Impactul 5/2009 performanţei economice asupra poziţiei ... · Evaluarea ºi compunerea riscurilor în auditul intern riscurilor în procesul de audit mai aproape de realitate ºi

64

22

65

70

00

01

3

AnulV

II,nr.

5/2

009

5/2009

�

�

�

�

Metode de măsurare a imobilizărilor corporalela valoarea justă în situaţiile financiareAbordări privind credibilitatea şi transparenţainformaţiilor privind performanţa în entităţilesectorului publicEvaluarea şi compunerea riscurilor în auditul internProceduri specifice de auditare a plasamentelorde capital

�

�

�

�

Metode de măsurare a imobilizărilor corporalela valoarea justă în situaţiile financiareAbordări privind credibilitatea şi transparenţainformaţiilor privind performanţa în entităţilesectorului publicEvaluarea şi compunerea riscurilor în auditul internProceduri specifice de auditare a plasamentelorde capital

� Impactul

performanţei

economice asupra

poziţiei financiare

SumarContentsCercetãri în audit ºi raportãri financiare

Drd. Adrian VINTILESCU BELCIUG, drd. Laura - Cornelia BROJBA, drd. Lãcrãmioara BÃLAN & drd. Daniela CREÞU

Evaluarea ºi compunerea riscurilor în auditul intern . . . . . . . . . . . . . . .3- Risk Evaluation and Cumulation in Internal Audit

Drd. Monica JULEAN & drd. Elena IORDACHEPrezentarea imobilizãrilor corporale la valoarea justã în situaþiile financiare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10- Disclosure of Tangible Assets at Fair Value in Financial Reports

Prof.univ.dr. Eugeniu ÞURLEA & conf.univ.dr. Aurelia ªTEFÃNESCUPerformanþa entitãþilor sectorului public, între actualitate ºi perspectivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17- The Profitability of the Public Sector Entities, Between Present and

Future

Prof.univ.dr. Bogdan DIMA & lector univ.dr. ªtefana CRISTEAModelul RiskMetrics de evaluare a riscului de portofoliu . . . . . . . . .24- The RiskMetrics Model for Portfolio Evaluation

Prof.univ.dr. Tatiana DÃNESCU & lect.univ.drd. Ovidiu Ioan SPÃTÃCEANProceduri specifice de auditare a plasamentelor de capital . . . . . . . . . .32- Specific Audit Procedures Performed for Capital Investments

Auditul ºi raportãrile financiare de la teorie la practicã

Prof.univ.dr. Ana MORARIU & lect.univ.dr. Cornel Dumitru CRECANÃImpactul performanþei economice asupra poziþiei financiare . . . . . . .39- The Impact of Economic Performance on the Financial Position

Urania MOLDOVANU, auditor financiarExigenþele controlului calitãþii activitãþii de audit financiar în contextul actualelor reglementãri europene ºi naþionale (II) . . . . .43- The Requirements of the Quality Control of the Financial Audit

Activity in the Context of the Current National and European Regulations (II)

Bob RYAN, Examiner ACCAActivele toxice, factorul declanºator al crizei economice mondiale . .50- Toxic Assets, Triggering Factor of the World Economic Crisis

Din activitatea CAFR

Revistã recunoscutã de CNCSIS, categoria B+Editor: Camera Auditorilor Financiari din România

Str. Sirenelor, nr. 67-69, sector 5, Bucureºti

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

Tipar: Universal Color S.A., str.Victoriei, bl. A2-A3, Piteºti, tel.: +40 (248) 215788

ISSN 1844 - 8801

Consiliul ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Consiliul ºtiinþificAcad. Constantin IONETE

Acad. Iulian VÃCÃREL

Prof. univ. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables (INTEC) Paris

Prof.univ.dr. Dumitru MATIª, auditor financiar, Universitatea „Babeº-Bolyai", Cluj-Napoca

Prof.univ.dr. Ioan TALPOª, auditor financiar, Universitatea de Vest din Timiºoara

Prof.univ.dr. Alexandru ÞUGUI, Universitatea „Al. I. Cuza", Iaºi

Prof.univ.dr. Ion IONAªCU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof.univ.dr. Veronel AVRAM, auditor financiar, Universitatea din Craiova

Prof.univ.dr. Vasile RÃILEANU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof.univ.dr. Constantin STAICU, auditor financiar, Universitatea din Craiova

Prof.univ.dr. Tatiana DÃNESCU, auditor financiar, Universitatea „Petru Maior" Târgu Mureº

Prof.univ.dr. Victoria STANCIU, auditor financiar, Academia de Studii Economice,Bucureºti

Dr. Alexandra LAZÃR, auditor financiar, Consilier Ministerul Finanþelor Publice, Bucureºti

Mircea BOZGA, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Monica ªTEFAN, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Luminiþa CIOACÃ, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Director ºtiinþificProf.univ.dr. Pavel NÃSTASE, ASE Bucureºti

Director editorialDr. Corneliu CÂRLAN

Colectiv redacþionalAdriana COªA, Alexandra JORA, Irina Cãtãlina PUNGARU, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU; Marketing - publicitate: Stancu LICÃPrezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

Redactor ºefCristiana RUS

35/2009

IntroducereRiscul este vãzut ca o incertitudinea unei realizãri sau, cu alte cuvinte,ca orice eveniment, acþiune, situaþiesau comportament cu impact nefa-vorabil asupra capacitãþii entitãþiipublice de a realiza obiectivele.

Se pot exemplifica:

riscuri de organizare (neforma-lizarea procedurilor): lipsa unorresponsabilitãþi precise, insufi-cienta organizare a resurselorumane, documentaþia insufi-cientã, neactualizatã sau redun-dantã;

riscuri operaþionale: neînregis-trarea în contabilitate, arhivarenecorespunzãtoare a documen-telor justificative, lipsa unuicontrol asupra operaþiilor curisc ridicat;

riscuri financiare: plãþi nesecuri-zate, nedetectarea operaþiilor curisc financiar;

riscuri generate de schimbãrilelegislative, structurale, manage-riale etc.

Riscurile nu pot fi evitate ºi oriceorganizaþie trebuie sã îºi ia mãsu-rile necesare gestionãrii riscurilorpânã la un nivel considerat accep-tabil. Rãspunsul la risc dat de con-trolul intern al organizaþiei poateimplica tolerarea riscurilor, trata-rea, transferarea riscurilor sau,dupã caz, încetarea activitãþilor ge-neratoare, în funcþie de impactulacestora. Fãcând o paralelã cu fi-nanþele moderne, “raportul dintrerentabilitate ºi risc” este esenþial ºiîn instrumentarea riscului de audit1.

Putem deosebi:

riscul inerent, care este dat deeroarea propriu-zisã din cadrulactivitãþilor entitãþii, fãcându-se

Adrian VINTILESCU BELCIUG*, Laura-Cornelia BROJBA**,Lãcrãmioara BÃLAN (CORCHES)***

& Daniela CREÞU (COLOIU)****

Evaluarea ºi compunerea

riscurilor în auditul intern

Risk Evaluation and Cumulation in InternalAudit

Like many other types of audit, the internal public audit is a functional independent andobjective activity based on risk management. The risk can be seen like any otherevent, action, situation or attitude which might negatively affect the public institution'scapacity of fulfilling its objectives. At a certain moment, the public entity is under thepressure of several risks. Therefore, in the same moment in time, many risks act con-jugated. It was noticed that the events with a high impact are produced by the jointinfluence of many small risks. This paper is studying the risks' joint action. The analy-sis can be used furthermore for increasing the efficiency of the public intern audit mis-sions, allowing auditors to focus on the significant risks.This paper compares the method of risks' analysis from the Law nr.672/2002 regard-ing the public intern audit and used in the Audit Mission Guide for the HumanResources Activity, with another method of analysis for a risk portfolio, using thePortfolio Theory. The theoretical analysis was followed by a Monte Carlo simulationusing the Crystall Ball product. Following the simulation, we have compared the modelfrom the Law 672/2002 and the stochastic modeling, and we found a risk audit analy-sis much more profound.

Key words: internal public audit, audit risk, Monte Carlo simulation, portfolio theory

Abstract

Cuvinte cheie:audit public intern, riscul de audit, simulare Monte Carlo,

teoria portofoliului

* Ec. drd. ing., auditor intern Direcþia Generala a Finanþelor Publice Buzãu, [email protected]. ** Ec. drd., economist SC Real-Hypermarket Romania SRL, [email protected].*** Ec. drd. ing., director executiv, Direcþia de Muncã ºi Protecþie Socialã Vâlcea, [email protected].**** Ec. drd., inspector, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Buzãu, [email protected] Stancu, Ion, Finanþe, Editura Economicã, Bucureºti, 2002.

4

Cercetãri în audit ºi raportãri financiare

abstracþie de activitatea de con-trol intern;

riscul de control, care este dat deneregulile ºi erorile care nu suntdescoperite cu ocazia controlu-lui; auditorul nu poate schimbanivelul controlului, el îl poatedoar „influenþa” prin reco-mandãri privind ameliorarea,dar aceastã influenþã se va ma-nifesta doar în perioadele ulte-rioare auditului ºi numai încondiþiile în care conducerea vaþine cont de sugestiile fãcute;

riscul de nedetectare reprezintãriscul ca o procedurã de fond aauditorului sã nu detecteze erorile; nivelul riscului de ne-detectare este legat direct deprocedurile de fond ale audi-torului.

Riscurile pot fi evaluate ºi prioriti-zate în raport cu obiectivele ºi, deaceea, este important ca riscul sã fiedefinit în raport cu unul sau maimulte obiective.

Mãsurarea riscurilor depinde deprobabilitatea de apariþie a risculuiºi de gravitatea consecinþelor eve-nimentului. Pentru realizarea mã-surãrii riscurilor se utilizeazã dreptinstrumente de mãsurare, criteriilede apreciere.

Elaborarea documentului Stabili-rea nivelului riscului ºi a puncta-jului total al riscului comportãdouã etape: în prima etapã se reali-zeazã evaluarea nivelurilor riscu-rilor asociate operaþiilor auditabile,iar în a doua fazã se determinãpunctajul total pe baza formuleidin normele metodologice privindauditul intern, respectiv:

unde: T = punctaj total; Pi = pon-derea riscului pentru fiecare cri-teriu; Ni = nivelul riscurilor pen-tru fiecare criteriu utilizat;

Componentele riscului (Tabel 1)sunt, în concluzie, probabilitatea deapariþie ºi impactul, respectiv gra-vitatea consecinþelor ºi durata aces-tora. Probabilitatea de apariþie ariscului, aºa cum este privitã înactele normative ce privesc auditulpublic intern, variazã de la imposi-bilitate la certitudine ºi este expri-matã pe o scarã de valori pe treinivele:

probabilitate micã;

probabilitate medie;

probabilitate mare.

Nivelul impactului reprezintã efec-tele riscului în cazul producerii saleºi se poate exprima pe o scarã valo-ricã pe trei nivele. Se observã dincele descrise mai sus cã o scalã ana-liticã mai detaliatã poate fi maipotrivitã, ca de exemplu o matrice5 x 5.

Metodologia de cercetare

Articolul este o parte dintr-o cer-cetare doctoralã care are ca obiectutilizarea tehnicilor de audit în me-diu informatizat în cadrul misiu-nilor de audit public intern aferenteadministrãrii fiscale.

În scopul prezentãrii unei opiniivalide ºi argumentate, dar ºi pentrua oferi o aplicabilitate practicã acercetãrii, au fost efectuate atât unstudiu teoretic, cât ºi o simularepracticã pe un portofoliu de riscuriselectat ca un eºantion ales dinghidul misiunii de audit pentruactivitatea de resurse umane, pu-blicat pe site-ul Ministerului Finan-þelor Publice2.

Prima etapã în cercetare a fost con-struirea unui alt model teoretic,care sã permitã o instrumentare a

2 http://www.mfinante.ro/audit/index.jsp.

55/2009

Evaluarea ºi compunerea riscurilor în auditul intern

riscurilor în procesul de audit maiaproape de realitate ºi care ar oferiposibilitatea compunerii riscului deaudit. În acest sens au fost utilizateelemente de teoria portofoliului 3.

Fiecare risc a fost considerat cafiind o variabilã aleatoare, determi-natã de o anumitã distribuþie deprobabilitate a riscului. Riscul estecaracterizat astfel de o anumitã dis-tribuþie de probabilitate a impactu-lui acestuia.

În a doua etapã a fost efectuatãsimularea Monte Carlo, utilizând ovariantã demonstrativã a produsu-lui informatic Crystall Ball.

În aceastã etapã a cercetãrii se facepractic comparaþia între metodaclasicã a analizei riscurilor prevã-zutã de lege ºi cea analizatã teoreticutilizând teoria portofoliului.

În final, se formuleazã concluzii ºicomparaþii ce reflectã influenþacompunerii riscurilor asupra reali-zãrii obiectivelor entitãþii auditate.

Considerente teoretice

Analiza teoreticã a compuneriiriscurilor se poate modela utilizândteoria portofoliului. Astfel, riscurile

vor fi privite ca variabile aleatoare.Se defineºte impactul riscului cafiind variabila aleatoare ri.

Probabilitatea impactului estimatal riscului ri are valoarea pi. Putemdefini un impact al riscului mediuacceptat, dat de:

care pondereazã impactul riscu-rilor cu probabilitatea, utilizând odistribuþie statisticã a riscului. Deasemenea, se poate defini abatereaimpactului faþã de medie, care ar fidatã de dispersia impactului:

Var (Ri) = E( [(Ri) - E(Ri) ]2).

Punctajul total al riscului poate fiapreciat de impactul riscului me-diu acceptat înmulþit cu încredereaîn controlul intern al auditorului ºieste dat de:

Pi = ci X E(Ri),

unde ci este gradul de încredere alauditorului în controlul intern.

Astfel, practic, se propune o agre-gare a criteriilor de analizã a riscu-rilor, bazatã pe produsul dintre oconstantã ºi o distribuþie de proba-bilitate a impactului riscului. Dacãam vorbit de agregare va trebui sãprecizãm faptul cã agregarea unor

indicatori a fost de la Condorcetpânã la Arrow un subiect deschis.

În tabelul 2 este prezentatã sinteticconcepþia unui model de analizã ariscurilor utilizând distribuþii deprobabilitate.

Reamintim unele dintre proprie-tãþile mediei, respectiv ale varianþeiunei variabile aleatoare.

Cu litera z vor fi notate variabilelealeatoare, iar cu litera c vor fi notateconstantele.

