Upload
others
View
3
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
al XCHHea Nr. 70. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 9 Iulie 1930
■ c T i i 5i u mrA«i libertaţei braşov . -
PIAT TELEFON >226 J nament anual 360 lei.9 tra străinătate 800 lei.1 nturi, reclame, după tar».
Fondată la 183S de George BariţiuApare de trei ori pe săptămână
„Guvernarea [unei tari — scrie „Viitorul* — cere ca primă condijîune a bunei ei funcţionări, autoritatea morală.......*
Gura păcătosului im
„Cine ne guvernează?"se întreabă oficiosul vin-
M titlul articolului editorial iul mul număr. Trece apoi
rl 'istă evenimentele dinUta Şi ne sPune că aceai!tă ,5 * avut „pe vremea greleiccrceri a războiului* bărbaţi 3 , şi* şi »pregăHJi*, oa- icnii le prestigiul lui elem ento Lari au ştiut să-i conducă cstinf le. Şi aceeaşi Franţă „Iu l0me tele tot aşa de grele ca e Baboiului, când siluajia tanl i era din punct de ve* ,rel mandar tragică a avut peI incaré, care a realizat abil ;area monetei, a conso- atlnentele Franţei*.Pupnd apoi fată in fată oa*
,eni|guvernului român de azi laltste mari figuri ale Fran*, I iitorul* caută să ajungă
concluzia: „câtă departe, J "Adiitem că nici Clemenceau
nici Poincaré n’au trăit in■ da. Dar trebue să recu* oaşlem că pe când bărbaţiil i j i ai Franţei stabilizau,I I nă cu Poincaré moneta I ză şi consolidau finanţele rii k r, la noi în România, frâ- elelirii se aflau, — nu în;mâi* e jaromitorilor ei de azil — al celui guvern, care lăsase
l a financiară*economică a rii Ia cheremul „capabilitătilor* I rigau: „prin noi înşi*ne*. Reziliatul se cunoaşte apoi:■ acel timp de refacere al
Mica Antantă Şcolară.j altor ţări, nenorocita Ţară ro
mânească, — pradă jafului, — rămăsese vaca de muls a acelora, cari azi acuză că tara noastră n’a avut bărbaţi ca Franţa. E natural deci, că noi, mergeam tot mai ia fund în haosul săpat de incapacitatea şi jefui celor ce şi spuneau conducători ai Ţării Româneşti, aşa că primii zece anii de la război pentru tara noastră trebue priviţi ca o dureroasă şi iungă epocă de decadentă pe toate tărâmurile. In schimb acest interval insemna pentru alte ţări o laborioasă activitate de refacere.
E cu atât mai uşor de înţeles greaua sarcină ce şi-a luat-o a- supra-şi actualul guvern, când venind la putere, avea să vindece nu numai ranele lăsate de război ci şi multele şi grelele complicaţii provocate în conţinu zece ani după aceea, de guvernele cari ks’a perindat la cârma tării. )
Cu toate acestea mai are o- ficiosulvintilist curajul să întrebe! „Cine ne guvernează?“
Faptele dau răspunsul: Ne guvernează acei bărbaţi, cari şi-au luat greaua sarcină să ne scoată din „epoca de decădere, de întârziere a soluţiilor utile şi demne“,a urmărilor dezastruoase provocate de guvernarea acelora cari au împiedicat consolidarea Ţării Româneşti.
unul Român Vfnlilă Brăj ®nu, Prin oficiosul său [varsă otop de irăznete împotriveau-■ ui pentru „Monopoluluiice- Balei )r\ JAscultaţi ritmul lacrimilor vin- iste, pornite din această duete.M goana trenurilor rapide ■ e samsarilor internaţionali guvernului se opresc pe va-
■ de aur ale lanurilor noas- e. pe cari tiranii încovoiaţi■ belşugul de recoltă, "De- M unei bogăţii strălucitoare Bulează în ritmul ^nesfârşit al relor de drum şi nimic nu le '“ne că au intrat în Jara să-
H ică d-1 Vintilă, care n-a■ nimic, iv— decât răul, — ;n*r 1 ţărani, în timpul guver- “j r liberale, plânge azi, vă- I i „strângând încovoiaţi
de recoltă*.•T ra sărăciei* ! ?Hdevărat. Dar pentru c e ?B L ? ® ' — ne 8Pune d-1 *s"te Nice8cu eşit revoltat din
■ ' vintilistă şi trecut ală- de d lGheorghe Brătianu:
că:ifiiJ>tnan neîmpăcat al capila- B Pu*ernice din afară, aşi i d astfel vălul morji peste 9 »e tării — d-1 Vintilă Bră-
Prin răutatea arătată cercurilor I financiare străine — tara a ră
mas fără debuşeuri, în afară. „Petrolul — spune d-1 Micescu — e ca şi lumina. Se aprinde aci, dar luminează o poştă. Care a fost politica petroliferă dusă de d-l Vintilă Brătianu şi |cei din jurul său ? Au naţionalizat subsolul. Bun, dar pentru cine. Pentru nefie? Nici de cum. Doar pentru societăţile, dela care, intimii d-lui Vintilă încasează milioane*.
Auzi, d-le Vintilă, pentru ce trăim în *tara sărăciei* ? De ce atâta revoltă atunci împotriva „samsarilor internaţionali?!“
M. S . R egele a lucrat eri dimineaţă cu d nul Dr. Al. Vaida- Voevod, ministru de interne.
•D-1 prim-ministru Iuliu Ma-
niu. s-a întors Duminecă dimineaţa în Capitală.
_ — tării — d-1 Vintilă Bră ■ a venit cu draconica lege 3 ra din 1924 prin care pro- ■ • ea particulară a fost je
de subsolul ei petrolifer.
Dintre cele 3 state, cari al- | cătuiesc Mica Antantă, singură Cehoslovacia a păstrat ceea-ce e bun în învăţământul secundar din cel austro-german.
In numărul din 5 Mai 1929 din „Prager Presse“, d-1 Rudolf Neuhofer scrie un interesant articol, arătând cele 7 tipuri de şcoli secundare ale republicei respective i
1. Gimnaziul clasic cu 8 clase, latina în toate 8, iar elina în cele 4 clase superioare.
Sunt 19 cehoslovace, 13 germane şi unul unguresc, după limba de propunere.
2. Gimnaziul real cu 8 clase cu latina obligatorie în toate clasele îşi franceza obligatorie în ultimele 4 clase.
In 16 franceza e înlocuită cu engleza. Sunt 93 cehoslovace,25 germane, 1 polonez, 6 ungureşti şi 4 ruseşti.
3. Gimnaziul Real reform. cu 8 clase, cu francefca obligatorie din ci. a II-a în sus şi latina în ultimele 4 clase. In clasele, 7 şi 8 obligatoriu engleza sau italiana ori o limbă slavă.
Sunt 43 cu limba cehoslovacă, 20 germane şi 1 ungurească.
4. Şcoala reală cu 7 clase, franceza din clasa a Il-a în sus, mai mare fond pe matematici şi pe ştiinţele fizico-naturale; 48 cehoslovace şi 19 germane.
5. Sunt 3 gimnazii, reale cu 8 clase, în care clasele superioare au 3 sec{ii, gimnazială, real-gimnazială şi reală, cu limba de propunere: „germana“, tipul Tetschen.
6. Şcolile normale, 45 cehoslovace, 10 germane, 1 polonă,2 ungureşti şi 4 ruseşti, şi aj 7-lea tip de şcoală secundară sunt şcolile speciale spre crearea învăţătorimii pentru gospo- j dărie şi grădina de copii, 16 I cehoslovace şi 6 germane.
