Iezechiel - lucrare

8/3/2019 Iezechiel - lucrare

1/13

Prolog

oporul evreu a avut o istorie aparte fata de celelalte popoare din Orientul

Apropiat, fiind intotdeauna in relatie cu religia sa, mozaismul. Un pilon importantal evolutiei religioase a iudeilor il reprezinta pastrarea religiei intacte, nealteratade diverse influente ale popoarelor vecine,toate politeiste, desi acestea si-au

manifestat efectele in diferite zone generand chiar anumite masuri drastice (in timp ce Moise era pemunte evreii si-au facut un vitel de aur, renegandu-l pe Iahve, soldandu-se cu uciderea multor evreide catre leviti; Ieroboam, dupa separarea Israelului de Iuda , a ridicat doua sanctuare la Betel(in sud) si la Dan (nord), unde se adorau vitei de aur). De aceea, pentru ca poporul sa nu apostaziezede la religia sa, Dumnezeu a trimis in mijlocul lui trambite ale adevarului, profetii.

PFenomenul profetic, contrar traditiei formate, nu este specific poprului israelit. In ultimul secol s-aufacut numeroase excavari arheologice acestea aducand la lumina dovezi impotriva unicitatiifenomenului israelit. In orasul din Mesopotamia, Mari, pe raul Eufrat, s-au gasit mai multe scrisoridatand inca din secolul XVIII i.Hr care descriu activitati si mesaje ale unor tipuri diferite de oracolecare poarta anumite asemanari cu profetii israeliti de mai tarziu.1

Cuvantul ebraic navi - profet, poate avea in limba aceasta in sens activ desemnand pe celcare vesteste, vorbeste pentru altul, sau sens pasiv, cel care este chemat [de Iahve]2. In limbagreaca, cuvantul profet indica pe acela care vorbeste pentru altul. Referirile extrabiblice ale acestuicuvant sunt extrem de rare si etimologia acestuia este nesigura, desi originea sa este legata de obiceide verbul akkadian nabu, a chema, a anunta, a numi. Mai putea desemna si cel ce cheamasau cel ce este chemat3.

In timp ce in nord cel mai folosit termen era navi, in sud, si mai ales in Ierusalim, erapreferat termenul de hozeh - vizionar. Acest rol apare principal in texte originare din sud

(Amos, Isaia, 1, 2 Cronici). Traditia istorica iudaica indica faptul ca acestia erau activi in modspecial in perioada monarhiei tarzii (in timpul conducerii lui David, Solomon si Roboam), darconsemnari avem pana in perioada exilului (1 Cronica 21:9; 25:5; 29:29). Titlul de vizionar indicain mod clar modul in care aceste persoane primeau revelatiile, si trei profeti iudaici vorbesc despreoriginea acestora vizionara ( Amos 1:1, Miheia 1:1; Isaia 1:1) in timp ce al patrulea (Iezechiel)

prezinta numeroase descrieri ale viziunilor revelatoare.Profetii spun foarte putine despre despre experientele lor si despre chemarile lor la

profetie sunt putine descrieri (Isaia 6, Iezechiel 1-3). Exista insa indeajuns de multe indicii pentru adovedi faptul ca acest proces avea loc cand peste individ era Mana Domnului (I Regi 18:46; IIRegi 3:15; Iezechiel 1:3), sau s-a odihnit peste ei duhul (Numerii 11:25-26).

Nu se poate trasa o istorie clara a dezvoltarii fenomenului profetic, acesta putand fi patruns

numai luand in particular fiecare caz de profet intelegand relatiile sociale si istorice ale timpuluirespectiv.Profetii noi, sau cei carora li s-a fixat in scris profetiile sunt in numar 16. dintre acestia patru

sunt numiti profeti mari: Isaia, Ieremia, Iezechiel si Daniel, si doisprezece sunt numiti profeti mici4.Deosebirea dintre profetii mari si cei mici priveste extensiunea scrierii unora in raport cu acelorlalti5

1 R. P. Wilson, Prophecy in Encyclopedia of Religion second edition, volumul 11, 2005, pag. 7429;2 A. Mihaila, Introducere in Studiul Vechiului Testament,- curs, pagina 121;3 R. P. Wilson, op. cit. pagina 7431;4 N. Ciudin, Studiul Vechiului Testament, IBMBOR, Bucuresti, 2002, pagina 174 dar domnul Mihaila in cursul sau

imparte profetii in cei trei mari profei (Isaia, Ieremia, Iezechiel) care funcioneaz analog celor 3 patriarhi biblici,iar cei 12 profei mici analog celor 12 triburi, pagina 121;

5 N. Ciudin, op. cit. , pagina 175


2/13

Capitolul 1-context istoric, viata-

iecarui profet mare ii survine o perioada de importanta din cadrul istoriei israelite:profetului Isaia ii corespunde perioada razboiului siro-efraimit (734/3 733/2

i.Hr.), dar si timpul invaziilor asiriene, un sir de campanii militare care s-au soldatcu prabusirea regatului nordic al Israelui (722). Ieremia apartine unei perioade

turbulente care se incheie cu pierderea totala a independentei regatului Iuda, profetul devenind elinsusi parte a diasporei iudaice in Egipt.FUnei perioade grele a istoriei israelite, exilul, ii corespunde un profet la fel de greu de intelessi de complex ca si expunere a simbolurilor divine: Iezechiel (ebraica Yehezqe'l). Acesta estecunoscut in mod direct din cartea biblica omonima care contine descrieri la persoana I a revelatiilorsale.

