.A. î i ta l 5C Si felia Biminecă, 20 Octomvrie (2 Noemvrie) 1902 Nr. 43

P re ţs l afeoRsiasEtelHi4 coroane.

. 3 coroana.P e s ta EUx&nia 10 lei acnaî.

ăfee®ssa«ntel8s0 fac la „î!p8grRS»“, sec. pa acţiaoi, Sibiin.

?* Iii B2 * w jumătate da an Apare în fiecare Duminecă

INSERATE priaew Ia b i r o u l a d m l n l s t r a ţ l u n e l (strada

poplăcii nr. 15).Un sir garaond prhaa dată 14 bani, a doua-owă 12 bani

a traia-oară 10 bam. _____

Esposiţia din Sibiiu.O septeraână de sărbători s’a în ­

cheiat Dumineoa treoută. Sărbările au fo st cu atât mai înălţătoare, ou cât ele a u foat prăznuirea muncii naţionale, prin oare am dovedit şl de data asta pro­g resu l neîncetat, ce ’l face poporul no- ■tru, ţărani fi meaeriaşi, mulţumită da­ru rilo r hărăzite lui de Gel-de-aua şi dra­gostei de neam a conducătorilor lui.

Cu esposiţia aoeasta ne vom mai ocupa înoă în coloanele »Foii Poporu­lui», gazeta ţăranilor şi meseriaşilor no­ştri. Deocamdată dăm o parte din vor­b irea , cu oare presidentul «Reuniunii meseriaşilor*, dl Viotor Tordăşianu, a închis esposiţia.

Stimabile doamne şi d-şoaret Stimabili domni şi fraţilorl

Convinsă, că industria este isvo- ru l cel mai de căpetenie al bogăţiei ome­n eşti — mâna de oameni, grupată în ju ru l «Reuniunii române de agriouitură d in comitatul Sibiiu* şi în al »Reuniu- n ii sodalilor români din Sibiiu*, aoum d u p ă câţiva ani de muncă obositoare şi rodnioă, aflat-a sosit momentul de a chem a pe ţăranul econom şi pe mese­ria şu l nostru la sărbarea de înfrăţire, la n u n ta produselor mânilor şi a unuia şi a celuialalt, sărbare, ca să umple de bu­curie şi de adevărată mândrie naţională inimile noastre ale tuturora.

Oa d e la această munoă, şi paoînioă şi folositoare obştei, nimenea din oei bun i aă nu lipsească, toţi şi toate datu- ’şi au mâna frăţească, toţi şi toate în-

tinsu-ni-au ajutorul preţios şi nea­părat.

Sunt luni de zile de când prin co­munele noastre dela un capăt şi până la oelalalt al comitatului nostru nu se vorbeşte decât de marele eveniment al esposiţiei sibiiene, oe chemată este a ne ridica vaza pe decenii înainte.

Fruntaşii din repreaentmţele noa­stre comunale să ritu n iau ou mijloace băneşti într’ajutor; fruntaşele femei: preotesei?, invăţătoresele, notărăfiţeie, primăreseie şi celelalte ale noastre ou- trierat-au oasele ţăranilor noştri spre a scoate la lumină, la vieaţă comorile în­trupate şi asounse în minunatele lucrări datorite înţelepciunii f i dibăciei femeii române, comori, cari nu arare-ori zac nebăgate in seamă prin fundurile de prin lăzi, p a t u r i , cămări, poduri şi alte loouri.

Fruntaşi cu durere de neam fi din#- alte părţi, par’că cuprinşi de oare-care gelosie şi invidie de ceea-oe făptueso si- biienii — încuragiatu-ne au şi Bjutaţu- ne-au şi 6i în lucrarea nfiastră, parte îndemnând la munoă, parte înmulţind fondurile indispensabile esposiţiei.

Reuniunile noastre de meseriaşi, pe oea mai bună oaie a progresului, ear’ unde asemenea aşezăminte lipsesc, băr­baţi vrednioi şi iubitori de înaintare — pusu-a’au şi ei în fruntea meseriaşilor, pe cari ’i-au îndemnai la luorare in îo- loaul bine priceput al fiecăruia.

Vrednioul şi de toţi cinstitul, fost al meu şi al multor generaţiuni bun dascăi, venerabilul domn Dem. Gomşa, care oa puţini alţii, de mult ’şi-a câşti­gat dreptul la cel mai înalt ord, oe noi putem să il dăm, la ordul virtuţii na

FOITA.Poesii poporato-

D e p e M n r£ ş .Com. de D-şoara In lI a n a C o m a n ,.în v ă ţă to a re .

Măi bădiţo ochi verzii,Pe Merouri seara aă vii,Că şi Luni te-am aşteptat Pân’ luna a’o ’ntunooat.

Spune-’mi bade adevărat,Cu oe apă te-ai apălat?Io-’ţi spuiu mândră adevărat,Ou ce apă m’am apălat,Ou apă din lântâniţft S8 fiu fetelor puicuţă.Cu apă din trei iavoară,Cine m’o vedă aă moară,Şl ou flori de mătragune,Cin’ m'o vede să auapine.

Măi bădiţo cu păr creţ,Nu te ţine aşa măreţ,Că n’ai boi, şi nici viţele, Ba nici capre mărunţele. Numa un câne ş’un ootoo Şi-acî ’ţi-e binele tot.

La noi la moara din jos Este-un măciniş frumos. Fă-mă doamne ce mi face, Fă-mă pasăre măiastră La morăriţa pe casă, B’aud moara oărţăind,Pe bădiţa fluerând.

D in H u n e .Comun, de P arten le Glorgeson,

Murăş, Murăş apă lină, Alină-mă şi pe mine In tr’o margine cu tina,De nu ’ţi-a plăcea de mine, Fă-mă brâu pe lângă tine.De nu ’ţi-a plăcea de b*8a —

ţionale — pe lângă g r e a u a misiune de a fi în curent ou tot ce ee petrece în jurul ideii iesposiţiei — săptămâni dea- rindul din zorile zilei şi până în noapte târzia, cârmuitu-ne-a pe noi, pe neobo­sitele doamne şi domnişoara şi pe mem­brii numitelor două reuniuni, numai şi numai, oa bogăţia adunată şi nouă în­credinţate, şi prin felul oum se va pre­santa privitorilor marelui public — să fie vrednică da admirat.

Am o mare şi deosebită plăcere de-a constata, că în oe priveşte esposi- ţia industriei de casă, aproape nu eate comună locuită de Români în acest co­mitat, care să nu fia representată cu lu­crări la esposiţie, ear’ meseriaşii noştri, intre împrejurările date, cinste ne-au fă­out şi ei ou luorările lor din industria profesională.

Lucrul de mână femeieso, după aceasta.esposiţie, firmă speranţă avem, va ajunge la rangul industriei profesio­nale. Prin întroduoerea răsboaielor mai practice şi spornice şi îndeoaebi a răsboiului mechanic — industria de casă nou şi îm bucurător avent are să iee.

îm prejurarea, oă în oursul eeposl- ţiei s’au aflat mai mulţi amatori ba însăşi «Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului, român* intenţionează a face o colecţiune din frumoasele lu- oruri de mână — este o dovedă mai mult, oă industria noastră de oasă are aă formeze in viitorul cel mai apropiat un bogat şi nesecat isvor de câştig pen tru poporul nostru.

Fă-mă peană de saseu,Mă pune în olopul tău ;Că unde îi însăra,Eu bine te-oiu lumina. Oamenii te or întreba :»Ce lumină-’i da aia? Asta-’i lumină de oeară, Drăguţa din a mea ţeară, Asta-’i lumină de său Drăguţa din satul meu«.

Fă-mă Doamne oe mi faoe, Fă-mă puiu de ourcubeu, Să mă suiu la D-zeu,Să vie Dumineoa,Peste toată Lipova.Că mă bate maioă-sa,De mi băte o’un cărbune, Eu iubitul nu ’l-oi apune.

De-oi tăceB,’Mi-l-oi avea.De ’l-oi spune Mi ’l-oi pune.

Pag. 506 F O A IA ; P O P O R U L U I Nr. 43

P r o c e s u l „C ă r ţii de Aur™, tribunalul regesc din Cluj a pus ter­m in de pertractare pentru escepţiile în­aintate din partea dlui T. V. P ăcă- ţ i a n u in contra actului de acusă, în procesul de presă pentru „ C artea de Aur™, pe 4 Noemvrie n. Pertractarea va decurge faţa senatului de acusă. La pertractare dl Păcăţianu se va pre- sm ta însoţit de aperătorul seu, dl ad­vocat C o rio la n B re d io e a n t* din ' Lugoj.

n o u l m e t r o p o l i t a lB U C O V IN E I. M a ies ta tea S a a m i t u i t cm h o tă r îr e a p r e a în a l tă d in 1 7 1. o. p e Dr. Vladimir de Repta, a rc h ie p iscop ş i ţn e tro p o lit î n C e rn ă u ţi.

Noul metropolit s’a născut în 25 Decemvrie 1841 în Banila-ruseasoă dino familia de răzsşt moldoveni. El a fost profesor la facultatea teologică a uni­versităţii din Cernăuţi, în 1898 fu nu­mit episcop de Rădăuţi. Din 1901 era şi deputat In Reiohsratul din Viena.

„ T R IB U N A " L U A T A L A G O AN A. D u p ă p ro c e su l i n t e n ­ta t r.elor 5 a r t ic o li a i „Tribunei™ , u r m e a s ă a ite procese. R e d a c to ­r u l e i r e sp o n s a b il a fo s t c i ta t L u n i , î n 2 7 c. la ju d e le p e d e in s t r u c ţ ie O odri, c a r e ’i-a co ­m u n ic a t, că p r o c u r a tu r a a îm - p ro cem ia t de n o u 3 a r t ic o l ip r im i d in N r ii 1 0 6 , 1 3 0 ş i 1 3 5 a i „ T ri- bunei™ p e n tr u a g ita ţie p o l i t ic ă .

A r tic o l ii s u n t u r m ă to r i i : „Vor a n e sugrum a* ', p r i m

a r tic o l a p ă r u t î n N r. 1 0 3 d e la 11/24 I u n ie c.

„ le n d e n ţe ş i resultate™ , p r im -a r tic o l a p ă r u t î n N r. 1 3 0 d e la 17/30 I u l i e c

„ T ab lou moral™, p r im - a r t i - coî, a p ă r u t î n Nr. 135 d e la 7 A u g u s t n . c.

I n a r t ic o li se tr a te a z ă c h e ­s t ia o r d in a ţ iu n i lo r l u i W la ss ic s , c o n fisc a re a „ D a r u lu i de Paşti™ etc .

Cele m u l te în a in t e !

Representaţia teatrală a meseriaşilor.Duminecă seara, ziua înohiderii es-

posiţlei, meseriaşii din Sibiiu au dat o representaţie în teatrul orăşenesc din Sibiiu în faţa unui public, care n ’a lă­sat nici cal mai mio ioo din teatru li­ber. S'au repreeentat »Vlăduţul matnii< 9i >Ruga dala Chişetea*. în pieaa primă di I, Imberuş, (pădurarul Sbâroiog), d-joara E Baciu, (Smarandiţs) fi dl Bratu, (tinărul boer) 'şi-au predat rolul cu interes şi pricepere. Cel din urmă a dovedit, că s: dfja deprins bine ou soena. Atemenea bine 'şi-a jucat roiul doamna E. Roşea Dl Axente, (Vlădu­ţul mamii) a ştiut s3 ţină publicul în­t r ’un continuu rîa şi treptat să-’i mă­rească buna disposiţie, ceea-ce este o oondiţiune esenţială a comediei. Peste tot comedia în tr’un act «Vlăduţui mamii* a fost foarte bine jucată.

Buna impresie oe a lăsat-o piesa p r ie ă s’a menţinut şi la începutul pie-

„ E p id e m ia maghiară™ , In şe­dinţa de Vineri a parlamentului austriac deputatul Romanezuk a supărat rSu pe Maghiari. Era vorba de greva cea mare a munaitorilor ruteni de câmp din Ga- liţia. Greva aoeasta a foat înăbuşită ou ajutorul armatei, trimiţendu-se asupra nenorociţilor ţărani, storci acolo de J i­dani şi nobilii poloni, husărime ma­ghiară. El a «pue, oă întreaga Galiţie de ost a fost invadată cu soldaţi, în­deosebi maghiari, aşa, oă a foat o ade­vărată epidemie maghiară. Husarii ma­ghiari furau tot, ee le cădea în mâni. Era vai de femeile, cari le oSdeau în mâni. In Jagdobo au omorît Maghiarii mulţi plugari. El provoaoă pa mini- etrul-president Korber să mântuească Galiţia de soiul aoesta de soldaţi.

Sunt da compătimit Maghiarii, când şi afară de Ungaria numai astfel de laude îşi pot câştiga. In România sunt cunoscuţi, dar’ nu de bine, în America îi numesc Hani, sigur, că eară nu de bine, în Galiţia? Ne a spus-o Roman­ezuk,

O în c e rc a re n e is b u t i tă . Vice- comitde din comitatul Bisirifa-Năseud şi judecătoria cerauală din Bistriţa au înoaraat un atentat oontra limbei pro­tocolare germane a oraşului. Ceruseră adeoă, oă procesele verbale despre ca­şurile de moarte se fie trimise pe vii­tor în limba maghiară în şedinţa con­siliului comunal din 19 l. o. s’a hotă­rît ou unanimitate a respunde, că fiind limba protocolară a oraşului Bistriţa cea germană, numai pe aoeasta o poate aplica în afacerile ei.