Că în decursul anilor s’au făcut şi exoperat schimbări, e cert dar în un mic articol nu pot scrie totul. îmi voiu da însă silinţa a-1 publica în un volum; mai ales că şcoala cehoslovacă secundară e prima în ce priveşte educaţia fizică şi specializarea, care la noi abia se începe la Universitate, şi poate nici acolo.
In timp ce la ei s a deschis uşă şi poartă, studiului limbilor moderne, iar în şcolile cu limba de propunere cehoslovacă deodată cu abecedarul li s a pus elevilor texte ruseşti, poloneze şi serbo-croate, deci un îndemn pentru noi ca sa introducem in
l i la i m sEri dimineaţa Soc. I. T. T. a depns la Banca Naţio
nală 4 milioane dolari şi 100 milioane Lei - adeca 7 3 0 .0 0 0 .0 0 0 Lei în contul Statului.
Această sumă a tost depusă conform convenţie de concesionare a teleioanelor şi va servi statului ca fond de rulment.
de prof. C onst. Budiu.
lecturile orelor de limba română, lecturi din limbile latină, franceză, provensala, castiliană, catalană, portugheză, albaneză, neogrecă, etc., spre a împlânta în sufletul copilului român conştiinţa de rasă cum în Iugoslavia limba rusească e obligatorie.
Să nu se sperie cititorul. E vorbă aici doar de texte, de ore de lectură pentru romanistică, cum în tarile slave se practică pentru slavistică.
Totuşi, or cât de bune sunt şcolile secundare din Cehoslovacia şi oricât de supranaturale sforţări face Iugoslavia spre dezvoltarea învăţământului sej cundar, ce folos vor avea, dacă se vor izola de noi, când e ştiut şi constatat că cu ajutorul moral şi fizic al popoarelor latine disciplinate şi-au putut contura independenţa lor: Cehoslovacia, Polonia şi Iugoslavia.
Noi, Românii, ţmem mult mai mult la aceste popoare slave, decât ele ne preţuiesc pe noi. Ele sunt datoare a ne da o mână de ajutor, ca tinerii noş- trii elevi de clase secundare să le înveţe limbile lor acasă la izvor, prin un fel de schimb reciproc, care exista înainte de războiu între germani şi francezi, între nemţi şi unguri, cum ne-a preconizat înţeleptul şi mult regretatul director al liceului românesc din Braşov, d-1 Virgil Onijiu.
Acest brav şi înjelept român în timp de pace a îngrijit ca tinerii elevi români să înveţe atât de necesara, limba germană, ia izvor, în cadrul familiei germane, ca apoi la Universitate, în Pesta sau Vienasă nufle mai fie greu a interpreta textele.
Şi astăzi cartea germană, cea de studiu, e cea mai profund lucrată, deci să nu ne mirăm, că Cehii au avut ocazie şi s-au folosit de ea, ca apoi în o ţară eliberată să aibă cea mai bună şcoală secundară din Europa,
Nu exagerez şi nici nu apelez pentru un monument în a mintirea aceluia, care cu în{e lepciunea lut, a fost directorul Virgil Onijiu, un premergător al marei adunări dela Alba-Iulie, monument e doar Ardealul eliberat, monument va fi, mica an lantă culturală, şcolară, pe care suntem datori prin schimb de elevi să o facem cât mai curând atât cu Praga, Brno, Bra tisiava şi Coşice, cât şi cu Belgradul, Zagrebul şi Subotiţa.
A învăţa o limbă streină, nu înseamnă a uita pe a ta proprie, şi însumi subsemnatul am învăţat în şcoli streine să deviu un bun român.
Marele savant al României, d-nul profesor Nicolae lorga, a putut obţine o şcoală românească la Roma şi alta Ia Paris, iar anul trecut Veneţienii i-au oferit o casă, numind-o Casa Românească în oraşul lagunelor.
Domnia lui ar putea obţine şi cred că Sârbii îi vor oferi una la Belgrad, spre a fi o şcoală românească, unde azi avem circa
8.000 Români, spre cimentarea frăţiei şi păcii jugoslave-române. Ştiut este doar că d-1 N. Iorga şi d*l Take Ionescu, au fosi cel mai mari sprijinitori ai unei Mari Sârbii, de care eu ca bănăţean vreau să mă bucur, văzând cum mâine, chiar ei Sârbii, vor oferi şcoli primare şi se- dare Românilor din Macedonia, Timoc, Morava şi Torontal, spre cimentarea Micei antante culturale şi şcolare.
Nu e nimic imposibil. Fie sigure atât Iugoslavul cât şi Cehoslovacul că noi Românii ne votn griji, ca acei tineri jugoslavi sau cehoslovaci, cari ar dori să înveţe româneşte la izvor, fă- cându-şi studiile in şcoalele noastre secundare, vor fi plasaţi la cele mai bune şcoli, în cele mal bune familii, in localităţi sănătoase şi pitoreşti. în mediu românesc,
Numai aşa se va putea înfăptui acea Mică antantă culturală între noi Românii, Iugoslavii, Cehii şi Polonii, învăţând unul dela altul curaj, omenie, modul de luptă pegtru un trai mai bun.
Românul va avea a învăfa în Moravia şi Bohemia meserii, lucrul câmpului, silvicultura, grădinăritul (la marele teren de reproducere din Scholschitz în Moravia). Cu un cuvânt deia C eh i: munca, adecă arta de a munci corect, dela Poloni gustul, ambiţia, entuziasmul, iar deia Sârbi perseverenta.
Se vor găsi de aceia, cari îmi vor spune, că noi nu vom putea sa ne ţinem de angajament, cât priveşte reciprocitatea.
Le voi răspunde, că Românul va fi şi el la înălţime. Tinerii noştri, cari vor avea şeansa să fie trimişi în schimb la diferite şcoli secundare din Iugoslavia, Cehoslovacia ori Polonia, vor contribui în prima, spre consolidarea păcii şi împăcarea lor cu vecinul de peste Adria- tică, iar cei trimişi în ultimele două, vor vedea două popoare îmbuibate în o cultură latină, cu o dragoste reală faţă de latinitate şi cu o dragoste imaginară fată de utopia slavismă.
E greu să pătrunzi secreta! zilei de mâine, e însă atât de uşor a face bine şi a înţelege aspiraţiile juste ale altora.
Ceea-ce am urât azi, poate vom iubi mâine, nu trebue să urăşti pe acela pe care ieri i-ai iubit,
Dacă nu po|i altfel, mai bine ocoleşte-l. Concordiae, res — crescunt!
Prim e pentru p ercep to ri. Ministerul de Finanţe, în dorinţa de a răsplăti munca depusă de perceptorii urbani şi rurali, precum şi notarii comunali (notari comunali -din Transilvania), destoinici, cari vor realiza în bune condiţiuni şi la timp încasarea contribu{iunilor directe ce le sunt date înţdebit, a hotărât să le dea prime in port cu încasările ce vor face.
Pagina 2, 8 AZITA TRAHSILTAIfllli
D statuite pentruPentru controlul maşinilor a
gricole şi pentru sfătuirea şi în drumarea [agricultorilor, Minis Ierul agriculture! şt domeniilor, a creiat o stajiune de încercare a maşinilor, care fase parte din Institutul de cercetări agronomice al României.
Rolul staţiuniiStafiunea are de scop ’stu
diul necesităţilor şi posibiliiă filor de întrebuinţare a mijloa celor technice la agricultura română.
Pe baza cercetărilor şi expe rimentărilor ştiinţifice ea va a lege un număr restrâns de tipuri a diferitelor maşini agricole, cari vor fi cele mai bine construite din punctul de vedere technic şi va studia dacă a- ceste tipuri sunt întrebuinfabile în condi|iunile noastre în forma lor aetuelă seu dacă, după împrejurări, ar fi de dorit anumite modificări de construcţie.