Contextul istoric al timpului profetului este dezastruos pentru situatia poprului iudeu. Injurul datei de nastere a profetului regatul Iuda era nominal un stat vasal celui asirian. Moarteaultimului mare rege Ashurbanipal a marcat inceputul declinului asirienilor care 20 de ani mai tarziuau disparut din contextul istoric, creandu-se astfel un vid de putere care va fi in curand umplut deEgipt si de recent infiintatul stat Babilonian. Regele Iosia se aliaza cu babilonienii, insa isi pierdeviata impotriva egiptenilor pe coasta (II Regi 23:29-30; II Cronici 35:20-24). Fiul sau, Ioahaz, estedetronat de egipteni dupa trei luni de domnie, dupa care fiul sau Eliakim, numit apoi Ioakim, acondus ca o marioneta a egiptenilor pana la batalia de la Carchemish, pe Eufrat (605 i.Hr.), care aadus intreaga zona sub influenta babiloniana. Urmatorii 20 de ani aduc Iuda tot mai aproape dedezastrul total ca rezultat a unei conduceri slabe si ineficiente. Iezechiel a fost deportat impreuna cualte mii de persoane dupa prima incursiune babiloniana in Ierusalim in 598 i.Hr. (II Regi 24:12-16).Viziunea tronului cinci ani mai tarziu a coincis cu revolta lui Zedechia, instigata de partida militarasi sustinuta de noul conducator egiptean Psammetichus II. Finalul acestei revolte este previzibil ea

soldandu-se cu asediul si distrugerea Ierusalimului (588 i.Hr.), urmata de alte deportari care au puscapat statului national si monarhiei dupa o existenta de mai mult de patru sute de ani6.In acest moment negru al exilului isi face aparitia al treilea profet mare, Iezechiel (tradus din

evreieste Dumnezeu este tare sau Dumnezeu intareste). Dupa insemnarea cuvantului se pare caprofetul n-a luat acest nume decat dupa chemarea sa la profetie. El a fost fiul lui Buzi, un preot sipoate chiar el a fost preot (1:3), descendent din Tadoc, pe care el il aminteste in viziunile profeticecu privire la templul cel nou (40:46; 43:19; 44:15).

Evenimentul istoric major pe care l-a trait profetul ne da un cadru al vietii lui. Prima caderea Ierusalimului s-a petrecut in 597 i.Hr. Si a avut ca urmare deportarea. Cand se deschide cartea luiIezechiel, profetul se afla in Babilon in mijlocul celor robiti, la raul Chobar, iar din 1:1, 33:21 si40:1 rezulta ca se afla printre primii deportati. I s-a fixat domiciliul intr-un loc numit Tel Aviv (Tl

'Abhbh, 3:15 Textul Masoretic), unde avea o casa (8:1), langa raul Chobar; din 1, 1-3 reiese ca si-arfi primit investirea ca profet la 31 iulie 593. in timpul celui de-al doilea asediu al Ierusalimului, in586 i. Hr. ii moare sotia, dar Dumnezeu ii impune sa nu o jeleasca si sa nu tina doliu, pentru a arataca este vorba despre un semn divin. Pentru ultima parte a vietii sale avem putine informatii. Dacaavea treizeci de ani in 593 i.Hr. e greu de presupus ca a mai trait sa vada ridicarea lui Cyrus siinceputurile intoarcerii; de altfel, nimic din carte nu sugereaza asa ceva. Nu exista nici o marturie caIezechiel s-ar fi intors vreodata in tara sa de origine.

6 J. L. Mays, Ezekiel Interpretation: a Bible Commentary for Teaching and Preaching,John Knox Press, Louisville,1990, page 11.

2


3/13

Capitolul 2

rimul capitol al cartii profetului Iezechiel este printre cele mai complexe capitoleale Vechiului Testament din pricina simbolurilor, imaginilor acustice si vizuale,

punctelor teologice pe care le evidentiaza, si mai ales , a disputelor, parerilordiferite pe care le-a starnit de-a lungul istoriei exegetice a cartii pornind de la

sfantul Irineu de Lyon, Origen, papa Grigorie cel Mare pana la comentatorii moderni intre care ilputem aminti pe Zimmerli.

PIn diferitele curente de interpretare moderne capitolul intai a fost supus mai multor impartiripe teme din cauza numeroaselor locuri mai greu de inteles ale sale.Desi este un profet important, persoana Iezechiel a disparut in spatele cartii care-i poartanumele, despre el avand putine informatii, si acestea venite din cartea sa. Din primele trei verseteaflam ca el este preot, probabil fiul unui alt preot, care isi avea resedinta langa raul Chobar. Era unlucru destul de obisnuit ca evreii din diaspora sa se organizeze in jurul apelor. La o citire mai atentaa acestor versete vom observa o trecere de la persoana I singular (versetul 1), la persoana a III-a(versetul trei). Aceasta diferenta este trecuta cu vederea de catre Biblia Sinodala a InstitutuluiBiblic, in schimb toate celelalte versiuni prezentate remarca aceasta schimbare de persoana. Aceastadiferenta pare sa indice o suprapunere de texte, survenita probabil in cursul redactarilor succesiveale cartii.

