IDENTIFICAREA I IMPLEMENTAREA SOLU IILOR Ș Ț · Antibiotice pentru pneumonii; ... Infecia esuturilor profunde i a rănii chirurgice sunt o preocupare importantă în ările în

PRIMUMNON NOCERE

SIGURAN A PACIENTULUIȚSPM_05INTRODUCERE ÎN SIGURAN A PACIENTULUI Ț

Modulul 5 – IDENTIFICAREA I IMPLEMENTAREA SOLU IILORȘ Ț

IDENTIFICAREA I IMPLEMENTAREA SOLU IILORȘ Ț

Obiective# Cum să utilizăm metodele de investigare pentru a identifica solu iile efective. Aceasta țimplică să ajungem la proiectele de investigare pentru a proba aceste solu ii;ț# Cum să implementăm solu iile identificate.ț

Indice1. Introducere;2. Identificarea i probarea solu iilor;ș ț $ Studiile clinice pentru îmbunătă irea siguran ei pacientului.ț ț3. Discu ii i concluzii.ț ș

Cursul ,,Siguran a pacientului” de pe site-ul ORGANIZA IEI MONDIALE A SĂNĂTĂ IIț Ț Ț

PRIMUMNON NOCERE



1. IntroducereCâteva probleme referitoare la tema 11. Interven iile în siguran a pacientului pot fi dirijate către:ț ța. Lucrătorii din sănătate;b. Pacien i;țc. Servicii spitalice ti;șd. Toate cele anterioare.2. Care din următoarele răspunsuri este fals pentru studiile clinice?a. Furnizează o puternică eviden ă pentru eficacitatea interven iilor;ț țb. Întotdeauna se centrează pe variabilele rezultatelor clinice;c. Pot controla distorsiuni/variabile ale factorilor de confuzie nemăsurabile;d. Nu întotdeauna sunt acceptabile pentru medici.Câteva probleme referitoare la tema 23. Care din următoarele nu este un proiect de studiu clinic?a. Studiu clinic randomizat dublu orb;b. Studii transversale directe (de prevalen ă);țc. Experimentul clinic aleatoriu grupal;d. Studiu clinic deschis, randomizat.4. Care dintre următoarele interven ii privind siguran a pacientului ar putea fi analizată ț țutilizând un studiu clinic?a. Un nou regim antibiotic pentru reducerea infec iei rănii chirurgice;țb. O interven ie pentru antrenarea echipei;țc. O listă de verificare pentru prevenirea bacterimiei asociate unui cateter;d. Toate cele anterioare.Câteva probleme referitoare la temă, în general5. Este mai u oară implementarea unei interven ii de siguran ă, dacă Dvs:ș ț ța. Ave i lideri sanitari care sus in interven ia;ț ț țb. Explica i că interven ia are un cost scăzut;ț țc. Educa i lucrătorii din sănătate prin intermediul interven iei;ț țd. A i C.ș


PRIMUMNON NOCERE



1. IDENTIFICAREA I PROBAREA SOLU IILORȘ ȚIDENTIFICAREA SOLU IILORȚ

Solu ie încă neidentificatăț Pre – Post; Studiu randomizat, dublu orb, controlat; Randomizare grupală.

Solu ia identificatăț Îmbunătă irea confiabilită ii practicilor efective.ț ț

Îmbunătă irea confiabilită ii practicilor efectiveț țAspirina pentru pacien i după un infarct miocardic;țAntibiotice pentru pneumonii;Spălarea mâinilor.

Focusul interven ieiț Pacientul; Lucrătorii din sănătate; Locul de muncă; Sistemul.