Pe baza materialelor strânse în acast fel, staţiunea de încercarea maşinelor va da slaturi utile, atât agricultorilor practici în privinţa cumpărărilor şi modului celui mai raţional de utilizare a maşinelor, cât şi industriei nationale de maşini agricole în chestiuni technice-cons- truciive.
M ijloacelePentru încercări şiintlfice, se
pune la dispoziţie un laborator prevăzut cu tot materialul necesar pentru lucru şi un câmp de experienţe de 10 ha.
Pentru încercări practice se vor alege după cazuri, Întreprinderi agricole corespunzătoare.
dinţată unui specialist în maşini agricole.
El stabileşte programul încercărilor technice, ştiinţifice, iar al celor practice agricole îl stabileşte în colaborare cu o comisiune prevăzută la ari. 5, compusă din specialişti atât în chestiuni technice cât şi in cele agricole.
Com punerea com isiunei
D eclarajiuni pentru încercări,
Corni siunea permanentă pentru stabilirea programelor de încercări practice apricole şi pentru aprecierea maşinelor din punctul de vedere agricol se compune din :
1. Şeful stajiunei de încercarea maşinilor cu asistenţii săi.
2. Profesorul de maşini agricole dela Academia de înalte studii agronomice.
3. Profesorul de ameliora- fiuni funciare dele Academia de t alie studii agronomice.
4. Profesorul de economie rurala dela Academia de înalte studii agronomice.
5. Directorul R. E. A. Z.6. Un agricultor pracric.
Pentru a putea încerca o maşină, interesatul va face către Stajiunea de încercarea maşinilor o declaraţie în scris, cu a- ratarea felului şi numărului maşinilor de încercat, construcţiei lor, punerii în funcţiune, modului de funcţionare şi deservirii lor.
In această declarafiune [staţiunea de încercarea maşinilor va da în scrt3 icdicatiuni precise asupra datei, locului şi preţului încercărilor.
Taxe pentru în cercări.Taxele pentru încercări vor fi
stabilite în fiecare cez şi vor | varia între 5 la sută şi 30 din I preţul de vânzare a maşinelor.
Ca laxă minimală se va percepe 500 lei pentru o maşină şi suma aceasta se va depune la înaintarea declaraţiei pentru încercările oricărei maşini, rămânând a se socoti şi taxa stabilită pentru încercarea maşinii respective.
Transportul maşinilor, materialul de lucru şi personalul pentru deservirea maşinii, sunt în sarcina declarantului.
în cercă ri
C ond ucereaConducerea sta|iunei de în
cercarea maşinelor este fncre*
Stafiunea de încercarea maşinelor oferă posibilitatea atât agricultorilor practici cât şl fabricanţilor şi reprezentanţilor de maşini agricole: 1 ) de a încerca maşinile fie din punctul de vedere al întrebuinţării lor practice, fie ̂ în scopul de a găsi posibilităţi de perfecţionarea construcţiei lor.
2 . Pentru anumite grupuri de maşini stajiunea de încercarea maşinilor, din iniţiativă proprie va organiza încercări comparative; pentru aceste încercări staţiunea d i încercarea maşinilor va elibera şi publica conditiuni speciale.
R esponsabilitatea.Siajiunea de încercarea ma
şinilor nu ia asupra sa nici o răspundere pentru daune cari pot fi cauzate în timpul încer- j cărilor atât maşinilor şi personalului declarantului cât şi terţelor persoane sau bunurilor lor.
R ezultatele în cercărilo r.
a n ula 21 Iunie
Aur în tară Aur în străinătate Devize
Stoc total Monetă divizionară Portofoliu comercial Datoria Stalului Avansuri temporare Tezaurului
soi’ac
5355.968.14/c
667281N ri&! ?A3.797̂ 1
Aur la Moscova (Aur antebelum L S, 12.497 ott B ilele de Bancă în circulaţie ' ’^ -8)Conturi curente şi depozite la vedere: 18323.e ) Ministerul finanţelor 395 * A0 ™b) Serviciile publice, Casa Autonomă 963 R o i« * t ) împrumut 7 la sută 1929 şi vărs. conf.
convenţiei din 10 Noembrie 1928 4.256 4on-in.d) Conturi curente l 58, 1 »e) ASfe exigibilităţi la vedere 214Minist. Finenjelor, ct. efecte şi avan- * 1,321
suri girate de Bancă Raportul intre stocul de aur şi
angajamenteRaportul între stocul iotal şi
angajamenteScont
Tcxa: Dobânda
ŞU
136
f.622.,262,130
36.04#
:af,nl
*1.337.H
10%
După efectuarea încercărilor, în înţelegere cu comisiunea (art. 5), se întocmeşte procesul- verbal de rezultate.
Toate procesele-verbale ale încercărilor comparative vor fi publicate, iar cele a maşinilor izolate, numai cu consimţământul interesatului.
Declarantul este liber a se folosi de rezultatele încercărilor maşinilor proprii pentru reclamă, tipărind în reclamă procesul- verbal al încercărilor in întregime. Pentru a avea un proces- verbal prescurtat, interesatul se
va adresa staţiunii de încercarea maşinilor.
D em onstretiuni reg ion ale .Pentru răspândirea mai rapidă
a maşinilor găsite ca bune, staţiunea de încercarea maşinilor va organiza demonstra|iuni în diferite regiuni ale tării, dând astfel posibilitatea agricultorilor de a cunoaşte a :este maşini. In acest scop staţiunea de încercarea maşinilor va conlucra cu autorităţile şi serviciile regionale şi locale.
Ministerul de agricultură se obligă de a nu cumpăra de cât maşini care au fost aprobate de stajiunea de încercarea maşinilor. ;
Staţiunea de încercarea maşinilor îşi ia esupra sa Instruirea unui număr de stagiari a Academiilor de înalte studii a- gronomice în cunoaşterea şi încercarea maşinilor agricole şi cari vor putea aduce un con-
curs preţios la orga„iIlrM vichlor agricole iuH a*diferite regiuni*ale^ărif“'
Gr*va lucrătorilor tipografi din Braşoi
Ni
ile
. ExPlrŞnd contraclul coj J intre patroni şi lucrătorii | grafi, aceşlh din urmă, fii seamă şi de greutăţile J ale muncii lor, au cerat* salarulu» cu 5%. Patronii * zând a se ajunge Ia un rezoli convenabil şi punând şi Ml condijiuni, lucrătorii au decis! greva. 1
Din a :eâstă cauză, unele J are locale n-au putut apare,
Astăzi la ora 4 p. m. va a, loc tratative de împăcare iall patroni şi lucrători în local Inspect Minist. Muncii.
FOILETONUL „GAZETEI TR A N S ILV A N IE I9.
NOTE ŞI IM PR ESII.
Propaganda culturalăa coru lui „ A so cia ţiu n ii în v ă ţă to r i lo r din jud- B r a ş o v “ .
— 24 Iunie—30 Iunie. —de Radu P rişcu director.
— Urmare. —Suntem în tara cea frumoasă,
cea mândră şi bogată a Banilor, în Oltenia! Ce cald adie vântul din ţinutul Olteniei, al fraţilor olteni, ospitalieri şi ce fiori de înălţare sufletească ne cuprind, la aducerea aminte a atâtor figuri măreţe şi eroice, cari îşi dorm vecinicul somn în lăcaşurile sfinte, ridicate de ele, întru lauda lui Dumnezeu, pentru atâtea izbânzi asupra duşmanilor tarii noastre.
In Oltenia a guvernat ca Ban şi fiul lui Petraşcu cel Bun, viteazul Mihaiu. Ea a dat naştere şi celui mei îndrăzneţ oitean şi unuia din cei mai inimoşi români iubitori ai Jării sale, gor- janului Tudor Vladim rescu, care a ştiut să cureţe plaiurile româneşti, de pacostea grecească. Fiind trădat, a plătit cu viata, încercarea sa de a mântui tara de venetici. Grecii luiYpsilante II măcelăriră. Statuia - iui mult grăitoare este înfiptă în pământul tării sale la Târgu-Ţu, ca o mărturie a jertfire! de sine pentru dragostea de tara şi de neam.