Aceste versete par sa dea anumite informatii cronologice: in anul al treizecilea, in luna apatra, in ziua a cincea...anul al cincilea de robie al regelui Ioachim.... Regele Ioachim a fost regeleIudei pentru 3 luni dupa care a fost deportat in Babilon de catre regele Nebuchadnezzar7 in 598 i.Hr.Si a petrecut 37 de ani in Babilon, rezultand ca anul chemarii lui Iezechiel a fost 593 i.Hr. Practicadatarii de la inceputul domniei lui Ioachim este raspandita in cartea lui Iezechiel si poate fi adaugatade catre Iezechiel insusi la revizuirea cartii sau de catre unul din discipolii sai. Mai mult eforttrebuie depus pentru explicarea anului al treizecilea. Acest an a fost interpretat ca facand referirela gasirea tablelor legii in templu de catre Iosia, ipoteza care poate fi susutinuta cronologic. Alta

ipoteza poate fi incercarea de citire a anuluial treilea8

, insa aceasta ipoteza nu se sustine pe bazamarturiilor manuscriselor.Papa Grigore cel Mare pare sa detina raspunsul la aceasta dilema interpretand aceasta data

ca fiind varsta lui Iezechiel atunci cand a fost facut preot. El interpreteaza fara ezitari indicatiacronologica, atat de disputata de comentatorii moderni, drept un fapt biografic; aceasta se refera lavarsta implinita, matura (in aetate perfecta), la care profetul poate purta cuvantul Domnului9.

Kabot (kbhdh) stralucirea vederii dumnezeiesti

Cuvantul ebraic kabod inseamna greutate (inportanta), glorie, splendoare10 .Desemneaza manifestara misteriosa a prezentei divine in cult. Ea ajunge pana la urma, in

mentalitati, sa fie legata strict de templul din Ierusalim si mai ales de sanctuarul interior, SfintaSfintelor11.Poate fi folosit nu doar pentru a defini puterea Domnului in natura si istorie, ci si pentrua descrie o manifestare externa a ultimei realitati, vazuta de profet in extaz, dar invizibila ochiuluinatural. La Iezechiel ideea stralucirii vedeniei lui Dumnezeu este asociata luminii. Viziunea a venitsi la Iezechiel printr-o stare de transa, extaz printr-o expresie imprumutata de la un tip mai vechi simai mult mai primitiv de profetie, mana lui Yahve a fost peste el (cf. I Regi 18:46; II Regi 3:15).Descrierea a ceea ce a vazut cand cerurile s-au deschis sunt imprumutate din diferite surse: mediul

preotesc, poezia veche (Ps. 18), viziuni experiate de predecesorii profeti (I Regi 22:19-22; Isaia6:18).

7 J. L. Mays, op.cit., pagina 168 A. York, Ezekiel I: Inaugural and restoration visions?, in Vetus Testamentum volumul 27, pag.82-86;9 Septuaginta, Colegiul Noua Europa, Polirom, 2008, nota 1 complementara, pagina 24710 G. Quispel, Ezekiel 1:26 in Jewish Mysticism and Gnosis, in Vigiliae Christanae, volumul 34, pag. 1-13;11 Septuaginta, note de subsol, pagina 50

3


4/13

Astfel, in sens original, kabod desemna fenomenul unui foc divin acompaniat de oteofanie; dar ca o manifestare a majestatii lui Iahva a acumulat o directa conexiune cu qodes,ntura divina neapropiata. Uneori kabod a fost inteles ca o imagine (reflectie) a lui qodes; unori

poate reprezenta si stralucirea si slava din cealalta lume, slava de lumina cereasca cu care sfinteniaeste acoperita. In orice caz, kabod este un atribut cosmic al divinitatii care, moral, este neutru.Acolo unde este vorba despre natura personala a lui Dumnezeu, unicul termen aplicabil este

qodes12

.In primul verset avem prezenta unei vedenii a lui Dumnezeu. Aceste vedenii misterioase(kabod) se presupunea ca apar la ungerea in preotie (Levitic 9:6). Asadar, este posibil ca Iezechielsa fi fost chemat ca profet in acelasi an in care a fost uns preot, probabil in timpului actului desfintire. Acest termen mai apare si in versetul 26, alaturi de infatisare ca de om.

Ideea stralucirii divine a fost asociata cu Chivotul din timpuri stravechi, perpetuata detraditia preoteasca, traditie care nu era straina de Iezechiel. Scena vederii stralucirii dumnezeiestiimprumuta multe elemente din traditie. Misterioasa stralucire dumnezeiasca, manifestata in foc sinor de furtuna, a aparut lui Moise pe Sinai (Iesire 24:15-18) si a umplut cortul mobil cand israelitiiisi mutau tabara. In timp ce prezenta ei exprima sfintenie si binecuvantare (Iesire 29:43; Levitic9:23), putea de asemenea sa fie prevestitoarea judecatii, ca in cazul revoltei lui Core (Numerii

16:19, 42)13.

Viziunea

Aprilie DeConick evidentiaza ca popoarele antice nu foloseau cuvntul misticism pentrua-si descrie experientele divine14. Cand iudeii si crestinii timpurii descriau experientele lor misticeintr-un singur cuvant ei foloseau des termenul apokalypsis, adica o apocalipsa, revelatie.Merkabah este o forma generala de a numi fenomenul alipit de textele rabinice de maasehmerkabah, care avea de a face cu interpretarea primului capitol de la Iezechiel, atunci candDumnezeu apare profetului pe ceea ce pare a fi un car-tron, ebraicul merkabah15. Primele urme

post-biblice ale Merkabah se gasesc in literatura apocaliptica si in cateva texte gasite la Qumran.Experienta vizuala incepe cu marele vant, trambita aparitiei divine, acompaniata de un nor

vast in jurul caruia scanteiau fulgere, si , acoperita de nor, o sursa puternica de lumina. Si aici seobserva cum motivele traditionale si temele mitologice antice asociate aparitiei divine au fuzionatintr-un moment de experiere personala. Vantul puternic este cel cu care Ilie a fost ridicat (II Regi2:1) si in care Domnul a aparut la final lui Iov (Iov 38:1; 40:6). Vine de la nord, dupa mitologiaCanaanita, cu care Iezechiel era obisnuit, locatia adunarii divine (cf. Isaia 14:13). Si a adus norul defurtuna asociat in cultura Canaanita si poezia tarzie israelita cu aparitia divinitatii. (Ps. 18;9-15).