Ierarhia eviden eiț


PRIMUMNON NOCERE



Woodward HI, et al, 2010 Annual ReviewsAnnu Rev Public Health 31: 479-97

ExempleReggiori A. - Studiu clinic randomizat proiectat pe cohorte, de 3.5 ani i 850 de pacien i;ș țNielsen PE. - Studiu clinic randomizat, grupal, dublu orb fa ă de pregătirea standardizată a țechipelor de lucru;Pronovost P. - Interven ie prospectivă în 108 unită i ATI din 67 de spitale.ț ț

STUDII CLINICE RANDOMIZATE


PRIMUMNON NOCERE



Reggiori A et all – Studiu randomizat de profilaxie antibiotică pentru chirurgia generală i șginecologică într-un singur centru din zona rurală din Africa.http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8665191 http://www.bjs.co.uk/bjsCda/cda/microJournalArticleDetail.do;jsessionid=E589EEA6D7C12D74F18029157C76006C?DOI=10.1002/bjs.1800830319&issueDOI=10.1002/bjs.v83:3&vid=2ANTECEDENTEInfec ia esuturilor profunde i a rănii chirurgice sunt o preocupare importantă în ările în curs ț ț ș țde dezvoltare

În Africa Subsahariană s-au publicat pu ine studii despre infec iile postoperatorii, însă cu o ț țrată elevată de până la 40-70%.

Rezisten a microbiană, o problemă în cre tereț ș Penicilina este antimicrobianul cel mai comun utilizat în spitalele din Uganda i în spitalele ș

din districtele africane.Profilaxia antibiotică în doze unice i cicluri scurte a arătat că este efectivă pentru reducerea șinciden ei infec iilor rănii chirurgice.ț ț

Toate studiile au fost conduse în ări dezvoltate.ț Ampicilina: cost scăzut, spectru amplu, via ă medie suficientă i înaltă concentra ie în ț ș ț

esuturi.ț Metronidazol: activitate anaerobă, via ă medie lungă.ț

Rezisten a la cele două este rară în Africa rurală.țMETODE: Proiectare studiului i obiectivelorșProiectarea: Studiu clinic randomizat.Obiective: Compararea efectivită ii clinice a terapiei conven ionale cu penicilină postoperatorie cu:ț ț# Terapia profilactică în doză unică cu ampicilină pentru herniorrafia i sarcina ectopică i cu ș ș# Doza unică de Ampicilină-Metronidazol pentru Histerectomie i Cezariană.ș

Măsurarea impactului diferitelor regimuri antibiotice în rezultatele postoperatorii. Exemplu: Durata spitalizării i costul asisten ei medico-sanitare.ș ț

METODE: Popula ia studiului i mediulț șMediul: Spitalul Hoima + 150 de paturi, institu ie guvernamentală în Uganda rurală, patronat de țasocia ia de voluntari a serviciului interna ional (Italia)ț ț

800 de proceduri anuale de chirurgie majoră, în special de chirurgie generală i ginecologie,șdin care 35% ca urgen e.ț

ase chirurgi din Uganda i doi italieni în cadrul echipelor.Ș ș Nu sunt disponibile instala ii de microbiologie în localitate.ț Ca urmare, nu s-au realizat culturi ale rănilor infectate.

Popula ia studiului:ț 850 de pacien i consecutivi, adul i, admi i în Spitalul Hoima pentru chirurgie ț ț șefectivă i de urgen ă din 1991 până în 1993.ș țMETODE: Colectarea datelorDupă ob inerea consentimentului informat, pacien ii au fost împăr i i în două grupuri, după condi ia ț ț ț ț țlor chirurgicală:Grupul 1: 479; 229 cu herniorrafie (61 electivi i 68 de urgen ă) fără rezec ie intestinală sau ș ț țnecroză de esuturi moi i 250 cu chirurgie de sarcină ectopică (to i de urgen ă);ț ș ț țGrupul 2: 371; 177 histerectomie abdominală (toate elective, 95 pentru cancer de cervix i 82 șpentru fibrom) i 194 cezariene (116 de urgen ă i 78 elective)ș ț șUlterior, pacien ii au fost inclu i aleatoriu într-unul din cele două regimuri de tratament.ț șMETODE: Colectarea datelor (2)Grupul 1:Doză unică de 2 grs EV de ampicilină în induc ia anestezicăț Versus


