi=M8. Hefii tăi se poartă bine cu tine=M>. e supără uneori g$ndul că cineva vrea să te urmărească=MK. 3rezi uneori că cineva vrea să!ţi facă vreun rău=ML. e superi c$nd cineva se împotriveşte voinţei tale=MM. ;i se înt$mplă să spargi lucruri atunci c$nd te înfurii=MN. e înfurii uneori pentru pricini care nu au însemnătate=MO. %i leşinat vreodată=M7. Geşini deseori=NA. Simţi uneori că vederea ţi se tulbură=N6. ;i!ar plăcea o meserie în care ar trebui să ucizi animale=N8. %i dorit vreodată p$nă acum să faci rău cuiva=N>. *i necă&eşti pe ceilalţi în glumă p$nă c$nd îi faci să pl$ngă=NK. Simţi c$teodată plăcerea să faci rău unei persoane=NL. Simţi uneori o anumită plăcere să faci rău unui animal=NM. %i avut p$nă acum dorinţa să furi=

22


23/24

41)54 9

FOAIE DE RĂSPUNS .$.

:+D@WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW

P5@:+D@WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW 4X5SYWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW

Qifaţi cu un RZ# pe foaia de răspuns varianta care corespunde cel mai bineopiniei sau comportamentului dumneavoastră E % sau :+.

Nr. 5ntre>ar

e

DA

NU

Nr. 5ntre>ar

e

DA

NU

Nr. 5ntre>ar

e

DA

NU

Nr. 5ntre>ar

e

DA

NU

7 8K 9 ;8 87 :K ;9 88 :7


24/24

41)54 :

TEST 2EDERE SPA#IALĂPe această pagină aveţi mai multe r$nduri cu pătrate în care se găsesc cuburi. 3uburile

sunt aşezate pe un r$nd sau pe mai multe r$nduri suprapuse.umneavoastră veţi lua fiecare r$nd, fiecare pătrat şi veţi număra corect numărul cuburilor

e'istente

24

Documents

GHIDUL DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE PROFESIONALĂ ÎN CARIERĂ.doc