Proprietãþile mediei

E(c) = c

E(c x z) = cE(z)

E(z1 + z2 ) = E(z1) + E(z2 )

Proprietãþile varianþei

var(c) = 0

var(c x z) = c2 var(z)

var(z1 + z2 ) = var(z1) + var(z2 ) ++ 2cov(z1, z2)

Covarianþa a douã variabile alea-toare este, prin definiþie:

σ12 = cov(z1, z2) = E[(z1 - E(z1))(z2 - E(z2 ))]

Studiul compunerii riscurilor tre-buie sã þinã seama de covarianþadintre douã variabile aleatoare care

3 Moisã Altãr, Teoria Portofoliului, 2002.

6


cuantificã nivelul „dependenþei”dintre cele douã variabile.

Astfel, dacã óij = 0, atunci rezultã cãriscurile evolueazã relativ „inde-pendent” unul faþã de celãlalt.Dacã óij > 0, rezultã cã riscurile zi ºizj evolueazã în acelaºi sens, iardacã óij < 0 atunci se poate trageconcluzia cã riscurile evolueazã „însens contrar”.

De exemplu, dacã cov(Ri, Rj) < 0,atunci rezultã cã dacã impactul Rial riscului i va creºte, impactulriscului j (Rj) va avea tendinþa de ascãdea.

În cazul în care avem o combinaþieliniarã de riscuri, se defineºte coefi-cientul de corelaþie:

rij=cov(zi, zj ) / Var (zi) Var (zj).

Atunci când riscul dat de variabilaaleatoare zj este o combinaþie lini-

arã de alte variabile aleatoare,respectiv:

zj = c1z1 + c2 z2 +... + ck zk,

atunci

cov(zi, zj) = c1 cov(zi, z1) + + c2 cov(zi, z2 ) + ... + ck cov(zi, zk).

Dacã se considerã mai multe ris-curi, nivelul impactului portofoliu-lui este dat de formula:

În concluzie, compunerea risculuiva trebui sã þinã seama, pe lângãdistribuþia de probabilitate defini-tã, ºi de covarianþã.

Impactul, în cazul unui portofoliude riscuri, depinde în mare mãsurãde covarianþa între riscuri.

Modelarea compuneriiriscului de audit

utilizând simulareaMonte Carlo

În studiul practic vom analiza unexemplu în care se va comparaclasarea riscului folosind metodaclasicã prevãzutã de Legea nr.672/2002 privind auditul publicintern ºi o simulare stohasticã uti-lizând metoda Monte Carlo ºi pro-dusul informatic Crystal Ball4.

Analiza a fost efectuatã pe uneºantion de ºase riscuri din ghiduleditat de Ministerului FinanþelorPublice referitor la o misiune pe re-surse umane.

Pentru uºurinþa definirii modeluluiau fost considerate distribuþii nor-male ale riscurilor, cu media datãde punctajul total al riscului acor-

4 Charnes, John, Financial Modeling with Crystal Ball and Excel, Wiley, 2007.

75/2009


dat prin metoda clasicã (din ghid)ºi deviaþia standard egalã cu 1.Riscurile sunt analizate în ghidulmai sus-menþionat, conform apre-cierilor ºi criteriilor din tabelul 3. Învederea sintetizãrii sunt nume-rotate riscurile analizate de la 1 la 6.

În metoda clasicã, analiza riscurilorse opreºte la acest nivel, dupã careeste efectuatã clasarea. Metoda pro-pusã de analizã stohasticã a riscu-rilor þine seama de distribuþia deprobabilitate ºi de covarianþele carevor fi definite în etapa iniþialã aanalizei riscurilor.

Etapele modelãrii riscurilor utili-zând distribuþii de probabilitatesunt prezentate mai jos ºi explicita-te prin grafice concludente privindoperaþiunile efectuate. Din lipsã despaþiu nu au putut fi prezentatetoate distribuþiile de probabilitatedefinite, corelaþiile ºi rezultatelesimulãrii Monte Carlo, alegându-sedoar imaginile semnificative.

Etapa 1: Definirea distribuþiilor deprobabilitate aferente ris-curilor.

Sunt definite distribuþiile de proba-bilitate. Va fi reprezentatã, deexemplu, distribuþia de probabili-tate a riscului „Incompatibilitateamembrilor comisiei de concurs”(Tabel 4):

Etapa 2: Se stabilesc corelaþiile în-tre riscuri, conform matri-cei (Tabel 5).

În forma graficã, corelaþiile stabilitede auditor în faza iniþialã de anali-zã a riscurilor sunt prezentate întabelul 6.

Etapa 3: Analiza propriu–zisã ariscurilor prin simulareaMonte Carlo efectuatã cu1000 de încercãri, cu ungrad de încredere de 95 %.

Compunerea între riscul i ºi riscul jeste datã de tabelul ij (de exemplu:

compunerea riscului 1 cu riscul 3este datã de tabelul 7).

Mai jos este prezentatã simulareaMonte Carlo pentru compunereariscurilor.

Etapa 4: În urma simulãrii MonteCarlo, tabelul de clasare ariscurilor poate fi înlocuitcu un alt model de analizãa riscurilor în care pot fiincluse ºi riscurile com-puse (Tabel 8).

Analizând, de exemplu, realizareaconcomitentã a riscului 1 (ca statulde funcþii sã nu fie actualizat per-manent în funcþie de rezultateleprocesului de recrutare) ºi a riscu-lui 3 (ca bibliografia sã fie incom-pletã ºi/sau neactualizatã), care aucoeficientul de corelaþie -0,28, seobservã cã, datoritã compuneriiacestor douã riscuri, impactulpoate fi apreciat ca ridicat, caurmare a relativei independenþe acelor douã riscuri.

8


În cadrul producerii simultane ariscului ca bibliografia sã fie incom-pletã ºi/sau neactualizatã (riscul 3)ºi ca avizul ANFP sã nu fie solicitatcu 45 de zile înainte de data orga-nizãrii concursului (riscul 4), pro-babilitatea obþinerii unui impactridicat al riscului este ºi mai maredin cauza legãturii slabe dintre celedouã riscuri.

În cazul unor covarianþe apropiatede 1, riscul compus se micºoreazãfoarte mult, ca în cazul riscului 5(ca ordinele de constituire a comisi-ilor de concurs ºi de soluþionare acontestaþiilor sã nu fie întocmite cu30 de zile înainte de data susþineriia concursurilor ) ºi riscului 6 (datde incompatibilitatea membrilorcomisiei de concurs).

Concluzii finaleDin cauza faptului cã, în acelaºitimp, acþioneazã mai multe riscuriîn mod conjugat ºi a faptului cã oparte din evenimentele cu impactridicat sunt produse prin influenþacumulatã a mai multor riscuri mici,analiza compunerii riscurilor ºi uti-lizarea modelului descris mai susîn clasarea riscului pot duce la oeficacitate mai mare a misiunilor de

audit public intern, prin concen-trarea atenþiei auditorilor asuprariscurilor semnificative.

Avantajul acestui mod de analizã ariscurilor este dat de posibilitateaunei cuantificãri mult mai perfor-mante a compunerii riscurilor înauditul public intern, þinând seamade covarianþele existente întreriscuri.

Se observã cã atunci când riscurilenu sunt corelate pot exista valorimari ale riscurilor compuse.

Auditorul are un instrument per-formant de analizã, nemaiputândignora riscurile care, deºi au un

impact mic, prin compunerea cualte riscuri pot genera un risc com-pus ridicat.

Evident, aprecierea auditoruluieste esenþialã ºi în acest model, însãmodul de abordare de mai suspoate fi un puternic instrument deanalizã. Vor putea fi astfel identifi-cate legãturile între riscuri care potavea un impact ridicat asupra rea-lizãrii obiectivelor datoritã com-punerii acestora.

Acest mod de analizã a riscurilor,pentru a putea fi implementat, tre-buie sã fie completat, însã, de in-strumente software potrivite ºi deproceduri operaþionale adecvate.

95/2009


Charnes, John, Financial Modeling with Crystal Ball and Excel, Wiley, 2007 Moisã Altãr, Teoria Portofoliului, 2002Moºteanu, Tatiana ºi colectivul, Finanþe Publice, Editura Universitarã, 2005Stancu, Ion, Finanþe, Editura Economica Bucureºti, 2002 ***-Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern cu modificãrile ºi com-

pletãrile ulterioare publicatã în Monitorul Oficial nr.953 din 24 decembrie2002

***- Normele generale privind exercitarea activitãþii de audit public intern,aprobate prin OMFP nr.38/2003 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,publicatã în Monitorul Oficial nr.130 din 27 februarie 2003

http://www.mfinante.rohttp://www.oracle.com/technology/products/bi/crystalball/index.html

Bibliografie

Introducere - momentele cheie ale evaluãrii imobilizãrilor

Evaluarea imobilizãrilor începe din momentul intrãriiacestora în întreprindere.

Astfel, dacã modalitatea de intrare este achiziþia, costulunui element de imobilizãri corporale este preþul înnumerar echivalent la data recunoaºterii.

Dacã plata este amânatã dincolo de termenele nor-male de creditare, diferenþa dintre preþul în numerarechivalent ºi plata totalã este recunoscutã ca dobândãpe perioada de creditare, în afarã de cazul în care oastfel de dobândã este recunoscutã în valoarea con-tabilã a elementului.

În cazul schimbului de active, unul sau mai multe ele-mente de imobilizãri corporale se pot achiziþiona înschimbul unui activ sau al unor active nemonetaresau al unei combinaþii de active monetare ºi nemo-netare.

Costul unui astfel de element este evaluat la valoareajustã numai dacã tranzacþia de schimb nu este de na-turã comercialã sau valoarea justã a activului primit,precum ºi a celui cedat nu se pot evalua credibil.

Dacã elementul primit nu este evaluat la valoareajustã, costul sãu este evaluat la valoarea contabilã aactivului cedat.

La data întocmirii situaþiilor financiare, o întreprindereva alege ca politicã contabilã de prezentare a imobi-lizãrilor corporale fie modelul de calculare a costuluiminus amortizarea cumulatã ºi eventuale pierderi

Monica JULEAN* & Elena IORDACHE**

10

Prezentarea imobilizãrilor corporale

la valoarea justã în situaþiile financiare

Disclosure of Tangible Assets at Fair Value

in Financial Reports

The valuation of tangible assets is an important aspect of thegeneral valuation process of a company. Current trend for valuation and disclosure of tangible assets isthat a larger number of items to be disclosed at market value,that is fair value.Chosing the right models for determining the fair value formany tangible and intangible elements that are found in theenterprises' financial statements, represents a challenge foreconomists around the world.This article propose a reviewing of the general model of eval-uation at fair value în terms of tangible assets with a stop onthe recoverable value of assets, as a method of determiningthe fair value, and presents the main elements to be takeninto account in determining the recoverable amount.

Key words: tangible assets, fair value, discount rate, CAPM model, discounted cash flows

Abstract

Cuvinte cheie:imobilizãri corporale, valoare justã, rata de actualizare, modelul CAPM,

valoare actualizatã a fluxurilor de numerar

* Drd, Consilier Ministerul Finanþelor Publice, e-mail: [email protected].** Drd, Consilier Ministerul Finanþelor Publice, e-mail: [email protected].

115/2009

Imobilizãrile corporale la valoarea justã în situaþiile financiare

din depreciere, fie modelul de reevaluare ºi va aplicaacea politicã unei întregi categorii de imobilizãri cor-porale.

Oricare dintre cele douã politici contabile poate con-duce la prezentarea imobilizãrilor corporale la valoa-rea justã, fie direct prin metoda reevaluãrii, fie în modindirect prin metoda determinãrii pierderilor dindepreciere.

În situaþia în care întreprinderea opteazã pentrureevaluarea imobilizãrilor corporale, un element deimobilizãri corporale a cãrui valoare justã poate fievaluatã credibil va fi prezentat la o valoare reevalu-atã, aceasta fiind valoarea sa justã la data reevaluãriiminus orice amortizare acumulatã ulterior ºi oricepierderi acumulate din depreciere.

Valoarea justã este determinatã pentru un activ indi-vidual, de regulã de cãtre evaluatori independenþiprin aplicarea unor metodologii de evaluare specifice,prevãzute de Standardele Internaþionale de Evaluare.

Unele imobilizãri corporale pot suferi modificãri sem-nificative ºi fluctuante ale valorii juste, necesitând,prin urmare, reevaluãri anuale.

Pentru imobilizãrile corporale ale cãror valori juste nusuferã modificãri semnificative, ar putea sã fie nece-sar sã se reevalueze elementul respectiv numai o datãla trei sau cinci ani.


Pentru realizarea acestui articol s-a pornit de la prin-cipiile generale de evaluare ale imobilizãrilor corpo-rale prezentate în Standardele Internaþionale deRaportare Financiarã ºi s-a urmãrit aprofundareametodelor generale de determinare a valorii juste, învederea realizãrii unei comparaþii între valorileobþinute prin metode diferite.

Articolul face parte dintr-o cercetare doctoralã ce vi-zeazã evaluarea elementelor din situaþiile financiarela cost sau la valoarea justã.

Metoda utilizatã a fost metoda cantitativã, punân-du-se accent pe studiul literaturii de specialitate ºi peanaliza unor studii de caz, pentru a pune în lumina

diferenþele rezultate în urma aplicãrii unor principiide evaluare.

Metode de determinare a valorii recuperabile

În cazul determinãrii valorii recuperabile se þineseama de faptul cã de cele mai multe ori valoareajustã pentru active individuale este foarte greu dedeterminat, întrucât acestea nu ar putea genera veni-turi dacã ar fi utilizate în mod independent, ci numaiîn combinaþie cu alte active.

Astfel, valoarea recuperabilã se determinã pentruunitatea generatoare de venit din care activul analizatface parte, iar pierderea din depreciere rezultatã, afe-rentã unitãþii generatoare de numerar, va fi ulterioralocatã activelor componente.

Procesul de determinare a valorii la care va fi recunos-cutã o imobilizare corporalã în situaþiile financiare1 sepoate împãrþi în urmãtoarele etape:

Analiza existenþei indiciilor cã un activ ar putea fidepreciat.

Indiciile cã un activ ar putea fi depreciat provin atâtdin surse externe de informaþii, cât ºi din surseinterne ºi sunt prezentate în standardul IAS 36„Deprecierea activelor”;

Determinarea valorii recuperabile pentru activul saugrupul de active analizat;

Recunoaºterea pierderilor din depreciere

Atunci când se constatã o pierdere din deprecierepentru un activ, aceasta va fi imediat recunoscutã caºi cheltuialã în contul de profit ºi pierdere.

Valoarea recuperabilã, ca valoare justã a activuluiminus costurile de vânzare

Valoarea justã a activului minus costurile de vânzarese determinã pentru imobilizãrile deþinute în vedereacedãrii ulterioare.

Valoarea acestei imobilizãri este datã de încasãrilenete din cedare.

Cel mai bun indiciu pentru valoarea justã a unui activminus costurile de vânzare este preþul dintr-un anga-jament ferm de vânzare din cadrul unei tranzacþii

1 Ristea, Mihai; Dumitru, Corina Graziella, Contabilitate aprofundatã, (ed. online), pag. 32.

12


desfãºurate în condiþii obiective, mai puþin costurilenecesare cedãrii activului.