In calea noastră facem un popas la vechea mănăstire şi biserica mănăstirei Cozia, a ju i Mircea cel Mare, în care se efli şi mormântul lui săpat in piatră.
Ne*am înfiorat şi noi, .ca poetul Grigore Alexandrescu, de umbra marelui şi bătrânului Mircea, Domnul atâtor fapte strălucite. închin atu ne-am vitejiei şi gloriei, câştigate de el în atâtea rânduri, prin nemărginita sa iubire de patrie. D ovadă despre aceasta ne dau şi cuvintele lui, pline de maies- toasă demnitate cătră sultan:
„N’evem oşti, dară iubirea d e m oşie e un zid,
Care nu se’nfiorează de-a ta faimă, Beiazid 1*
Tot aici e îngropată şi familia iui Mihaiu Viteazul: Maica Teofana, Doamna Fiorica şi Ni- colae Vodă.
Por nind in drumul nostru mai departe, simţim tot mai puternică căldura soarelui arzător de vară, Timpul e frumos, ceriul e senin, şoseaua plină de nori de praf. Străbatem printre dealuri şi văi încântătoare, printre şe- | suri acoperite de lanuri de grâu, j aurii, fâne|e întinse şi ogoare cultivate cu porumb. Natura se pare că i-a dat Olteniei din toate frumsejiie şi comorile, cu cari a înzestrat Ţara Românească.
Trecem prin staţiunile bal- neere-climaterice: Călimăneşti, Câciulata, Olăneşti, renumite toate pentru apele lor minerale
binefăcătoare celor suferinzi şi folositoare şi celor sănătoşi.
Ajungem la Râmnicui-Vâlcea, oraş aşezat pe un teren mat ridicat, pe malul drept ai Oltului. In el se zăresc turnurile mai multor biserici, dar şi case înegrite de vreme. Observăm dea ul numit „Cetâtuia“, cu uu schit în vârful lui, care servea ca loc de straje şi de apărare în timp de primejdie, mai ales centra Turcilor. Spre Miazănoapte este Episcopia, aşezare veche de prin secolul ai XiV-lea. Spre Miază zi grădina publică, a oraşului.
In Râmnicui-Vâlcea am concertat pentru prima dată în grădina unui restaurant, pe o scenă primitivă. In această grădină sau aşezat vre-o 10 rânduri de scaune. N’au prea fost ocupate. Aşa că pubiic, care a plătit taxă de intrare, cu dorul şt dragostea de a ne asculta cântările — constat cu regret — a fost cam pufiu, deşi prejurile au fost deslul de moderate. Mal mult public a azistat pe la gard, ieră bilete.
Cauza o înţelegem. N’am io3t cunoscuji I E primul turneu al societăţii noastre corale!
Nam descurajat! Nu ne-am pierdut speranţele. Aveam, nădejde, că vom fi ascultaţi cu mai mult interes ia Craiova, în frumoasa şi vestita capitală a Olteniei.
Craiova ! Oraş renumit, prin numeroasele sale Instituţii de cultură, precum rar ki-se gă seşte păreche. Deci a concerta intrun astfel de oraş, însemnează a nutri nădejdi mari, căci intelectualitatea e foarte număroasă. Cinci licee (două de băieţi şi trei de fete), un liceu militar; două gimnazii, o
şcoală comercială superioară, o şccalâ superioară de arte şi meserii. Două şcoli profesionale de fete; trei şcoii de u- cenici. Biserici număroase.
Mai amintind, palatul justiţiei, una dintre cele mai mari şi frumoase construcţii, amenajat după foaie cerinţele moderne,
■ in care se adăposteşte: Iribu- naiul, curtea de apel, parchetul,
1 judecătoriile, curtea cu juri şi 8 baroul; şi netrecând cu vede
rea nici palatul adnvn slratiu, acea minune arhitectonică, în care se adăpostesc toate administraţiile superioire ale judeţului. Aici se tflă Directeratu ; Inspectoratul şcolar secundar şi primar;eRevizoratul etc.
I tă deci nădejdiile noastre justificate pe deplin.
Că a fo9t bine cercetat con- ceriul nostru ? Nu mai încape îndoială! Că oare cântecele noastre ardeleneşti şi modul lor de executare va fi plăcui ? Dovada o avem în aplauzele furtunoase şi repetate, pe cari le-am auzit şi în bis-area cântecelor mai de efect.
Dar totuşi gândindune la a- tâtea instituţii şi atâta funcjlo* narime, poale că nam fi prea pretenţioşi, dacă ne-am exprima ca ar fi putut fi şi mai bine cercetat. Şi astfel puteam avea un rezultat nu numai moral, ci şi material, cu muli mai satisfă- i câtor. J
Nu vreau să trec cu vederea nici cele doua institute de artă grafica şi editură şi anum e: ocrjsui r o m a n e s c .ş i Ramuri, pe ca ., cercelâadu-le, ara E " P fn! format, că sunt înzestrate cu cele mai perfecte maşini mo- derne, cari cosiă milioane de lei. Toate acestea numai pentru ca să satisfacă tuturor cerin-
li
IE
(elor posibile, culturii noâ|j româneşti. La aceste institui sunt aplica|i asemenea o mi (inie de funcţionari, cari —dupi cum spune însuşi d-1 directe al „Scrisului Ronânesc'.-sii •prietinii acţiunilor culturale',
Iată dar ce ne mângăe şl 1 face să ne crească inima « bucurie, întâlnind pretutindeni! numai prieteni, cari sprijinele ori-ce ac(iune de domeniu cir tural.
După ce am vizitai apo* i1 parcul Bibescu, atât de frumos şi vast, al Craiovei, despreMţ se spune, că are o întindă! de 800 Ha. şi în care lacainici şi vizitatori, loc de » creaţie şi distracjic: pădure, destul de estins, pe care p- omul vâsli; o grădină zoolo#» cu diferite vielăji, un poiI rian de toată frumsefee; fa- săritoare ele. efc., ne-am párlat cu bucuria în 8*"e - această mândră cetate, amintiri Istorice.
Cu dorul în suflet, de •̂noaşie tot mai mult P® am trecut Oltul şi ne’
f t p “ ? . ! Í “ d2 Í Í »judeţului Argeş,1 drept al râu " J »pe târmul — s , aer
cu regiunea lor bog"a ţieşiV-U i c y i U i i c u .
furi, plantate cu vi|â "8|eSiuri, piamtue .cu livezi de po.nl Vpruni).
Corul nostru, aproducă şi să se iat0. «' şi îa Muntenia, încep“:ezat i» cest oraş frumos, 9 ja y poalele mun|iior pan L ajc| propterea căruia, pe v fir stânci uriaşe, de.aSgPau5lie i Argeş, stă singuraticei v yjji dărăpănată „Cetatea Tepeş*.
(Va urma).