Asadar, Baal-zephon, Stapanul Nordului era titlul zeului canaanit care a dat numele

localitatii in Iesire 14:2; Numerii 33:7, si canaanitii la ugarit au pictat divinitatile ca salasluindu-sein interiorul unei inaltimi in nord [ srrt (mrym) spn], cf. Isaia 14:13, Ps. 48:2.In versetul patru avem o remarca metalurgica. Biblia Sinodal l traduce ca fiind metal,

Septuaginta ca fiind un fel de aliaj ntre aur si argint. In textul ebraic ambra, un aliaj de aur si argint.Insa nu exist nici o dovada in literatura accadian despre ambr, aa c este puin probabil caIezechiel s o fi cunoscut. De asemenea ea nu d scanteie (ayin) in foc16.

Electrum17 (gr. ) era un aliaj din aur i argint (vide Pliniu, Naturalis historia,

12 W. Eichrodt, Theology of the Old Testament, volume 1, SCM Press LTD, London, 1961, pagina 277;13 J. L. Mays, op. cit., pag 1914 A. DeConick, What is Early Jewish and Christian Mistycism?, in Paradise Now: Essays on Early Jewish and

Christian Mistycism, ed. April DeConick, Syposium Series II,Atalanta, 2006, pag. 1-26;15 C. Rowland Wheels within the wheels, in The Pere Marquette Lecture In Theology, Marquette University

Press, Milwakee, 2007, pagina 15.16 G. R. Driver, Ezekiels Inaugural Vision, in Vetus Testamentum, volumul 1, pag 61.17 Regasim aici gandirea sacerdotala traditionala binecunoscuta de catre Iezechiel, prin modelul reflectiei. Astfel, la

4


5/13

33,18). Termenul grecesc mai poate desemna i chihlimbarul, traducere preyent n Biblia de la1688 (cehribariu). Sensul ebraic haemal este incert, dar termenul accadian inrudit, elmeu,este de asemena folosit pentru a descrie o apariie strlucitoare a lui Dumnezeu18. Acest termenakkadian, elmeu, defineste si o piatra pretioasa de culoare galben-aurie amintita in contextemitice19

nsa, n versetul 27 putem privi termenul de ambra (electrum) din punctul de vedere al

sfinilor prini. Papa Grigorie cel Mare vede n distincia din versetul 27 dintre strlucirea de lamijloc in sus, stralucirea firii dumnezeiti a Mntuirorului, i n cea de la mijloc in jos, stralucireafirii omeneti.

In versetul 5 al capitolului isi fac aparitia cele patru creaturi20 - ebr. hayyot. Acest termenebraic pare aici folosit mai degraba din perspectiva sa de baza, cu vagul sens de creaturi vii. Din

perspectiva acestei descrieri este dificil sa intelegem cum creaturile aveau infatisare de om.Septuaginta spune: , adica infatisare de om era peste ele, ceea ceaparent se refera la Yahve. Schimband " - om, cu " - unu ar insemna ca toate ar aveaaceeasi forma. O alta posibilitate ar fi aceea ca s-ar referi la postura lor in sus. Sau, probabil,versetul 5b poate fi o glossa. Cele patru creaturi se uitau, cel mai sigur, la cele patru colturi ale

pamantului21.

Avem in cadrul viziunii o dominanta a cifrei 4, dominanta care trebuie conexata cuimpartirea lumii in patru parti (Isaia 11:12 cele patru colturi kanpot ale pamantului).Simbolizeaza capacitatea divina de a controla intreaga lume de a vedea totul, a fi peste tot, faraefort. Aceste notiuni traditionale iudaice au fost intarite mai ales dupa contactul cu Babilonul, acarui literatura plina de patru regiuni ale lumii (kibrt arba'i sau erbetti) si sr ergetti -patru vanturi, o notiune care apare in Biblie incepand cu perioada babiloniana (Ieremia 49:36;Iezechiel 37:9; etc.).

Versetul 6 exprima o similaritate cu viziunea lui Isaia a serafimilor (capitolul 6), ascestiafiind de asemenea o parte a teofaniei lui Iahve. Un vas de altar din secolul X i.Hr, descoperit laMegiddo, in forma de templu era decorat cu heruvimi (H. G. May, Material Remains of theMegiddo Cult).

Asadar, Dumnezeu calatoreste pe aripi de vant (Ps. 18:11) ale caror personificari suntheruvimii (ibidem); altundeva, Dumnezeu sta pe scaun de heruvimi (I Samuel 4:4; II Samuel 6:2;Ps. 99:1). Forma heruvimilor nu este descrisa de surse; insa ei era inaripati si doua aripi ale loracopereau chivotul in Sfanta Sfintelor (I Regi 6:27). Combinand aceste informatii aflam caheruvimii erau purtatorii ceresti ai lui Dumnezeu si pe care se credea ca El troneaza.