Dacã nu existã angajamente de vânzare a activului,dar acesta are o piaþã activã pe care este tranzacþionat,valoarea justã minus costurile de vânzare se deter-minã în funcþie de preþurile de licitaþie.

Dacã aceste preþuri de licitaþie nu sunt disponibile, capreþ de referinþã se poate utiliza preþul celei mai re-cente tranzacþii ca bazã pentru estimarea valorii juste.

În categoria costurilor de cedare care trebuie dedusedin valoarea justã a unei imobilizãri se includ cos-turile legale, taxele de timbru ºi alte taxe similare, cos-turile aferente îndepãrtãrii activului ºi costurile afe-rente scoaterii la vânzare a activului.

Valoarea recuperabilã, ca valoare de utilizare

Pentru determinarea valorii de utilizare a unui activsunt necesare urmãtoarele categorii de elemente:

- fluxurile viitoare de numerar estimate, pe care în-treprinderea se aºteaptã sã le obþinã de la activulrespectiv;

- aºteptãri privind posibile variaþii ale valorii saufrecvenþei acelor fluxuri de trezorerie;

- rata de actualizare adecvatã pentru a aduce la mo-mentul prezent respectivele fluxuri de numerar;

- lipsa lichiditãþii pe care participanþii la piaþã ar lua-o în calcul la estimarea valorii viitoarelor fluxuride trezorerie aºteptate din utilizarea activuluirespectiv.

Fluxurile viitoare de numerar

Fluxurile viitoare de numerar asociate utilizãrii con-tinue a unei imobilizãri cuprind: intrãrile de numerar,ieºirile de numerar necesare pentru funcþionarea acti-vului respectiv ºi utilizarea acestuia în vederea gene-rãrii viitoarelor fluxuri de încasãri ºi fluxurile de nu-merar nete care vor fi primite sau plãtite pentru aceda activul la sfârºitul duratei de viaþã utilã a aces-tuia.

La estimarea fluxurilor viitoare de numerar trebuie sãse þinã seama de starea actualã a activului ºi de con-diþiile economice în care acþioneazã întreprinderea laacel moment.

În acest sens, dacã pentru imobilizarea respectivã sepreconizeazã viitoare lucrãri de îmbunãtãþire sub-stanþialã a performanþei activului, fluxurile de nume-rar estimate în prezent nu vor include nici cheltuielileaferente acestei modernizãri dar, în mod similar, nicicreºterile de intrãri de numerar ce pot rezulta dinaceste îmbunãtãþiri.

Fluxurile de numerar nu pot fi estimate pentru operioadã prea mare de timp întrucât aceasta înseam-nã mai puþinã credibilitate a estimãrilor efectuate. Deaceea, seria de estimãri a fluxului de numerar are unpunct terminus la un moment dat în viitor, punct lacare se determinã valoarea rezidualã a activului sau aunitãþii generatoare de numerar.

Adeseori, la estimarea fluxurilor de numerar estenecesarã determinarea valorii reziduale a activului lasfârºitul anului n.

Valoarea rezidualã reprezintã preþul la care o imobi-lizare corporalã se estimeazã a fi vândutã la sfârºitulduratei de viaþã utile.

Valoarea rezidualã2 se poate determina ca: valoare esti-matã de vânzare a activului sau a unitãþii generatoare denumerar în anul n; valoare determinatã prin aplicareaunor multiplii la valoarea contabilã sau valoare estimatãutilizând un model de creºtere constantã a fluxurilor denumerar.

Valoarea estimatã de vânzare a activului presupune cu-noaºterea de cãtre conducerea întreprinderii a faptu-lui cã imobilizarea sau unitatea generatoare denumerar respectivã va fi vândutã într-un final, iar va-loarea va fi datã de cea mai bunã ofertã de care poatebeneficia întreprinderea respectivã.

Valoarea rezidualã a activului poate fi determinatã pebaza valorii contabile a activului sau activelor compo-nente ale unitãþii generatoare de numerar, ajustatã lainflaþia prognozatã pentru perioada cuprinsã întreprezent ºi data vânzãrii activelor.

La determinarea fluxurilor de numerar pentruperioadele pentru care nu se pot determina veniturileºi costurile necesare de operare trebuie luatã în calculo ratã constantã de creºtere3, aleasã astfel încât sã ex-

2 Prof.univ.dr. Robu Vasile; Lect.univ.dr. Anghel Ion; Lect.univ.drd. ªerban Claudia; Lect.univ.drd. Þuþui Daniela, Evaluareaîntreprinderii.

3 Mercer Z. Christopher, Harms Travis W., Business valuation, ed a II-a, John Wiley and Sons, 2007, p 21.

135/2009


prime cel mai bine realitatea economicã privindcreºterea.

Aceasta are un impact semnificativ asupra valoriifinale a activului sau a unitãþii generatoare de nume-rar, deoarece modificãri nesemnificative ale ratei con-stante de creºtere determinã diferenþe importante învaloarea fluxurilor de numerar estimate pentruperioadele în care se utilizeazã rata de creºtere, pre-cum ºi asupra valorii reziduale a activului.

La determinarea ratei adecvate de creºtere constantãtrebuie avuþi în vedere urmãtorii factori:

- Rata de creºtere constantã a fluxurilor de numerarrezultate din utilizarea unui activ sau a uneiunitãþi generatoare de numerar nu poate fi maimare decât aceea a economiei naþionale în care seregãseºte activul sau grupul de active respectiv.Aceasta va reprezenta limita superioarã a ratei g.

- Trebuie þinut seama dacã evaluarea este realizatãîn termeni reali sau în termeni nominali. Dacãevaluarea se realizeazã în termeni nominali atuncirata de creºtere constantã a fluxurilor de numerarva fi de asemenea o ratã de creºtere nominalã ºi vainclude o componentã ce va reflecta inflaþia aºtep-tatã. În termeni reali, rata de creºtere constantã vafi mai micã.

- Un rol important îl are ºi moneda în care se eval-ueazã fluxurile de numerar. Dacã evaluarea se rea-lizeazã într-o monedã a unei economii inflaþionistesau hiperinflaþioniste, limita superioarã a ratei decreºtere constantã va fi mai ridicatã având în ve-dere rata inflaþiei (semnificativã) ce va fi adãugatãratei reale. În situaþia în care evaluarea se reali-zeazã într-o monedã stabilã, rata de creºtere va fi,desigur, mai micã.

Rata de actualizare

Rata de actualizare utilizatã trebuie sã fie o ratã pre-impozitare care sã reflecte evaluãrile curente de piaþãcu privire la valoarea în timp a banilor ºi riscurilespecifice activelor pentru care estimãrile viitoarelorfluxuri de trezorerie nu au fost ajustate.

Nu este adecvatã utilizarea unei rate de actualizarebazatã pe o ratã istoricã, cum este rata implicitã înmomentul dobândirii unui activ.

Rata de actualizare trebuie sa fie o ratã care sã reflecteevaluãrile curente a valorii în timp a banilor precumºi ale riscurilor specifice activului. Aceasta reprezintãrentabilitatea cerutã de investitori pentru alegereaunei investiþii optime care sã genereze fluxuri denumerar similare din punct de vedere al riscului,mãrimii ºi momentului, cu cele generate de activulrespectiv.

Având în vedere ca valoarea de utilizare este o valoa-re specificã entitãþii, atât fluxurile de numerar ceurmeazã a fi estimate, evenimentele care sunt luate înconsiderare la estimarea acestor fluxuri de numerar,precum ºi rata de actualizare sunt elemente determi-nate conform viziunii entitãþii în ceea ce priveºte ceamai bunã utilizare a activului.

Ca punct de plecare în estimarea ratei de actualizarese pot lua în considerare urmãtoarele:

- costul mediu ponderat al capitalului, ce poate fideterminat utilizând modele ca CAPM4;

- rata marginalã de împrumut a întreprinderii;

- alte rate de împrumut de pe piaþã.

De cele mai multe ori se alege fie rata marginalã deîmprumut a întreprinderii, fie costul mediu ponderat alcapitalului.

Ca formula generalã, costul mediu ponderat estesuma ratelor ce reprezintã costul capitalului propriuºi costul datoriilor:

unde, CMPC = costul mediu ponderat al capitalului

Rc = rata capitalului

t= rata de impozitare

Db = datorii bilanþiere

Cp = capitalul propriu al entitãþii

Rd = rata datoriilor (rata de împrumut)

Pentru determinarea ratei capitalului se poate utilizao ratã egalã cu:

4 Mercer Z. Christopher, Harms Travis W, op. cit., p 154.

14


Rata datoriilor trebuie sã fie apropiatã ca valoare derata dobânzii pe care deþinãtorii de capital ar cere-opentru a finanþa proiectele cu structura capitaluluisimilarã.

Valoarea de utilizare este datã de formula:

Valoarea activului (unitãþi generatoare de numerar) =

unde: FNi= fluxul de numerar estimat în anul i

ra = rata de actualizare

Valoarea rezidualã se poate determina fie pornind dela valoarea contabilã, fie ca valoare actualizatã a fluxu-lui de numerar estimat pentru anul ce urmeazã ultimuluian.

Valoarea rezidualãn = Valoarea contabilã estimatãn (1+ri)n

unde: ri = rata inflaþiei

Inconvenientul acestei metode este cã þine cont de va-loarea contabilã prezentã ºi nu reflectã potenþialul dea genera venituri al activului sau al unitãþii genera-toare de numerar.

O altã metodã de estimare a valorii reziduale este ceabazatã pe capacitatea activelor componente aleunitãþii generatoare de numerar de a genera venituriîn viitor pentru o perioadã de timp nedeterminatã.

Aceastã valoare se determinã ca valoare actualizatã afluxului de numerar estimat pentru anul ce urmeazãultimului an din perioada pentru care s-au calculatfluxurile de numerar, determinat cu ajutorul unei rateconstante de creºtere a fluxurilor de numerar.

Factorul de actualizare utilizat pentru calcularea valorii reziduale este diferenþa dintre rata de actu-alizare utilizatã pentru actualizarea fluxurilor denumerar din cadrul perioadei analizate ºi rata con-stantã de creºtere a fluxului de numerar luatã în con-siderare la estimarea fluxului de numerar pentru anulrespectiv.

unde: ra = rata de actualizare

g = rata constantã de creºtere a fluxurilor denumerar

Acest model de estimare a valorii reziduale porneºtede la premisa cã întreprinderea va utiliza activul res-pectiv sau unitatea generatoare de numerar pentru operioadã îndelungatã de timp, oricum mai mare decâtdurata de viaþã estimatã a acestuia.

Metoda aleasã pentru estimarea valorii reziduale aunui activ trebuie sã þinã seama de intenþiile viitoareale întreprinderii ºi de specificul activitãþii sale.

155/2009


Fluxurile de numerar ulterioare anului n au fost obþi-nute prin multiplicarea cu rata constantã de creºtere ga elementelor implicate în calcul.

Rata de actualizare ra. a fost determinatã ca ºi costmediu ponderat al capitalului (metoda CAPM).

ConcluziiValoarea justã a imobilizãrilor corporale poate fiexprimatã ca: valoare de înlocuire, valoare de lichi-dare, suma actualizatã a fluxurilor viitoare de nume-rar.

Metoda aleasã va depinde de specificul activitãþiiîntreprinderii de numãrul de active, de gruparea aces-tora în unitãþi generatoare de numerar, dacã înmomentul evaluãrii întreprinderea se bazeazã peactive sau pe fluxuri viitoare de numerar.

Valoarea de lichidare se va folosi numai atunci cândpentru o unitate generatoare de numerar, valoarea

de piaþã a acesteia scade sub valoarea sa contabilã, iar aceasta devine atractivã pentru potenþialiicumpãrãtori.

În general aceastã metodã se foloseºte atunci când seintenþioneazã vânzarea activelor sau a unitãþilor ge-neratoare de numerar ºi se constatã cã nu se maiaplicã principiul continuitãþii activitãþii (Tabel 1).

Valoarea de înlocuire constã în suma la care s-arputea înlocui activele întreprinderii fãrã datoriileaferente. Valoarea este datã tot de valoarea de piaþãpracticatã pentru active (Tabel 2).

Valoarea actualizatã a fluxurilor de numerar aºtep-tate permite evaluarea separatã a diferitelor faze peparcursul duratei de viaþã ºi este sensibilã la oricemodificare a parametrilor luaþi în calcul la estimare.

Variaþiile aparent nesemnificative la nivelul ratei deactualizare sau a ratei constante de creºtere, conduc lamodificãri importante în valoarea totalã estimatã(Tabel 3).

16


În multe cazuri, diferenþele dintre valoarea contabilãºi valoarea justã determinatã vor fi semnificativeavând în vedere cã valoarea contabilã se referã numaila preþul original de cumpãrare al activului ºi poategenera o subevaluare dacã activitatea întreprinderiinu se bazeazã pe active, ci pe veniturile viitoare gene-rate de acestea, iar valoarea contabilã nu ia în consi-derare veniturile viitoare.

Alegerea unei politici contabile de prezentare a imo-bilizãrilor corporale la valoarea justã conduce la mo-dificãri semnificative ale valorii totale ale imobi-lizãrilor din bilanþ, ale activului bilanþier ºi, implicit,ale tuturor indicatorilor ce au la bazã unul din acesteelemente.

Pe de altã parte, menþinerea imobilizãrilor corporalela valoarea contabilãnu oferã o imagine fidelã a reali-tãþii economice, a miºcãrilor ce au loc în cadrul sec-torului economiei din care afacerea respectivã faceparte.

Prezentarea imobilizãrilor corporale la valoarea justãnu înseamnã întotdeauna prezentarea la o valoaremai mare a acestora. În multe cazuri poate fi nevoiede o depreciere a acestora pentru a le aduce la val-oarea justa.

Prezentarea la valoarea contabila poate conduce lasupraevaluarea afacerii în acele domenii unde nu seînregistreazã fluxuri de numerar ºi nici posibilitateaviitoare de realizare a acestora.

Ristea, Mihai, Bazã ºi alternativ în contabilitatea între-prinderii, ed. Tribuna economicã, 2005

Ristea, Mihai, Contabilitatea financiarã a întreprinderii, ed.Universitarã, 2005

Ristea, Mihai; Dumitru, Corina Graziella, Contabilitateaprofundatã, ed. Universitarã, 2007

Bunget, Ovidiu Constantin, Contabilitatea româneascãîntre reformã ºi convergenþã, ed. Economicã, 2005

King, A.M., Fair Value for Financial Reporting, ed. JohnWiley &Sons Inc, 2006

Mercer, Z. Christopher; Harms, Travis W, Business valu-ation, ed a II-a, ed. John Wiley and Sons, 2007

Robu, Vasile; Anghel, Ion; ªerban, Claudia; Þuþui,Daniela, Evaluarea întreprinderii

Langendijk, Henk; Swagerman, Dirk; Verhoog, Willem,Is fair value fair? Financial Reporting în an InternaþionalPerspective, ed. John Wiley & Sons, 2003

Standarde Internaþionale de Raportare Financiara –ghid practic, traducere autorizatã de BancaMondialã, ed. IRECSON, 2006

Directiva a IV-a a CEE privind conturile anuale ale anu-mitor tipuri de societãþi comerciale 78/660/EEC(FOD)

Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã, ed.2007, editura CECCAR

Standardele Internaþionale de Evaluare, publicate deANEVAR, ed. a 8-a, 2007.