GAziTA TRABlILVABlSj Pagina S,
, Iţii de acum un sfert
aS°v’ « __ împrăştiaţi în „ tării Pentru a-şi ■ im e a sociala, s’au
multă duioşe Dum,- B lu n ie a. c. ^^ 0legi au rames m
dintre aceştie s’au !ta la întâlnirea col t §i anume: Dr.
fns lier la legat a de 'aticar, maior Aug
■p. Debu preot-depu- I Ludu preot, Cornel | jreot, Dr. I. Negrea Rom. Maxim consmer îl] municipiului B aşov, .t0 consilier arhiepis- M N. Popea inspector luncii, Dr. T . Pooa ad- “ Al. Vasu advocat,
au participat la Sei- din B serica istorică
|e, unde pe lângă Iii au celefcrat şi ore-
iar păr* I- Ludu a şătcarea predică o- educând prinos de i foştilor profesori, putini au mai rămas prezenta elevilor şi Liceului s ’a celebrat asul pentru distinsul On tiu şi pentru cei- >ri răposaţi, precum îefăcătorii Mesei Stu- ;olegii răposaţi, ică, înşiruiţi în fru- u împreună cu ek- sorii, în frunte cu dra- lui, întreg publicul it spre Liceu, unde ti vă împodobită cu marilor binefăcători încheierea festivă a
ar. Actualul director jiu apoteozând mun-
ele»una Borşa.irs 128 case . Focul ato eşte unei negii* ^R aportu l poliţiei Sigl ei. R elaţiile misterului de interne.“M s 4 Iulie dimineaţa cnil m mare incendiu în
, B Blirşa din Maramureş.1 iporj >1 poliţiei din Sighet: “̂ ■ o are a vă raporta ca
iunal Borşa a isbucnit un u în ziua de 4 Iulie a.
j P ijîştere din casa d lui °m<p Msximilian mal acestui incendiu au ° CfiN în afară de graj-3 U î.Pref| ci al judeţului, d-nul
el legluaei de jan* ul procuror şi şeful
sau transportat la faţa unde s-au înapoiat ora 1 noaptea.
. _ fost localizat corn* M n cercetarea făcută pSRcul s ar datori unui
ii
d lei dant e* pri« lac ule ici ec im
ca a dat părinteşti sfaturi elevilor şi a bineventat pe elevii de acum 25 an:, a căror situaţie socială es!e grăitoare dovadă de felul cum îşi împlinea misiunea de altar cultural-natio- nal G mnaziul din Braşov. In numele acestora a răspuns consilierul Dr. 1. Broşu, evocând cu multă poezie amintirile vieţii petrecute între zidurile renumi* tei »Alma Mater“.
Director Dr. Mpşoiu a cetit apoi clesificaţiunile, premiind pe elevii d stinşi. Protopopul-sena- tor Dr. 1 Blega în calitate de preş. a! Eforiei şcolare a mulţumit călduros atât Directorului cât şi corpului profesoral pen- tiu frumosul rezultat, dovadă că Liceul de azi stă mândru şi sigur la acelaş nivel ca Gimnaziul de eri.
Jubilanţii au luat apoi masă comună în frunte cu fostul lor profesor Dr. I. Blaga şi cu actualul director Dr. Moşoiu. Au toastat la masă S. Sa dr. I. B!a- ga pdhtru foştii săi elevi, iar S. Sa V. Nistor, dr. T . Popa şi I. Ludu pentru profesorii lor. După m sa stăpânită de colegială voioşie, s’a pus temelie unui fond al Mesei studenţilor şi — apoi cu totii — împreună cu soţiile coleg lor Popa şi Ludu— au făcut o vizită colegului preot dr. P. Debu, ţinând să-l felicite pentru ziua onomast’că. La Sf. Sa au proiectat apoi ca peste 5 ani să se ţină o nouă contenire colegială, la care să poată participa şi cei cari de estădată au fost împiedecaţi să participe.
Să ne ajute bunul D-zeu să ne revedem peste 5 ani.
U n c o l e g •
incendiu
deulie
a
de
it.
^ ® ministerului interne.
siell de interne comu*rarele:
i e 4 Iuiie ia ora 10 ^ _ i a comuna Borşa
i 10 s-a declarat un inii w l î.?.uinta druluî Solo* eî liuî|!l laD' din neglijentă, " 2 r lv.orizat de «n vânt
J ' ? ic Şi casele fiind Si J î,1“ ien»n şi acoper i Wa, s a întins la 128 ii' 3 îa orele 18 când rsnK localizare datoriteTău]«uI sătenilor __ .üiui. T ns la stingerea
din loca* in*
a ],ö,i!orttäti!or adminis* Cä aces{ de*
i|6j 1 atore§te numai ne- drill cP, Cum a declarat ce ji, ° '0[non Maximilian. k (e e versiuni sunt lip
Comitetul Şcolar al Şcoalei pri* mare de Stat No. 1 »Andrei
Mureşanu* Braşov.
LiciiaţiuneSe aduce Ia cunoştinţă gene
rală, că în ziua de 18 Iulie a. c., ora 11 a. m-, se va ţine li citaţie publică, cu oferte închise Ia cancelaria şcoalei primare de stat No. 1 din Str. Pantofa* rilor No. 3 din Braşov, pentru darea în lucrare a înlocuirei duşumelelor vechi din patru să i de cursuri şi din cancelarie, dela sus num ta şcoală, cu du* şumele noi, ori cu parchet, con* form devizului.
Ofertanţii pot consulta Mer- curea şi Vinerea până la data j Eoraâsla, SorpDi DOftiieilOf îlifeâ licitaţie , între orele 10—12 a. m. devizul, la Cancelaria şcoalei.
Odată cu oferta, se va de pune o garanţie de 5% din valoarea ofertetă.
Adjudecarea definitivă rămâ ne după aprobarea licitaţiei de către organele în drept.
Preşedinte t(ss) Col. /. R ă m n i c e a n u .
Director:(ss) G h . D. lo n es C a .
537 2 - 2
LicitaţiuneIn localul Cassei Generală de
Economi din Sibiu, Sucursala Braşov (Fostă Banca Ţării Bâr* sei) în Strada Porii Nr. 26, Par* ter în localul Băncii, în ziua de 12 Iulie 1930 la orele 3 d. m., cu intervenţia subsemnatului notar public, ss vor vinde prin licitaţie publică, diferite efecte, obiecte preţioase, giuvaere etc.
Braşov la 21 Iunie 1930.D r, G u i d o d e B a u s z n e r n ,
459 2 - 2
liâlslRl BlflfUV
No. 4164— 1930
Noui trenuriîn tre B u cu reşti ş i B raşov .
Spre a satisface marele număr de călători, în zilele de Sâmbătă şi Duminecă dela Bu cure şti, pentru staţiile climateri ce depe valea Prahove', până la Braşov şi înapoi, Direcţia ge nerală c. f- r. a dispus să se pună în circulaţie noui trenuri cu începere de Sâmbătă 5 Iu lie.
Intre Bu cureşti-P red eal.Se va forma o nouă pereche
de trenuri: tr. 373 va pleca în fiecare Sâmbătă din gara de Nord la ora 13 50 d. a, şi va sosi în Predeal la ora 19 seara.
La înepoere va pleca Luni din Predeal tr. 374 la ora 5,45 dim. şi va sosi în Bucureşti la ora 9.35 d m.
Intre Bu cureşti-Braşov.Se va forma o altă nereche
de trenuri: tr. 371 va pleca din Bucureşti în fiecare Duminecă la ora 5,40 dim. şi va sosi în Braşov la ora 11,13 dim.
La înapoere trenul 372 va pleca dm Braşov la ora 19,50 seera şi va sosi in Bucureşti la ora 0,30 noaptea.
Aceste trenuri vor avea va goane de toete clasele şi nu se vor considera ca trenuri de plă» cere, ci ca trenuri personale, de oarece reducerea ce se a- corda în trecut pentru sleţiu* mie climaterice de pe valea Prahovei numai ia trenurile de plăcere, astăzi se acordă la toate trenurile.
Aceste noui k t nuri se vor îndruma, dacă va fi nevoe şi cu ocazia sărbătorilor legale şi în ajunul lor.
PtâlicaţinnePentru darea în antrepriză a
lucrărilor de reparaturi şi renovări (zidărie, instalaţii de bă:, calorifer, lumină electrică, zugrăvit şi vopsii) la Băile Eforiei şcolare, Braşov, Str* Prundului Nr. 4, se publică licitatiune cu oferte închise.