A t i tu d in e bărbă tească . Con­form art. de lege 28 din 1876 inspec­torii şcolari au dreptul de controlă şi asupra şooalelor confesionale. In §. 5 al acestei legi se spune, că inepectorul i trage atenţiunea înveţătoralui asupra defectelor observate şi totodată se adre­sează oătră autorităţile superioare pen­tru sanarea Ior. Autorităţile superioare yoolare sunt la noi consistoarele. In tim­pul din urmă s’a vîrît în protoooalele - de visitare ale inspectorilor de şooale şi întrebarea: >Ce dieposiţiuni a luat in­

sei a doua şi câtă vreme a cân tat co­rul. Ţăranii dela Rugă, fete şi flăcăi întruniţi în cor sub conduoerea dlui Candid Popa, esecută în mod armonios şi ou un deplin acord între singurati­cele vooi cântarea »Doină doiniţă*. So­listul de tenor V. Grindean îşi modu­lează fără grsş cântarea, al cărei acord de bas susţinut de dl Poponea, Mooean şi alţi este cât se poate de perfect. Co­rul reuniunii sodalilor prin cântările exe­cutat a dovedit, că tinde spre progres tot mai mare şi este bine condus -

Ce priveşte pe aotorii diletanţi şi diletante din piesa a doua, ’şi-au dat si­linţă să interpreteze bine rolurile, oe- ea-ce lea şi suooes. In piesa aoeasta e foarte puţină acţiune, aşa oă juoătorii n’au prea avut ce să arete. Luorul prin­cipal au fost oântările, şi în privinţa acestora publioul a rămas pe deplin mul­ţumit. După producţiune a urmat joc.

i* speotorul la comuna po liticăaau confe­sională ?< Faţă de comuna confesională inspectorul nu poate lua, conform legii, nioi o dispoeiţie, de aoeea preoţii săseşti din oeroul biserioeso al Sibiiului au re­fuzat să subscrie aoeste protocoale. Din causa aceasta strigăte de alarmă oon-

1 tra >Pangermanilor<,»trădătorilor* eto. i Pe conlocuitorii noştri Saşi nu-'i va tur- I bura urletul aceata şi preoţilor şi auto- § ritfiţilor noastre le va deaohide ochii.ce 1 trebue sg faoă, când un inspeoior şoo- I Iar maghiar ar cuteza, cu eludarea legii, | ie vateme autonomia noastră biseri- i oeasoă.

1 A ju to r a r e a b ise r ic ilo r . î n 1 b u d g e tu l v i i to r a l m i n i s t r u l u i de

I c u lte se v a r id ic a p o s i ţ ia „ A ju ­to ra re a b is e r ic i lo r “ la e ş ite le or-

I d in a r e c u 6 0 0 .0 0 0 cor., la celeI e x tr a o r d in a r e c u 1 0 0 .0 0 0 c o r .i| S u m a d in u r m ă se va fo lo s i p e n -I t r u tr a d u c e r e a ş i t ip ă r ir e a c ă r -i f i lo r b is e r ic e ş t i s la ve î n l im b aI m a g h ia ră .

i JT u d ica tu ra în a fa c e r i d e c ă r ţ i f u n d u a r e va da o ministrul | de justiţie încă la 12 judecătorii cer-

1 cualf, aşa că de aioi înainta vor m aiI fi numai 31 judecătorii cerouale, oareI nu suni totodată ş i . ofieiolate pentru1 cărţi funduare.

1 D in L u m e .I P e n in s u la -B a lc a n ic ă .I Din Sofia se telegrafează, că gu- g vernul bulgar a adresat marilor Puteri

!! o notă-oiroulară, prin oare refutează acu- zaţiunile Turdei, oum-că ar protegeft mişcarea macedoneană.

Prin aoeeaşi notă, guvernul bul­gar atrage atenţiunea Puterilor asupra situaţiunii ameninţătoare din Macedonia,

| rugâridu-le oa reforme să fie întroduse

I în aceea provinoie, în conformitate ou tratatul dela Berlin, altfel va fi impo­sibil guvernului prinoiar de a înfrîna

I nrşaarea, din principat în favoarea Ma-I cedonenilor. <1 Pentru scutul consulului ruseso din | Mitroviţa au sosit aioi, în trupe mioi,

150 Cozaoi, cari iocueso în ambasada ru ­sească din Constantinopol. Plecarea con­sulului la post ou servitorii sei — aşa se numesc Cazacii veniţi în Constanti­nopol — nu e înoă definitiv stabilită.

■i. A n g lia . \Se anunţă în mod ofioial, oă Cham-

berlain, ministru! coloniilor, va pleca pe la sfirşitul Iui Noemvrie în'Africa-de-sud pentru a oonatata Ia faţa : looului ;p ro­blemele, ce se impun după terminarea

I răsboiului şi organisarea nouălor colo­nii, prin resolvarea chestiunilor oari le interesează.

Ministrul coloniilor va- visita colo­niile Cap, Natal, Orange şi .Transvaal şi se va reîntoarce în Anglia pe la în-

ic e p u tu l lui Martie 1903 § «Agenţia Reuter* crede a . şti, oă1 această hotărîre a lui Chamberlain esteI aprobată de rege şi de ceialalţi miniştri a şi cu multă satisfaoţiune primită de Mil-1 ner, comisarul guvernului în Afrioa de-I sud şi administrator al. nouălor oolonfi.

Nr. 43 F OA IA P O P O R U L U I Pag 507

JFranoia.Consiliul de miniştri, ce i ’a ţinut Ia

Eliaeu aub presidenţia lui Loubet, a de- eia a deferi consiliului de atat, ca un abuz, petifiunea membrilor episoopatu- lui francea, in favoarea oongregaţiunilor, de oare-ce aceaata petiţiune constitue un act anti-concordator.

JRusia.«Daily Telegraph* aduce amănunte

despre călătoriile proiectate ale Ţarului. Cătră 15 Ianuarie a. v. va sosi în Roma, unda va petrece patru zile. Apoi vrea ie călătorească ia Cetinie, Atena ţi po­sibil şi la Constantinopol, unde ’l a in­v ita t Sultanul din incidentul visitei ma­relui duce Nicolae.

Ştiri mimate.I n lupta oa Somnii (Africa-de-ost) Englezii

au p e rd n t un tun Maxim, 70 m orţi şi 100 ră ­n iţi . Acesta e raportul oficios.•

Din Roma se sorie, că Papa a refuzat se p rim ească pe Loubet oa oaspe venit din Qui-

r in a l.

Din comitate.— Gongregaţiunea comitatului Arad. —

Congregaţiunea comitatului Arad a foat convocată pe Luni ziua sfintei Paraechive. Aceasta neobservare a săr- bătoarei româneşti a dat ansă, ca îndată d upă deschiderea şedinţei protopopul Şiriei dl O. Popovici ae adreseze o in­terpelaţie, la care viceeomitele souzân- du-ee ou neştiinţa a promis, că pe viitor v a ţină cont de astfel de împrejurări.

O altă interpelaţie o face dl adv. M. Veliciu, în causa abusurilor proto- pretorului din Radna.

Răipunsul vicecomitelui a fost, oă a dispus anchetă şi despre resultat va rap o rta congregaţiei la,timpul seu.

Urmând raportul general ia cuvân­tu l deputatul distal Hollaky, oare făcândo aspră oritioă sistemului, constată eă în părţile Hălmajului suat stări de lucruri asiatice. Deputatul Hollsky a spus şi comitelui suprem nişte luoruri pişoătoare. T o t în materia raportului general vor­beşte şi valorosul advocat Dr. Ştefan C. Pop, constatând, oă raportul e plin de date falae, de pedepse grele pentru trans­gresiunile de pădure din ţinuturile să­race ale Hălmajului şi Radnei, ou toate oă ministrul a dat ordin, ca poporul aS nu fie pedepsit pentru ori ce lucru neîn­semnat. Dl Dr. Pop critioă mai departe OBsarma de honvezi, care a costat o su­medenie de bani şi a cărei întreţinere costă suma enorme. Dl Dr. Ioan Suoiu vorbeşte în oausa instrucţiunii confesio­nale române de tot maşter tractată din partea mai marilor comitatului. Întoc­mai oa şi dl Dr. Pop nici Dr, Suoiu nu ia la cunoştinţă raportul vicecomitelui.

Venind la ordinea zilei propune­rea comisiei permanente, adeoă a spo­ririi dării suplimentare pe lângă oele 4•/. înoă ou un peroent pentru fondul ordinar de pensii, preoum şi crearea unui poat de aaesor la aedria orfanală atât dl Dr. Ştefan Pop, oât şi dl Dr. I. Suoiu proteatează ou energie. Supuaă la votisare propunerea comisiei perma­nente se primeşte. Afacerea ou darea pentru oăile de comunicaţie asemenea provoacă o discuţie vehementă.

. Chestiunea adresei comitatului Pres-I burg n ’a putut lipsi nici din congrega-

II ţiunea Aradului.La disouţia asupra revisuirei legii

de naţionalitate ia parte dl adv. M. Va- lioiu, Dr. Suoiu, dar’ mai ales Dr. S. Pop, care arată, oă epigonii de azi vor lă dreagă opera marilor măestri Deek şi Eotvoi. Disouţia pe tema revisuirei

I legii de naţionalitate a fost pe cât de | itraşnioă pe atât de interesantă. Membri | români erau solidari în apărarea ou bra- | vură a drepturilor poporului nostru.| Adresa comitatului Presburg, pssteI care în congregaţia din Deva s’a treouti la ordinea zilei, fiind pusă la votizare | e’a primit. Cu votarea asupra revisui-S rei legii de naţionalitate s’au epuisat şiI obiectele mai de importanţă, celelalte | obieote ce a’au desbătut în şedinţă deI după amiazi au fost mai mult de inte-1 rea local.2 ....... ..

! SCRISORI.I --------------------------

| Sfinţire de biserică în Topa- | ’ Sâncraiu.| Din jurul Clujului n ise sorie: Du- | mineoă in 19 1. c. mare sărbătoare aI văzut comuna Topa Sâncraiu. Oredin-I oioşii din aceasta comună »vestiţi de se- | raci şi de omenie» — avend totodată | preoţi oredinoioşi şi devotaţi, ca bătrâ- | nul Ioan Bochiş şi tinărul seu fiu de \ acelaşi nume, au reuşit se zidească în t scurt timp şi afară de oâteva ajutoare % ale inimilor generoase, numai din jertfa s muncii şi sărăciei lor, o biserică, earo e1 o adevărată podoabă şt mândrie a mo- \ deatei comune. In mijlosul caselor In- | vechite acoperita ou pae, biserica aeea-1 sta frumoasă ee ridică mâiestoasă ca uni palat între colibe vestind de departe de-1 spre vrednicia conducătorilor şi bună*1 tatea poporului din aceaata oo saună.| în 19 Oolojivrie avea te sa faoă| după mai multe amînări sfinţirea acestei | biserici.| în dimineaţa zilei din toate părţile î pe toate oăile şi potecile coborau Ro­ii mânaşii, cete, cete, de pe istoricele dea-I luri, unde înainte ou un miileniu s’au *j luptat Românii, pe moarte şi pe vieaţă,\ ou voi duşmani până-ee au făout pa­ji oea cu jurământ la Asohileul înveainat.1 Se adunaseră ca la trei—patru mii î de oameni şi satul lua înfăţişarea unui | târg. Actul bineouvântării nouei case a | Iui D-zeu ’l-a săvîrşit protopopul Cluju- | lui D r . Elie Dăianu, — ea delegat alI Metropolitului din Blaj — oare deşi | bolnav nu a pregetat a suporta oste- ! nelile lungei călătorii ou trăsura .şi obo-I aeaia ceremonialului în mijlocul unei f astfel de mulţimi. Sevîrşind cu mare f solemnitate binecuvântarea a roatit dlI protopop o cuvântare potrivită despre f biserică, predându o destinaţiunii sale ! sacre, in numele Metropolitului Dr. Vio1 to r Mihălyi de Apşa, a oărui bucurie \ părintească pentru zelul credincioşilor a | tălmăoit-o în avântate cuvinte, împartă- jj şind in fine tuturor binecuvântarea aa | arohierească.f După aoeasta frumoasă predică,I oare a produs adâncă impresiune asu- f p ra poporului, protopopul oopleşit de ia*i disposiţie a trebuit să se retragă în oa­

sele parochiale. Ceremoniul însă s’a con­tinuat. A urm at liturgie solemnă cele­brată de 4 preoţi şi 2 lectori amime: Vasile Podoabă, direotorul «Economu­lui*, Gregoriu Lehene, paroch în Arghiş, Petru Dan, parooh în Stobor, Ioan To- pan , parooh în Şardul-uagureso, Vasile Moldovan, teolog absolvent şi Augustin David, teolog abtolvent. La sffrşitul litur- giei Basiliu Podoabă a rostit ou cuno- souta-’i oratorie o frumoasă predioă po­porală în oare prin asămănările frumoase şi originale a oucerit întreg auditorul. E ra la 12 ore oând a eşit poporul din biserică inuudând întreg aatui.

Prtojim ea şi inteligenţa s’a întru­nit în oasele paroîhiale, unde harnicul preot a oferit oaspeţilor un prânz alea, la oare ou toată indispoaiţia a asistat şi protopopul Dr. Dăianu presidând masa. în decursul prânzului a’au rostit mai multe toaste frumoase dintre cari în­seta toastul protopopului pentru Roma şi Blaj. Din acest toast înoordându-ie din nou în ciuda indssposiţiei aale, pro­topopul Dr. Dăianu a pus în legătură modesta, dar’ frumoasa sărbăioare a ace­stui jur ou Blajul, centrul Metropoliei noastre şi ou Roma, centrul creftinităţii universale, arătând cu admirabile ou- vinte gingaşa legătură de sentimente şi aspiraţiuni de sânge şi credinţă oe esistă

■ între Români, Roma şi Blaj. A mai toastat venerabilul parooh Ioan Bochiş pentru protopopul ca (jdelegat al Ma- tropolitului şi nou şaf al triotului. Ba- siliu Podoabă pentru preoţii Boahişi, Dr. Tămaş, advooat în Hida, pentru po­porul din Topa-Sânoraiu şi curatorat, Q. Lthent, P. D:in, învăţătorul Mocian, pentru noul protopop şi alţii. Seara a avut loc o petrecere ou dans, oare a reuşit foarte bine. U n oaspe.

Din Teiciu.— 21 Oot. c.