Bibliografie

A apãrut lucrareaReglementãri Internaþionalede Audit, Asigurare ºi Eticã:

Audit Financiar 2008Lucrarea - editatã de CAFR împreunãcu IRECSON – include standardele ºiprevederile internaþionale de audit,asigurare, eticã ºi servicii conexeemise de Consiliul pentru StandardeInternaþionale de Audit ºi Asigurare(IAASB) al Federaþiei Internaþionale aContabililor (IFAC) - organismul in-ternaþional responsabil de normali-zare în domeniul auditului.

175/2009

IntroducereDefinirea conceptului de perfor-manþã în entitãþile sectorului pu-blic, preocupare majorã a teoreti-cienilor, dar ºi a profesioniºtilor ºinormalizatorilor contabili, se dove-deºte a fi un proces dificil.

Raportarea pe baza StandardelorInternaþionale de Contabilitate pen-

tru Sectorul Public ºi reforma pro-cesului bugetar bazat pe principiiidentice eliminã dificultãþile eva-luãrii performanþei ºi descriu efec-tiv ºi transparent procesul de eva-luare a politicilor publice bazate peanaliza rezultatelor, prin raportareala obiectivele specifice clar identifi-cate ºi cuantificate.

Performanþa entitãþilor sectorului public, între

actualitate ºi perspectivã

The Profitability of the Public Sector Entities, Between Present and Future

The complex activity into the public sector entities, nature of service delivery, limits of public resources together with increased var-ious demands on quality services are the prerequisites for the definition and measurement of performance within the public sectorentities.By the undertaken study, were systematized the definition, measurement and dissemination of performance into the public sectorentities at national and international levels. There have been identified the assertions of performance concept into literature, accord-ing to national and international regulations, the view upon this concept. The authors propose a new vision of performance into thepublic sector entities in Romania. The research is based on a synthesis of materials, published by national and international accounting regulators, by professionalaccounting bodies, into works proposed for debate upon this theme. The information on the performance of public sector entities is getting more and more interesting taking into account the current con-text, characterized by a slow-down in economic growth, together with an appreciation of income disparity, as a result of economicrecession deeply felt worldwide and at national level, too. The state (and its entities) must meet the requirements of guarantee of theservice quality delivered to the public during financial resources limitation, fact which demands financing alternatives and partner-ships with private sector entities, both at internal and external levels. It is a real necessity that the public sector entities should sup-ply relevant, credible and comparable information regarding their performance. Thus, the International Accounting Standards for thePublic Sector will be both a performance reporting base and reference norms for statutory audit. This is the way to consolidate thegood public governance, further control and also, the trust between the public entities and the resource suppliers, and various users.

Key words: performance, result, commitment accounting, credibility, International Accounting Standards for the Public Sector

Abstract

* Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected].** Conf.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected].

Eugeniu ÞURLEA* & Aurelia ªTEFÃNESCU**

Cuvinte cheie:performanþã, rezultat,

contabilitate de angajamente,credibilitate,

Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru

Sectorul Public

18


În acest sens, prin cercetarea efec-tuatã identificãm aserþiunile con-ceptului de performanþã în literatu-ra de specialitate, în viziunea nor-malizatorilor naþionali ºi interna-þionali perspectivele conceptului ºipropunem un model global deabordare a performanþei entitãþilesectorului public, care include: per-formanþa financiarã, performanþasocialã, performanþa economicã ºieco-performanþa.

Menþinerea ºi îmbunãtãþirea perfor-manþei globale trebuie sã aibã la bazãun model eficient de gestiune, carepresupune definirea clarã a con-ceptului de performanþã ºi a res-ponsabilitãþilor, motivare solidãprin raportare la performanþã, ra-portãri frecvente ºi de calitate.

Metodologia cercetãrii

Cercetarea noastrã are ca obiectivsã dezvolte conceptul de perfor-manþã ºi modelele de mãsurare aacesteia în entitãþile sectorului pu-blic din România, în contextul eco-nomic actual ºi al tendinþelor eu-ropene ºi internaþionale în dome-niu.

Demersul cercetãrii are în vedere osintezã a ideilor publicate peaceastã temã în literatura de spe-cialitate, a reglementãrilor elabo-rate de normalizatorii contabili na-þionali ºi internaþionali, de orga-nisme ale profesiei contabile.

Pentru atingerea obiectivelor pro-puse vom utiliza o metodologie decercetare constructivã pentru iden-tificarea aserþiunilor conceptului de

performanþã, analiza criticã a mo-dului de abordare a performanþeiîn entitãþile sectorului public dinRomânia, identificarea bazei deraportare ºi a modelelor de mãsu-rare a performanþei la nivel inter-naþional.

Aserþiuni privind conceptul de

performanþã în entitãþilesectorului public

Complexitatea sectorului publiccaracterizat prin elaborarea ºi im-plementarea politicilor publice ºiprin furnizarea de servicii, careadesea sunt invers proporþionalecu resursele disponibile ºi calitateasolicitatã, genereazã dificultãþi îndefinirea conceptului de perfor-manþã.

Natura serviciilor furnizate decãtre entitãþile sectorului public ºiactorii care interacþioneazã în ca-drul acestui sistem, respectiv, fi-nanþatorii, cumpãrãtorii, furnizoriiconsumatorii, reprezintã elementefundamentale în explicitarea con-ceptului de performanþã.

Bouckaert & Balk1 s-au întrebatdacã este într-adevãr posibil, opor-tun sau chiar necesar sã se mãsoareperformanþa entitãþilor sectoruluipublic. Aceeaºi opinie este susþinu-tã de Jones & Pendlbury2 ºi argu-mentatã prin dificultatea mãsurãriirezultatului, dar ºi prin absenþaacestuia, ca indicator de mãsurare aperformanþei.

Likierman3 propune mãsurareaperformanþei în sectorul public

prin intermediul indicatorilor. Înopinia sa, aceºtia reprezintã instru-mente manageriale de valoarenumai dacã sunt utilizate core-spunzãtor; astfel, valoarea indica-torilor garanteazã cã resursele nusunt irosite, iar acþiunile manageri-ale nu sunt denaturate.

Contrar acestor afirmaþii, Meyer &Gupta4 considerã cã indicatorii demãsurare a performanþei îºi pierd,în timp, valoarea de instrument demãsurare ºi argumenteazã prindefinirea a patru procese. Primulproces este denumit învãþarea pozi-tivã, conform cãruia, pe mãsurã ceperformanþa se îmbunãtãþeºte, in-dicatorii îºi pierd capacitatea de adetecta performanþa slabã. Potrivitcelui de-al doilea proces, învãþareagreºitã, entitãþile au învãþat ce as-pecte ale performanþei sunt mãsu-rate (ºi care nu) ºi pot folosi aceleinformaþii pentru a manipula eva-luarea. Al treilea proces, selecþia, sereferã la înlocuirea elementelornesemnificative cu unele relevante,ceea ce reduce diferenþele privindperformanþa. Ascunderea, ultimulproces, apare atunci când diferen-þele referitoare la performanþã suntignorate.

Pentru a preveni aceastã situaþie,Meyer & Gupta propun entitãþilorsã adopte un model de evaluare cuindicatori de performanþã multipli,necorelaþi, care, deºi variazã, suntcomparabili, dar ºi utilizarea tar-get-urilor ºi a comparaþiilor de-alungul timpului, între entitãþiºi/sau între entitãþile din cadrulaceluiaºi grup.

Jones & Pendlebury abordeazã per-formanþa ºi evaluarea performan-

1 Bouckaert, G., Balk, W., Public productivity measurement: Diseases and cures, Public Productivity & Management Review, 15(2),1991

2 Jones, R., Pendlbury, M., Public Sector Accounting, 5th ed., FinancialTimes/Prentice Hall, London, 20003 Likierman,A., Performance indicators: 20 early lessons from managerial use, Public Money and Management 13(4), 19934 Meyer, M., V., Gupta, V., The performance paradox. Research in Organizational Behavior, 1994

195/2009

Performanþa entitãþilor sectorului public

þei, ca parte componentã a procesu-lui de planificare managerialã ºicontrol a entitãþilor sectorului pu-blic. În acest sens, ei investigheazãmãsurarea performanþei prin pris-ma trinomului economie-eficienþã-eficacitate. Prin cercetãrile între-prinse ei ajung la concluzia cãmãsurile de economie sunt relativeºi privesc intrãrile. La polul opus sesitueazã Rudman5 care afirmã cãaccentul este pus pe intrãri legatede ieºiri ºi propune completareamãsurilor de economie cu cele deeficienþã ºi eficacitate, argumen-tând cã mãsurile de economie suntinsuficiente pentru a mãsura per-formanþa economicã. Pentru a uti-liza mãsurile de eficienþã, Rudmanprecizeazã cã intrãrile ºi iesirile tre-buie sã fie în formã cantitativã ºiclasificã mãsurile de eficienþã îndouã categorii: eficienþa contabilãbazatã pe performanþa entitãþii ºieficienþa economicã bazatã pe ob-þinerea unei alocãri pareto-optimede resurse.

Analizând complexitatea activitãþiientitãþilor sistemului public, De-meestère6 poziþioneazã conceptulde performanþã la intersecþia urmã-toarelor trei abordãri: implemen-tarea strategiilor încredinþate enti-tãþilor de cãtre autoritãþile politice;aportul de valoare pentru publicul,utilizatorii, cãrora entitatea seadreseazã; controlul resurselor carele-au fost încredinþate pentru a-ºiîndeplini misiunea.

Examinarea acestei ultime abordãriidentificã urmãtoarele modalitãþide a defini ºi mãsura conceptul deperformanþã în entitãþile sectoruluipublic: Sunt politicile aplicate pen-tru atingerea obiectivelor propuse ?Serviciile aduse publicului sunt de

o calitate satisfãcãtoare? Resurseleentitãþilor publice sunt utilizate încondiþii optime?

Robert & Colibert7 sunt adepþiimãsurãrii performanþei în sectorulpublic pe baza contabilitãþii deangajamente. În viziunea lor, con-ceptul de performanþã semnificãsimplu cã veniturile curente aleentitãþii trebuie sã fie comparate cucheltuielile curente nu numai pen-tru a putea fi acoperite cheltuielile,ci pentru a rezulta un mic excedent.Autorii considerã contabilitatea deangajamente instrumentul cel maicert ºi mai fiabil de mãsurare a performanþei, deoarece, contabili-tatea de angajamente este cea carerecunoaºte cheltuielile exerciþiuluiîn corelaþie cu veniturile corespon-dente. Argumentul cel mai eloc-vent îl reprezintã Noua Zeelandã,prima þarã care a optat pentruadoptarea Standardelor Inter-naþionale de Contabilitate pentruSectorul Public (IPSAS) ºi, implicit,pentru contabilitatea de anga-jamente. Dacã înainte de imple-mentarea IPSAS, performanþa semãsura prin intermediul exceden-tului bugetar (bazat pe contabili-tatea de casã), care a înregistrat va-loarea de 1 miliard de dolari, dupãadoptarea IPSAS, rezultatul, bazatpe contabilitatea de angajamente, afost de zece ori mai mic.

Cercetarea aserþiunilor privindconceptul de performanþã existenteîn literatura de specialitate evi-denþiazã cã, la nivelul entitãþilorsectorului public, acesta este dificilde definit, deoarece implicã indica-tori care nu sunt numai de naturãfinanciarã.

În România, înscrierea contabilitãþiipublice în tendinþele europene ºi

internaþionale, caracterizate deadoptarea Standardelor Internaþio-nale de Contabilitate pentru Secto-rul Public (IPSAS) este încã timidã.Prin urmare, nici conceptul de per-formanþã nu este suficient conturat.

În prezent, performanþa entitãþilorsectorului public este explicitatãnumai din punct de vedere finan-ciar ºi mãsuratã de rezultatul patri-monial, pe baza contabilitãþii deangajamente. Deºi nu oferã o defi-niþie comprehensivã a acestui con-cept, reglementãrile naþionale pre-cizeazã cã rezultatul patrimonial,care este un rezultat economic,exprimã performanþa financiarã ainstituþiei, respectiv, deficit sauexcedent patrimonial.

În accepþiunea teoriei economice,rezultatul economic reprezintã di-ferenþa dintre veniturile totale ºioportunitãþile tuturor factorilor deproducþie (intrãrilor) utilizaþi într-oanumitã perioadã de timp. Re-zultatul patrimonial, deºi este con-siderat de normalizatorii contabilinaþionali un rezultat economic,considerãm cã nu este perceput cuadevãratul sãu sens economic.

În viziunea contabilã, conceptul derezultat economic este mult maicuprinzãtor decât acela de rezultat

5 Rudman, R., Performance Planning and Review, Pitman, Long Acre, London, 19956 Demeestère, R., Le contrôle de gestion dans le secteur public, 2édition Ed. LGDJ, Paris, 20057 Robert, F., R., Colibert, J., Les normes IPSAS et le secteur public, Ed. Dunod, Paris, 2008

În viziunea contabilã,conceptul de rezultat

economic este mult mai cuprinzãtor

decât acela de rezultatreflectat de contul

de rezultat patrimonial

20


reflectat de contul de rezultat patri-monial, deoarece include elementenerealizate, constatate în capitalu-rile proprii, dar care nu tranziteazãcontul de rezultat patrimonial.

Examinarea componentelor situaþi-ilor financiare care reflectã perfor-manþa, evidenþiazã existenþa ºi aaltor indicatori:

Rezultatul de trezorerie explicãmodul în care entitatea se finan-þeazã ºi îºi asigurã durabilitatea;el este determinat de miºcãrilede numerar rezultate din acti-vitatea entitãþii.

Rezultatul economic (global)explicã modul cum se formeazãperformanþa.

Rezultatul execuþiei bugetare,determinat pe baza contabilitãþiide casã, ca diferenþã dintre veni-turile încasate ºi cheltuielileplãtite, în structura în care a fostaprobat bugetul.

Prin cercetarea celor patru dimen-siuni ale performanþei am identifi-cat urmãtoarele deficienþe în defi-nirea ºi mãsurarea acesteia: coexis-tenþa rezultatului patrimonial ºi arezultatului execuþiei; coexistenþarezultatului execuþiei ºi a fluxurilorde trezorerie; confuzia conceptelorrezultat patrimonial-rezultat eco-nomic.