Terminul ultim pentru prezentarea ofertelor: ziua de 19 Iulie a. c. ora 5 p. m.
Cond tiunile şi informaliuni se pot vedea şi lua în biroul Eforiei şcolare (Liceul Andrei Şa- guna) precum şi la d-1 inginer C. Sassu, încredinţat cu conducerea lucrărilor.
Braşov, în 3 Iulie 1930.E fo r i a ş c o a le lo r c e n t r a l e
o r i . r o m , B r a ş o v .532 3 - 3
De închiriatdela 1 Iulie 1930
(15 m. lung, parchetat etc.) din Piaţa Libertăţii No. 30.
Informaţiuni la proprietari.
(TELEFON 143).428 6 - 0
De vâozare o moară nouă cu piatră fran*
ţuzească în bună stare. Infor* maţiuni la Lucaci Gh. comuna Batiu jud. Braşov. 542 1—2
A T L A SAgenţie Internaţională de Tourism Budapesta VIII Jó ' zsef körút 46 II. 7 Telefon
335—64Cereţi prospectul „Atlas“ Agenţie internaţională de turism Budapesta VIII József körút 46. II 7. Tel. 335—64, care conţine toate staţiu-
j nile balneare şi climaterice, cele mai renumite din Europa. Preţul pensiunii 5 —6 franci în fiecare z i : Zeii am See, Semering, Zitzbiichel, pe lacul Worth, Ossiach, Tra- un, Attersee; Abbazia, Ve- nise-Lido, Rimini şi la Riviera Italiană şi Franceză, Paris, Biarritz, Grenoble, Chamonix, Trouville (Deau- ville), Londra, în urmare 6 —8 fr. iar la Budapesta cu 3— 5 ir. la zi (80—85 pe tot timpul anului). Pentru elevi reducere de 10— 1 5 # . Reducere de voiaj la reîntoarcere de 33—5 0 # . 408 3—15
Pubîicaţiune de licitaţiaSubsemnatul Portărel prin
aceasta publică că în baza de- ciziuniii No. G. 7596— 1930 a judecătoriei de ocol Braşov în favorul reclamantului Neculae Sofronîe şi alţi repr. prin advo* catul Dr. E K ss din Braşov pentru încasarea creanţei de 3200 Lei şi acc. se fixează ter men de licitaţie pe ziua de 14 Iulie 1930, orele 11 a. m., la fata locului în Braşov Str. Sft. Nicolae No. 9 C., unde se vor vinde prin licitatiune publică ju diciară mc bile de casă şi cal în valoare de 6200 lei.
In caz de re voie şi sub pre* tul de estimare.
Braşov, la 21 Iunie 1930.F . C r iş a n ,
543 1— 1 portărel.
Ct^pul Portăreilor Mbtmilitlal ______ Braşaf.__________
No. 4165-1930.
Piibficaţiune de licitaţieSubsemnatul portărel prin
aceasta publică că în baza deci- siunei No. G. 4372— 1930 a judecătoriei de ocol Braşov, în favorul reclamantului Jancso Lajos reor. prin advocatul dr. Eugen K ss pentru încasarea creanţei de 20,000 Lei şi acc. se fixează termen de licitaţie pe ziua ce 14 Iulie 1930, orele 3 p. m, la fata locului în Braşov Str. Vânători de Munte No. 58 unde se vor vinde prin licitaţi* une publică judiciară aranjament de prăvălie, cantor, deci* mal, mobile de casă etc. în vale ars de 18830 Lei.
In caz de nevoie şi sub pre tul de estimare.
Braşov, la 21 Iunie 1930.544 1— 1 F . C r iş a n ,
portărel
Primăria Mnalclplnlnl B rifO f.— _____ _______-
ad. No. 15711— 1930.
A V I ZAducem Ia cunoştinţa d lor
membrii ai Consiliului munici- piului Braşov, cum şi a celor pe cari ii interesează, — că din cauze neprevăzute şedinţa Con- silfului municipal convocată pe 5 Iulie orele 15 nu se poate finea şi se a m â n ă p e z i u a d e J o i 1 0 Iu lie a . C., când se va ţinea cu aceeaş ordine de zi î
Fiind la ordinea de zi şi deliberarea şi votarea bugetului municipiului pe anul în curs, care chestiune nu mai îngădue amânare, d nii consilieri sunt rugaţi o lua această nouă convocare la cunoştinţă şi a participa în număr complect la şedinţa care neapărat se va ţi* neaja 10 Iulie a. c.
Prim ar: Secretar generaliC u t e a n u . S o c a c i u .541 1— 1
Primăria Bfnnlclplnlnl Braşoi.No. 16670-1930.
Pubiicaţiune de licitaţieSe aduce la cunoştinţă pu
blic», că în ziua de 21 Iulie 1930 Ia ora 9—11 a. m. se va ţine la secţia economica a Primăriei Municipiului Braşov, Str. Argintarilor No. 5, etajul II, uşa No. 3, o licitaţie publică cu o* Ierte scrise închise, timbrate şi sigilate, pentru închirierea localului de prăvălie din casa co* munală Str. Hirscher No. 1, în care a fost chiriaş I. G. Eremie şi în ultimul timp Florea Rusu pe timp de 6 ani.
Licitaţia se fine în baza Ari. 8 8 -1 1 0 a legii contabilităţii publice.
Chiria anuală se va plăti în patru rate egale trimestrial anterior.
Condiţiunile de licitaţie se pot vedea la secţia economică a Municipiului Braşov, între orele de serviciu.
Dr. C. N. ILIESCUspecializat în ţară şi
streinătate
R A Z E X(R o n tg e n )
Diatherm ie, Ultraviolete, C urenţi electrici. C o n s u lt 3 —6
Strad a Porţii No. 9.
nIIII*IIIIII
Braşov, la 5 Primar:
G h . C u t e a n u .
Iulie 1930. Secret, generált
E . S o c a c i u .
PibllcaţliitBiserica ort, rom. din Bod, dă
în lucrare zidul din faţa 'biseri* cei şi trotoarul spre intrarea în biserică. Doritorii a lua în întreprindere această lucrare s8*şî înainteze ofertele închise şi sigilate, la epitropul prim Dumitru Mereţ în Bod, unde se pot vedea în fiecare zi până la 20 Iulie a. c. planul, devizul şi con- di|iunile. Ofertele se vor deschide în ziua de 20 Iulie a. c . ora 2 după prânz, timpul fixai pentru înaintarea ofertelor. Ofertele au să conţină şi un vadiu de 6% în numerar sau efecte garantate de stat asupra preţu* lui stabilit în deviz cu suma 85.090 lei 10 bani.
Consiliul parochial îşi rezervă dreptul a încredinţa această lucrare aceluia dintre ofertanţi, In care va avea deplină încredere.