http://www.bjs.co.uk/bjsCda/cda/microJournalArticleDetail.do;jsessionid=E589EEA6D7C12D74F18029157C76006C?DOI=10.1002/bjs.1800830319&issueDOI=10.1002/bjs.v83:3&vid=2

http://www.bjs.co.uk/bjsCda/cda/microJournalArticleDetail.do;jsessionid=E589EEA6D7C12D74F18029157C76006C?DOI=10.1002/bjs.1800830319&issueDOI=10.1002/bjs.v83:3&vid=2

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8665191

PRIMUMNON NOCERE



Tratament postoperatoriu standard cu penicilină procainică intramuscular 1-2 mega unită i zilnic țpentru 7 zile, imi iat 3 ore postchirurgie.țGrupul 2:192 au fost randomiza i pentru a primi o doză unică de ampicilină 3 g IV plus metronidazol 500 mg țîn induc ia anestezică ț Versus 179 penicilină benzatinică 1 mega unitate IV la fiecare 6 ore pentru o zi, cu aplicarea posterioară de penicilină procainică 1-2 mega unită i zilnic pentru 6 zile.țFără diferen e semnificative între grupuri în ceea ce prive te:ț ș

starea nutri ionalăț prepararea preoperatorie administrarea anesteziei dezinfec ia pieliiț terapia cu LEV instalarea sondei vezicale concentra ia de Hbț utilizarea sângelui i hemocomponentelor în cazul pacien ilor cu cezarianăș ț

METODE: Colectarea datelor (3)După chirurgie, fiecare pacient a fost evaluat de doi supervizori informa i despre tipul țprofilaxiei utilizate în fiecare caz.S-a realizat monitorizarea pentru 2 săptămâni după externareGradele de infectare a locului chirurgic după Clark:Gradul 1: infec ie superficială (celulită, puroi minim)țGradul 2: infec ie profundă (celulită + puroi moderat)țGradul 3:infec ie totală a întregii răni chirurgice cu sau fără dehiscen ăț țPeritonită = semne clinice i simptome evidenteșS-au colectat date despre durata internării i rezultatul postoperatoriu (costuri, nu doar ale ambelor șregimuri antibiotice ci, mai ales, al depă irii duratei normale de internare)șREZULTATE: Constatări cheieRegimul ampicilinei a redus semnificativ inciden a infec iilor postoperatorii în compara ie cu ț ț țregimul conven ional al penicilinei:ț

7,5 – 0 % vindecarea herniilor 10,7 – 2,4 % în chirurgia sarcinii ectopice 20 – 3,4 % în histerectomie 38,2 – 15,2 % în cezariană.

3 decese postoperatorii la pacien ii cu cezariană care au primit profilaxie cu penicilină ț(peritonită + shock septic) Pacien ii trata i cu ampicilină au arătat reduceri semnificative în:ț ț

durata spitalizării: herniorrafia 7,9 – 6,2 zile i sarcina ectopică 8,9 – 7 zile.ș Mortalitatea postoperatorie. Complica iile postoperatorii în histerectomii i cezariene.ț ș

REZULTATE: Analiza costurilorÎn 1992 costul curent al unei zile de internare în Spitalul Hoima era de 3 dolari, incluzând costul personalului, medicamentelor, consumabilelor medicale, aprovizionare i alte utilită i.ș țEconomiile realizate cu noul regim profilactic:# regimul ampicilină-metronidazol a fost mai economic decât cel cu penicilină;# durata internării a fost mai scurtă pentru ambele grupuri tratate cu ampicilină.CONCLUZII PRINCIPALERata infec iilor postoperatorii în ările în curs de dezvoltare este frecvent subestimată i ț ț șnedocumentată.