Economia, eficienþa ºi economici-tatea reprezintã o altã modalitate

de abordare a performanþei, însã,raportatã la timpul prezent, numaidin perspectiva auditului perfor-manþei. Mãsurarea performanþei pebaza economiei, eficienþei ºi eco-nomicitãþii implicã elaborarea ºiimplementarea unui sistem de mo-nitorizare a performanþelor care sedezvoltã permanent ca entitãþi careînvaþã în procesul de obþinere aunui nivel cât mai bun de perfor-manþã.

În entitãþile sectorului public, per-formanþa se defineºte ºi pe bazarelaþiei eficacitate-eficienþã, atribu-te ale controlului de gestiune. Princercetarea reglementãrilor în do-meniu am identificat o astfel deiniþiativã a normalizatorilor, carenu are ca finalitate pilotajul perfor-manþei. Reglementãrile naþionaleabordeazã controlul de gestiunesub apelativul „control financiar degestiune”, reprezentând o formã acontrolul financiar propriu. Nor-malizatorii naþionali nu au adoptatconceptul de control de gestiune,nici ca titulaturã, dar nici ca de-finiþie. Au optat pentru o variantãoriginalã, control financiar de ges-tiune, un mix control de gestiune-control financiar-control interncare, în opinia noastrã, nu rãs-punde nevoilor reale ale entitãþilorsectorului public. Aceasta demon-streazã, o datã în plus, cã perfor-manþa entitãþilor sectorului publiceste un concept încã ambiguu.

Mediul dinamic în care entitãþileopereazã, trendul descendent alresurselor publice, lipsa de trans-parenþã în utilizarea acestora, obi-ectivele insuficient definite, neîn-crederea publicului în calitatea ser-viciilor oferite ºi performanþa scã-zutã a managementului impun onouã abordare a performanþei înentitãþile sectorului public.

La nivel internaþional, definirea con-ceptului de performanþã se circum-

scrie Standardelor Internaþionalede Contabilitate pentru SectorulPublic (IPSAS). În acest sens, situ-aþiile financiare trebuie sã ofere uti-lizatorilor informaþii agregate, utileîn evaluarea performanþei entitãþiiîn termeni de costuri ale serviciilor,eficienþã, respectiv realizãri.

Studiile efectuate au demonstrat cãintroducerea raportãrii pe bazaStandardelor Internaþionale deContabilitate pentru Sectorul Pu-blic ºi reforma procesului bugetarbazat pe aceleaºi principii au per-mis descrierea efectivã ºi transpa-rentã a procesului de evaluare apoliticilor publice bazate pe analizarezultatelor, prin raportarea laobiectivele specifice clar identifi-cate ºi cuantificate. Dacã înainte,cadrul bugetar se elabora în funcþiede nevoile anului precedent ºieventual pe baza creºterii econo-mice, noul sistem, permite, pe de oparte, identificarea sumei totalecheltuite, resursele alocate ºi,aºadar, performanþa administrãrii,iar, pe de altã parte, stabilirea legã-turii dintre obiectivele politice,buget ºi rezultatele aºteptate ºiobþinute.

Raportarea performanþei entitãþilorsectorului public pe baza IPSAS areca obiectiv sã furnizeze informaþiirelevante ºi sã demonstreze rãs-punderea entitãþii pentru resurseleîncredinþate ei. Pentru atingereaacestui obiectiv, oferã informaþiiprivind:

sursele, alocarea ºi utilizãrileresurselor financiare;

modul în care entitatea ºi-afinanþat activitãþile ºi ºi-a aco-perit necesarul de numerar;

evaluarea capacitãþii entitãþii dea-ºi finanþa activitãþile ºi de a-ºionora angajamentele;

Mãsurarea performanþeipe baza economiei, eficienþei ºi economici-tãþii implicã elaborareaºi implementarea unuisistem de monitorizarea performanþelor

215/2009


evaluarea performanþei entitãþiiîn termeni de costuri ale servici-ilor, eficienþã, realizãri;

obþinerea ºi utilizarea resurselorîn conformitate cu bugetul legaladoptat;

previzionarea resurselor nece-sare pentru continuarea activi-tãþii, resursele ce ar putea fi ge-nerate de activitatea continuã,dar ºi riscurile ºi incertitudinileasociate.

Modelele de prezentare a perfor-manþei sunt recomandate de IPSAS1 Prezentarea situaþiilor financiare ºiinclud: o situaþie a performanþeifinanciare, o situaþie a modificãriloractivelor nete/capitalurilor proprii,o situaþie a fluxurilor de trezorerie.Respectând principiul dereglemen-tãrii, pe lângã informaþiile mini-male pe care trebuie sã le prezinte,modelele pot avea ºi titulaturidiferite.

Situaþia performanþei financiare/Con-tul de profit ºi pierdere/ Situaþia deexploatare/ Situaþia veniturilor -dezvãluie performanþa financiarã aentitãþii publice prin intermediulexcedentului/surplusului, determi-nat ca diferenþã între venituri ºicheltuieli. Entitãþile pot opta pen-tru clasificarea cheltuielilor dupãnaturã sau funcþionalitate; opþi-unea are la bazã tipul entitãþii, rele-vanþa ºi credibilitatea. Deºi analizacheltuielilor pe naturã prezintãavantajul simplitãþii, nefiind nece-sarã o alocare a cheltuielilor peclasificãrile funcþionale, analizafuncþionalã oferã informaþii mairelevante utilizatorilor.

Analiza funcþionalã clasificã chel-tuielile dupã programul sau scopulpentru care sunt efectuate, însã,alocarea costurilor pe destinaþiipoate necesita alocãri arbitrare ºiimplicã utilizarea raþionamentuluiprofesional.

Alegerea uneia dintre metodele declasificare a cheltuielilor depindede factori istorici ºi de reglemen-tare, dar ºi de natura entitãþii.

În format listã, situaþia perfor-manþei financiare trebuie sã pre-zinte o subclasificare a veniturilortotale, grupate corespunzãtor pen-tru activitãþile entitãþii, precum ºi oanalizã a cheltuielilor fie pe naturaacestora, fie pe destinaþia lor.

Situaþia modificãrilor activelor nete/capitalurilor proprii - reflectã creº-terea sau reducerea avuþiei entitãþiiîn cursul perioadei, conform prin-cipiilor specifice de evaluare adop-tate ºi prezentate în situaþiile finan-ciare. Prezentat într-o manierã ma-tricealã, modelul de prezentare arezultatului economic/global cu-prinde:

Informaþii obligatorii: surplusulsau deficitul net al perioadei;fiecare element de venit ºi chel-tuialã care, conform IPSAS, esterecunoscut direct în activelenete/capitalurile proprii ºi tota-lul acestora; efectul cumulat almodificãrilor politicilor conta-bile ºi al corecþiilor erorilor fun-damentale abordate în trata-mentele de referinþã recoman-date de IPSAS 3 Surplusul saudeficitul net al perioadei, erori fun-damentale ºi modificãri ale politi-cilor contabile.

Informaþii opþionale (dar obliga-toriu prezentate în note): con-tribuþiile proprietarilor ºi dis-tribuirile cãtre proprietari; sol-dul surplusurilor ºi deficiteloracumulate la începutul perioa-dei ºi la data raportãrii, precumºi miºcãrile pe parcursul perioa-dei; o reconciliere între valoareacontabilã a fiecãrei componentede active nete/capitaluri propriila începutul ºi sfârºitul perioa-

dei, prezentând distinct fiecaremodificare, în situaþia prezen-tãrii separate a componentelorde active nete/capitaluri proprii.

Situaþia fluxurilor de trezorerie - iden-tificã sursele intrãrilor de numerar,elementele pentru care numerarula fost cheltuit în perioada de ra-portare, precum ºi soldul nume-rarului la data raportãrii. Fluxurilede trezorerie sunt clasificate înfuncþie de activitãþile de exploatare,investiþii, finanþare. Acest modelpermite utilizatorilor comparareadiferitelor entitãþi prin eliminareaefectelor utilizãrii diferitelor meto-de contabile pentru aceleaºi tran-zacþii ºi evenimente.

Reglementãrile internaþionale încu-rajeazã entitãþile sã prezinte infor-maþii suplimentare, pentru a spriji-ni utilizatorii în evaluarea perfor-manþei entitãþii ºi a deciziilor pri-vind alocarea resurselor. Informa-þiile suplimentare includ detaliiprivind realizãrile ºi rezultateleentitãþii sub forma indicatorilor deperformanþã, situaþiile performan-þei activitãþii, informaþii privindprogramul acesteia, respectareareglementãrilor ºi alte rapoarte alemanagementului. Informaþiile pri-vind neconformitatea sunt utiledestinatarilor în evaluarea perfor-manþei entitãþii, a traiectoriei tran-zacþiilor viitoare, precum ºi înadoptarea deciziilor referitoare laresursele alocate în viitor entitãþii.

Dezvoltarea modelelor de mãsura-re a performanþei financiare ºi nonfinanciare a entitãþilor sectoruluipublic, care sã rãspundã nevoilorreale de informare, reprezintã opreocupare permanentã a Comite-tului IFAC pentru Contabili Profe-sioniºti Angajaþi (PAIB). Acesta aefectuat în anul 2008, un sondaj lacare au rãspuns 250 de entitãþi dinsectorul public de la toate nive-

22


lurile guvernamentale, din sectoarevariate, respectiv, consilii munici-pale, servicii publice ºi diverseministere din þãri din întreagalume. Rezultatele sondajului evi-denþiazã cã repondenþii sunt cate-goric mai mulþumiþi de structurilede mãsurare a performanþei înentitãþile sectorului public, carecuprind urmãtoarele elemente:

o combinaþie echilibratã a obiec-tivelor financiare ºi non finan-ciare relevante prin indicatoride mãsurare specifici;

aplicarea contabilitãþii de anga-jamente în cadrul procesuluibugetar ºi de raportare financia-rã;

capacitatea de a obþine, dezvoltaºi comunica informaþii utile prinelemente noi financiare ºi nonfinanciare;

o examinare externã indepen-dentã ºi raportarea finalã a con-statãrilor privind performanþafinanciarã ºi non financiarã;

o structurã expresã de mãsurareºi evaluare a riscurilor ºi elabo-rarea strategiilor de control co-nexe;

examinarea regulilor pentru aasigura cã structura de mãsu-rare a performanþei rãmâne efi-cace ºi eficientã.

Dimensiunea raportãriiperformanþei entitãþilor

sectorului public pe baza Standardelor

Internaþionale de Contabilitate pentru

Sectorul Public (IPSAS)În contextul actual, caracterizatprin încetinirea creºterii economiei,

concomitent cu creºterea dispari-tãþii veniturilor, ca efecte ale rece-siunii economice profund resimþitela nivel mondial ºi naþional, infor-maþiile privind performanþa enti-tãþilor sectorului public prezintãinteres tot mai mare.

Îndeplinirea obligaþiei statului (ºientitãþilor sale) de garant al calitãþiiserviciilor oferite publicului pe fon-dul limitãrii resurselor financiareimpune alternative de finanþare ºiparteneriate cu entitãþi din sectorulprivat atât la nivel intern, cât ºiextern.

Necesitatea ca entitãþile sectoruluipublic sã furnizeze informaþii rele-vante, credibile ºi comparabile, re-feritoare la performanþa lor, devineo realitate.

Raportarea performanþei pe bazaStandardelor Internaþionale deContabilitate pentru Sectorul Pu-blic favorizeazã buna guvernarepublicã, deoarece reprezintã mo-dalitatea de a dispune de un cadruunic de informare ºi analizã a per-formanþei statului ºi a entitãþilorsale, comprehensibil pentru toateentitãþile partenere.

De asemenea, Standardele Inter-naþionale de Contabilitate pentruSectorul Public reprezintã ºi normede referinþã pentru auditul statutar,care, aplicate, vor consolida atâtcontrolul ulterior, cât ºi credibili-tatea între entitãþile publice, furni-zorii de resurse ºi diferiþi utiliza-tori.

La nivel internaþional, adoptareaStandardelor Internaþionale deContabilitate pentru Sectorul Pu-blic nu este obligatorie pânã în anul2010, deoarece Consiliul pentruStandarde Internaþionale pentruSectorul Public (IPSASB) nu dis-pune de modalitãþi de impunere.Instituþiile europene ºi internaþio-

nale reprezentate de Comisia Euro-peanã, Fondul Monetar Interna-þional, Banca Mondialã încurajeazãînsã adoptarea IPSAS pentrufinanþarea programelor de reformãcontabilã aflate în derulare sau,coercitiv, ca o condiþie pentru con-tinuarea programelor de asistenþãtehnicã a þãrilor respective.

Analiza adoptãrii StandardelorInternaþionale de Contabilitatepentru Sectorul Public la nivelinternaþional evidenþiazã urmã-toarele stadii de aplicare:

Stadiul 1 include þãri precum:Albania, Algeria, Argentina,China, Salvador, India, Fidji,Maroc, Slovacia, Uruguay, careau adoptat IPSAS sub presiuneaFondului Monetar Internaþionalºi a Bãncii Mondiale, ca etapã aprogramului impus de reformacontabilitãþii publice, dar ºi ca ocondiþie pentru continuareasusþinerii lor financiare, rapor-tarea pe baza IPSAS fiind credi-tatã cu cel mai mare grad detransparenþã financiarã.

Stadiul 2 este reprezentat de þãriprecum: Afganistan, Cipru, In-donezia, Letonia, Mongolia,Pakistan, Vietnam, Olanda, careºi-au adaptat reglementãrile laIPSAS ºi au început sã-ºi ela-boreze propriile norme inspiratedin Standardele Internaþionalede Contabilitate pentru SectorulPublic.

Stadiul 3 reuneºte þãri ca Franþa,Italia, Japonia, Israel, care auadoptat în anul 2006 noile lorstandarde inspirate din IPSAS ºiau implementat mai tãrziu con-tabilitatea publicã guvernamen-talã.

Stadiul 4 include Noua Zee-landã, Australia, Statele Uniteale Americii, Marea Britanie,

235/2009


þãri care sunt mai avansate,deoarece normele lor de con-tabilitate publicã au fost dejaaliniate la IPSAS, iar reformeleîn domeniul contabilitãþii publi-ce au demarat de peste ºase ani.

Examinarea programului de apli-care a Standardelor Internaþionalede Contabilitate pentru SectorulPublic evidenþiazã cã, cel puþinpânã în anul 2010, România nu îºiva alinia reglementãrile în dome-niul contabilitãþii publice la acestecoordonate. Prin urmare, noile va-lenþe cognitive ale conceptului deperformanþã ºi modelele de ra-portare ale acesteia nu vor puteaaduce un plus de transparenþã, re-levanþã, credibilitate ºi comparabi-litate informaþiilor raportate deentitãþile publice.