Bod, în 8 Iulie 1930.O ficiu l p a r o c h ia l o rt . ro m -
547 1 —1
H A LO li H A L O
In Strada Principele Carol No- 10 s a deschis o Bodegă şi Plăcintărie având grătar special la ori ce oră, fripturi, m ittti, pescărie şi un bufet bine asortat. Pivniţă cu v inuri alese de Dealul mare, Drăgăşani, Târnava şi Maghe- ran. Servindu*se acasă şi deferite Bodegi cu preţul de 28—30 lei Kilo. Ţuică de Vălenii de Munte, Drojdie şi tescovină de Buzău. Pentru convingere vă rugăm a v i
zita localul.C * P r e d e l i a n u ş i C . M . J u n c u »
Piftaa 4[ 6 A Z BT A TRARSILVASÍB
D. N. Titulescu— Uniunea trebue să aibă un caracter
economie. —D. N, Tituîescu, ministrul Ro
mâniei la Londra, a făcut egen* fiei telegrafice »Ceps" următoarele declareţiuni asupra proec tului Briand de federalizare europeană :
După cum a recunoscut în sugi Bi Sandi primul pas spre unirea Statelor europene, trebuie făcut pe terenul economic. Aceasta este cea mai presantă lăture a chestiunii gi fără îndoială va fi rezolvată cea din» tâi dintre toate, chiar dacă este numai un pas în calea spre ceva mult mai mare gi mai am piu. Fiecare parte de realizare formează o mentalitate cu to» tul nouă. Consecinţa este că oamenii se învaiă a privi ideia pe care până acum au condam» nat'o ca irealizabilă. Tocmai pe acest teren este necesar a se lua în consideraţie toate chestiunile cari condiţionează rc-a Uzarea ideei în domeniul ma» terial. Nu există idei cari sâ nu poată fi realizate, când nu se bazează pe iluzii gi nu sunt rău înţelese- Deaceea simt că Idealul Iui Briand de federali» zare e greu de realizat. Cu toate astea sunt convins că legătura
pe care vrea s’o făurească în tre diferitele ţâri ale vechiului continent, nu este o utopie, cum cred unii,
De oarece Uniunea care e propusă, trebue să aibă mai întâi un caracter economi:, tre bue să precizăm în piimul rând cari sunt chestiuni e economice j comune ale naţiunilor interesate gi să studiem şi chestiunile raţionalizării producţiei, unifica rea valutei, chestiunea unor tra» tate comerciale avantajoase. Când aceste chestiuni vor fi rezolvate, seva puiea lucra mei departe ia real zarea planului Briand.
E necesar a se accentua următoarea lăture a problemei- Aceas'ă concepţie a Statelor Unite europene nu trebue niciodată interpretată ca o expre» sje a împotrivirii fată de Ame rica sau Marea Britanie. Evo r ba n»mai de a se crea o uni» une solidară între statele euro pene, destinată sâ garanteze pacea politică gi economică. Ca atare are o însemnătate mondială gi nu poate fi îndreptate împotriva nimănui".
0 demnă serbare
In cuvântarea propriu zisa d- director tratând în cuvinte alese şi pline de înţeles despre im* portanta şcolii ca insirument de înfra|ire a popoarelor şi de realizare a păcii universale, arată care este rostul special el Şcolii co merciale române din Salonic, în această privinţă, conchizând că prin felul cum este organizată ea constitue ozală in plus în lan|ul prieteniei ce leagă România de Grecia, Jcărora în partea finală a cuvântării le face calde urări de prosperitafe,
Apoi d l primar al oraşului Salonic N. Mano, o distinsă personalitate a Greciei, în cuvinte calde şi bine şim|ite, răspunde cuvântării d-lui director, dând expresie atât mulţumirii sale personale cât şi municipiului, de frumoasele idei propovăduite în şcoala^românească, de măreţia serbării şi a proga- mului frumos alcătuit făcând şi din parte-i urări de cea mai caldă înfrăţire a Greciei cu România.
Timp de două ore apoi a urmat desfăşurarea bogatului şi selectului program, alcătuit din arii na|ionale şi clasice executate de corul şi famfara şcolii, conduse cu mult simf de d l M. Bârcă, care a dovedit cu prisosinţă superioritatea sa fată de toii predecesorii săi la catedra de muzica vocală şi instrumentală a şcolii. Elevii au declamat apoi diferite poezii în 1. română literară, în dialectul aromânesc
şi în diferite limbi străine: greacă franceză, italiană şi germană.
O vie emoţie estetică şi o pl&cută surpriză au provocat în asistentă dansurile naţionale executate cu elegantă şi gratie ca şi cu vioiciunea mişcărilor de elevele şcolii sub conducerea d-lui Gh. Ardelea.
O expoziţie bine organizată cu desemnuri, hărţi geografice
şi diferite cusături naţionale or* genizaiă de d-nii M. Nero, I. Beloiu şi d-ra Argtntaru, au complectat frumosul cadru al serbării.
Cu ocezîa distribuirii premiilor d-l director Dr. C. P. Se- celee, luând din nou cuvântul, în cuvinte mişcăloare adresează absolvenţi Ier anului IV de comerţ, sfaturile necesare şi cuvântul de despărţire, mulţumind înacelaş timp şi selectului public pentru participarea in .număr atât de mare la această serbare.
întreaga asistentă a plecat foarte mulţumită, ducând cu sine impresiile cele mai plăcute produse de această prea frumoasă serbare şcolară demn organizată şi bine reuşită, care a afirmat încă odată in ochii străinilor prestigiul cultural al Ţârii noastre in general şi al Şcolii sup. de comerţ a României din Salonic în special.*
S e r b a r e a ş c o la r ă de fine de an a ş c o a le i co m e rc ia io sup . a R om âniei din S a lo n ic .
Credincioşi unei sfinte fra- dlfii şi anul acesta şcoala comercială sup. a României din Salonic, a ţinui ;să fie la înălţime şi să-şi justifice cu .'prisosinţă reputaţia excelentă ce şi a creiat în ultimul timp, organizând cu ^deosebită pricepere serbarea de fine .de an, mult aşteptată de io}i aceia cari cunosc deja roadele ce a dat până acum cu sârguinjă demnă de imitat şi de admirat. In atari condijiunl această înaltă instituţie culturală românească formează unul din puternicile bastioane ale tinerii şi viguroasei culturi originale jom âneşti în Peninsula Balcanică.
Festivitatea a avut loc în ziua de 22 Iunie în curtea şcolii frumos împodobită cu (ghirlande tricolore româneşti şi bicolore greceşti, cu porlrele M. S. Regelui Car ol II., Familiei Regate române şi a personalităţilor proeminente ale Greciei, în prezenta unei asistente foarte selectă şi numeroasă aiât românească cât şi străină. Din ofi- cialitaji remarcăm în afară de consulul Româiei pe al Albaniei, j vice consulii Franţei, Italiei şi Iugoslaviei, pe primarul oraşului .Salonic, pe reprezentanţii principalelor jurnale greceşti şi franceze din localitate,
Serbarea a începui precis la or®J® £ d. a,, cu intonarea Imnului Regal român şi cel naţional grec, executate de corul Şi faniara şcolii conduse cu multa măestrie de cunoscutul compozitor basarabean d-l Mi- hali Bârcă, profesor al acestei şcoli, după, cari d-l director Dr.
P. Secelea, într’o înălţătoare cuvântare amintind de tericitul eveniment al înscăunării pe ironul României al M. S. Regelui Carol II, îi aduce din par- tea şcolii omagiale închinări.
Maialii! din Poiană.La maialul organizat de so
cietatea »junii Bătrâni", au binevoit sâ ilustreze cu prezenta, frumoasa petrecere tradiţională, D nil miniştrii, Mihai Popovici şi Vaida Voevod. In splendida câmpie ̂din Poiană, serbarea s ’a desfăşurat .în toată măreţia. Cu bubuituri de dinamită, cu chiote şi urale, salutau braşovenii din Scheiu pe iluştrii oas peji. S ’a petrecut admirabil. Mu zică Bat. II. V. M. a executat în tot timpul, cântece şi hore naţionale. To|i cei ce au luat parte au rămas^ mulţumiţi, coborând spre seară cu sufletul înviorat,
Pentru dejun, d-l E. Socaciu, secretar general ai Primăriei şi preş. »Junilor Bătrâni" a oferit o masă în cinstea oaspeţilor. Au participat mai multe personalităţi marcante din oraşul nostru,
Părintele Furnică şi d l Aurel Orghidan, industriaş au toastat în sănătatea D lor miniştrii, Le-a răspuns d-l Mihai Popovici, |
Seara, D nii miniştri, au plecat la Bucureşti.