PRIMUMNON NOCERE



Rata elevată a infec iilor postoperatorii poate fi redusă semnificativ, chiar i în medii cu ț șresurse mai pu ine.țProfilaxia antibiotică cu ampicilină este efectivă în reducerea ratei morbilită ii postoperatorii în țchirurgiile generale curate i procedurile ginecologice.șProfilaxia cu doză unică de ampicilină, de i este mai rar utilizată în ările în curs de dezvoltare, este ș țmai costo-efectivă ca tratamentul conven ional cu penicilină.țCONSIDERA II PRACTICEȚDurata studiului: 3,5 ani.Cost:

Condus în principal cu bugetul unui spital. S-au cheltuit 500 $ în medicamente adi ionale i incentive pentru pacien i.ț ș ț

Competen e necesare:ț Expertiză i experien ă clinică a personalului spitalului.ș ț Un membru al echipei expert în statistică.

Aprobare etică: Aprobat de autorită ile spitalului.ț

LEC II ÎNVĂ ATEȚ ȚInvestigarea este factibilă i aplicabilă chiar i în ări cu pu ine resurse.ș ș ț țEste aplicabilă în toate zonele pentru că este foarte simplă i rezultatul simplifică asisten a ș țacordată pacientului.N-au fost necesare nici tehnologie i nici instrumente sofisticate.ș

Nielsen PE, Goldman MB, Mann S, et al. Efecte ale antrenamentului în munca în echipă pentru rezultatele adverse i procesele de asisten ă sanitară în munca privind travaliul i ș ț șna terea: un studiu clinic controlat randomizat.ș Obstet Gynecol, 2007: 109:48-55http://www.greenjournal.org/cgi/content/abstract/109/1/48http://www.greenjournal.org/cgi/reprint/109/1/48METODE: PROIECTAREA STUDIULUIProiectare: Studiu clinic randomizat grupal în 7 interven ii i 8 de control.ț șInterven ia: Un curriculum de antrenament standardizat în munca în echipă, bazat în Managementul țResurselor Umane care se utilizează în avia ie i care pune accentul pe comunicare i structura ț ș șechipei.Obiectivul: Evaluarea efectului antrenamentului în munca în echipă legată de apari ia țevenimentelor adverse i în procesul asisten ei sanitare în legătură cu travaliul i na terea.ș ț ș șMANAGEMENTUL RESURSELOR UMANEDezvoltat în decada anilor 80 de Departamentul de Apărare al SUA pentru îmbunătă irea siguran ei ț țopera iunilor aeriene ale armatei.țPentru incrementarea capacită ii de a detecta, evita, captura sau diminua efectele erorilor umane i ț șprin aceasta a preveni accidentele fatale.Astăzi se utilizează atât în avia ia militară cât i comercială.ț șÎn Obstretică este nevoie de o supraveghere intensă, comunicare efectivă între personalul de diversediscipline (obstreticieni, anestezi ti, pediatri, personal de laborator i asisten i medicali).ș ș țÎn SUA reclama iile pentru malpraxis în obstretică sunt foarte numeroase.țMETODE: Popula ia studiului i mediulț șMediul:

✔ Unită i de lucru (obstretică-ginecologie) din 15 spitale de pe teritoriul SUA.ț✔ 1307 lucrători antrena i în acest tip de muncă.ț

Popula ia studiului:ț


http://www.greenjournal.org/cgi/reprint/109/1/48

http://www.greenjournal.org/cgi/content/abstract/109/1/48

PRIMUMNON NOCERE



✔ Femei gravide de 20-43 săptămâni de gesta ie din 31 decembrie 2002 până în 31 martie ț2004.

✔ 28.536 de na teri analizate în spitalele incluse.șS-a completat colectarea datelor pentru 94,4 % din na teri în spitalele grupului de control i 95,9 % ș șîn spitalele grupului de cazuri.