Menþinerea unui sistem contabil alanilor 2005, insuficient dezvoltat ºipentru acea perioadã, ridicã urmã-toarele probleme:

Coexistenþa a patru modalitãþide mãsurare a performanþei ex-

clusiv financiare, deºi trei neex-plicitate, va permite manage-rilor sã se axeze pe rezultate ºipe strategiile adecvate pentru ale obþine sau va genera un exce-dent de informaþii care va creadificultãþi managementului?

Raportarea financiarã a perfor-manþei pe baza relaþiei contabili-tate de casã - contabilitate deangajamente, contrar principi-ilor procesului bugetar va asigu-ra claritatea, relevanþa ºi trans-parenþa informaþiei necesare uti-lizatorilor?

Numãrul redus /absenþa infor-maþiilor non financiare privindperformanþa va asigura evalu-area ºi relevanþa performanþeientitãþii?

Concluzii Cercetarea efectuatã evidenþiazã cãîn literatura de specialitate nuexistã o definire exhaustivã ºiunanim acceptatã a conceptului de

performanþã în entitãþile sectoruluipublic. Absenþa unei definiþii nureflectã interesul scãzut al cercetã-torilor pentru conceptul de perfor-manþã, ci, dimpotrivã, preocupareamajorã pentru a identifica modali-tãþile prin care entitãþile asigurãpublicul de continuitatea furnizãriiserviciilor ºi de o bunã gestionare abanilor publici.

La polul opus, normalizatorii con-tabili internaþionali definesc perfor-manþa prin recurgerea la Stan-dardele Internaþionale de Conta-bilitate pentru Sectorul Public(IPSAS), un cadru unic de infor-mare ºi analizã a performanþei sta-tului, inteligibil, credibil ºi relevantpentru utilizatori.

Considerãm cã abordarea perfor-manþei entitãþilor sectorului publicdin România pe baza IPSAS vaasigura furnizarea unor informaþiide înaltã calitate, transparenþaalocãrii fondurilor, eliminarea sus-piciunilor de utilizare ineficientã aresurselor ºi a neîncrederii în cali-tatea serviciilor oferite.

Angelescu, C., Ciucur, D., Niþã D., Dinu, M., Gavrilã,.I.(coordonatori), Dicþionar de economie, ediþia a doua,Ed. Economicã, Bucureºti, 2001

Bértin, E., Audit interne, Ed. Eyrolles, Paris, 2007Demeestère, R., Le contrôle de gestion dans le secteur public,

2eme édition Ed. LGDJ, Paris, 2005Laville, É., L¢ entreprise verte, 2eme édition, Ed. Village

Mondial, Paris, 2004Likierman, A., Performance indicators: 20 early lessons from

managerial use, Public Money and Management, Vol.13 No.4, 1993

Robert, F., R., Colibert, J., Les normes IPSAS et le secteurpublic, Ed. Dunod, Paris, 2008

ªtefãnescu, A., Performanþa financiarã a întreprinderii întrerealitate ºi creativitate, Ed. Economicã, Bucureºti, 2005

ªtefãnescu, A., Þurlea, E., Dudian, M., Gherghina, R.,Duca, I., La performance financière des entités du secteur

public roumain – difficultés et alternatives pour la mesur-er, Supliment Journal, Accounting and ManagementInformation Systems, indexatã în baza de date inter-naþionalã Ulrich’s Periodicals Directory, 2008,www.ulrichsweb.com, www.cig.ase.ro

IPSASB, Standarde Internaþionale de Contabilitate pentruSectorul Public, traducere, Ed. CECCAR, Bucureºti,2005

Ordinul Ministrului Finanþelor Publice nr. 1917/2005pentru aprobarea Normelor metodologice privindorganizarea ºi conducerea contabilitãþii instituþiilorpublice, Planul de conturi pentru instituþiile publiceºi instrucþiunile de aplicare a acestuia, publicat înMonitorul Oficial al României nr. 1.18 bis din29.12.2005.

www.ifac.org/store

Bibliografie

24

IntroducerePentru ansamblul unui portofoliu, gradul de diversi-ficare joacã un rol critic în determinarea niveluluiriscului specific. În scopul „obiectivizãrii” analizeiriscurilor de portofoliu, de-a lungul timpului au fostelaborate o serie de modele care încearcã sã surprindãintercorelaþiile existente între activele financiareincluse ºi senzitivitatea acestora în raport cu evoluþiade ansamblu a pieþei. În cadrul acestora se distingesetul de modele RiskMetrics, elaborat în 1994 încadrul instituþiei financiare de investiþii J.P.Morgan ºirevizuit succesiv (1996, 2001, 2006).

Metodologia cercetãriiAnaliza avansatã este una „medianã”, combinând tra-tarea descriptivã a aspectelor definitorii specificecadrului intrinsec al RiskMetrics cu ilustrarea posibi-litãþilor de aplicare ale acestuia chiar în cazul uneieconomii de piaþã emergente, cum este cea a Ro-mâniei. Obiectivul central este acela de a pune în evi-denþã posibilitãþile multiple de dezvoltare ale unuiastfel de cadru general ºi natura sa pronunþat aplica-tivã. Rezultatele obþinute pe baza unei astfel de abor-dãri se pot concretiza într-o abordare sistematicã ºiunitarã a evaluãrii riscurilor subsumate structurãrii ºigestionãrii unui anumit portofoliu de active finan-ciare.

Consideraþii teoretice privind abordarea RiskMetrics de evaluare

a riscului de portofoliuPrincipalele elemente specifice metodologiei avansateîn cadrul setului de modele elaborat de J.P.Morganvizeazã1:

Procesul de mãsurare a riscului. Derularea acestuiproces se realizeazã în douã etape. În prima dintreacestea se realizeazã o modelare a factorilor depiaþã susceptibili sã afecteze valoarea portofoliu-lui. Se remarcã necesitatea ca aceastã modelare sãfie suficient de detaliatã pentru a permite reevalu-area valorii portofoliului pe baza informaþiilordegajate. În cea de-a doua etapã se obþin mãsuri

The RiskMetrics Model for Portfolio Evaluation

The present article focuses on the analysis of existing corre-lations among the financial assets included in the structure ofa portfolio and their sensitivity in comparison with the globalconditions of the trading environment, since these play anessential role in establishing the subsequent level of specificrisks. A unitary approach is represented by the methodologyRiskMetrics elaborated within the financial institutionJ.P.Morgan. The core objective of the proposed analysis is tohighlight the multiple development possibilities of such aframework and its highly applicative nature.

Key words: RiskMetrics, Value at Risk, portfolio

Abstract

Cuvinte cheie:RiskMetrics, Value at Risk, portofoliu

* Prof.univ.dr., Universitatea de Vest Timisoara, [email protected].** Lector univ.dr., Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, [email protected] Morgan J.P., RiskMetrics Methodologies-The Standard for Financial Risk Management, RiskMetrics Group; 1994, 1996, 2001, 2006.Pafka S., Kondor I., Evaluating the RiskMetrics Methodology in Measuring Volatility and Value-at-Risk in Financial Markets, March,

2001, http://arxiv.org/ abs/cond-mat/0103107.

Bogdan DIMA* & ªtefana CRISTEA**

Modelul RiskMetrics de evaluare

a riscului de portofoliu

255/2009

Modelul RiskMetrics de evaluare a riscului de portofoliu

ale nivelului riscului pe baza funcþiilor de dis-tribuþie care caracterizeazã evoluþia „profitului/pierderii”. Astfel, se poate remarca faptul cã existãmai mulþi estimatori ai riscului global de porto-foliu, dar printre cei mai frecvent utilizaþi avem:

- Deviaþia standard (SD) - este cea mai comunãmãsurã a riscului. Principala sa limitare constãîn faptul cã respectiva mãsurã nu opereazã odistincþie între „risc” ºi „incertitudine”;

- VaR (Value at Risk) - reprezintã o modalitate deestimare a nivelului probabil al pierderii carepoate afecta valoarea portofoliului;

Aºa numita Expected Shortfall (ES) (ConditionalValue at Risk - CVaR sau Expected Tail Loss -ETL) poate fi privitã drept o alternativã la meto-dologia VaR. Reprezintã randamentul aºteptat alportofoliului în cele mai proaste q%2 dintre ca-zurile de observaþie. ES mãsoarã riscul într-o ma-nierã „conservatoare”, fiind focalizatã asupra re-zultatelor cel mai puþin favorabile. Pentru valorimari ale parametrului q aceastã metodologieignorã cele mai profitabile, dar mai puþin proba-bile rezultate, în timp ce pentru valori reduse aleacestui parametru pune în evidenþã cele maiimportante pierderi. În acelaºi timp, ES nu reflectão valoare unicã reprezentând cea mai redusã per-formanþã, ci un set de valori situate în zona aces-teia (o valoare tipic uzitatã în practicã a para-metrului q este de 5%). Recurgerea la ES necesitãdeterminarea unei cuantile a lui q: deoarece aceas-ta este definitã ca fiind diminuarea probabilã a va-lorii portofoliului, asociatã cu faptul cã o pierderese manifestã la nivelul sau sub cuantila acestuia.Din punct de vedere formal: ESq =E (x|x < γ) undeγ este determinat de Prob (x< γ 0) = q cu q - un pragdat.

Factorii de risc. RiskMetrics încorporeazã sistemede management a riscului bazate pe surprindereacorelaþiilor existente între valoarea portofoliului ºipotenþialii factori care pot afecta evoluþia sa. Aceºtifactori se structureazã în „blocuri” care formeazãfuncþiile de estimare a dinamicii preþurilor. În rân-dul factorilor de risc cel mai frecvent utilizaþi intrã:preþurile acþiunilor, cursurile de schimb, preþurileactivelor reale „de bazã” sau „strategice”, compo-nentele sistemului de rate ale dobânzii, corelaþii ºi

volatilitãþi. Prin generarea de „scenarii” pentrufiecare factor individual de risc se poate evidenþiavaloarea „potenþialã” a portofoliului pentru fie-care status al mediului de tranzacþionare.

Pentru exemplificare, sã considerãm cazul unui por-tofoliu cu o valoare iniþialã de 100 u.m. ºi cu urmã-toarele valori probabile la sfârºitul perioadei de anali-zã (valori estimate de cãtre analist pe baza datelor is-torice disponibile care permit o apreciere cu grade di-ferite de probabilitate a nivelului valorii finale a por-tofoliului ºi a profitului / pierderii asociate acesteia):

Pe aceastã bazã poate fi estimat nivelul ES pentruunele valori arbitrare fixate în mod exogen ale para-metrului q:

De pildã, pentru calculul ES20% (probabilitatea pen-tru 20 de cazuri de evoluþie nefavorabilã a valoriiportofoliului din 100 de cazuri) vom avea:

Similar, pentru ES40% va rezulta:

º.a.m.d.

Se observã cã pentru un portofoliu cu o structurãdatã, ESq% este inferior sau cel mult egal cu VaRq%.

2 q% este un prag presetat de cãtre analist în funcþie de aversiunea sa faþã de risc.

26


VaR marginal - Pentru o poziþie deschisã pe unactiv financiar încorporat într-un anumit porto-foliu, VaR marginal reprezintã contribuþia supli-mentarã a acestui activ la riscul global al portofoli-ului. Formal, poate fi definit ca reprezentând dife-renþa dintre VaR-ul portofoliului calculat prinincluderea activului financiar ºi VaR-ul estimat înabsenþa acestuia;

Riscul „incremental” - furnizeazã informaþii des-pre senzitivitatea riscului de portofoliu în raportcu mãrimea poziþiilor deschise pe activele finan-ciare componente; suma poziþiilor riscurilor incre-mentale este egalã cu riscul global al portofoliului.Aceastã proprietate are importante aplicaþii în sta-bilirea mecanismelor de alocare pe diversele activefinanciare individuale, urmãrindu-se pãstrareanivelului total al riscului la un anumit prag.Deoarece metodologia RiskMetrics ia în conside-rare trei estimatori ai riscului, se apeleazã la treiforme ale riscului incremental: Incremental VaR(IVaR), Incremental Expected Shortfall (IES), ºiIncremental Standard Deviation (ISD). Acesteforme pot fi utilizate nu numai în cadrul mecanis-melor de alocare, ci ºi, mai general, pentru opti-mizarea structurii portofoliului.

Estimatorii riscului de portofoliu trebuie sã îndepli-neascã în mod minimal urmãtoarele condiþii:

1. Subaditivitate - pentru orice portofoliu cu o struc-turã datã, riscul global este mai mic sau cel multegal cu suma riscurilor a douã sub-portofolii com-ponente „A” ºi „B”, oricum ar fi acestea selectate.SD ºi ES sunt mãsuri subaditive ale riscului, întimp ce VaR nu este o astfel de mãsurã. Aceastãcondiþie este relevantã atunci când portofoliilesunt organizate pe „programe investiþionale”/„centre de profit”, iar investitorul urmãreºte esti-marea unui nivel global al riscurilor diverselorplasamente efectuate;

2. Invarianþa translativã - sporirea volumului delichiditãþi din cadrul unui portofoliu determinã oreducere a riscului global aferent acestuia cuaceeaºi amplitudine;

3. Omogenitate pozitivã de grad 1 - multiplicarea uni-formã a volumului expunerii pe toate activele fi-nanciare incluse în portofoliu conduce la multipli-carea în aceeaºi proporþie a riscului global aferentacestuia;

4. Monotonicitate - dacã pierderile pe care le poate

suferi portofoliul „A” sunt mai mari decât pierde-rile care pot interveni în cazul portofoliului „B”pentru „toate” scenariile evolutive posibile, atunciriscul aferent portofoliului „A” este mai maredecât riscul portofoliului „B”.

De pildã, pentru acþiunile „BIOFARM” cotate la cate-goria I pe Bursa de Valori Bucureºti, evoluþia VaRpentru perioada de analizã 28.01.2003-29.08.2008 seprezintã ca în graficul de la pagina 27. Din analizaproprietãþilor statistice de bazã ale VaR aferente seremarcã faptul cã:

- distribuþia acesteia este non-normalã, prezen-tând o importantã „alungire la stânga” (efectulde fat tails) ºi un grad de „alungire” semnifica-tiv mai mare decât cel specific distribuþiei nor-male;

- volatilitatea acestei mãsuri a riscului este pro-nunþatã ºi se pot identifica, pentru perioada deanalizã consideratã, diverse puncte de „rupturãstructuralã”, marcând modificãrile survenite înmecanismele pieþei.

Trebuie astfel menþionat faptul cã toþi aceºti estima-tori ai riscului sunt afectaþi de un anumit nivel deimprecizie. În consecinþã, o strategie corespunzãtoarede estimare a riscului constã în folosirea lor compara-tivã ºi în determinarea intervalelor de încredere pen-tru fiecare dintre aceºtia.