în 13 a lunei curente poporaţiu* nea greco-catolioă a comunei Teloiu (lângă Năsăud) a avut-m area nenoro­cire de a fi m artoră oculară la o grea lovitură pentru dinsa. Falnica clădire a bisericei din nou olădinde la a oărei edificare e’a înoeput acum cânt trei ani, la oarele 12 din zi s'a surupafc aproape jumătate cu un vuet puternic şi asurzitor, al cărui echo trist a răsu­nat prin toate văile şi în toate inimile bine eimţitoare ale acestei comune. Vieţi omeneşti nu au căzut victimă ace­stei întâmplări dureroase şi nenorocite pentru noi, căoi înainte numai cu o oră de a se surupa bieţii luorători ca prin minune şi presimţind catastrofa s’au depărtat din internul bisericei şi de pe alaşurile, ce stau la o înălţime de26 metri. Marea nenorooire a’a prevăzut ou săptămâni înainte fiind orepate pe- desialele ce susţineau cupola în mai multe locuri. Senatul bisericesc din aceasta causă a şi chemat un profesor dela politechnicul din Pesta, rugându-’l a se pronunţa asupra pericolului oe ameninţă zidirea, înoă în timpul când ee mai putea ejuta. Cu mare durere sufletească a trebuit sg auzim din gura aoeiuia cuvintele deprimătoare pentru noi, că întreprinzătorului nostru nu ’i-a fost iertat a conduce olădirea singur, oi

Pag. 508 FOA IA POPORULUI Nr. 48

numai prin an architect, oare ’l-a fi j avut întreprinzătorul, dară oare nu a’a presentat numai de câteva ori Ia faţa locului, şi pe timp foarte sourt. Comuna bisericească avea re solveasoă întreprin­zătorilor (ale căror nume le retac) suma de 140000 pentru aoeaata clădire, din oare sumă au şi primit 80.000 oor. i

Dola începutul clădirii senatul a avut de a întâmpina multe năcaauri fi neplăoeri ou întreprinzătorii, cari folo- | ■indu-ee de paciinţa şi în parte de ne­priceperea noastră fără a observa con- 1 diţiunile contractului au întrebuinţat la 1 olădire tot felul de material slab şi ne- J corespunzător, ou toate oă senatul oa 1 oomitet de clădire ’i-a făout totdeauna | atenţi, dar’ durere fără nioi un resultat. 1 Aceştia spriginiţi de unul sau doi mem- | bri din sinul senatului nu au urmat I sfaturile bune ale oamenilor ou tragere 1 oătră biserică, ou toate oă aoeştia au | întrebuinţat ioate mijloacele legale spre | a-’i constrînge la respectarea coudiţiuni- f lor de clădire fi întrebuinţarea de ma- | terial bun, şi aouma resultatul neaeoul- J tării lor este ruina noastră materială | şi neînorederea poporului faţă de con- î ducătorii sei. Cei ou muaoa pe oăoiulă | ae încearcă a arunoa vina surpărei pe | greutatea cupolei, aooentuând mereu oă | aoea a trebuit lăsată afară ou totul. Ba § unii oameni de valoare înoă 'şi-au luat l osteneala a ee esprimă astfel, că de ce I treabă este la un sat oa Teloiul o bise- jj rioă cu cupolă. — La toti aceia le dăm | modestul răspuns pe aoeaata oale, oă co- | muna bisericească Teloiu, basată pe j forţele ei materiale, a vrut să olădeasoă j o biserioă, oare că fie fala Românilor, | îa genere şi a credincioşilor in specie. g Nu cupola ne-a causat catastrofa tristă, I ci aceia oari au apriginit pe întreprin- f zători la lucrurile fi îndărătaioia oe au f arătat-o întotdeauna olădirei. Noi nu I suntem chemaţi a ne da părerea deoi- | sivă asupra aoestei împrejurări, nefiind 1 oameni pricepători în art* olădirei. j

Senatul bisericeso în eedinţa sa jj dela 15 Ootomvrie st. n. a. o., aub | presidiul reverendis. domn vioariu Ciril I Deao din Năeăud a ţinut o şedinţă, în I oare a hotărît, oă numai deoât să fie | chemată o comisiune de pricepători şi 1 judecătoreasoă, oare ne va lămuri aeu- I pra oausei nenoroairei. Spre scopul | aoesta s'a şi trimis o oomiiiune la Bi- 1 striţa în persoanele notarului oeroual şi a oasarului comunal oare eate şi cura­torul primar al biserioei. — Ei 'şl-au g făcut datorinţa, dar' durere, că părintele 1 Grigore şi cu mai oâţîva membri in te- 1 resaţi în oausă, nu au aşteptat resulta- g tul comisiunii, oi au convocat o altă şe- I dinţă pe ziua de 18 Octomvrie în oare | au ales altă comisiune în persoana oa- I pelanuiui din loo, oare în ziua da 19 a | lunei curente s'a şi presentat, după-oum | apune, la Bistriţa ou rugarea, de a eşi 1 afară primul inginer dela ofioiul de I edile regeso ou 2 archiieoţi. — Nu ştiu f până-aoum resultatul mergerii acestuia. 1

Nu ştim până acum ce paşi se vor | faoe din partea autorităţilor biaerioefti | şi politice în aceste efaceri pentru a | ■ana răul de oare sufere oomuna aoea- | sta, atâta ştim oă poporul văzend ire- 1 gularităţile şi păcatele oelor chemaţi a-’i 1 lumina în o bună dimineaţă sătul de g toate, şi adus la desperare va reourge *

la mijloace desperate, de oare D;zeu să ne ferească. — Tragem atenţiunea Rev. Domn vioar asupra oelor-ce au aă ie desvoalte la noi şi până oând înoă nu e târziu, *8 întrevină în toate oe pri­vesc afacerile bisericei prin o cercetare minuţioasă şi pe cei vinovaţi sS-'i tragă la răspundere. — Ear’ noi Teloenii ou oapurile descoperite înaintea ruinelor oe acopere munoa noastră de zeci de mii să nu desperăm, oi din contră pu- nendu ne de nou speranţa în D-zeu şi puterea lui să cercăm toate mijloacele de a ne reouiegs din perplesitatea în oare am căzut şi ou ouragiu nou şi con­vocarea ajutorului Dumnezeesc să înoe- pem din nou la munoă, dar’ trebue aS fim înţelepţi ca şerpii şi uniţi în cugete şi simţiri. Se urmăm sfaturile înţelepte ale binevoitorilor noştri şi se pretindem fără reservă pedepsirea culpabililor şi oamenilor fără suflet.

Avutul noitru câştigat prin munoă dreaptă nu vom suferi se fie p răd it de aceia oari trândăveso prin oâmaiele J i­danilor, oa apoi eă poată provoca aoan- dale şi ze spargă înouetorile noastre. Să nu suferim oa oei chemaţi de a ne oonduoe, eă fie actorii inmoralităţii.

Grele vorba sunt aceitaa, dar’ a tre- b îit să le esprimăm cu oea mai adâncă durere şi pe aceasta cale. Am ajuns în stadiul omului desperat — ori sal­văm totul, ori perdem totul. Voi, acei creştini adevăraţi, oari aţi dat sudoarea voastră spre ridicarea canei de rugă­ciune lui D-zsu, nu daţi nioi o espre- aiune durerei voastre sufleteşti pentru marele desaatru oe am suferit, fără îm­bărbătaţi pe oei slabi de inimă oa aşa in curend să reparăm aceea-oe s’a pe- j riclitat din negrija altora şi reutatea aoelora, oe au sămănat ură şi pismă in­tre noi. .Hal mulţi Telcenl.

---■

Arta da a face focul la po­poarele sălbatice.

(Urmare şi fine).învăţaţii zio, că numele de Pro-

montha e Prcmetheu. mare titan, fiu al pământului, care a furat fooul din oer pentru a ’1 da muritorilor, din oare oausă s a închipuit în Grecia prin gemenii Dio- souri: Castor şi Polux, răsăritul şi apu­sul soarelui, oari nu trebuiau să vie- ţuiasoă pe păment împreună, unul tre­buind să moară, când oelalait înviază. In aoeste oondiţiuni oele două beţe zei­ficate 8jurs )ră mai târzia patronii navi­gatorilor, cărora Ie arătau răsăritul şi apusîul soarelui.

Se presupune ohiar, oă Svastioa a fost simbolul zeilor oobiri sau genera- ratori adoraţi de Pelasgi in insula Sa- naotracia, unde se fundară oolegiuri sa­cerdotale, cari fură mult timp oonaide- rate oa sfinţii secretelor metalurgiei.

în afară de modul de a produoe fooul prin mij looul freoărei s’a mai gă­sit la Malezi fi Polinezieni acela al fre­oărei în linie dreaptă, prin oare băţul lat ee mişoă ou repeziciune, în tr’o parte şi alta, în tr’o scobitură dreaptă făcută în oelalait băţ.

Aoeste mijloaoe de a produoe fo­cul prin freoare au fost fără îndoială întrebuinţate numai de popoarele din cli­mele calde sau oel puţin usoate.

In sfîrşit al 3 lea procedeu meoa- nio eate acela al perouţiunei prin cioc­nirea a 2 pietre tari, sau, după-oum fao Eschimoşii, a 2 bucăţi de mineral tare, mai mult pentru a-’şi aprinde lămpile lor formate din vrsa de gresie, în oari se află grăsime de oetaeee, pentru a avea lumină în lungile nopţi polare şi pentru a topi zăpada, decât pentru a-’şi prepara alimentele, pe oari le mănânoă crude.

Pe de altă parte lemnul este, aşa de rar în regiunile polare, încât grăsi­mea cetaoeelor aau uleiurile da peşte sunt singurele materii de foo, pe cari le au, îmbrăoămintea acelor popoare fiind din piei, oari le ţin destul de cald pen­tru a nu mai ave nevoe aă se înoăl- zeaeoă ia foc.

Cătră polul aud insă, în archipela- gul insulelor de foc, oari sunt separate de sudul Americei prin strîmtoarea Ma- gelan, tribul numit Fuegin, nomad şi mâncător de oameni, oare se îmbracă ou piei, deşi sub o olimă mai duloe, în­treţine la aer liber un foo, împrejurul oăruia ee îngrămădesc ou toţii.

Numai din oauaa aceator foouri, pe cari navigatorii Ie vedeau de departe, a’a dat acestui arohipelag denumirea da Ţearade-foo.

Dragostea acestor selbatioi pentru foo este atât de mare, înoât se zioe oă au ou ei foo chiar in piroge, un fel de luntre făoute din trunchiul unui arbore aoobit, de oari ee servesc pentru pescuit

| Atât Esohimoşii dela polul nord, oât şi Fueginii dela polul aud îşi pro- duo fooul lovind ou o bucată de cre­mene oontra alteia, sau oontra unui mi­neral tare.

Se pare-oă în Europa în timpurile preistorice oamenii, oari îşi făceau lo­cuinţe in peşteri, întreţineau în interio­rul acestora oa şi Fueginii, un foo con­tinuu pentru a se încălzi pe ei şi puţin alimentele, pe oari de altmintrelea le mâncau mai mult orude.

Toate depourile găsite în Europa, în peşteri arată, oă singurul mijloo de a produoe fooul a fost aoela al oioonirii prin oremene. Aoela al freoării a foat ou totul oriental, ou toate-oă ae orede oă a fost ounosout şi în Europa de s§l- batioii din epooa de bronz.

Giviliaaţia epooei de bronz a venit în Europa din Egipt şi tot de aoolo Greoii au primit legenda, prin oare Phoe- nix este oonaiderat oa tată al oremenei, oare la rîndul ei este considerată oa tată al Pyrodei; oeea-ce esplioă în tre­buinţarea oremenei şi a piritei de fer pentru produoţiunea focului.

Mij looul de a face foo ou oglinzi ae iveşte în epooa de bronz, oând Etrusoii oa şi Fenioienii şi Egiptenii în ­trebuinţau oglinzile pentru produoţiu-

| nea fooului, prin reflexiunea razelor so- ! lare şi a’a scurs mult timp până în epooa

renaşterii, oând a’au desooperit proprie­tăţile optice ale stiolei, prin întrebuin­ţarea lentilelor.

In Egipt, oa şi în Etruria num ai riturile sfinţite aveau însărcinarea de a faoe Bă ooboare fooul din oer pe alta­rele, unde ae ardeau jertfele şi nici­odată produoţiunea fooului nu a putu i deveni populară la aoeste popoare.

Hr. 43 P O A I A P O P O R U L U I P*g. 509

Adunare inveţâtorească şi mal ceva.(Urmare şi line.)

Asemenea a produs îp învăţăto- rime o impresiune neplăoută împreju­rarea, oă la unii învăţători; din comune mai mioi, — prin urmare elevi mai pu­ţini ţi trudă mai puţină — «'a în tre­git lalarul prin ajutor de stat la 400 fl. pe când învăţătorii din comunele mai mari, — cu elevi mai mulţi, deci şi trudă mai multă — sunt tot numai la minimul de 300 fl. Unii dintre cei bine dispuşi după prânz strigă, oă daoă preo- ţimea primeşte ajutorul do stat, de oe să nu-’l primească şi învăţătorii şi oă minimul în multe locuri e numai pe hâr- tie. Tactul şi înţelepciunea d-lui pre- şedinţe a dat şi acestui incident o formă mai acomodată şi n a i matură adecă: Venerabilele autorităţi biserioeşti sânt rugate, oa să faoă tot posibilul pentru ameliorarea salariilor învăţătorilor. Ob* servare : Venerabilul Consistor prin în­tregirea salariilor la unii învăţători la 400 fl. a transpus pe învăţătorime în un mod nou de gândire, oare va ave de sigur urmări serioase, dar’ oă favora­bil va fi pentru biserioă şi popor ori nu , de present nu se poate oaloula. Ori ţi cum va f 'r dar’ procedura Ve­nerabilului consistor a fost greşită, uni­laterală şi neplăoută pentru învăţători.— In urmă s’a conorezut o comisie oare *ă-’şi esprime alipirea cătră P. C. 8 a dl vicar şi s'a primit o propunere, oa taxa apelativă de 20 fl. în prooese disoiplinare oătră Ven. Consistor metro­politan să se şteargă. Preşedintele, prino vorbire bineprimită, cam pe la 6 ore închide şedinţa. Unul dintre învăţă­tori mulţumeşte preşedintelui pentru buna conducere.

Mai ceva: de oâtăva vreme prin oiroulare s’a impus preoţimei şi învăţă- ţorimei, oa actele religioase să le faoă .deplin*. Actul înmormântării, săvâr­şit de P. C. Sa dl vicar Vasilie Mangra, la oare a fost de faţă îvăţătorii adu­naţi, a produs asupra învăţătorimei im­presiune ironică şi a dat ansă la obser­vări sarcastice, fiind făcut cu totul pe sourt, aşa zicând superficial. Daoă s'a făout aşa pentru străinii adunaţi e de­stul de rău, căoi străinii nu-'şi descon­

sideră ceremoniile lor pentru noi. Că nu s'a ţinut predică e de scusat, dar’ mai mult nu.

In învăţătorimea noastră totdeauna faoe impresie plăcută, daoă la astfel de ooasiune ne cercetează inteligenţa noa­stră română. Inteligenţa din Orade— se vede — prea aristocratioă s’a'' distins în mod splendid prin abaentare »oompleţă«. Scuze — oonoedem — vor fi având la aoeasta, dar’ — să ne ierte— absolutor nu pot ave. — Avem în Orade redaotori români — serioşi şt umoristici — dar’ sejjţin solidari ou in ­teligenţa. — Altcum pardon! să poate oă noi nu avem atâta intaliganţa, oa in­teligenţa din Orade să se poată ooborî aşa jos şi aoeasta apoi îi dă absolutor deplin. Odată — la alegerea oficianţi­lor reuniunei — oâţxva inteligenţi ne au cercetat şi s’au făcut membri. în ţe­legem. Delabihor.