METODE: Recrutarea pentru studiuO schemă de randomizare echilibrată i mascată la nivelul spitalelor.ș

apte spitale desemnate au primit curriculum de antrenament în munca în echipă i opt Ș șspitale au rămas în grupul de control.

Spitalele din ambele grupuri au activat în condi ii similare privind asisten a medico-sanitară ț țacordată i bugetul.ș

Studiul nu a fost orb, cu personalul din fiecare grup con tient de sarcinile atribuite șatât pentru grupul de control cât i pentru grupul de cazuri.ș

METODE: Administrarea studiuluiPersonalul clinic al celor apte spitale de interven ie a asistat la sesiuni de antrenament. Au primit ș țun curs de coordonare bazat în managementul resurselor în echipă i în uzul unui curriculum utilizatșpentru unită ile de urgen e din departamentul de obstretică-ginecologie pe parcursul a trei zile de ț țlec ii didactice, scenarii de video i antrenament interactiv în:ț ș

• structura echipei;• procese;• planificarea i solu ionarea problemelor;ș ț• managementul suprasarcinii de muncă;• comunicare;• strategia rezolvării conflictelor

Antrenorii absolven i s-au întors la spitalele lor pentru a dicta cursuri i sesiuni de antrenament in ț șvivo pentru obstreticieni, anestezi ti i asisten i medicali.ș ș ț

S-a structurat fiecare unitate în echipe de lucru i echipe de coordonare.șEchipa multidisciplinară de urgen e compusă din medici experimenta i i asistente medicale ț ț șantrenate pentru a răspunde în mod coordonat urgen elor obstretice.țMETODE: Colectarea datelorValoarea ini ială = două luni înainte de antrenamentul în munca în echipă.țPostimplementare = cinci luni după ce curriculum de lucru în echipă a fost adoptat.Antrenamentul personalului a avut loc după ce datele cu valori ini iale au fost colectate.țColectarea datelor s-a realizat pe durata i imediat după na tere, cu supervizarea coordonatorilor ș șantrena i centralizat.țIndicele de rezultate adverse s-a dezvoltat pentru capturarea propor iei na terilor cu cel pu inț ș țun eveniment advers i pentru a servi ca variabilă de răspuns primar.șEVENIMENTE ADVERSE

✗ moarte maternă;✗ ruptură uterină;✗ internare neplanificată în ATI;✗ revenire neplanificată la unitatea de na teri sau la chirurg;ș✗ transfuzie sanguină;✗ ruptură perineală gradul 3 sau 4 în na terea vaginală;ș✗ deces intrapartum al fătului > 500 grs la 24 ss;✗ deces neonatal de RN > 2500 grs în primele 7 zile postpartum;✗ traumă neonatal la na tere (paralizie de Erb sau cefalohematom cauzat de forceps la un făt ș

de cel pu in 20ss);ț✗ admisie neplanificată în unitatea de nounăscu i în primele 24 de ore de la na tere a ț ș

unui RN < 2500grs i 37 ss;șCursul ,,Siguran a pacientului” de pe site-ul ORGANIZA IEI MONDIALE A SĂNĂTĂ IIț Ț Ț

PRIMUMNON NOCERE



✗ Apgar la 5 min. <7 cu o greutate la na tereș > 2500 grs.REZULTATEDatele s-au completat pentru 94,4 % din grupul de control i 95,9 % în locurile interven iilor.ș țÎn perioada valorilor ini iale nu s-au constatat diferen e între grupuri.ț țPrevalen a indicelui mediu al evenimentelor adverse a fost acela i atât în grupul de control câtț și în cel de interven ie.ș ț

Un indicator de proces: timpul scurs de la luarea deciziei de a realiza o cezariană imediată după partum până la incizie, a fost îmbunătă it după antrenamentele echipelor (33,3 minute țvs. 21,2 minute).