Pentru patroniide auto-taxi
N’am fi voit să Ie atragem a- tenjia. Dar fiind că unii depăşesc şi buna cuviinţă şi datoria de a respecta unele considerente, suntem siliţi s’o facem.
Căci nu înţelegem ca cineva, fiind proprietar de auto-taxi să-şi asume dreptul de ameninja şi a sili pe poliţişti să plătească, mai ales când ştiut este că au dreptul să călătorească gratuit ei fiind permanent, în interes de serviciu. Cu toate acestea, unii uită, sau intenţionat desconsideră acest drept.
Aşa spre pildă, cum face unul al cărui nume nu-1 mai spunem. Şi ori cât s’o supăra, nu poate desminti faptele. Fiindcă sunt fapte petrecute şi întâmplate nu mai demult, decât Sâmbătă 5 Iulie a. c.
Mai multă atenţie, bună cuviinţă, atitudine civilizată şi u- manitate. Cazurile, cari din nefericire nu sunt tocmai izolate, să servească tuturor, ca îndreptare, cât mai neîntârziată.
Atât.
Hr
B erna, 7. (Rador). — O furtună extrem de violentă bântuie în Elveţia occidentală şi centrală.
Râurile s’au revărsat, împiedecând circulaţia pe şosele şi întrerupând numeroase linii de cale ferată.
Ploi torenţiale însoţite de grindină au provocat stricăciuni importante culturilor şi viilor.
Mari pagube la Lyon.P aris, 7. (Rador). — In re
giunea Lyon o furtună foarte puternici a făcut pagube extraordinare. La Lyon aerodromul civil a fost devastat. Hangarul
Principat » i
le'l!”, í e -" » '.îş ifir
lce sunt mea
a 8uferît at eaţt}|° pun în n avar>i J tlona. nepuN$ Í;
Opt morii î„ Madrid, 7 ^mineată s* ’
diverse regw? tolt1 u"t violent“ ?le ^
torenţiale si Âa
considerabile" ' Pa
INFORMAŢI^M uncitori agricoli-d ispo-
nibili. Ministerul de interne a- duce la cunoştinţă, că în judeţele Suceava, Maramureş, RS-
j dău|i, R.-Sâraf, Storojinej şi Bi- * hor, se află muncitori agricoli
disponibili unde Prefecturile de judeţe au nevoie de asemenea bra(e urmează să se „adreseze pentru facerea angajamentelor necesare.
Portretu l M. S. R egelui. Mareşalul Curtel regale a făcut cunoscut tuturor ministerelor că dorinfa M. S. Regelui este ca autorităţile jsă nu cumpere portretul său. Acest portret se va lucra în atelierele unuia din ministere şi se va distribui oficial.
Incăerări v,«i alb i şi negri, st ^ 1 New-Yoik: Intr*o m din provincia Alaba
sul unei certe I n ? '1albi şi negri, s’a ejW căerare, m cursul a fost ucis cu focuri A
l t \ r i ,ne9ri’ car< 1?eră la ciocnire, s’au in casa altui negru, „CaSiii 8 j0sI îmPres®mulţimea de albi. Uqk un alb au murit, dar 'ii din urmă casa a fost \ asalt şi incendiată. Si s’a găsit cadavrul carbm unui negru. Alt negru,. viajă, a fost luat de J spânzurat.
Ciocnirile in diferite ale oraşului au durii noaptea târziu.
Ţările unde sunt m ai m ulţi bărbaţi d ecât fem ei. De curând vapoarele italiene au transportat în America de Sud câteva mii de fete din Grecia, cari au plecat spre a se căsătorii cu connetionalii lor de a- colo. In legătură cu aceasta ziarele italiene au propus ca să se organizeze o asemenea acţiune şi în Italia, unde se află un foarte mare număr de femei cari doresc să se căsătorească, impruaenieior ia anerne Ziarele au amintit că în multe j sportive. Douăsprezece pi ţări se afli mai mui|i bărbaţi I au murii în accidente pr decât femei. Iu România numă- * * rut bărbaţilor întrece cu 100.000 pe cel al femeilor, în Bulgaria cu 14.000, Luxemburg 6.000, ele.In America de Nord surplusul de bărbaţi este de 2.000.000.Deasemeoea şi in (ările din America de Sud, Brazilia, Argentina, Uruguay, numărul bărbaţilor întrece cu mult pe cel ai femeilor.
Victimele serbărilor Statele-linite. Vineri cil jul aniversării »Zilei is deniei" s’au înregistraţi prinsul Statelor-Unite 13 mortale datorite accidentelor de ausoa imprudentelor la diferitei
D'|i i|i iH i|> i|> i|i .|i i|. i|, i). ,|, ,|, ,j, ,|, ,|| ,|, ,|,q
" PENTRU COPII 1-ş- Un Costum »Leicester* 1 J
Depozitul fabricei: Strada P ord i 61 4
î 323 1 - 0•ii _i0 1M"|i >l> «l» iH> ■!> i|i ih i|i i|i •=• $ >|, i|, >|> i(i i|,ă
SIPBORAFJA A, SSU&SŞIANU i BIUMBSGB A QQMP. BRAŞOV.
fle închiriat z xru atelier. Informaliuni la ziar.345 1—3
N ecrolog. Cu regret am a- flat astăzi moartea neaşteptată a vrednicului fruntaş din Cristian, G heorghe Mihui, epitropui bisericii noastre şi preşedintele organizaţiei locale a partidului national-ţărănesc. Cu răposatul pierdem pe unul din plugarii de frunte, care prin vrednicia lui şi-a câştigat stima tuturor, celor cari l*au cunoscut.
Odihnească in p a ce !•Două vapoare s e c io c n e s c
>n Adriatica. Ia noaptea de j Sâmbătă spre Duminecă, pe li
toralul iugoslav al Mării Adria- Uce, între porturile Zara şi Spălă to, vaporul italian .Francesco Morosini* s’a ciocnit .cu vaporul iugoslav »Karageorgevici*.
Vaporul iugoslav avariindu-se, cei patru sute de pasageri ai săi au fost transportaţi de vaporul italian la [Zara. Intre ‘ ei se aflau 5 morţi şi 17 : răniţi, cari au fost imediat transportat! Ja un spital unde au fost vizitaţi de autorităţile italiene. Vaporul »Karageorgevici* nu estein pericol de a scufunda.
•Bilete de că lă to rie pentru
toate târgurile de mostre, cu pre» furi reduse. Informatiuni la bi. io u ld e circulaţie ARONSOHN.
tedflsstas «eapoasablii
de focurile de artificii.tA jutor pentru
din Borşa. Guvernul «( cinat pe d-l director niiifl Dr. Valeriu Moldovanu al partă primele ajutoare sil {llor din Borşa. J
D 1 director ministerial̂ Moldovanu va pleca la
Furt. Goos Ioan, dom în slr. Mlhail Weiss Ni-făcut reclamajle la c®de serviciu pe Chesturi, la ora 17, pe când se Oficiul P. T. T. m fata “ şeu, i s-a furat p o r j suma de 8000 lei- ,,politia Circumscripţieifacă cercetări. t
O biect găsit. In JJJ Iulie s. c. la ora 24“ Cozma dela Co«*W boi al Corpului v f găsit pe slr. Princip® brăţară de aur 1 0 ^ tul se săseşte I a , tură spre păstrnre, P va prezenta păgub«“1’
Tăiat de tren- W ţ Jandarmi Braşo , e],tlln|eaz8, că t.»"1■ %,, 26, lângă p o i“l pierea comunei ̂iat pe iinărul S 1 comuna LeiiZ/ I mare. «
Cursul d e d ^în şcoala de dain ^ cvădi sa t1«® 18 rea Prl11 a .Astrei Onţra1 ^cinematografului^,j »fac în fiecare j;
0,elen a « » * B*