Infatisarea creaturilor lui Iezechiel este in total acord cu iconografia mesopotamiana sisiriana. Divinitatile compuse si fiintele mitice sunt obisnuite in Egipt si Mesopotamia. Insamultiplicarea fetelor in maniera pe care Iezechiel o face este foarte rara. Aceste creaturi sunt numiteheruvimi pentru prima data in 9:3. Cu toate acestea cand autorii patristici discuta despre capitolul 1,numesc vietatile heruvimi. Acest termen folosit, heruvim, pentru vietati, semnifica plinatatea

cunoasterii. Ebraicul kerub este asimilat cu akkadianul karibu, cu referire la una dintrezeitatile tutelare aflate la intrarea templelor mesopotamiene22

Irineu prezinta o interesanta simbolistica a celor patru animale in perspectiva lucrarii Fiuluilui Dumnezeu: leu, explica el, simbolizeaza caliatile imperiale, vitelul scrificiul si rolul de preot,omul reprezinta Intruparea sa, iar vulturul darul Duhului Sfant peste Biserica.23.

raul Chebar profetului nu i-a aparut forma actuala a kebod yhwh, ci reflectia acesteia intr-un strat de electrum oimagine conexata cu sanctuarul chivotului, slava acestuia fiind reflectia slavei neapropiate., W. Eichrodt, op. cit.,pagina 423;

18 Septuaginta, not de subsol, pagina 4419 M. Greenberg, The Anchor Bible- Ezekiel 1-20, Doubleday, USA, pagina 83;;20 Privite din perspectiva hristologica, aceste creaturi vii au fost identificate ca reprezentari ale celor patru

evanghelisti, primul care statorniceste in scris aceasta traditie fiind sfantul Irineu de Lyon in opera sa Adversus

Haeresis;21 M. Greenberg, op. cit.22 J. L. Mays, op. cit., pagina 2123 A. R. Christman, What did Ezekiel see?, Brill, Leiden, 2005, pagina 16

5


6/13

In versetul 7 avem expresia picioarele lor erau drepte, Septuaginta urmand in acest caz,interpretarea siriaca a acestui loc ebraic obscur. Piciorul vitelului este o reminiscenta a asirianuluiedu si lamassu. Confundand " cu ", Septuaginta are si piciorele lor erau drepte24.

Textul ebraic aseaza, in versetul 10, fata de om si pe cea de leu pe partea dreapta, asadar,adaugarea Septuagintei in fata si la spate este corecta.

In versetul 15 gasim un alt motiv, rotile Celui vechi de zile din profetia lui Daniel 7:9.

Aceste roti sunt acelea ale carelor regale sau ale carului zeului-soare, conform carelor soarelui sicailor dedicati soarelui in templu inainte de reforma lui Iosia (II Regi 23:11).In versetul 16 rotile sunt descrise ca fiind de crisolit, de la ebraicul tarshish, o piatra

galben-aurie pretioasa, poate topaz (10:9; 28:13; Iesire 28:20; Daniel 10:6).In versetul 26 regasim o alta referire la o piatra, anume safirul. Safirul este intr-adevar

lapis lazului, o piatra albastra folosita pentru interior, sigilii, etc. In Iesire 24:10 apare oconstructie de lapis lazului clara ca cerul sub picioarele lui Iahve. Septuaginta revizuieste textul inacord cu Iesire 24:1025.

Incepand cu versetul 15 regasim viziunea tronului26, una din cele mai expresive imagini aleslavei lui Dumnezeu in Vechiul Testament.

Carele sunt des amintite ca simbol al divinitatii regale (Fac. 41:43; I Samuel 8:11; II Samuel

15:1; I Regi 1:5). Ilie si Elisei sunt numiti carele lui Israel si calaretii lui (II Regi 2:12; 13:14),adica sunt egali in potenta profetica in cavaleria Israelului. Ocazional este amintit carul luiDumnezeu indicand puterea divina, in timpul exodului (Ies. 3:8), sau din Sinai (Ps. 68:17) sau casimbol al furiei divine in judecata (Isaia 66:15)27

Intrand in conceptul tronului-car gasim heruvimii si motivele carului regal. Tronulheruvimilor este cunoscut din surse arheologice. Pe sarcofagul din secolul X i.Hr al regelui Hiramal Gebalului, conducatorul este infatisatasezat pe un tron sprijinit de heruvimi; si un rege canaaniteste intronat similar pe un interior din Megiddo. Heruvimul era un leu inaripat cu cap uman si poatefi comparat cu vitelul inaripat cu cap de om din Mesopotamia (vezi Gordon Laud, The MegiddoIvories)28.

Fara indoiala cel mai dificil si mai obscur text al capitolului este descrierea carului. Profetulne prezinta imaginea cuprinsa de lumina si de stralucire aurie. Doar in partea de sus poate deslusi ofigura emergenta din stralucirea soarelui, inconjurata de stralucire reflectata ca un curcubeu dupafurtuna. In versetul 26 asemanarea era ca un chip de om (cf. Fac. 1:26-27), Iezechiel incearca saevite antropomorfismul.

In acest moment putem aminti creatia oamnenilor (Facere 1:26-27), din aceeasi traditiesacerdotala prezentata. Acolo umanitatea ( 'adam) este creata dupa asemanarea (demut) luiDumnezeu. Aici Dumnezeu apare in asemanare omeneasca (demut kemar'eh 'adam)29, concept careva influenta mai tarziu notiunea de Fiu al Omului30.