C o n c u r s .In scopul oonferirei stipendiilor şi

ajutoarelor ce se votează pe anul 1903 din tundaţiunea »Andronic*

I. pentru învăţăcei de ori ce me­serie,

II. pentru Bodali deveniţi de atari în deoursul anului 1902.

III. pentru sodali, oari au lucrat fără întrerupere 6 ani meseria lor şi au dat dovezi despre desteritatea lor pen­tru de a pută deveni măestri, prin acea­sta se esorie concura pe lângă urmă­toarele condiţiuni:

Toţi petenţii la ajutoare şi stipendii au se producă în general:

1. Carte de botez,2. Atestat dela comună despre ave­

rea proprie ori a părinţilor. e3. Atestat familiar dela parochul

looului despre familia părinţilor concu­rentului, ori, fiind el căsătorit, despre familia sa având a se indica în aoeat atestat, câţi prunci minoreni sunt în fa­milie, câţi cercetează şooala şi câţi mai sunt la meserii.

Concurenţi pot fi numai Români ortodoxi născuţi în archidiecesa Tran­silvaniei.

In special mai au să dovedească:

I. Inv£|&celi.o) că au împlinit anul al 12-lea al

etSţii;b) că au cercetat şcoala poporală

ori altă şcoală superioară ;o) că au încheiat contract cu măe-

strul şi că oontraotul este înregistrat la autoritatea industrială (pretură ţi ma­gistrat) ;

d) Adeverinţe dela măestru des­pre sporiul ce-’I arată în meserie, de­spre diliginţă şi purtarea morală.

Contractul trebue alăturat la cerere în original sau în oopie autentioată.

II. Sodalli.a) că au terminat anii de învăţăcel

în anul 1902, ceea-ce vor dovedi prin atestatul autorităţii industriale (art. de lege XVII. din 1884 §. 67).

b) că au purtare bună şi fao spor mulţumitor, ceea-ce vor dovedi ori ou oartea de luoru ori ou adeverinţă dela m ăestru;

c) cei ce vor dovedi că «unt mem­bri ai unei reuniuni de meseriaşi şi oă ounosc mai multe limbi, vor ave pre­ferinţă.

III. Sodalii, cari sunt fn condlfinni de k deveni măestri.

a) se aibă certificatul de măestru:b) tă fi luorat cel puţin 6 ani fără

întrerupere ca calfă, ceea-ce vor do­vedi cu oartea de luoru, eventual ou adeverinţe dela măestri, la oari au lu­orat ;

c) In oerere să se arete anume lo* oul unde voieso să se aşeze ca măestrii ce feliu de mijloace mai au pentru de a începe meseria pe socoteala lor;

d) Să dovedească cu atestat dela oficiul paroohial, oă oeroetează biserica noastră şi e oreştin bun şi moral.

Dela toţi concurenţii se recere ca oererile să fie sorise şi subsorise ou mâna lor proprie, adresate consistorului archi- dieceean greco-orientai din Sibiiu, să le înainteze până la 31 Decemvrie 1902 stilul vechiu.

Acei concurenţi cu oare-oari studii gimnasiale, oari sa vor aplica ca învă-

nimic, şi ce ştia îi era lene să facă, ear’ de femeie afurisită şi rea... nu se mai pomenea, gândesc, mai ca ea.

Ce-a făout Românul?... a lăsat-o şi el în voia ei; de striga, o lăsa să strige; de ocăra o lăsa să ocărască; în sfîrşit nu luâ seama la ea de loo o vreme, gândind oă o fi mai bine; aş! de unde?... eă se lega ea de el, nu il lăsa să-’şt vază de treabă în tihnă, ear’ de se răstea la ea, or îi mai înfigea şi mâna prin ale coade, ţipa de scula tot satul.O ducea în sfîrşit bietul om, dar’ tot era mai rău.

Ia tr’o zi, având el să ducă nişte grâu la tîrg, a înjugat boii şi a plecat. Era vară, o căldură d’aia afurisita. De zăduf s'a dus nevasta la gârlă să se soalde şi oum a făcut, oum a dres, a soăpat într’un oohiu şi s’a înecat.

Când a venit omul a doua zi dela tîrg, preotul satului ’i-a eşit înainte să-'i spuie ce se întâmplase şi ’l-a luai ţi el oum a gândit mai bine, oa *6 nu-1

Ţiganul însetat.Un Ţigan era setos ’Şi-a plecat spre mare, ’n jos. Marea mândră şi umflată,C’apuoă cerul de toartă.

— De-aş putea, s’o sorb d’odată!...* •

Horp odată, horp dă două...Horp dă nouăzeci şi nouS!............................ ....'NdecL. sarata?!!... poate ’i m âna! Şi amara!.. Ori chiar gura!!..Aş!., aşa dă multă apa,Şi amara şi sarata ?!!...De-unde Doamne-atâta sare,Ca sa sari atâta mare?!!..Haida Vlad! Mai gusta-odată.Şi ’nca-odata, ş’alta data!...

Tot amara şi şarata!!... Ptiu, fire-ai a dracului!!!.

Amarita şi bahlita !Viforose, ne’mblanzita!!!Mare eşti ş’amarnica !!Bata-te*ar pardalnioa!!!Mare-ai fost şi mare eşti!Vecînio n ’ai să putrezeşti!!Dao’ai fi fost vin ori ţuica.Ai fi fost mai puţintică!!! Dă-altfel... Mare ’i rămânea;Că nioi dracu nu te bea!!!

E. Ba'can.

’Şi-a găsit beleaua.Un biet Român se însurase şi e \

ca să aibă un căpătâiu, să găsească şi el o buoată acasă, seara, oând vine dela muncă, să nu umble rupt, să-’şi vadă rândueală prin oasă... oa omul când se însoară, in sfîrşit, că se gândeşte şi el să-’i vie mai uşor, să-'şi facă vieaţa mai dragă.

Asta, săracul, dăduse de paooste, că îi era muierea de nu ştia face mai

Pag. 510 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 43

ţăoei Ia soulptura în lemn, bărdăşit yi la zidărit sau vor fi aplicaţi deja oa în­văţăcei ori aodali la aceate meaerii, şi oei din urmă vor tă ae perfecţioneze în meseria lor, ori în ateliere mai mari, în oari sâ poată câştiga praxa recerută, vor fi consideraţi ou ajutoare mai mă- rişoare.

Cererile neinstruite în regulă şi cele înaintate după termin nu ae consideră.

Consistorial archldiecesan.

Esp o siţia industrială din S ib iiu ,în c h id e r e a e sp o siţie i.

Alaltăieri, Dumineoă fiind fixată închiderea espoaiţiei şi împărţirea pre- i miilor, împreună cu sărbări frumoase, | earăşi a venit la Sibiiu un numărcs pu> I blic din provinţă, oare circula pe stra- | dele din apropierea esposiţiei. Eapoai- I ţia a fost cercetată toată ziua de o mare ] mulţime de visitatori. Afluenţa a fost mare cu deosebire pe la doue ore, când s'a făcut împărţirea premiilor şi s’a de- oiarat espoeiţia de închisă.__ Premii s’au dat Ia o mulţime defspononţi atât m^Beriaşilor, cât fi e*po- I nenţiior din secţia industriei de oasă, f ear’ cei-ce n ’au putut fi împărtăşiţi de f premii, ou decs bire din lipsa de mij- 1 loaoe, au primit câte o diplomă de re- | cunoştinţă, lucrată artistic în tipografia 1 noastră.

Templarii. începem deci prin desorierea obiec­

telor espuse de templarii noştri oari în şedinţa juriului esposiţiei ţinută Joi seara I sub presidiul dlui căpitan în pensiune Pantaleon Luouţa au şi fosţ premiaţi.

Unul dintre funtaşii esponenţi a fost tâmplarul de aioi dl Emil Pelrufiu. Paturile in coloare galbiaă lucrata în stil englezesc cu capetele artistic ver- state; garderobele cu ornamentică den- ticularâ, etagarul, oredenţul fi măsuţele de noapte: toate sunt lucrate ou atâta eleganţă şi frumseţă înoât ar fi putut ooupa loo în ori ce esposiţie universală.

Al doilea tâmplar destoinic eate Dumitru Martin din Orăştie, ou fru­moasa garnitură de odae de durmit.

In looul al treilea a fost premiat ■odalul măsar din loo George Baoiu Garnitura pentru odaea de durmit es- pusă de dl Baciu este de toată fru­museţe.

Dl templar din loo Ioan P. Popi* dan încă a atras atenţiunea privitorilor prin cele 2 garderobe de coloratură ca­stanie cu sculptură de ramuri încolăcite.

Mobile frumoase a espus şi Ioan Salamon din loo.

Intre templarii premiaţi înşirăm şi pe G. Brassai din Orăştie, oare n'a espus mobile oi numai nişte desemne de templărie.

Pantofarii.Ghete de lao, de pele de chevreau,

de pele colorată luoraţi ou muit gust şi fineţă împodobesc o parte mărişoarii din localul esposiţiei. Drept aceea juriul în desernerea premiilor a avut din ce să aleagă. Intre pantofarii, oari au fost di- stirşi din partea juriului cu premii, no­tăm pe următorii: ioan lomuţa din Orăştis Ioan Tat din Alba-Iulia Patru Mihalţan din Ioc Constantin Dragoş din loo şi Emil Vmtiiă din loc.

Juriul inoredinţat ou premiarea obiectelor espuse ’fi-a îndeplinit greaua şi anevoioasa sa lucrare în seoţia l ă a industriei de oasă sub conducerea zelo­sului vioe-president al Reuniunii agri­cole, a diui Dr. D. P. Baroianu, ear’ în secţia ia II a a industriei profesio­nale sub oonducerea generosului domn Panteleon Lucuţa, oăp. c. şi r. în pen­siune.

In seoţia primă s’au votat în total 700 3or. premii, ear’ în a Il-a 733 oor., din oari 85 oor. s'au acoperit din suma de 100 cor. pusă zilele aoeatea ia dispo- siţia noastră prin Onorabilul comitet al Rsuniunei economice din Orăştie.

A^ât premiile în bani oât şi diplo­mele s’au eliberat în zilele prime ale săpţămânei următoare.

' Şcoalele la esposiţie.

bească jalea aşa rău şi deodată. Şi în­tre altele ’i a zis :

— Ei, nu te mâhni, fiule, oă a luat-o D-zeu, nu altcineva.

— Adioătilea D-zeu s’o fi luat, pă­rinte ? ’i-a întrebat el aşa cu nedu­merire.

— Dumnezeu, vezi bine!— Aoleo săraou, rău a făout c’a

luat-o, oă ’şi-a găsit beleaua ou ea !

G L U M E .La consiliul derevisie:Dle doctor, am o boală grozavă-

oare nu ee vede.— Care ?— ’Mi-e ’ntotdeauna sate.

«Un respuns de spirit.

— De oe, dle Cutăresou, ai^mustă, ţils ntgre şi părul alb ?

— Pentru-oă, dragă, mustăţile mele sunt cu mult mai tinere oa părul meu.

Cel dintâiu, care a ţinut aă se pre- 1senteze la esposiţie a fost corpul didao- ftio din Răşinari, oare a oeroetat în frun- 1tea â 179 elevi Merouri esposiţia; în faceeaşi zi corpul didaotio din Sălişte a iadus 96 elevi ai şooalei de meserii de 1aoolo şi internatul şooalei «Asooiaţiuniic |in număr de 65 eleve, în frunte ou d-ra Idirectoară Elena Pâtraşou şi ou domni- jşoarele profesoare. I

IVineri au oeroetat esposiţia elevii şcoa* ş

lei din Tilişca sub conduoerea corpului |învăţătoreso. |

Tot Vineri a corcetat o şcoala de apli- foaţie de pe lângă seminarul >Andreian< |ou învăţătorul Candid Popă, în frunte işi şcoala de repetiţie din Sălişte, în |frunte cu direotorul D. Lăpădat şi oor- |pul didaotio. f

Visitatori. \

Intre visitatorii esposiţiei de Vineri şi !Sâmbătă se numără Es. Sa F. M. L. general \Steeb, ou număreşi oficeri, primarul ora- |şului Drotleff, senatorul Siroe Beloesou *

din Bârlad, ear’ în zilele prime domnul şldoamna Bianu, şi piotorul Strembulespu din Buoureşti.

Din Aoiliu au asistai 14 persoane sub oonduoereâ învăţătorului Nicolae Io- sif de aoolo.

Intre oei-oe au oeroetat esposiţia tunt şi dl Eugen Carada, direotorul băncii na­ţionale din Buoureşti, şi dl oomite-suprem Thalmann.

Rgsboinl de metal.

Resboiul de} ţesut > România-, a so­sit abia ieri. Aoest răsboiu s'a procurat dela firma Crompton din Buoureşti cu preţul 450 Lei, esolusiv transportul. în ico- pul montării şi a punerii în practică a răs- boiului a fost învitat la Sibiiu sneohanioul fabricei Crompton din Buoureşti, oare mai are şi misiunea de a instrua fe­meile ţesătoare angajate. La răsboiul, oe s’a procurat pe spesele «Reuniunei române de agrioultură din comitatul Sibiiu» şi este în special destinat: pen­tru industria casnică, se pot ţe39 atât stofe de mătasă, bumbac, lână, cât şi de in. Răsboiul lucră în mod automatic, se mişcă ou iuţeală mare şi produoe de şapte ori mai multă pânză oa răsboaiele obiunuite. EI se pune în mişoare ou piciorul intoomai oa maşinale de ousut şi se poate obţinâ o iuţeală de 180 bătături pe minut Lăţimea răsboiului e de 91 cm., şi permite în spată u r­zeală de 86 om. La răsboiu se poate eţse cu 2—6 iţe etc.

Albumul de euseturi şiţeseturi, oo continuă a sa oompleta — ohiemarea are a ne conserva şi a ne faca cunoscute lucrările mânilor femeilor noastre pe veaouri înainte şi naţiunilor oalor mai îndepărtate.

Mulţumind în numele Reuniunilor aranjatoare tuturor aoelora, oari in ori- ee ohip au contribuit la buna reuşită a esposiţiei noastre, şi mulţumind şi ilu­strai adunări, pentru onoarea de oare părtaşi ’i-a făout asistând la sărbarea de închidere dl Tordăşianu declară esposi- ţia industrialăde închisă.