RiskMetrics ia în considerare trei tipuri de modeledesemnate sã surprindã riscurile specifice de piaþã,aºa numitele modele de piaþã:

Modelul bazat pe covarianþã - este asemãnãtormodelului Markowitz „medie-covarianþã” ºi pre-supune cã factorii de risc care acþioneazã pe piaþãau covarianþa observabilã. Aceºti factori pot fireflectaþi de serii de timp care redau nivelul ºivolatilitatea preþurilor activelor financiare sau aactivelor reale, cursurile de schimb ºi componen-tele sistemului de rate ale dobânzii. Riscul deportofoliu este prezumat a fi o combinaþie liniarã aacestor factori de risc;

Modelul bazat pe simulãri pe date istorice - se în-temeiazã pe postulatul cã piaþa are un numãr finitde posibilitãþi evolutive care pot fi deduse pe bazadistribuþiei randamentelor pe un set dat de date. Înaceste condiþii, este posibilã realizarea unei simu-lãri prin analiza distribuþiei rezultatelor anterioareºi aplicarea concluziilor derivate la nivelul curental factorilor de risc pentru a obþine scenariile evo-

275/2009


lutive pentru preþurile curente ºi, respectiv, pebaza acestora, realizarea estimãrilor pentru evo-luþia probabilã a profitului/pierderii. Acest modelare avantajul simplitãþii, dar are o capacitateredusã de-a surprinde modificãrile semnificativedin evoluþia pieþei ºi, în consecinþã, necesitã reeva-luãri frecvente;

Modelul bazat pe simulãri Monte Carlo - porneºtede la ipoteza cã valorile logaritmate ale dinamiciifactorilor de risc au o distribuþie normalã ºi, deasemenea, cã în ansamblu aceºtia au o distribuþie(log)normalã multivariatã (distribuþie Gausianã multi-variatã).

Modelul genereazã scenarii (pseudo)random privindevoluþia pieþei, deduse pe baza acestor ipoteze.Pentru fiecare scenariu se calculeazã „profitul/pier-derea” pentru ansamblul portofoliului, obþinându-seastfel un set care poate servi la calcularea diverºilorestimatori ai riscului.

Implementarea modeluluiRiskMetrics de evaluare

a riscului de portofoliuPentru a ilustra modul în care metodologia Risk-Metrics poate fi implementatã, vom lua în conside-

rare un cadru analitic simplu în care pot fi realizate simu-lãrile implicate3. Astfel, în cadrul acestuia, sistemulfinanciar este descris de:

structura sistemului de rate ale dobânzii aferenteactivelor financiare autohtone la termen în funcþiede calitatea acestora (obligaþiuni publice ºi obliga-þiuni private clasificate „AAA”... „B”.... „CCC”);

structura sistemului de rate ale dobânzii aferenteactivelor financiare strãine (rate ale dobânzii sem-nificative pentru pieþele de capital din StateleUnite, Marea Britanie ºi Japonia);

cursurile de schimb ale monedei autohtone înraport cu principalele monede ale sistemului mo-netar internaþional (dolarul SUA, euro ºi yenul);

un set de indici reprezentativi pentru diverselesectoare ale pieþei de capital autohtone;

un set de preþuri reprezentative pentru piaþa ipote-carã din diversele regiuni ale economiei de refe-rinþã;

preþul aurului;

rata internã a inflaþiei.

Pe baza luãrii în considerare a unor astfel de variabile,valoarea „netã” de piaþã a activelor investitoruluieste descrisã drept:

3 Pentru aplicarea unui astfel de model a se vedea, de pildã, Barnhill T.M., Papanagiotou P., Scumacher L., Measuring IntegratedMarket and Credit Risks in Bank Portfolios: An Application to a Set of Hypothetical Banks Operating in South Africa, InternationalMonetary Fund Working Papers, WP/00/212, 2000

28


unde:

VNPt - reprezintã valoarea „netã” de piaþã a activelorestimatã în perioada t;

Ai,t - valoarea de piaþã a activului i în perioada t; va-loare care reflectã influenþele exercitate de cãtrevariabilele financiare considerate (rate ale dobân-zii, cursuri de schimb, preþuri de piaþã ale diver-selor categorii de active financiare, preþuri pe seg-mentele pieþei ipotecare etc.);

Pi,t - valoarea de piaþã a datoriilor ºi situaþiei nete i înperioada t, valoare care reflectã de asemenea influ-enþele stãrii sistemului financiar.

Se presupune cã structura activelor rãmâne nemodifi-catã de-a lungul perioadei de analizã, astfel încât mo-dificãrile în valoarea de piaþã a acestuia sunt generateexclusiv de variaþiile valorilor activelor ºi datoriilor ºisituaþiei nete subsumate. Obiectivul urmãrit de simu-lãrile fãcute, prin prezumarea diverselor scenarii evo-lutive pentru elementele definitorii ale sistemuluifinanciar, constã în deducerea distribuþiei raportuluidintre valoarea „netã” de piaþã a datoriilor ºi situaþieinete ºi valoarea totalã a activelor deþinute:

,

distribuþie caracterizatã de medie, deviaþie standard,nivelurile minime ºi maxime, precum ºi de cãtre VaRaferentã care reflectã numãrul de cazuri în care acestraport (nivelul potenþial al pierderilor de valoare su-ferite de cãtre activele deþinute de cãtre investitor) sesitueazã sub un anumit nivel.

Modelarea variabilelor „de mediu” (a variabilelor cedescriu sistemul financiar) poate fi realizatã astfel:

A. Modelarea ratelor dobânzii se poate face formalpresupunând cã evoluþia acestora este descrisã deun proces de „întoarcere la medie” dependent detimp:

unde:

∆r reprezintã dinamica ratelor dobânzii supusã mo-delãrii;

a este „viteza de ajustare la medie” (rapiditatea cucare nivelul dobânzii revine la tendinþa sa „pe ter-men lung”);

θ(t) este o funcþie de timp astfel aleasã încât modelulsã rãmânã consistent cu structura la termen iniþialãa sistemului de rate ale dobânzii;

σ este deviaþia standard „intrinsecã” a dobânzilorprezumatã a fi constantã;

∆z este un proces Wiener care descrie modificãrile sur-venite în structura la termen a dobânzilor cu zcorelat cu ∆t prin relaþia:

,

unde ε este o variabilã random (cu distribuþie nor-malã).

Cu acest model formal, strategia de simulare a dife-renþelor dintre diversele componente ale sistemuluide rate ale dobânzii se poate face pornind de la mode-larea dobânzilor aferente activelor financiare „fãrãrisc” încorporate în patrimoniu. Odatã ce acestea suntsimulate, se estimeazã dobânzile aferente activelorfinanciare private de calitate superioarã („AAA”),considerând cã spread-ul acestora faþã de dobânzileactivelor „fãrã risc” este un proces stohastic (log)nor-mal. În continuare, dobânzile activelor de tip „AA”sunt modelate cu spread stohastic (log)normal faþã dedobânzile activelor „AAA” etc.

Modelarea variaþiilor indicilor sectoriali, a preþurilordin sectorul ipotecar, a cursurilor de schimb ºi a rateiinflaþiei. Aceste variabile sunt simulate ca variabilestohastice drept:

unde:

S este preþul la vedere al activului i;

µ - rata aºteptatã de creºtere;

σ - volatilitatea;

ε - o variabilã stohasticã normal distribuitã.

295/2009


Aceastã relaþie implicã ipoteza cã evoluþia preþuriloreste descrisã de cãtre o miºcare geometricã brownianã, încare rata aºteptatã de creºtere (diferenþa dintre randa-mentul global aºteptat ºi rata de randament generatãde cãtre dividend) ºi volatilitatea sunt presupuse a ficonstante.

Spre exemplu, evoluþia cursului de schimb RON/EURpentru anul 2008 (date zilnice) estimatã pe baza aces-tei relaþii se prezintã ca în Figura 2. Se poate observafaptul cã modelul genereazã o anumitã „supraevalu-are” sistematicã a nivelului cursului de schimb, caurmare a incompletitudinii mecanismelor de corecþiepostulate.

O remarcã specialã trebuie fãcutã despre variabileleindividuale. În condiþiile în care aceste variabile suntmulti-corelate este necesar sã se þinã cont de interde-pendenþele bivariate dintre acestea, astfel încât pentruo variabilã i avem:

unde ρ reflectã corelaþia dintre variabilele i, j.

Modelul poate fi extins prin luarea în considerare arandamentelor/activ specifice emitenþilor diverseloractive financiare considerate:

unde:Ki - randamentul / activ pentru emitentul i;

Rf - rata dobânzii specifice activelor „fãrã risc” (înpracticã poate fi luatã în considerare rata dobânziispecifice titlurilor publice, þinând desigur cont defaptul cã termenul „fãrã risc” vizeazã în fapt unsingur tip de risc ºi anume acela de insolvabilitatea debitorului, alte tipuri de risc, cum ar fi de pildã„riscul-valoare” de diminuare a valorii portofoliu-lui care încorporeazã astfel de active ca urmare avariaþiei preþului lor de piaþã, neputând fi excluse);

βi - riscul „sistematic” specific emitentului i;Rm - randamentul pieþei estimat pe baza variaþiilor

unui indice reprezentativ de piaþã;ρ - volatilitatea randamentului / activ;

∆z - este un proces Wiener z corelat cu ∆t prin relaþia:

O problemã specialã conexatã cu aceastã extensierezidã în faptul cã dacã randamentul prezintã un ca-racter autoregresiv semnificativ atunci evoluþia aces-tuia tinde sã fie deconexatã de cea a pieþei, iar ºocurileuni-periodice care genereazã abaterea sa de la trendnu mai pot fi explicitate prin modificãrile survenite încondiþiile generale ale acesteia.

Spre exemplificare, dacã randamentul este calculatfãcând abstracþie de dividendele distribuite doar pebaza variaþiilor zilnice ale preþurilor de închidere(„CLOSE”), atunci pentru perioada menþionatãevoluþia sa specificã acþiunilor BIOFARM modelatãconform unui proces autoregresiv de forma:

se prezintã astfel:

30


Se remarcã faptul cã deviaþiile de la trendul autore-gresiv au în general un caracter nesistematic, ceea cesugereazã cã ajustarea la condiþiile globale presupusãde deviaþia randamentului pieþei de la randamentulactivului „fãrã risc” are un caracter mai puþin rele-vant.

În acest cadru analitic se pot realiza simulãrile impli-cate prin calibrarea corespunzãtoare a parametrilormodelelor menþionate. Problema calibrãrii corespun-zãtoare este una criticã, modul de alegere a para-metrilor fiind esenþial pentru calitatea rezultatelorobþinute. În legãturã cu aceastã calibrare, pot fi evi-denþiate, în mod minimal, urmãtoarele probleme4:

Problema distribuþiilor extreme (fat tails) - constãîn posibilitatea apariþiei unor valori „extreme” învalorile variabilelor stohastice implicate. O posi-bilã soluþie constã în luarea în considerare a unuinumãr cât mai ridicat de stãri alternative ale medi-ului financiar ºi în recurgerea la modele stohasticediferite (cum ar fi modelele de jump diffusion);

Tendinþa corelaþiilor existente între variabilele sto-hastice de a deveni mai intense „pe termen lung”,ceea ce reduce într-o manierã sistematicã benefici-ile diversificãrii patrimoniului. O modalitate de areduce impactul acestei tendinþe constã în esti-marea structurilor de corelaþii în condiþii „nor-male” ºi, respectiv, de „stres financiar”. De aseme-nea, alternativ, o abordare fructuoasã constã întratarea structurilor de corelaþie ca fiind depen-dente de factori exogeni de mediu semnificativi ºimodelarea acestor structuri ca funcþii de variaþiilesurvenite în nivelul acestora;

Efectele exercitate de cãtre variabilele exogeneimplicate se realizeazã sub diverse lag-uri neuni-forme. În consecinþã, este preferabilã modelareaprin luarea în considerare a acestora ºi selectareacelor mai semnificative lag-uri pe date istorice;

Cadrul analitic prezentat permite modelareaevoluþiilor probabile ale activelor unui singurinvestitor, fãrã a lua în considerare posibilele inter-acþiuni cu alþi investitori ºi simularea unor strategiide piaþã distincte.

De pildã, variaþia VaR asociatã portofoliului unui in-vestitor care „cumpãrã cele mai lichide active” (încor-poreazã în acest portofoliu ansamblul celor 10 acþiuniincluse în cadrul indicelui BET al Bursei de Valori Bu-cureºti într-o structurã care constituie o replicã a com-poziþiei indicelui), pentru perioada de analizã1.05.2000-12.05.2008 se prezintã ca în figura de mai jos.

Se remarcã faptul cã distribuþia acestor variaþii este„alungitã la stânga”, confirmând prezenþa efectelorde fat tails ºi mai „ascuþitã” (leptocurticã) decât cea nor-malã.

De asemenea, corelograma acestor valori permite evi-denþierea unor autocorelaþii semnificative statistic,sub diverse lag-uri care indicã o transmisie non-uni-formã a efectelor exercitate de cãtre ºocurile surveniteîn perioadele anterioare în dinamica valorii portofo-liului asupra nivelului curent al acesteia (tabelul dinpagina urmãtoare).

Un astfel de exemplu permite ilustrarea relevanþeiproblemelor menþionate care se concretizeazã înunele limitãri ale metodologiei prezentate.

4 Pritzker M., “The Hidden Dangers of Historical Simulation”, Board of Governors of the Federal Reserve System, Finance andEconomics Discussion Series, 2001.

315/2009


Ca atare, este necesarã o extindere a acestui cadru pen-tru a permite evaluarea impactului diverselor strategiiinvestiþionale ºi a gradului de risc aferent acestora.

ConcluziiÎn concluzie, putem afirma cã metodologia Risk-Metrics permite o abordare globalã a diverselor cate-gorii de riscuri ce pot afecta calitatea managementu-lui de portofoliu, într-un cadru unitar ºi complex -care reflectã atât consecinþele deciziilor de adoptare aunei anumite structuri de portofoliu, cât ºi influenþeleexercitate de cãtre mediul financiar în care se reali-zeazã implementarea acestora.