Pronovost P, et al. O interven ie pentru diminuarea bacterimiilor legate de catetere în ATI. țNew England Journal of Medicine, 2006, 355:2725-32http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrezhttp://content.nejm.org/cgi/reprint/355/26/2725.pdfCADRUL TEORETIC I SUSTENABILITATEȘBacterimiile legate de cateter în ATI sunt comune, costoase i letale.ș80.000 de cazuri i până la 28.000 de decese rela ionate în SUA.ș țCostul total este de până la 2,3 bilioane de dolari/an.Este nevoie de interven ii pentru diminuarea ratei infec iilor privind această boală ț țnosocomială.

• O echipă de lucru specific a dezvoltat i implementat un program care a fost aproape de a șelimina rata infec iilor în rela ie cu cateterele.ț ț

• Ar fi posibilă adoptarea acestui program în întreg statul Michigan – SUA pentru a ajunge la acelea i rezultate?ș

METODE: Obiectivul studiuluiProiectare: Studiu prospectiv de interven ie.ț

● O interven ie bazată pe eviden ă utilizată pentru reducerea inciden ei bacterimiilor asociate ț ț țcateterelor.

● Compararea ratei infec iilor înainte, pe timpul i 18 luni după implementarea programului.ț șIpoteza primară a studiului:Rata bacterimiilor asociate cateterelor va fi diminuată în primele 3 luni după implementarea interven iei studiului în compara ie cu valorile ini iale i în mod sustenabil.ț ț ț șPopula ia studiului:ț Toate spitalele din Michigan – SUA cu adul i spitaliza i în ATI.ț ț108 ATI în 67 de spitale reprezentând 85 % din ATI-urile existente în Michigan.Tipurile de ATI incluse au fost medicale, chirurgice, coronariene, neurologice, pt. traumatisme i o șunitate pediatrică.METODE: Interven iațObiectivul interven iei a fost uzul clinic a cinci proceduri bazate pe eviden ă, identificate prin cel ț țmai bun efect în rata bacterimiilor asociate cateterelor i prin cele mai mici obstacole în șimplementarea acestora.Lista de verificare:

✔ spălarea mâinilor;✔ precau iuni de barieră completă pe timpul inser iei;ț ț✔ spălarea pielii cu clorhexină;✔ evitarea, pe cât posibil, a cateterelor femurale;✔ retragerea întotdeauna a cateterelor innecesare.

Unită ile ATI au implementat deasemenea uzul de:ț


http://content.nejm.org/cgi/reprint/355/26/2725.pdf

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez

PRIMUMNON NOCERE



• Tabele de obiective zilnice de îndeplinit pentru îmbunătă irea comunicării între medici în ținteriorul unită ilor ATI;ț

• O interven ie pentru reducerea inciden ei pneumoniilor asociate ventila iei;ț ț ț• Un program de siguran ă pentru fiecare unitate, cu scopul de a îmbunătă i percep ia i ț ț ț ș

în elegerea culturii siguran ei.ț țIMPLEMENTAREProgramul de siguran ă în fiecare unitate:ț

✔ evaluări ale nivelului culturii siguran ei;ț✔ antrenamente în tiin a siguran ei;ș ț ț✔ identificarea riscurilor realizată de personal;✔ asocieri cu conducerea/managementul;✔ învă area din erori i aplicarea instrumentelor de îmbunătă ire;ț ș ț✔ reevaluări ale nivelului culturii siguran ei.ț

REZULTATE CHEIEAtât media cât i mediana infec iilor asociate cateterelor pentru fiecare 1.000 de zile cu cateterș țs-au diminuat considerabil.Mediana s-a diminuat de la 2,7 ca bază la 0 la 3 luni de la interven ie.țMedia s-a diminuat de la 7,7 ca bază la 1,4 la 16-18 luni de la interven ie.ț

3. DISCU II I CONCLUZIIȚ ȘPuncte principale

Un proiect la scară mare, centrat în reducerea inciden ei bacterimiilor asociate cateterelor țeste factibil i poate avea consecin e importante în materie de sănătate publică.ș ț

Interven iile bazate pe eviden ă au rezultat într-o reducere semnificativă i sustenabilă de ț ț șpână la 68 % în bacterimiile asociate cateterelor.