Sgrbări.

Deşi închiderea esposiţiei a fost fixată pe orele 2 p. m. ea a rămas des­chisă pentru publio până înspre seară.

Seara la 7 s’a dat o representaţie teatrală în teatru orăşăneso, după oare a urmat o convenire şi joo la »Uni- oumc. Despre aoeste raportăm la alt loc

Meseriaş» din Turda.

între visitatorii de Dumineoă ai esposiţiei au fesi şi 8 meseriaşi din Turda. Aceşti vrednici meseriaşi, oari împreună ou alţi soţi de ai lor şi ou oâţîva inteligenţi, voieso a înfiinţa în Turda o reuniune de meseriaşi, au ve­nit din o depărtare considerabilă, anume a visita esposiţia.

Ei au fost conduşi de dl Dr. Etţg. Pătăceanu, adv. în Turda şi Aldx. Qaiat oontabil de banoă, şi sânt urm ătorii: Ioan Lupu, Iosif Urcan şi soţia, Teocţor Pop, Silviu Bologa, Ioan Kis, Alexan­dru Kîs, Ştefan Felerău şi N. Tulbure.

-Nr. 43 f o a i a p o p o r u l u i Bag 511

Coteţele do paseri.Nu se poate recomanda în de ajuns,

*ca sfi se vegheze cu cea mai mare stric- teţâ la curăţenia coteţelor.

De obiceiu, şi mai ales la noi, coteţele sân t foarte rău ţinute; locuinţa găinelor nu este mai nici odată curăţită; totuşi ar trebui sfi se ştie, că curăţenia este elementul cel mai însemnat pentru sănătatea păsărilor şi pen­tru buna funcţionare a tuturor organelor lor. S e aud adesea plângerile crescătorilor, că găinele sunt slabe, că ouă puţin şi că dori­rea nu reuşeşte; esplicaţia e foarte simplă: găinile putrezesc în murdărie, pe când cote­ţele ar trebui ţinute în starea cea mai com- ! plectă de curăţenie.

Pentru aceasta, se se văpsească de doufi isau cel puţin odată pe an cu apă de var; Isfi se ridice regulat escrementele, sfi se spele Icutiile cu apă fierbinte şi sfi se pue în ele, j

ca mfisură de precauţiune, puţină pudră de |pyretru şi puţină cenuşă fină, la care s’a adău- Şg at această pudră, înti ’un colţ ai coteţului; jgăinile se vor pudra şi vor scăpa de boli. 5

Cu toate acestea se poate întempla, ca |găinile sfi se îmbolnăvească, umplendu-se cu ]in secte sau vermi de tot soiul, proveniţi sau Idela paele necurate sau din molipsire dela jjvr’o altă găină bolnavă Se astupă atunci |herm etic toate deschizăturile coteţului, se |pun e în mijlocul Iui un vas, în care se află |o bucată de pucioasă, de asupra căreia se jj pune un cărbune aprins, apoi se închide uşa, care nu se mai deschide decât după doufi zile. Pucioasa degajeazăun gas sulfuros, care întră în toate găurile zidului şi ale lemnăriei,înecând insectele de ori-ce natură ar fi S î jjdeschide apoi coteţul, se aeriseşte bine pen- |tru-ca mirosul de pucioasă să nu facă rău fgăinilor, cari apoi se restabilesc în dornici- şiliul lor. I

Se mai poate stropi localul astfel sul- 1furişat cu acid fenic amestecat în apă, cu fajutorul unui pulverisator; în chipul acesta, |coteţul este pe deplin desinfectat. jj

Mai este indispensabil, ca găinile se aibă junde va un loc, o găleată, o gaură, sau alt- §ceva umplut cu cenuşă de lemne, în care sfi jse pudreze şi sfi-'şi lepede păduchii, pe cari Ialtfel îi aduc în coteţ. întrebuinţarea prafu- |lui de var este şi el un mijloc escelent, nu Inumai pentru a fixa amoniacul din găinaţul jgăinilor, ci pentru a distruge insectele de tot Isoiul, cari incomodează păsările. Menţinând |buna stare a puilor şi a găinelor, praful de jvar îndepărtează mirosul rău chiar în caşul |când coteţul nu e curăţit decât de doufi-ori, |

Tratamentul acesta se face în chipul ur- |mător : se aruncă câţiva pumni de prav de £var contra păreţilor şi a plafondului, astfel gca să se producă un praf întins. O parte |din acest praf se depune în găurile şi crepă- |turile păreţilor şi plafondului coteţului, dis- |trugând complect insectele, şi altă parte cade 1pe jos, după care se mătură la o parte îm- Ipreună cu găinuţul. In ziua următoare se Iface aceeaşi operaţiune. Ori-ce altă muncă de jcurăţire este de prisos, până se scoate gră- Şmada de escremente. Ii*

După-ce se spală şi se pudrează, e bine js& se atîme în coteţ un pumn de plante «aromatice, al căror miros tare goneşte in- jsectele. Se obţine un resultat analog cu esenţă 1de euvcalyptol, care se varsă pe bucăţi de bu- |

oduşt în nişte coji de oufi, complect ;golite. Pentru a debarasa păsfirile de insecte 1

sfi li se sufle între pene cu floare de pucioasă. Pentru a fixa mai bine floarea de pene, se încorporează într’un săpun negru, cu care se spală penele.

j Intrebuinţându-se toate aceste mijloace ! se vor scăpa găinile şi coteţul de insecte; dar’

pentru a împedeca reîntoarcerea insectelor e nevoie de cea mai mare curăţenie, care trebue sfi se facă zilnic.

- ■ .....

S ta tu t pentru tovărăşii de consum.

(Urmare.)§. 14.

Direcţiunea repreşentă tovărăşia faţă ou judeoătoria şi este îndatoriiă:

1. a ţinâ întru toate dispoiiţlunile legei comerciale, statutul, regulamentul preoum şi hotărîrile adunării generale;

2. a ţine odată pe lună o şedinţă ordinară, sau de câte-ori vor oere doi membri ai direcţiunei sau consiliul de control câte o şedinţă estraordinară;

3. a îngriji ee fie făcute la timp toate notificările şi arătările recerute prin legea de tovărăşii şi te fie purtate ou rînduială registrele tovărăşiei;

4. a hotărî asupra primirei sau eschiderei tovarăşilor;

5. a supraveghea şi esamina ge­stiunea şi socotelile oasaarului şi a con­tabilului şi a îngriji de fructificarea ave- rei în bani gata;

6. a alcătui soootelile anuale şi bi­lanţul.

§•Direcţiunea poate lua hotărîri va­

lide numai intr’o şedinţă, la oare sunt de fată mai mult deoât jumătate din totalitatea membrilor. Hotărîrile se iau cu majoritate de voturi. La cas de ega­litate hotăreşte votul directorului, oare în de regulă nu votează.

Toate hotărîrile luate trebueao in­duse în cartea paginată a prooeselor verbale ale direoţiunii şi isoălite de toţi membrii, osri sunt de faţă.

Datorinfele directorului.8-16.

Direotorul şi in lipsa aoestuia vice- direotorul este îndaţorit:

1. a semna corespondenţele şi a păstra sigilul tovărăşiei;

2. a se îngriji ca să se împărtă­şească tribunalului competent ori-oe schimbare in personalul direoţiunii pre­cum şi hotărîrile privitoare la schimba­rea statutului;

3. a supraveghia mersul tuturor afaoerilor tovărăşiei;

4. a faoe invitările la şedinţele di­recţiunii ;

5. a purta presidiul în şedinţele direcţiunii şi la adunările generale;

6. a raporta în adunarea generală asupra stării şi mersului afaoerilor to­vărăşiei.

§• 17.Pentru-oa să fie legată tovărăşia

faţă cu o a treia persoană, trebue direo­torul sau vicedireotorul şi un alt mem­bru al direcţiunei să se deolare şi să semneze în numele tovărăşiei.

Consiliul de control.§.18.

Consiliul de control constă din 5 membri aleşi în adunarea generală pe trei ani.

Aceştia aleg din sinul lor un pre­sident şi un vioepresident In fieoare an repăşeso din consiliu 2 membri. Aoei oari au să repăşeasoă pentru prima-datâ ce designează prin sorţi; mai târziu ho- tăresc anii de serviciu.

Realegerea e admisă.Pentru caşul, b§ repăfească în de­

cursul anului administrativ din consiliu */8 a membrilor sau să fie aceştia in alt mod împedeoaţi a funcţiona, atunoi tre­bue să afie loo în decursul primelor trei luni o alegere suplinitoare.

§. 19.Consiliul de control ţine In inter­

vale potrivite cel puţin patru şedinţe ordinare pe an. I a oasuri esoepţionale poate convoca preşedintele şi o şedinţă estraordinară, indicând în convocare obiectele de pertractare. O şedinţă estra- ordinară trebue să fieconvooată şi atunci, daoă o oere ys a membrilor consiliului sau direcţiunea

Cererea de a es convoca o şedinţă estraordinară are să cuprindă scopul şi motivele convocării şi sS fie înaintată preşedintelui in scris.

H otărîri valide se pot lua numai dacă sunt de faţă mai mult, decât jumă­tate din totalitatea membrilor consiliului. H otărîrile se iau ou majoritatea voturi­lor celor de fuţu. La cas de egalitate hotăreşte votul preşedintelui, oare de regulă nu votează.

Toate hotărîrile trebue sd fie in­duse în cartea paginată a prooeselor verbale ale consiliului de control şi is­călite de preşedintele şi de un alt mem­bru al consiliului.

§• 20.Consiliul de control, al cfirui cerc

de activitate este normat prin legea de tovărăşii şi prin statut, este îndeosebi indatorit, a controla oel puţin de patru ori pe an cassa şi administraţia întreagă şi observând negligenţe sau abusuri în detrimentul tovărăşiei, a conohema în­dată o adunare generală sau a între­prinde alţi paşi potriviţi.

§ 21.Toate funoţiunile membrilor direc­

ţiunii şi ale consiliului de control suni onorifice. Singuratici membri pot însă să fie remuneraţi potrivit cu lucrul, oe în­deplinesc. Remuneraţiunea se statore- şte în adunarea generală.

Adunarea generală.§. 22.

In adunarea generală eseroită drep­turile lor numai acei tovarăşi, cari «unt de faţă, şi din aceştia are fieoare numai un vot fără privire la numărul părtă- şiilor sale.

§• 23.Adunarea generală se convoacă de

cătră direcţiune şi trebue să fie ţinută■ în primele trei luni după espirarea

anului administrativ. La oas de trăgă- nare preoum şi la întâmplări esoepţio- nale poate să fie convooată adunarea generală şi de cătră consiliul de controL

§• 24.Adunări generale extraordinare tre-

feuete convocate, de câte-ori le reoer in- tereaele tovărSşiei iau dacă le cere oei puţin a zecea parte din totalitatea to­varăşilor.

Cererea de a se convoca o adunare generala estraordinară trebue «8 ou- prindă scopul, motivele convocării fi s8 fie înaintată directorului în scris.

§.25.Convocările unei adunări generale,

oari au să cuprindă şi obiectele de per­tractare, trebue să fie semnate de direc­torul sau vicedirectorul |i de un alt memb.u al direcţiunii yi s8 fie trimise cel puţin ou patru săpt8mâni înainte tovarăşilor In scris sau s8 fie publioate după obiceiul local ori amSiurat hotărî* rii luate în privinţa aoeasta.

Pentru caşul, că se convoacă adu­narea generală de cătră consiliul de con­trol, trebue s8 fie semnate convocările d s preşedintele consiliului.

§• 26.Directorul, şl în absenţa lui vicedi­

rectorul oonduce şi presidează adunările generale ordinare şi cele estraordinare şi denumeşte doi protocolanţi şi un nu- mer recerut de scrutători.

Fiind directorul şi vicedirectorul împedeosţi sau având a se lua o hotă­rîre în vre o causă, în oare ar fi ei în­şişi interesaţi, adunarea generală va încredinţa conducerea unui alt tovarăş.

§ 27.Agendele adunării generale ordi­

nare sunt îndeosebi:1. Esaminarea socotelilor şi apro­

barea bilanţului anului espirat;2. Repartisarea câytigului sau a

pierderei;3 Sohimbaraa şi completarea sta­

tutului ;4. Aprobarea-şi schimbarea regu­

lamentului ;5. Desfiinţarea şi Tquidarea tovă­

răşiei;fr Cumpărarea, vinderea şi ono­

rarea (îndatorirea) realităţilor tovărăşiei;7. Statorirea:a) articolelor de oonsum şi a celor

trebuincioase pentru esploatarea econo­miei, oari au a fi cumpărate prin to­vărăşie; —

b) şi a produotelor economice, oari au a fi vândute comun;

8. Aprobarea contractelor de chi­rie şi a altor contracte, oari sunt peri­odic îndatoritoare;

9. Alegerea directorului, vioedirec- torului şi a celoralalţi membri ai direc­ţiunii preoum şi ai consiliului de con­trol şi a plehipotenţiaţilor, cari s6 re- presente tovărăşia în eventuale procese oontra membrilor direcţiunii şi ai consi­liului de oontrol;

10. Hotărîrea eventualelor preten- siuni faţă ou membrii vinovaţi ai direc­ţiunii şi ai consiliului de control;

11. Destituirea membrilor din di­recţiune şi din consiliul de control;

12. Alegerea contabilului şi a cas jarului şi statorirea remuneraţlunei, oe uoî yrimi aceştia;

Pag. 512_______ _____ __________ _13. Judecarea plângerilor privi­

toare Ia administrarea direcţiunii şi con­siliului de oontrol;

14. Eschiderea tovarăşilor;15. Statorirea eventualelor remu*

neraţiuni pentru singuratici membri din direcţiune şi din consiliul de oontrol;

16. Statorirea mărimei sumei, pre­ste oare n ’au voe să. treacă împrumutu­rile, ce va face tovărăşia;

17. Statorirea mărimei ereditarilor, cari se pot încuviinţa singuriţilor to­varăşi. (Va urma).

F O A I A P O P O R U L U I

Ştiri economice, comerc. industr. jurid.Certificate p en tru m aşini de îm-

blătit cu vapor. Ministrul de comeroiu a hotărît, oă proprietarul unei maşini de îmblătit cu vapor, dacă e şi econom, trebue să-’şi scoată numai atunci un oertifioat, dacă se ocupă mai ou seamă numai cu îmblătitul pe plată.