Incheiere

24 G. A. Buttrick, Ezekiel introduction, in The Interpreters Bible A commentary in twelve volumes, volumul 6,1980;

25 G. A. Buttrick, op. cit.;26 in engleza este tradus chariot, mult mai aproape de original.27 G. A. Buttrick, The interpreters Dictionary of the Bible, Abingdon, Nashville, 1980, pagina 55228 idem, Ezekiel introduction.29 ibidem30 G. Quispel, op. cit.

6


7/13

Din viziunea lui Iezechiel, tratata sumar si incomplet in paginile trecute, invatam anumiteconceptii care au dominat gandirea profetului: suprema transcendenta a lui Dumnezeu, conceptia luiDumnezeu ca Duh, nelimitat la Templul lui Ierusalim, dar capabil sa apara unde doreste.

Aceasta viziune a incitat incercarile de interpretare inca de la inceputurile crestinuismuluidar mai ales si in traditia rabinica starnind numeroase diferente de opinie in legatura cu aproapefiecare verset al capitolului. Dar cu toate acestea Iezechiel continua sa fascineze generatiile de-a

lungul timpului ivind in sufletele oamenilor uimire, pasiune, frica si chiar confuzie, uneori.Iezechiel, unul din profetii mari, este o personalitate marcanta care a influentat atat traditiarabibica de dupa el si modul de percepere a lui Dumnezeu in afara Templului, dar si-a pus amprentasi asupra crestinismului, anumite elemente specifice lui regasindu-se si la Apostolul Pavel., laimaginea Apostolului Ioan din Apocalipsa dominand astfel evolutia mistica a doua mari traditiireligioase, iudaica si crestina.

Capitolul 1 al cartii a fost un adevarat izvor de teologie si suntem siguri ca va mai multe despus despre teologie.

Anexa 1

7


8/13

Schita cronologica a contextului in care se plaseaza cartea lui Iezechiel31:

609 i.Hr. batalia de la Megiddo, moartea lui Iosia;605 i.Hr. batalia de la Carchemis; suprematia Babilonului;597 i.Hr. deportarea lui Ioakim (Iechonias) in Babilon;592 i.Hr. investirea ca profet a lui Iezechiel;588 i.Hr. revolta lui Sedekias;586 i.Hr. caderea Ierusalimului;571 i.Hr ultima profetie datata a lui Iezechiel; (29:17-20);562 i.Hr. moartea lui Nabucodonosor;560 i.Hr. eliberarea lui Ioakim (IV Regi 25: 27-30);538 i.Hr. cucerirea Babilonului de catre Cyrus.

Anexa 2

31 Septuaginta, nota 1, pagina 1

8


9/13

Ezekiel 1 in :

-limba greaca - BGT32:

1.kai. evge,neto evn tw/| triakostw/| e;tei evn tw/| teta,rtw| mhni. pe,mpth| tou/

mhno.j kai. evgw. h;mhn evn me,sw| th/j aivcmalwsi,aj evpi. tou/ potamou/ tou/Cobar kai. hvnoi,cqhsan oi` ouvranoi, kai. ei=don o`ra,seij qeou/2. pe,mpth| tou/ mhno,j tou/to to. e;toj to. pe,mpton th/j aivcmalwsi,aj tou/basile,wj Iwakim3. kai. evge,neto lo,goj kuri,ou pro.j Iezekihl ui`o.n Bouzi to.n i`ere,a evn gh/|Caldai,wn evpi. tou/ potamou/ tou/ Cobar kai. evge,neto evpV evme. cei.rkuri,ou4. kai. ei=don kai. ivdou. pneu/ma evxai/ron h;rceto avpo. borra/ kai. nefe,lhmega,lh evn auvtw/| kai. fe,ggoj ku,klw| auvtou/ kai. pu/r evxastra,pton kai. evntw/| me,sw| auvtou/ w`j o[rasij hvle,ktrou evn me,sw| tou/ puro.j kai. fe,ggoj evnauvtw/|

5. kai. evn tw/| me,sw| w`j o`moi,wma tessa,rwn zw,|wn kai. au[th h` o[rasijauvtw/n o`moi,wma avnqrw,pou evpV auvtoi/j6. kai. te,ssara pro,swpa tw/| e`ni, kai. te,ssarej pte,rugej tw/| e`ni,7. kai. ta. ske,lh auvtw/n ovrqa, kai. pterwtoi. oi` po,dej auvtw/n kai. spinqh/rejw`j evxastra,ptwn calko,j kai. evlafrai. ai` pte,rugej auvtw/n8. kai. cei.r avnqrw,pou u`poka,twqen tw/n pteru,gwn auvtw/n evpi. ta. te,ssarame,rh auvtw/n kai. ta. pro,swpa auvtw/n tw/n tessa,rwn9. ouvk evpestre,fonto evn tw/| badi,zein auvta, e[kaston kate,nanti tou/prosw,pou auvtw/n evporeu,onto10. kai. o`moi,wsij tw/n prosw,pwn auvtw/n pro,swpon avnqrw,pou kai.

pro,swpon le,ontoj evk dexiw/n toi/j te,ssarsin kai. pro,swpon mo,scou evxavristerw/n toi/j te,ssarsin kai. pro,swpon avetou/ toi/j te,ssarsin11. kai. ai` pte,rugej auvtw/n evktetame,nai a;nwqen toi/j te,ssarsin e`kate,rw|du,o sunezeugme,nai pro.j avllh,laj kai. du,o evpeka,lupton evpa,nw tou/sw,matoj auvtw/n12. kai. e`ka,teron kata. pro,swpon auvtou/ evporeu,eto ou- a'n h=n to.pneu/ma poreuo,menon evporeu,onto kai. ouvk evpe,strefon13. kai. evn me,sw| tw/n zw,|wn o[rasij w`j avnqra,kwn puro.j kaiome,nwn w`jo;yij lampa,dwn sustrefome,nwn avna. me,son tw/n zw,|wn kai. fe,ggoj tou/puro,j kai. evk tou/ puro.j evxeporeu,eto avstraph,14.