Reducerea s-a men inut pe întreaga perioadă de 18 luni.țTRANSPUNEREA EVIDEN EI ÎN PRACTICĂȚDezvoltarea interven iei i evaluării, care include:ț ș

În elegerea eviden ei i convertirea ei în liste de verificare;ț ț ș În elegerea obstacolelor prezente pentru a implementa eviden a;ț ț Dezvoltarea de măsuri pentru a evalua dacă cu adevărat siguran a s-a îmbunătă it;ț ț Probe pilot ale interven iilor i evaluarea interven iilor i instrumentelor individuale în ț ș ț ș

fiecare spital pentru a în elege mai bine situa ia.ț țCONCLUZII 1

este necesară învă area continuă despre interven iile efective pentru îmbunătă irea ț ț țsiguran ei;ț

identificarea interven iilor efective necesită conducerea unor studii bine proiectate;ț


PRIMUMNON NOCERE



există proceduri bazate pe eviden ă i interven ii care pot îmbunătă i siguran a;ț ș ț ț ț odată implementate, este nevoie să fie evaluate.

CONCLUZII 2✔ alegerea tipului de studiu potrivit este un aspect crucial al întregii investigări;✔ fiecare tip de studiu are avantaje i dezavantaje;ș✔ trebuiesc luate în considerare toate sursele de erori i fenomenele de confuzie i trebuie făcutș ș

tot posibilul pentru a le controla;✔ orice investigare trebuie realizată respectând normele etice ale institu iei.ț

DISCU IEȚCe bariere există în organiza ia Dvs. Pentru implementarea interven iilor care să ț țîmbunătă ească siguran a pacientului?ț ț

Răspunsurile la întrebările ini ialețCâteva probleme referitoare la tema 11. Interven iile în siguran a pacientului pot fi dirijate către:ț ța. Lucrătorii din sănătate;b. Pacien i;țc. Servicii spitalice ti;șd. Toate cele anterioare.2. Care din următoarele răspunsuri este fals pentru studiile clinice?a. Furnizează o puternică eviden ă pentru eficacitatea interven iilor;ț țb. Întotdeauna se centrează pe variabilele rezultatelor clinice;c. Pot controla distorsiuni/variabile ale factorilor de confuzie nemăsurabile;d. Nu întotdeauna sunt acceptabile pentru medici.Câteva probleme referitoare la tema 23. Care din următoarele nu este un proiect de studiu clinic?a. Studiu clinic randomizat dublu orb;b. Studii transversale directe (de prevalen ă);țc. Experimentul clinic aleatoriu grupal;d. Studiu clinic deschis, randomizat.4. Care dintre următoarele interven ii privind siguran a pacientului ar putea fi analizată ț țutilizând un studiu clinic?a. Un nou regim antibiotic pentru reducerea infec iei rănii chirurgice;țb. O interven ie pentru antrenarea echipei;țc. O listă de verificare pentru prevenirea bacterimiei asociate unui cateter;d. Toate cele anterioare.Câteva probleme referitoare la temă, în general5. Este mai u oară implementarea unei interven ii de siguran ă, dacă Dvs:ș ț ța. Ave i lideri sanitari care sus in interven ia;ț ț țb. Explica i că interven ia are un cost scăzut;ț țc. Educa i lucrătorii din sănătate prin intermediul interven iei;ț țd. A i C.ș


PRIMUMNON NOCERE




Documents

IDENTIFICAREA I IMPLEMENTAREA SOLU IILOR Ș Ț · Antibiotice pentru pneumonii; ... Infecia esuturilor profunde i a rănii chirurgice sunt o preocupare importantă în ările în