P e n tru m atricu lanţi. Ministrul de interne a hotărît s8 mărească taxele ma- triculanţilor de stat în unele ţinuturi ale ţării.

B udgetul com unelor ru ra le şi u r ­bane din România a fost anul acesta de 397 milioane lei, aşa dară ou mult mai mare ca al statului.

Capital englez în Galaţi, In cer­curile comerciale de-acolo se vorbeşte, oă o sooietate engleză de capitalişti va înfiinţa o banoă cu un oapital de 500.000 lire engleze.

Esposiţie in terna ţională de api- o n ltn ră Sooietatea centrală austriacă de apicultură organisează o espoiiţiune internaţională de apioultură, oare va a \e loo la Viena în zilele Paşteiui 1903

Pentru ori-ce desluşiri a se adrese: Central-verein fur Bienenzucht Viena (Austria) Sihauflergasse nr. 6.

Recolta R om ân ie i Statistica re­coltelor de sstă-vară, publioată în >Mo- nitorul oficial*, arată că pe 1.486.485 heotare s’au obţinut 26959.886 hectolitri de grâu sau 18.4 hectolitri pe hectar. Grâul de toamnă, semănat pe 1.430 384 heotare, a dat 26.312 925 hectolitri sau18,4 hectolitri pe hectar, pe când grâul de primăvară, semănat pe 56.101 heo­tare, a dat numai 546.961 hectolitri sau

| 9.7 hectolitri pe hectar.I Recolta săcărei a fost de 2.452.150I hectolitri pe 172.816 heotare, sau 14.2I heotolitri pe hcotar; a orzului de 8.694.027{ hectolitri pe 507.777 hectare sau 17.1| hectolitri pe hectar sau 24 heotolitri pej hectar.| Rapiţa a dat 2.065.127 heotolitri peî 223.889 heotare sau 9.2 heotolitri pe hec-I t a r ; inul 139.000 heotolitri pe 22.0901 hectare sau 63 hl. pe heotar.

Nr. 48'

Boala de g u ră şi unghii s’a ivit şi în oraşul Sibiiu şi in Turnişor.

Bănoi poporale au fost în Româ­nia ou finea anului 1901 256 cu 20604 membri şi un oapital de 346 046 lei 18 b.

U roarea ban ilo r de m enagiu la soldaţi. Ministrul de honvezi a dat ordin, că începând dela 1 Ianuarie 1903 s6 se dea soldaţilor un plus de 6 bani în zilele oând nu li se dau conserve la cină.

S F A T U R I .

Un mijloc simplu contra gangre- nei la pomi e următorul: Scoatem afară lemnul mort şi coaja stricată oât mai bine, ungem partea tăiată ou aluat de var stins şi legăm totul ou o cârpă, ca ■8 nu cadă varul. După un pătrar sa»o jumătate de an înoim varul. Partea mânoată de gangrenă va oreşte pe de­plin din nou, dacă vom înoî varul mai adese ori.

Toţi parii (aracii) eto. din grădină trebue sco|i din pământ şi păstraţi la un loo sbioit. Tot aşa facem şi ou unel­tele de grădină, pe oari le ungem cu seu. Acelaşi lucru facem şi ou plugul»

Vin roşu turbure se poate limpezi în modul următor: La 100 litre devin batem două albuşuri de ou, le ameste­cam bine în două urcioare de vin şi turnăm totul în bute. Vinul il ameste­căm bine ou un lanţ curat. In curând se va limpezi şi apoi îl tragem.

F E L U R I M E .Ideile astronom ice ale N egrilor

d in Cam erun. J. Keller spune, oă Negrii Isubu cunosc pe Venue, >Luceaf8rul dimineţei<, şi că de pe dînsul ştiu cât mai e până la răsăritul soarelui.

Cunoso şi felurite grupe de stele, de pe oari socot in ce anotimp se află. Aşa e o constelaţie Tole a Nion, alta Tole a Moto, una e Bana ba Niue sau a orfanilor, oăoi steaua cea luminoasă o inchipue a fi tatăl de familie, ear' oele mioi copiii, cărora Ie-a murit muma şi stau părăsiţi şi plângând înaintea lui.

Aste trei sunt semnele verii. Negrii din Camerun deosebesc numai douS re­giuni: a răsăritului, care seaflăîn lăun- trul continentului, şi a apusului cea spre Ooean.

Luna o credeau, mai de mulţ, un fel de oae sau oapră, oare noaptea se coboară pe pământ. Dacă o femeie ră­mâne în pcsiţie pe vremea lunei pline, are obiceiu să spue copilului, că luna îi e bunică ; ear’ dacă[arată copilul cu de­getul spre lună, nu-’l lasă, ci-’i zice i »Nu arăta luna ou degetul, oă ţi-’l taie : oăoi ţi-’i bună, şi trebue să te porţi ou respeoU. Au şi ei o poveste ou omul, oare s’ar fi aflând in lună ca pedeapsă,, oa Cain şi Abel sau ciobanul

Nr. 43 f o a i a p o p o r u l u i Fag. SIS

CRONICĂ.Alegerile p en tru oongresul n a ­

ţio n a l bisericesc în eparchia Aradului 83 vor faoe după oum urmează:

Alegerile deputaţilor din oier se vor face Joi, 24 Ootomvrie (6 Nov.)

Alegerile deputaţilor mireni: Du­minecă in 20 Oot- (2 Noemvrie) ae pu­blică sinod parorhial estraordinar pa ziua de Dumineoă 27 Octomvrie (9 N ov) oând se va ţine alegere în fieoare co­mună. E ar’ p8*te o săptămână, la 10/23

.Noemvrie, ca do obiceiu, se ţine scrutiniu.•

Sinod estraord inar al eparchiei A radu lu i. Deputaţilor sinodali ai epar­chiei Aradului li-a’a trimia prin proto- amcelul loan I. Papp, invit re pentru a lua parte la şedinţa estraordinară a si­nodului estraordinar convocat pe Dumi­necă în 2 Noemvrie st. n.*

V iitorul episcop gr.-cat. al Orăzii. Visita ce a făout o în zilele treoute mi­nistrul Wlassics la Beiuş, mulţi o es- plică că s’ar fi făcut pentru întregirea scaunului epieoopeao şi nu în interesul Icoaielor de aooio. Se dă acum oa sigur, că îa privinţa întregirei scaunului epis- copesc s’au făout deja de mult diaposi- $iuni luându-se hotărîr*a ea epiaoo- pul Dr. D. Radu se fie numit în Ora­dea Mare, ear’ în looul lui canonicul Augustin Laur an.

In temniţă. Din Moftinul mio ni ae scrie, oă la 22 Oct. n., a întrat in tem­n iţa tribunalului din Sătmar părintele George Ardelean, oa s ă ’şi împlinească pedeapsa de 8 zile, pentru că a fost oprit pe nişte femei a cânta ungureşte în biserica română din Sz. Dob, comi­tatul Sătmarului. '* •

Prelegeri rom âne în Viena. Dl Dr. Josif Popovioi a primit însărcinarea, din partea universităţii din Viena, oa ce ţină prelegeri din limba literară ro ­mână. Joi, în 23 1. o. a fost prelegerea de deschidere. Dl Popovioi a cetit de­apre gramatica română şi in conex de­spre poveştile lui loan Creangă. — Avem speranţă, că în curend se va înfiinţa o catedră pentru limba română. Ou in ­teres general sfi aşteaptă din partea co­loniei şi ţinerimei începutul prelegerilor.

Hymen. Maria Pineiu ou loan Patnpu, învăţ, in A.-Iulia, şi Maria Chir- iop ou Nicolae Pampu anunţă oelebra- rea cununiei lor care va ave loo în2 Noemvrie st. n. a. o,, la 4 ore p, m., în biserica gr.-cat. din Hosman.•

Dela congregaţiunea com itatu lu i H u n ed o ara . Sâmbătă, in 28 s’a ţinut congregaţiunea comitatului Hunedoarei. Congregaţia Hunedoarei cum se vede s’a oprit şi ea asupra adresei oomitatu- lui Presburg pentru modificarea legii de naţionalitate. Aceasta a provocat o discuţie vehementă la care au luat parte bravii noştri Români Franciso Hossu- Longin, Dr. Aurel Vlad şi Dr. Aurel Huntean. Congregaţiunea a treout la ordinea zilei peste adresa comitatului Presburg.

*Omaj. Cel mai cetit ziar din Ro­

mânia »Universul«, oare apare în Buou- reştl, sub direcţiunea marelui filoromân Luigi Cazzavillan, Italian, şi al cărui 1iraj zilnic treoe peste 80.000 exemplare, publică în fruntea numărului seu de Vineri, portretul dlui Septimiu B. Mu- reşanu, advocat şi seoretar al Ligei cul­turale, ca un omaj pentru demnitatea ou oare a ştiut să represente Liga, atu- denţimea română din Ungaria şi ohe- stiunea naţională, ou ooasiunea petre­cerii studenţilor italieni in România.

Prom ovare. Dl Vasile Meşter,foit radactor la «Tribuna», a foat promovat in ziua da 25 Ootomvrie dootor în sfin­tele juridice la universitatea din Cluj. Felicitările noastre ! '•

In tru m ărirea lu i Dumnezeu. Credinciosul Isidor Gândea, locuitor în Reciu, a dăruit bisericei gr.-or. din Păuoa un rînd da htine preoţeşti în preţ de 100 ooroane, far’ credinciosul loan Ti- puriţia, locuitor în Păuoa, a dăruit unele cărţi liturgice aceleiaşi biserioî, în preţ de 22 coroane.

Primească »uaamintiţii credincioşi şi pe oalea aceasta muiţumitele comite­tului paro hîal gr. or. din Păuoa. Patri­ciu Marcu, paroch. «

M inistrul W iassicsl în Braşov Pemsghiarizatorul ministru al al şooalelor noastre Wias*io« 'l a prins mare dra­goste pantru sooalele noastre confesio­nale. Mai de imfs zi oăîu oa diu senin în Beiuş, unde visitâ şcoalele de aco'o şi oonferi ou dl canonic Lauran Aoum ne soieşie ştirea, că dl Wlassics însoţit da consilier ui ministerial Victor Molnar a sosit Duaiineoă noaptea în B r;şiv.

“ Despre petreoerea ministrului Wla- Bsioa în B aţor »Gaz, Trana.« scrie u r­mătoarele :

Msrji dimineaţa d! Wiassîc*, înso­ţit de conţiliorul mini«terial Viotor Mol- r â r şi de docentul Eeayi, a visitat gim- naeiui român si în special prelegerile de limba gernunâ, iaiină şi maghiară din clasa a geptsa şi a opta. A adresat şcolarilor diferite în trebări tot numai in ungureşte, ca să vadă oât pricep şi cum ştiu răspunde ungureşte. 'I a pus ee traducă din iisrb i germană, ba ohiar şi din cea latină |în ungureşte eto. A mai visitat apoi olaaa a 3 a comeroială şi şcoala română de fete. De aioi a ple­cat ia Săcele şi eu acceleratul dela 2 şi 45 min. s’a reîntors luând direcţia spre Budapesta. Dacă mmistrul-căîeior ae va duca direct acasă sau va mai face in­cognito înoă undeva vre-o surprisă cu visita sa, nu putem ş i*

M inistrul "Wlassics în Sibiiu Din Braşov ministrul Wiaesios a venit de-a dreptul ia Sibiiu, sosind Marţi cu tre­nul de 91/* ore. A durm it la gară in vagon fi Merouri a visitat toate şcoalele, între oari fi seminarul »Andreian« şi şcoala civilă de fete a »Aaooiaţiuniic. In tot looul a pus întrebări elevilor, inte- resându se cu deosebire de progresul în limba maghiară. *

Oltenii la Paris. Duminecă au ple­cat prin Predeal doi-apre zece Olteni angajaţi de un impreaariu pentru capi­tala Franciei, cu scop de a dansa pe diferite soene dansurile naţionale româ­neşti. Aoeşti Olteni au fost provăzuţi cu nişte oostumuri naţionale fiarta frn- moaşe şi ou un frumos drapel român. Oltenii vor axe. în afară de spesele de călătorie, şi întreţinerea întreagă, câte 200 franoi pa lună.

Ungaria fe ric ită După-cum se acrie din Homona (nordul Ungariei) la adunarea de controlă de acolo ar fi tre­buit să vină 500 soldaţi, au venit iniă numai vre-o 80, toţi ceialalţi aunt in America. *

Poporaţiunea R om âniei e după ultimele date ofioiale de 6 milioane 30000 loouitori. •

M oarte su b ită în Tălmaoiu a oă- zut in 21 Ootomvrie un om imbrfioat mai aărăoăoioa pe atradă, rămânând mort pe loo. Prim ăria a aflat, că e Pe­tru Costa din Sălişte. Medioul oeroual a constatat, oă moartea ’i-a urmai din­tr ’o boală de inimă. El a fost înmor­mântat in 23 Ootomvrie, acoperindu-ae Bpeaele cu cele 5 oor. aflate la el.

S ă rm an ii h o lte i! într'un stat din republioa Argentinia (Araerica-de-sud) s ’a votat o lege aspră contra celor-oe nu se însoară. E tatea însuratului ae în­oepe acolo cu 20 aBi. Bărbatul, oare nu ae însoară până la 30 ani, trebue oă plă- teasoă lunar 24 coroane, fn cei cinci ani următori creşte birul eu 100 pro­cente. în tre 35 şi 50 ani plăteşte o pe­deapsă, căoi asta nu mai e dare, de 96 coroane, dela 50—75 ani 144 ooroane pe lună şi numai dună anul al 75 ’i-se noade năpasta la 48 oor. pe an. împli­nind etatea de 80 ani — de va mai ajunge careva până aci — nu mai plă­teşte nenorocitul nimic. Văduvii îşi pot deplânge soţiile răposate trei ani, apoi ea r’ trebue aă sa însoare. Cel-ce dove­deşte, că a petit în tr’un an de tre ori, fără b6 afle milă înaintea vre-unei fru­moase, aoapă de pedeapsă. Paragraful acesta îi va scăpa pe mulţi de paooste, oăoi altmintrelea ft’ar goli Argentinia de bărbat?*

Com edii. Din Zorlentul-mare ni se sorie: în comuna noastră este o casă, in oare începând cu două eâptâmâni îna­inte de aceasta tot dă ou petrii şi nime nu ştie cine dă, nioi nu văd pe nime. Odată dă în fereastră, apoi în uşă, în coparişul casei şi sparge ţigla de pe

f oauă, sparge oalele când ferb pe foc, ră- I atoarnă aufeiul cu apă, lapâdă ţoalele | de pe pat în mijlocul odăii, pică petrii i ea din pod şi nu vatămă plafonul. în- I tr’o noapte au venit să vadă gendarsaii,

judele comunei şi pairola de. noapte, dar' n’au văzut nimio, numai petrii din toate părţile. După dinşîi încă au dat. Locuitorii casei iui Dimitrie Popa îşi în- chipue oă sunt strigonii, unii zio oă lânfe draci.