15. kai. ei=don kai. ivdou. troco.j ei-j evpi. th/j gh/j evco,menoj tw/n zw,|wn toi/jte,ssarsin16. kai. to. ei=doj tw/n trocw/n w`j ei=doj qarsij kai. o`moi,wma e]n toi/jte,ssarsin kai. to. e;rgon auvtw/n h=n kaqw.j a'n ei;h troco.j evn trocw/|17. evpi. ta. te,ssara me,rh auvtw/n evporeu,onto ouvk evpe,strefon evn tw/|poreu,esqai auvta.18. ouvdV oi` nw/toi auvtw/n kai. u[yoj h=n auvtoi/j kai. ei=don auvta, kai. oi`nw/toi auvtw/n plh,reij ovfqalmw/n kuklo,qen toi/j te,ssarsin19. kai. evn tw/| poreu,esqai ta. zw/|a evporeu,onto oi` trocoi. evco,menoiauvtw/n kai. evn tw/| evxai,rein ta. zw/|a avpo. th/j gh/j evxh,|ronto oi` trocoi,

32 Bible Works versiunea 7;

9


10/13

20. ou- a'n h=n h` nefe,lh evkei/ to. pneu/ma tou/ poreu,esqai evporeu,onto ta.zw/|a kai. oi` trocoi. kai. evxh,|ronto su.n auvtoi/j dio,ti pneu/ma zwh/j h=n evntoi/j trocoi/j21. evn tw/| poreu,esqai auvta. evporeu,onto kai. evn tw/| e`sta,nai auvta.ei`sth,keisan kai. evn tw/| evxai,rein auvta. avpo. th/j gh/j evxh,|ronto su.nauvtoi/j o[ti pneu/ma zwh/j h=n evn toi/j trocoi/j

22. kai. o`moi,wma u`pe.r kefalh/j auvtoi/j tw/n zw,|wn w`sei. stere,wma w`jo[rasij krusta,llou evktetame,non evpi. tw/n pteru,gwn auvtw/n evpa,nwqen23. kai. u`poka,tw tou/ sterew,matoj ai` pte,rugej auvtw/n evktetame,naipterusso,menai e`te,ra th/| e`te,ra| e`ka,stw| du,o sunezeugme,naievpikalu,ptousai ta. sw,mata auvtw/n24. kai. h;kouon th.n fwnh.n tw/n pteru,gwn auvtw/n evn tw/| poreu,esqai auvta.w`j fwnh.n u[datoj pollou/ kai. evn tw/| e`sta,nai auvta. kate,pauon ai` pte,rugejauvtw/n25. kai. ivdou. fwnh. u`pera,nwqen tou/ sterew,matoj tou/ o;ntoj u`pe.r kefalh/jauvtw/n

26. w`j o[rasij li,qou sapfei,rou o`moi,wma qro,nou evpV auvtou/ kai. evpi. tou/o`moiw,matoj tou/ qro,nou o`moi,wma w`j ei=doj avnqrw,pou a;nwqen;27. kai. ei=don w`j o;yin hvle,ktrou avpo. o`ra,sewj ovsfu,oj kai. evpa,nw kai.avpo. o`ra,sewj ovsfu,oj kai. e[wj ka,tw ei=don w`j o[rasin puro.j kai. to. fe,ggojauvtou/ ku,klw|28. w`j o[rasij to,xou o[tan h=| evn th/| nefe,lh| evn h`me,ra| u`etou/ ou[twj h`sta,sij tou/ fe,ggouj kuklo,qen au[th h` o[rasij o`moiw,matoj do,xhj kuri,ou kai.ei=don kai. pi,ptw evpi. pro,swpo,n mou kai. h;kousa fwnh.n lalou/ntoj.

-limba latina -Vulgata33:

1:1 et factum est in tricesimo anno in quarto in quinta mensis cumessem in medio captivorum iuxta fluvium Chobar aperti sunt caeliet vidi visiones Dei1:2 in quinta mensis ipse est annus quintus transmigrationis regis Ioachin1:3 factum est verbum Domini ad Hiezechiel filium Buzi sacerdotemin terra Chaldeorum secus flumen Chobar et facta est super eumibi manus Domini1:4 et vidi et ecce ventus turbinis veniebat ab aquilone et nubes

magna et ignis involvens et splendor in circuitu eius et de medioeius quasi species electri id est de medio ignis1:5 et ex medio eorum similitudo quattuor animalium et hic aspectuseorum similitudo hominis in eis1:6 et quattuor facies uni et quattuor pinnae uni1:7 et pedes eorum pedes recti et planta pedis eorum quasi planta

pedis vituli et scintillae quasi aspectus aeris candentis1:8 et manus hominis sub pinnis eorum in quattuor partibus et facieset pinnas per quattuor partes habebant1:9 iunctaeque erant pinnae eorum alterius ad alterum non revertebanturcum incederent sed unumquodque ante faciem suam

gradiebatur1:10 similitudo autem vultus eorum facies hominis et facies leonis a

33 Biblia Sacra iuxta Vulgatam versionem, edited by Bonifatius Fisher [3rd edition, 1983])- A. R. Christman, op cit;

10


11/13

dextris ipsorum quattuor facies autem bovis a sinistris ipsorum quattuoret facies aquilae ipsorum quattuor1:11 et facies eorum et pinnae eorum extentae desuper duae pinnaesingulorum iungebantur et duae tegebant corpora eorum1:12 et unumquodque coram facie sua ambulabat ubi erat impetusspiritus illuc gradiebantur nec revertebantur cum ambularent