»Draoii< — de bună-eeamă cu oarne Şi ou oase — oari fao aotfel de glume proaste, vor fi in curând prinşi, oăoi lu­cruri de acestea s’au întâmplat şi în alte

ţ loouri, fără tâ fie otrigoL1 *I O sch im bare de n u m e p en tru I 3 0 0 OOO ooroane. Ţăranul Andreiu Haj- I dinele din Oroszlo (Baranya) a petiţionat | la ministeral de interne, oa să-’i permită I a-’şi schimba numele in Szelier. Mini-. I strul ’i a refusat pe motiv, că nu e per- f mie, ?ă ’şi schimba cin ava numele, în Sze- | lier decât pe unguregie. Hajdinakafâout I atunci o a doua petiţie, la care a aolu- I dat şi copia testamentului, făout de ifi- I posatul morar Andreiu Szelier, oare îşi i lasă toată averea lui Hsjdinak ou oon- I diţia însă, oa aoeata aă-’ci schimbe nu- 1 mele in Szelier. — Fiind acesta un ar- I gument atât de convingător, dl. ministru 1 a binevoit a faoe de astă-dată eeoepţie 1 ai a îngăduit să ae facă s-himbarea acea- 1 fta de nume, fâră eă mai ceară dela 8 Hajdinak luarea unui nume maghiar.

•O po runcă potriv ită . Ministrul

şooalelor din România a dat ordin, oa de-aioi înainte toate elevele dela şcoa-

! lele de fete să poarte şorţuri, şi anume 1 numai de cele făcute în şcoalele indu- I striate de fete. Tot ministrul român a | oprit pe fete să mai poarte oorseţ, un 1 fel de fleao, cu esre-’şi chinue mijlooui 1 doamnele, domnişoarele şi icî-oolea şi 8 câte-o ţărancă alabă de fire, mai alee | vrând a ascunde atrimboşenia oorpu- 1 lui lor. /1 *1 Foo. In comuna Dorgoş (Timiş)

au isbugnit foo în cinci loouri deodată, chiar pe oând oamenii erau la biaerică. In deouraul zilei a’au mai aprins în câ­teva loouri, aşa că au ara vre-o 20 de edificii. Numai aeara le-a «uoeea oame­nilor îngroziţi aS pună mâna pe tăciu- nar, chiar când voia a8 pună din nou foc. Mişelul a mai îost pedepsit pentru tăoiunăni. Se crede insS, că e amintii, oăci vorbia tot aiurea, când ’l-au prina.

*

Pag. 514 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 4?

C oncertul Vladaia D na Vladaia, cunoscuta primadonă dela opera română din Buoureyt!, a întreprins nn turneu artiitio prin Ardeal. • După-ce a concer­tat cu succes splendid în multe oraye yi ©răyele dela noi, va da Marţi, 4 Noem- vrie n., în saîa dela »Unioumc, ou con­cursul d-yoarei Bardoyi yi al dlui artist dramatic Savu, un oonoert ou urstăto- rul program:

Partea I.: 1. Gounod: »Balada şi aria bijuteriilor» din opera »Faust«: d -n a Vladaia. — 2. Solo la pian eae- outat do d-şoara Bardosy. — 3. Adam:» Arie indiană* din opera »De-aşi fi rage*: d ea Vladaia. — 4 Emineacu: »Ver­suri*: di Gr Savu. 5. o) A. Thomas: Romanţă din opera «Mignon* yi b) Mas- eagnir Aria Santuzzei din opera »Ca- vallaria Rusticana*: d-na Vladaia. — 6.* „ * »Monologuri« yi Anecdote popo­rale: dl Gr. Savu. — 7. a) Verdi: »Oa- vatina* din opera »Ernani« yi b) Pa- raechiv: »După fragi yi după mure*: d na Vladaia.

Partea II.: 8. Bizet: »Habanera« din opera »CBrmenc: d-na Vladaia. —9. Solo la pian, eseoutat de d-yoara Bar- doey. — 10. Lecocq: »Bolero espagnol* :D na Vladaia. — 11 Coşbuo : »Doine yi balsde*: dl G. Savu. —12. Vladaia: »Doina Olteanului* cântată da d n a Vladaia. — D-nade Vladaia va cânta »Habanera« yi »Bolero« în costum spaniol. P reţu­rile ; Loge pentru 4 peraoane 12 cor., Locul I. 3 cor., Looul II. 2 oor., Loc de stat 1 cor. NB. Fieoare soaun în loge va fi plătit separat cu 3 cor. O parte din venitul ourat este destinat pentru cepîii săraci fără deosebire de naţiona­litate. începutul la orele 8 seara. Bi­lete ae afiă de vânzare la librăria A.G. Seraphin yi seara la oassă.*

Din G herla ni-se acrie: De oâte­va zile in piaţa principală a Gherlei printra multe firme oo par a suna ro­mâneşti, dar’ de fapt sunt armeneşti, străluceşte modest o nouă firmă, oare yi sună yi de faptă e românească. E firma* Eoonomul, soc. pe acţiuni, institu t de eredit, filiala Gherla«. Noua filială a ^Economului* din Cluj e situată în col­ţul pieţii, într’un şir cu residenţa epis- copessoâ. Activitatea 'şi-a început-o mai ! înainte,inaugurarea oficioeaă Înîă 'i-s’a S făout DumineaS, în 26 Octomvrie, din î care priit j au venit la Gherla directo- | rul sEcoEOKQului* Vas. Podoabă, mem­brii în direcţiune Dr. Amos Frânau, adv, yi Dr. E. Dăianu, protopop, cum yi câţîra oficiali. La ora 1 d. a. a avut loc un prânz comun, la care au partici­pat între alţii representanţii orayului yi ai csîorlalta bănci, oum şi alţi onora- ţiori. — Să fio într’un cias bun.*

N ou canonic în Gherla Tot din Gherla ni se scrie că fără sgomot yi so­lemnităţi s’a făcut în 26 c. instalarea noului canonio Dr. Ootavian Domide. Lipsii d fpiacopul din Gherle, instalarea a eondus-o canonicul JBene, fiind de faţă în ssica capelă numai canonicii, câţiva profesori, prtoţi şi doi străini: Dr. E. Dăianu, pr t ipopul Ciujului, şi Bai. Podoabă, d'r. >Economnluic.

* sIsp jă v u ri ţ ig ă n e ş ti /C u apropie- I

rea iernii se prefao yi Ţiganii oortorari, | mai sles în Ţeara ungurească, în lupi § fsămânzi. După oum aflăm, pe drumul | cătră Be<i hereeul-mio au năvălit o lae 1 ţigătif-asoâ asupra unor ţărance, cari | mergeau cu marfă la tîrg, yi le-au jefuit § da tof-ta ce aveeu la ele. In Şandor- 1 falva au intrai în curtea ţăranului A. | Nemeth şi 'l-a bătut ou beţe yi furcoaie aya de râu, încât bietul om se luptă acum cu moartea.

întâmplările acestea vor grăbi yi mai mult realisarea planului ce-’l are ministrul de a aşeza la loo statornic pe fcaeiti călători ve>îiicî.

Un primar contra cooardei ma­ghiare. Din Seghedin ’i se soriului>P. L.«: Se ştie, că primarul din Chichinda- mare Jivco Bogdan a fost tras în cer- oetare disciplinară de cătră viceypanul comitatului Torontal. Motivul acestei măsuri disciplinare a fost următorul .* Fiică-sa Vasilca, elevă în clasa IV. a ycoalei civile din aoel oraş, a refusat a

I primi ou ooasiunea aniversării oentenare 1 a lui Kossuth cocarda tricoloră ma- I ghiarfi, care s’a distribuit tuturc r ele- | velor. Copila ’yi-a motivat refusul ou

itatâne-seu, oare ’i-a spus să arunca co- oarda, dacă ’i-sar da ou eiia. Elevei Vasilca Bogdan ’i s ’a dat o aspră dojană din partea directosrei în faţa tuturor I elevelor.

S *I Dela băncile ungureşti. In Arad I este, Intre altele, yi marea bancă ungu- | reasoă »Aradi ipar es nepbank» înfiin- I ţaţă ou un oapital de un ^milion cor.1 Directorul ei e marele patriot — deşi I n'are nume maghiar — Eohm Adolf,1 Acesta a defraudat timp de zece ani l de-srândul 309 mii de coroane, pe cari I ie-a perdut în joo. împrejurarea, că de i 10 ani de zile a furat mereu fără aă-’I

II controleze oineva, aruncă o lumină cu­

rioasă esupra felului de supraveghere Ia băncile patriotice.

mCe face beţia. Din Blaj ni-se soriu

| urm ătoarele: Mai mulţi ţărani din Blaj- | sat, venind eeara dela lucru, s’au abă- I tut pe la cârcîmă. Abia ’yi-au amorţit

| oasele, cum zio ei, yi au început a să carta. Cearta s’a continuat cu bătaie yi sfîrşit ou omor bestial. Unul adecă, f N. Gojan, un om mia da statură yi slab, a I dat o palmă altuia. Cel pălmuit fără

! a-’şi resbuna, s’a' depărtat. N. G. nu

■’a îndestulii cu a tâ ta : a sărit şi la alt soţ. înţelegând de aceasta fratele cestui

din urmă — Ungur — ce era servitor \ în vacini, a venit în ajutorul fratelui |

t seu cu o furcă de f e r ; ’l-au bcob pe N. G. !* din cârcî&ă afară pe stradă yi ’l-au bătut |

până ’i-au lăsat mai mort. Transportat | acasă după 10 minute a yi murit. S’au I constatat pe ol 12 împunsături de cuţit, f Baîtiuiii fraţi — Takâjs — împreună | eu tatăl lor, oare ae orede, oâ a fost 1 complice, au foat arestaţi. Iată ce faoe | beţia. |

9 ILooul naşte rii regelui M ateiu. ]

Preotul din Szapariiget, H a z Kâro y, în tr’un studiu al seu combate părerea, oare susţine, oă regele Mateiu Corvinul s’a năecut in Cluj. Regele Mateiu e’ar jj | fi născut după-oum spune Râ^z, in Hol- |

losvar (Holloavar = Cetatea corbiior). 1 Acest Holloavar era situat la sud-vest t

de Banat Comloş în apropiero de Szol- los, care aparţinea lui Mihail Szilagyi. Pe timpul naşterii lui Mateiu Iloilosvâr

era al Huniadeştilor. Părerea, câ regele Mateiu «’a născut în Ciuj, datează dela Gaspar Heltai, oare a trăit in secoluî ai16. Racz susţine, oă Haitai o fi cetit în vr’un document vechiu Kolozsvăr în 'oa de Holloevâr. Afsră de • aceasta, Heltai nu era istoric da profesiune, a trăit ou un: secol mai târziu, decât re­gele Mateiu, şi prin urmare nu poato fi primit ca autoritate. Parochui abats din

Seghedin, Franoiso Vargu, va presenta în curând studiul lui Racz academiei

maghiare.*

Căscatul în p a rla m en t In dietă se ureso domnii deputaţi de multe-ori, mai ales când îyi aduo aminte oe petre­ceri ii aşteaptă, după-oe ies deia şe­dinţe, unde de multe ori trebue să as­culta numai fleacuri. Prin parlamentele din Europa îi eate permis fiecărui de­putat să caşte, până .’i-se mută fălcile.

Nu tot aşa în Japonia (Asia). Aoolo a fost pedepsit un deputat ou 3 zile în- chiioare, pentru că a oăsoat în dietă. Ar

fi rău de deputaţii noştri în Japonia.

iCe ven it a re Rotsohild? Averee casei Rotsohild din Viena e enormi,. Bilanţul acestei firme pe anul treout a foat încheiat şi s’a constatat, că capita­lul este de 11 miliarde 116 milioane 594 672 coroane. Daoă luăm în conii- derare, că capitalul lui Rotsohild aduce numai 4°/, interese anuale, ceea-ce însă

e eschis, căci îi aduce cel puţin 10"/», atunci putem socoti venitul anual ai

] acestui bancher colosal. Rotsohild are | in caşul acesta un venit anual depeete

400 milioane coroane; venitul ps o sin­gură zi e de 1,200.000 coroane, pe mi- nută 833 coroane yi pe secundă 13 co­roane. Cea mai mare parte a averii co­losale a lui Rotschi!d e plasată In între­prinderi sigure industriale şi puţine ra-

i muri de industrie sunt, cari nu lucră cu I capitalul Iui Rotschild. Ce zio Ia aceste ' date socialiştii?

*A bstinen ţa generalu lu i Dewet.

La banchetul det în Berlin în onoarea generalilor buri, s’a servit şampanie »Dfcw8t-Sect< oferită de oătră Christian Schneider. Eroicul general bur înse, după numele căruia s’a botezat şampa­nia, în tot timpul banchetului n’a beut,. decât apă. El nu bea nici-cdată beu- turi alcoolice.

*U n fo tograf pungaş. Domnişorul

Steinberger îşi cumperaee nu da mult în Făgăraş un atelier fotografic. Cu toate oă-'i mergea foarte bine, a fâoufe în câteva luni dsto:îi do pesta zece mii florini, pe oari 'i-a tocat cu femei şi-’n beţii. Ca b6 scape de creditori, ’şi-a vândut atelierul pe sub ascuns cu 5000 florini şi a fugit Ja Budapesta, raiul ştren­garilor. Aici a fost prins într’una din nopţile trecute in societatea msi multor tovarăşe. Banii ’i-a cam păpat.

„Călindarul PoporuluiA l optsprezecelea an din „ Călinda­

rul Poporului“ e gata sâ pornească de nou pe drumul cătră casa ţăranilor, me­seriaşilor, comercianţilor ş i inteligenţilor nostrii. Precum în fiecare an, aşa şi acum »Iipografia« s’a străduit s8 pu n ă în mâna oamenilor nostrii un călindar tet m ai frumos, tot mai bogat şi tot mai instructiv, care să fie adecă o carte păstrată cu drag pentru mai mult tim p nu numai pentru un an, cum s’ar păi e după firea călindarului.