1:13 et similitudo animalium aspectus eorum quasi carbonum ignisardentium et quasi aspectus lampadarum haec erat visio discurrensin medio animalium splendor ignis et de igne fulgor egrediens1:14 et animalia ibant et revertebantur in similitudinem fulguris coruscantis1:15 cumque aspicerem animalia apparuit rota una super terramiuxta animalia habens quattuor facies1:16 et aspectus rotarum et opus earum quasi visio maris et unasimilitudo ipsarum quattuor et aspectus earum et opera quasi sit rotain medio rotae1:17 per quattuor partes earum euntes ibant et non revertebanturcum ambularent

1:18 statura quoque erat rotis et altitudo et horribilis aspectus ettotum corpus plenum oculis in circuitu ipsarum quattuor1:19 cumque ambularent animalia ambulabant pariter et rotae iuxtaea et cum elevarentur animalia de terra elevabantur simul et rotae1:20 quocumque ibat spiritus illuc eunte spiritu et rotae pariter levabantursequentes eum spiritus enim vitae erat in rotis1:21 cum euntibus ibant et cum stantibus stabant et cum elevatis aterra pariter elevabantur et rotae sequentes ea quia spiritus vitae eratin rotis1:22 et similitudo super caput animalium firmamenti quasi aspectuscristalli horribilis et extenti super capita eorum desuper1:23 sub firmamento autem pinnae eorum rectae alterius ad alterumunumquodque duabus alis velabat corpus suum et alterum similitervelabatur1:24 et audiebam sonum alarum quasi sonum aquarum multarumquasi sonum sublimis Dei cum ambularent quasi sonus erat multitudinisut sonus castrorum cumque starent dimittebantur pinnaeeorum1:25 nam cum fieret vox supra firmamentum quod erat super caputeorum stabant et submittebant alas suas1:26 et super firmamentum quod erat inminens capiti eorum quasi

aspectus lapidis sapphyri similitudo throni et super similitudinemthroni similitudo quasi aspectus hominis desuper1:27 et vidi quasi speciem electri velut aspectum ignis intrinsecuseius per circuitum a lumbis eius et desuper et a lumbis eius usquedeorsum vidi quasi speciem ignis splendentis in circuitu1:28 velut aspectum arcus cum fuerit in nube in die pluviae hic erataspectus splendoris per gyrum2:1 haec visio similitudinis gloriae Domini . . .

11


12/13

Bibliografie

1. Biblia adeca dumnezeiasca Scriptura, Bucuresti, 1688;

2. Biblia sau Sfanta Scriptura, editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa al BisericiiOrtodoxe Romane, Bucuresti, 1975;

3. Bible Works, version 7;

4. Buttrick, George Arthur :Ezekiel Introduction Lamentation, Ezekiel, Daniel, Twelveprophetsvolum 6, in The Interpreters Bible a commentary in twelve volumes, edituraAbingdon, Nashville, USA, 1980;

12


13/13

5. idem, The interpreters Dictionary of the Bible, editura Abingdon, Nashville, USA, 1980;

6. Christman, Angela Russell, What did Ezekiel see?, in Bible in Ancient Christianity, editat deJeffrey Bingham, volume 4, editura Brill, Leiden, 2005;

7. Ciudin, Preot Prof. Dr.Nicolae, Studiul Vechiului Testament, manual pentru seminariile

teologice, editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa al BisericiiOrtodoxe Romane, Bucuresti, 2002;

8. Driver G. R. , Ezekiels Inaugural Vision, in Vetus Testamentum, volumul 1

9. Eichrodt Walter, Theology of the Old Testament, volume 1, SCM Press LTD, London, 1961;

10. Eiselur Frederik, Abingdon Bible Commentary, editat by Frederik Eiselur, Lewis Edwineditura Abingdon, Nashville, 1957;

11. Greenberg Moshe, Ezekiel 1-20 A New translation with introduction and commentary

in The Anchor Bible, editura Doubleday, USA, 1983;

12. Gruenwald Ithmar, Apocaliptic and Merkavah Mysticism, editura Brill, Leiden, 1980;

13. Mays, James Luther, Ezekiel interpretation, in A Bible Commentary for Teaching andPreaching, editat de Joseph Blenkinsopp, editura John Knox Press, Louisville, 1990;

14. Mihaila, Alexandru Introducere in Studiul Vechiului Testament,- curs;

15. Quispel,G., Ezekiel 1:26 in Jewish Mysticism and Gnosis, in Vigiliae Christanae, volumul34;

16. Rowland Christopher, Wheels within the wheels, The Pere Marquette Lecture in Theologyeditura Marquette Press, 2007;

17. Septuaginta, coordonat de Valentin Badilita, volumul 6/II ,Colegiul Noua Europa-Polirom,Bucuresti, 2008;

18. York, A. Ezekiel I: Inaugural and restoration visions?, in Vetus Testamentum volumul 27.

13

Documents

Iezechiel - lucrare