D vpă obicinuita parte calendaristică, apoi postă ş i telegraf, competinţe, ur­mează un capitol lung despre biseri­cile ş i şcoalele noastre, reuniunile de meseriaşi, de binefacere, de fem ei, de agricultură, însoţiri de negoţ, bănci, cu­prinzând date bogate şi nouă, după schimbările, ce s’au întemplat din anul trecut până acum.

Partea literară e introdusă prim | „Credeul Românului". Urmează numai

decât o frumoasă ş i înduioşitoare bio­grafie, presărată cu poesii, a nemuri­torului Avram Iancu. Ea e scrisă de vestitul profesor din Iaşii Moldovei, dl Grigore G. Buţureănu, care atâta

I căldură a pu s în descrierea vieţii erou­lui nostru, . încât din nou s’a ade­verit, că Românii, fie la Murăş, fie la l i s a , fie la Dunăre, fie la P ru t, una simţesc. în fruntea biografiei se află chipul lu i Iancu, aşa cum nu s’a mai publicat până acum nicăiri. Sub icoană e iscălitura proprie a lui Iancu.

Urmează o drăgălaşe poesie de 1. Şerbănescu, apoi o glumă şi după

Nr. 43 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 515

ea biografia episcopului Mihail Pavel in frunte cu portretul lui, făcut eard anume la Viena pentru „ Călindarul Po­p o r u l u i O frumoasă rugăciune în versuri de Elena din Ardeal premerge unei poveşti de M. Eminescu, după care e icoana mormântului lui Bâr- nuţiu. O anecdotă „Copiii ţiganu­lu i 11 de Teodor Speranţă, veselnicul scrii­to r a l nostru, apoi o jalnică istorisire d in vieaţa ţăranilor de poetul A. Vlă- h u ţa , urmată de o glumă, premerg por" tre tu l regretatului poet bănăţean Vic­tor Vlad Dehmarina şi o poesie glu­m eaţă a lui, „ Papricaşu naşului“. Ur­m ează o nouă poveste, apoi portretul tm drului rege a l .Spaniei. D l I. Geor- gescu a scris un articol foarte instructiv despre negoţul cu ou6. O poesie fru ­moasă » Codrule, M ăria-Ia.,.« ,o snoavă „ Ovreiul la raiu« ,..şi apoiurmează „Ră­vaşul nostru'4, aceasta gazetă anuală, care pe 2 3 de p ig in i resumează tot ce s ’a întemplat de interes în istoria popo­ru lu i român şi în lumea largă în curs d e un an. Răvaşul e presărat cu şapte icoane, portrete de-aie generalilor buri, doam na Kriiger, Roosevelt, Abduraman, A b ib u la ş. a.

D upă răvaş se continuă articolul d in anul trecut „Bucătăria ţ6ranului“, scris de d-na învăţătoare Ana Florea. Ş i continuarea această e plină de sfa ­tu r i bune, de aceea va ş i f i primită cu aceeaşi bucurie, cu, care au primit toate fo ile şi toţi cetitorii partea prim ă din anu l trecut.

Poesii poporale, sfaturi şig lu m e închee partea literară, căreia îi urm ează tergurile.

N o tă . Călindarul costă şi anul acesta, cu toată bogăţia lui, numai\ 46 b a n i (23 cr.) cu porto cu tot. Pentru încunjurarea speselor au porto se reco­m andă, ca se şi 'l procure mai mulţi deodată.

> Drapelul* din Lugoj scrie urmă­toarele despre «Călindarul Poporului*:

„ C ă lin d a r u l P o p o ru lu i" pe anul comun 1903. Sibiiu. Editura «Tipo­grafiei* societate pe acţii. Conţine afară de partea oălindaristioă oele mai nece­sare de a se şt! referitor la postă ţi te­legraf, scala timbrelor, bisericile şi şcoa- lele române, reuniunile noastre, preoum şi o frumoasă parte literară. îndeosebi schiţa »Avram Iancu* e de tot intere­santă pentru toţi Românii. Sunt apoi povesti frumoase, poesii, aneodote fi alţi articoli interesanţi şi instructivi. In ru­brica «Răvaşul nostru* sunt descrise toate evenimentele mai însemnate din vieaţa naţională a Românilor. »Călin- darul Poporului* mai conţine portretul lui Avram Ianou, al decedatului episcop Mihail Pa^el, al poetului bănăţean Vic­tor Vlad Delamarina eto; Mai sunt în aoest călindar sfaturi, bune pentru po­por (Bucătăria ţăranului), tîrgurile şi o mulţime de inserate.

p in causa lipsei de spaţiu P osta r e d a c ţ iu t i i i ş i a d tn in is tr a - ţ iu n i i se amină pe nrul viitor.

Pantru redacţia fl editări responsabil: V iotor Lazăr. Proprietar : Pentru »Tipopra6a«, societate pi

acţiuni fe*!f Siarsahail........—

i

Deschidere de prăvălie.Prin presenta am onorul a face cunoscut onoratului. public, că cu

ziua de azi am deschis în piaţa de aici în s t r a d a B e r e r i e i n r . 3 4 1

o prăvălie de coloniale şi manufacturasub firma împrotocolatâ

George Baciu. 80 2-3

Rugând onoratul public se binevoiască a-’mi da sprijinul în nouaîntreprindere, sem nez ~ ■*.r ’ * Cu deosebita stima

lUi

I

O r l a t , 1 Noemvrie n. 1902. <3reovsgG Ba.cîii.

V ER ZEIC H N IS8 a l l e p 55.000 G e w i m a.

Dw firr0B8t« 0«wlnu im glftoklieh«t«B FaU«H.fMMişIMMl Kronen..Speciell *ind die Gewinn* wi# folgt eingetheilt:

Kronen

§ « Jte * 3 °

cda ^

-E S S? . s -£ 5*2

1 Prămie mii1 Gaw. i 1S n n1 » 2 „1 „2 n 1 .1 M5 ,3 »8 „i sa

I BS- 8 - .£ 8 6 „

6 7 „& n

; .4 8 7 * v m m n

; 1 5 S 8 „: 1 4 0 „

i 3 4 4 - 5 0 *' 4 8 5 0 .»

j : 4 8 5 0 „xoo , »

4 3 5 0 .e e 5 Q _ w ,

i Ctew. b. Pr ’ im Betrage

® @ © ® ©

S 1® ® ® ®« s ® © © ®

8 ® ® © #

1 3 ® Mi » ® ® ®

5 ® © »a ® ® © g ® @ ®

: 1 © © @ : ■: > 5 © ®

804» S « © 1 ? ® Î S ® Î O O

8 ® " • 4 ®

5 5 , 0 Q 0 S 'p 1 4 .4 5 9 ,0 0 0

N oroc deo^el>it le, •t 6 b 6 k .

Mulţi, mulţi s’au făcut fericiţi prin n o i!Peste 9 milioane cor. au câştigat

iubiţii noştri muşterii dela noi.Loteria cea mai bogată în şanse, din toatil

lumea, e loteria noastră de clase reg. ung. privii, care în curend va începe de nou. Din

110.000 “ c 55.000cu câştiguri în bani, deci jumătate câştiguri dinsuma losurilor, conform conspectului de câştiguri alăturat.

De tot vine trasă Ia sorţi enorma sumă de patrusprezece milioane 459.000 coroane în timp de numai 5 luni. întreaga întreprindere stă sub controla statului ?? 4-6

Preţul, conform planului, pentru losurils originale la cl. I. este:

pentru o optime (V8) fl — 75 sau cor. 1.50 „ un pătrar (*/«) „ 1.50 „ „ 3.—„ o jumătate (Vî ) „ 3.— „ „ 6.—o 00 10810^(7!) „ 6.— „ „12.—

si se vor trimite cu rambursă, ori pe lângă pri­mirea înainte a preţului. Planuri oficiale gratis. Comande pentru losuri originale rog a se trimite până la

IO TVoeisivi*ie a. c. :când se începe şi tragerea, cu deplină încredere Ia

Ă, Torok & Comp., !eassă de schim b (bancă)

Budapesta,în Ungaria cea mai mare întreprindere pentru venzarea în detail a losurilor

i loteriei de clase. Despărţămîntele loteriei de clase ale

colecturei noastre principale: Centrala: Theresienring 46/a.

1. W aitznerring1 4.2. Museumring 11.3. Elisabethring 54.

Bilet de comandă spre folosire.“ '■ Rog sS trimiteţi pentru L” c l ‘■ " f - '

Preţul In cor.

St. d. A. T o ro k & Comp., colectori principali B udapesta .los original de al loteriei de clasă reg. ung. prlv. şi planul oficial. ; \ îl veţi îooassa on rambursă \ A se şterge ceea-be

......../urm ează on nandat postai. / na e de.lipsă.

Jag. 516 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 43'

Post de vicenotare vacant în notariatul Părea p. u. A lso- V enecze , comit. F ăg ă ra ş . Emolumen- tele: 860 cor. fix şi venite laterale. Doritorii se se adresze în timpul cel m ai seurt la notarul de acolo.

83 1—1

Păşunat de oi.*In comuna H am ba (Kakasfalva) se

dă în a re n d ă 2 0 0 jng ftre p e n tru p ă ş u n a t pe timpul din 27 Octomvrie v.# până în 1 Apilie n. 1903.

Lămuriri se capetă la şcoala ro ­m â n ă d in H auiba. &2 *—1

H a m b a , 28 Oct. 1902.Curatorul biserioeso.

Portretullui

Dr. Gregoriu Silaşilucrat după o fotografie, tipărit pe carton fîs, a mărime de 24X32 cm. îl trimite franca!

peatra 30 banî.„Tipografa", soc. pt acţiuni.

De însemnătate pentru şitoate celelalte ramuri de in ta tie !

De însemnătate pentru proprietari şi economi!Locomobile de petrolin „0TT0“

cea mai ieftină şi mai bună putere motrice • pentru îmblătire.

F â ră m aşin is t ş i fă ră p erico l de fo c !!

Motor Original „OTTOtde petrolin,

î^ § S ||

Esâ -=-- - l - li irJ f^ V ul w i rHi , * ' .*«

“ÎEu

SilJ i l l l l l l î

renumit pentru simplicitatea sa, ieftinătatea cu care se poate mîna, mînarea uşoară, sigu­

ranţa folosirei.

| L a n g e n & W o l f ,fabrică dr motori de gaz,

Budapesta VI. Vâczi-korut . nr. 59. 4i R ep resen tan ţa pen tru A rdeal:

F a b r ic a de m aş in iA n d r e i u T o r o k

în Niblin.

|I*S 'Mr

A colo espot vede şi m otori şi locomobile de sus în activitate.informaţi'in-,-p!anur< şi preliminare de preţeri se dau gratuit. 78 4— 12

Publicaţiune.Se face prin aceasta cunoscut, că dupâ-ce înaltul m in i s t e r r e g . « n g . d e f in a n ţ e a făcut priu organele sale

de controîă revisiune losurilor de I. cl. a loteriei de clasă reg. ung. privih g. (a X l a loterie), losurile s’au predat spre vânzare, colectorilor principali. Prin aceasta se publică planul de loterie aprobat de ministerul reg. ung. de finanţe. 8i 1 - 1

Planul loteriei de clasă reg. ung. privileg. A i l - a l o t e r i e . 110.000 însori, 55.000 câştiguri.___ _____ — - ------------------ —

C L A S A I.Depunere 12 cor.

T ragerea în 20 şi 21 Nov. 1902.

C L A S ADepunere 20

Tragerea în 17 şi 18

II.cor.Dec. 1902

C L A S A III.Depunere 32 cor.

Tragerea în 13,14. şi '5 lan. 1903.

C L A S A VI.Depunere 24 cor.

Tragerea în 26 Martie până 22 Aprilie 1903.

!câştignn 1 1 1 1 3 5

. 8 30

100 3350

20001000

500300100

40

coroane600002 0 0 0 01 0 0 0 0

50006000500040 0 09000

19000134000

3500 câst. cor. 240000

câştiguri coroanel a 700001 â 25000i a 100001 â 50003 â 3000 90005 a 2 0 0 0 100008 ă 1000 8000

20 a 500 10000110 a 300 33000

4 3 5 0 â 80 8480004 5 0 0 CâSt. COr. 528000

câştiguri 1 1 1 1 3 5 8

10 120

4 8 -> 0

aîi :aaâ 10000 â 50*00

2000 1000

500

iiââa

coroanofcOuOO 30000

- 20000 . 15000

30000 " 25000 - 16000 .. 10000

60000130 680 5 0 0

5000 câşt- Cor. 916500

C L A S A IV.Depunere 40 cor.

Tragerea in 10, II şl 12 Febr. 1903.

V C L A S A V.Depunere 32 cor. '

T ragerea în 4 şi 5 Martie 1902.

câştiguri 1 1 1 1 35 a 8 â

10 â 120 a

.4850 : â 5000 câst.

aaââa 10000 a 5000 â 2000

1000 500

coroanebOOOO3000020000150003000025000160001000060000

.17 0 824500, COT. 1120500

câştiguri1 a1 â1 â

1 a 3 58 a

10 a120 â

3850 a ;

k 10000 a 5000

2000 1000

500

coroane1 0 0 0 0 0'30000- 2 0 0 0 0.15000

3000025000

*160001000060000

200 7.700004000 Câşt. cor. 1076000

Cel mai mare câştig în cas de norocc o r o a n e

1,000.000

<eSO

( 1 m i l i o n )1 Premiu 600000 6000001 Câştig 400000 400000

s 1 k 200000 200000B09i. 1 a 100000 100000&ctf 1 a 80000 80000>a>o. 1 a 60000 60000xOO 1 a 50000 50000PS> 1 â 40000 40000ooto 2 a 30000 60000

2 ă 25000 50000000»o 4 a 20000 80000«0c 5 k 15000 75000e 25 k 10000 250000*

50 a 5000 250000405 a 2000 810000760 a 1000 * 760000

1140 k < 500 570000030600 k 200 612000033000 câştigi şi premia cor. 10555000

Pentru tragerea cl. I. care se va întâmpla publice în 2 0 şi 21 N o v . anul curent în presehţa autorităţii de controlă reg. ung. şi a unui notar regesc în sala de tragere (IV., Esku-ter, intrarea Duna-utcza), se pot căpăta losun la toate colectările loteriei de clasă reg. ung. priv. D i r e c ţ i u n e a l o t e r i e i d e c l a s ă r e g . m i g v p r i v .

B u d a p e s ta , 26 Octomvrie 1902. ________ I tâ n y a y . ; JIa*ay>Pantra tipar mp«mb3 Iesif Mawehall.