Aceastã metodologie poate fi aplicatã nu numai încazul în care sistemul economic este dotat cu un sis-tem financiar-bancar dezvoltat, cu o gamã extinsã deactive financiare cu grad ridicat de lichiditate ºi cumecanisme complexe de tranzacþionare, ci ºi în cadrulsistemelor economice cu o infrastructurã financiarãemergentã, aºa cum este cazul României. Unul dintreavantajele sale specifice în contextul aplicãrii sale înmedii economice caracterizate prin profunde trans-formãri structurale ºi instituþionale îl reprezintãcapacitatea sa de surprindere a volatilitãþii intrinsecice caracterizeazã dinamica funcþionalã a acestora.Astfel, recurgerea în cadrul acesteia la VaR permite nunumai cuantificarea modului în care piaþa evalueazãun anumit set de active, ci ºi a frecvenþei modificãrilorsurvenite la nivelul acestei evaluãri în cadrul uneiperioade de referinþã. Or, în cadrul unei pieþe de capi-tal emergente este plauzibilã prezumarea uneifrecvenþe ridicate a acestor modificãri, ca expresie aschimbãrilor frecvente ale raportului cerere / ofertãsub impactul instabilitãþii anticipaþiilor privind valoa-rea viitoare a diverselor categorii de active. De pildã,analiza proprietãþilor statistice ale estimãrii variaþiilorsurvenite la nivelul VaR, estimate pentru portofoliulformat prin copierea structurii indicelui BET pentru operioadã de 5 ani, pune în evidenþã faptul cã aceastã

estimare prezintã un coeficient de variaþie global(raportul aparametric dintre deviaþia standard ºimedie) supraunitar (fiind egalã cu 436), fapt carereflectã o volatilitate intrinsecã multianualã relativpronunþatã.

În acelaºi timp, studierea unui portofoliu care „copi-azã” piaþa permite reliefarea unor limitãri constitutiveale metodologiei prezentate. În pofida, însã, unor ast-fel de limitãri, modelul RiskMetrics reprezintã uninstrument analitic util în managementul de porto-foliu, a cãrui relevanþã sporeºte în perioadele de insta-bilitate financiarã pronunþatã.

Barnhill T.M., Papanagiotou P., Scumacher L.,Application to a Set of Hypothetical Banks Operating inSouth Africa, 2000, International Monetary FundWorking Papers WP/00/212,

Berkowitz J., O’Brien J., “How Accurate Are Value-at-Risk Models at Commercial Banks?”, Journal ofFinance, 2002, Vol. 57, 3: 1093-1111

Butler K.C., Joaquin D.C., ”Are the Gains fromInternational Portfolio Diversification Exaggerated?The Influence of Downside Risk in Bear Markets”,EFMA 2002 London Meetings

Cazzulani L., Ceci V., Lotti L., A Front Office and RiskManagement Tool for Pricing OTC Derivatives, 2001,http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=283729

Morgan J.P., RiskMetrics Methodologies-The Standard forFinancial Risk Management, RiskMetrics Group, 1994,1996, 2001, 2006

Pafka S., Kondor I., Evaluating the RiskMetricsMethodology in Measuring Volatility and Value-at-Riskin Financial Markets, March, 2001, http://arxiv.org/abs/cond-mat/0103107

Phelan M.J., Probability and Statistics Applied to thePractice of Financial Risk Management: The Case of JPMorgan’s RiskMetrics, Chapman University, 1998

Pritzker M., “The Hidden Dangers of Historical Simu-lation”, Board of Governors of the Federal ReserveSystem, Finance and Economics Discussion Series, 2001

Bibliografie

32

IntroducereEvoluþiile recente manifestate îndomeniul pieþelor financiare inter-naþionale accentueazã încã o datã,dacã mai era cazul, rolul ºi impor-tanþa profesiei de auditor financiarîn servirea interesului public.

Scãderile înregistrate de indiciibursieri pe piaþa autohtonã de capi-tal în cursul anului 2008 s-au con-cretizat în deprecieri semnificativeale plasamentelor de capital admi-nistrate de societãþile de investiþii1,testând competenþele ºi rigorileprofesionale ale auditorilor finan-ciari în conceperea ºi aplicareaunor teste adecvate pentru a rãs-punde obiectivelor generale ºi spe-cifice în procesul de auditare a pla-samentelor de capital. Gradul ridi-cat de complexitate al tranzacþiilorcu instrumente financiare impunedin partea auditorilor financiariexigenþe privind aprecierea gradu-lui de adecvare a politicilor con-tabile adoptate de cãtre conducereasocietãþilor de investiþii în materiede recunoaºtere ºi evaluare a in-vestiþiilor financiare.

În contextul actual, dominat depierderi semnificative înregistrateîn industria administrãrilor deportofolii, recursul la scepticismprofesional justificã o abordare deaudit bazatã pe evaluãri adecvateale riscurilor inerente ºi de controlasociate investiþiilor financiare, asi-gurând realizarea cu succes a misi-unilor de audit la nivelul societã-þilor de investiþii.


Metodologia de cercetare avutã învedere a fãcut apel la resurse de

Tatiana DÃNESCU* & Ovidiu Ioan SPÃTÃCEAN**

Proceduri specifice

de auditare aplasamentelor

de capital

Specific Audit Procedures Performed for

Capital Investments

Equity investments in financial instruments traded on a regulated capital market havea significant share in total assets managed by investment firms acting as institutionalinvestors. From this perspective, the risks associated with financial investments arematerial in the audit approach and misstatements of financial statements generated bymisappropriate recognition or valuation of these financial assets leads most often tothe expression of qualified opinions from financial auditors. The paper deals with spe-cific procedures for the identification and assessment of control risk associated withcapital investment and describes substantial tests for capital investments in responseto auditors' assessed risks, to ensure an efficient performance of audit engagementswithin investment companies.

Key words: investment companies, capital investments, financial instruments, control risk, internal control, accounting policies, substantive tests

Abstract

Cuvinte cheie:societãþi de investiþii, plasamente de capital, instrumente

financiare, risc de control, control intern, politici contabile,teste substanþiale

* Prof.univ.dr., Universitatea "Petru Maior" Tg Mureº, email: [email protected].** Lect. univ. drd., Universitatea "Petru Maior" Tg. Mureº, email: [email protected] Pentru societate de investiþii financiare s-au utilizat în prezentul material ºi termenii de „entitate”, „client de audit”.

335/2009

Auditarea plasamentelor de capital

documentare relevante din literatu-ra strãinã de specialitate, fiindbazatã pe inventarierea ºi analizacomparativã a experienþelor, proce-durilor ºi practicilor uzuale în ma-terie de auditare a plasamentelorde capital de cãtre firme de auditangrenate în domeniul pieþei decapital. În etapa de obþinere a infor-maþiilor relevante, au fost revizuiteregistre contabile, situaþii ºi rapoar-te ale comitetelor de plasament dincadrul entitãþilor auditate, confir-mãri externe ºi alte documentespecifice operaþiunilor de plasa-mente financiare, cu scopul de acreiona teste de detaliu adecvatepentru aserþiunile managementu-lui în legãturã cu instrumentelefinanciare. Rezultatele obþinute sefundamenteazã pe activitãþi deinformare, documentare ºi prelu-crare a informaþiilor culese printehnica observãrii, intervievãrii sauchestionãrii.

Proceduri de identifi-care ºi evaluare

a riscului de controlasociat plasamentelor

de capitalActivitãþile curente referitoare larealizarea de plasamente de capitalde cãtre societãþile de investiþii facreferire în principal la înregistrareatranzacþiilor privind achiziþii ºiînstrãinãri de instrumente financia-re de capitaluri proprii (acþiuni) saude datorie (obligaþiuni), a tranzacþi-ilor privind încasãri de dividendesau de dobânzi asociate acestora, a

tranzacþiilor privind rambursãrisau plãþi de dividende cãtre acþio-nari. În mod corespunzãtor, acesteoperaþiuni impun abordãri dis-tincte în activitãþile de control in-tern ale unei societãþi de investiþiicare nu sunt lipsite de riscuri speci-fice ce îºi pun amprenta asupraprocesului de recunoaºtere, evalu-are ºi prezentare în situaþiile finan-ciare a plasamentelor de capital.

Tranzacþiile cu instrumente finan-ciare reprezintã mijloacele de efec-tuare a plasamentelor de capital decãtre societãþile de investiþii care,potrivit legislaþiei reglementatorii,impun auditare pe baza unei strate-gii substanþiale care vizeazã con-turile specifice. O astfel de abor-dare este justificatã prin pragul dematerialitate asociat fiecãrei tranza-cþii, chiar în condiþiile în carenumãrul de tranzacþii este redus.

Pentru dovedirea fidelitãþii declara-þiilor conducerii cuprinse în situa-þiile financiare, pentru fundamen-tarea opiniei de audit, auditorulfinanciar utilizeazã diferite proce-duri prin care obþine probe deaudit2. Procedurile specifice (testelede detaliu) planificate ºi derulatede cãtre auditorul extern indepen-dent pentru a realiza obiectivele deauditare a instrumentelor financia-re trebuie anticipate de teste (pro-ceduri) pentru evaluarea risculuide control, cu referire la:

cunoaºterea ºi înþelegerea politi-cilor, regulilor ºi procedurilorcompartimentului de control in-tern în legãturã cu procesarea ºiînregistrarea în sistemul con-

tabil a tranzacþiilor cu instru-mentele financiare ºi prezenta-rea efectelor acestora în situaþi-ile financiare; Auditorul docu-menteazã evaluarea riscului decontrol într-o succesiune logicã(schema 13).

selectarea prin tehnici de eºan-tionare ºi urmãrirea modului deprocesare ºi înregistrare a tran-zacþiilor de achiziþii ºi vânzãride instrumente financiare încadrul sistemului informatic alentitãþii;

inspectarea rapoartelor perio-dice întocmite de cãtre repre-zentantul compartimentului decontrol intern4 ºi de auditorulintern în urma verificãrilor reali-zate de cãtre aceºtia;

revizuirea verificãrilor efectuatede cãtre compartimentul de con-trol intern în legãturã cu instru-mentele financiare.

utilizarea unor chestionare5 careinclud aspecte referitoare la:existenþa unor politici de inves-tiþii care sã reflecte într-o ma-nierã adecvatã strategiile demanagement al riscurilor, segre-garea controlului asupra instru-mentelor financiare, securizareaaccesului la registre care eviden-þiazã operaþiuni cu instrumentefinanciare, implicarea unuiagent custode extern, compe-tenþa personalului implicat încontabilizarea derivatelor finan-ciare, autorizarea operaþiunilorde achiziþii ºi vânzãri de instru-mente financiare (în mod de-osebit derivate financiare) de

2 Dãnescu, Tatiana, Proceduri ºi tehnici de audit, Editura Irecson, Bucureºti, 2007, pag. 136.3 Schema logicã a fost conceputã prin raportarea la cerinþele organizatorice pe care trebuie sã le respecte firmele de investiþii

potrivit art. 63 din Regulamentul CNVM nr. 32/2006 privind serviciile de investiþii financiare. 4 Art. 41 din Regulamentul CNVM nr. 15/2004 privind autorizarea ºi funcþionarea societãþilor de administrare a investiþiilor,

a organismelor de plasament colectiv ºi a depozitarilor.5 Whittington, O. Ray; Pany, Kurt, Principles of auditing and other assurance services – Fifteenth Edition, ed. McGraw-Hill Irwin,

2008, pag. 409;.

34


cãtre persoanele responsabile ºirevizuirea acestor operaþiuni decãtre comitetul de plasament,evaluarea sistematicã a expune-rilor la risc, existenþa unei pieþeactive pentru investiþiile clasifi-cate în portofoliul de tranzac-þionare, stabilirea unor plafoanemaximale pentru operaþiunilede plasament corelat cu nivelulde risc asumat6 etc.

Teste de detaliu aplicabile plasamentelor

de capitalAuditorul extern independent, du-pã ce a realizat o cunoaºtere ºi înþe-legere a societãþii de investiþii fi-nanciare, a sistemului de control

intern a acesteia, dupã ce a evaluatriscul de control îºi planificã activi-tãþile de auditare a plasamentelorfinanciare potrivit cerinþelor stan-dardelor internaþionale de audit,procedând la7:

Obþinerea sau pregãtirea unoranalize a conturilor de instru-mente financiare, precum ºi aconturilor de venituri, câºtiguriºi pierderi asociate acestora ºireconcilierea cu registrele con-tabile

Procesul de documentare ºi analizãa plasamentelor în instrumente fi-nanciare se va baza pe informaþiipreluate sau prelucrate din docu-mentele ºi registrele contabile re-vizuite în cadrul misiunii de auditextern, precum8:

balanþele de verificare întocmitela începutul ºi sfârºitul perioa-dei auditate, pentru verificareasoldurilor iniþiale ºi a soldurilorfinale;

situaþia achiziþiilor ºi a vânzã-rilor de instrumente financiare.Dacã în cursul exerciþiului fi-nanciar auditat au avut locnumeroase achiziþii ºi cesiuni deinstrumente financiare, o situ-aþie separatã, completã ºi detali-atã a acestor tranzacþii poateveni în sprijinul muncii realizatede cãtre auditor, analiza acestortranzacþii realizându-se mai efi-cient pe baza unor situaþii ana-litice, detaliate a tranzacþiilordecât pe baza unei situaþii cen-tralizate;

situaþia veniturilor din investiþii(a dobânzilor ºi a dividendelorobþinute), precum ºi situaþiacâºtigurilor ºi a pierderilor reali-zate sau nerealizate;

jurnalul cu înregistrãrile zilnicedetaliate ale tranzacþiilor cu in-strumente financiare din porto-foliu ºi registrele cu încasãrile ºiplãþile în numerar etc. Pentrufiecare tranzacþie, registrele con-þin o serie de informaþii referi-toare la: tipul ºi cantitatea deinstrumente financiare, preþulde achiziþie ºi valoarea totalã atranzacþiei, comisioanele plãtiteintermediarilor financiari, piaþape care s-a încheiat tranzacþia,data încheierii ºi data decontãriitranzacþiei, denumirea interme-diarului (casei de brokeraj) princare se efectueazã tranzacþia,instrumente financiare achizi-þionate în marjã (cu titlu deîmprumut), active folosite cola-

6 Rittenberg, L.E., Schwieger, B.J., Auditing. Concepts for a Changing Environment, ed. Thomson South Western, 2005, pag. 492 7 Whittington, O. Ray, Pany, Kurt, Op. cit., pag. 410. 8 Ghilic – Micu, Bogdan, Strategii pe piaþa de capital, ed. Economicã, Bucureºti 2002, pag. 136.

355/2009


teral la împrumuturi, dividendeºi dobânzi primite sau acordate,valori mobiliare restricþionatesau slab lichide etc.

Inventarierea valorilor mobili-are la locul de depozitare aacestora ºi revizuirea acor-durilor ce au ca obiect instru-mente financiare derivate

Utilizând tehnica observaþiei caprocedurã specificã, auditorii par-ticipã la inventarierea instrumen-telor financiare deþinute de cãtreclient la sfârºitul perioadei audi-tate, verificând în mod deosebitdacã acestea existã ºi sunt înregis-trate pe numele clientului de audit.

Dacã înregistrãrile efectuate decãtre entitate scot în evidenþã faptulcã anumite instrumente financiaresunt deþinute din exerciþiul finan-ciar precedent, auditorii pot recur-ge la utilizarea procedurilor anali-tice pentru a compara seria ºi nu-mãrul de înregistrare pentru in-strumentele financiare existente cucele înregistrate în foile de lucruaferente exerciþiului financiar pre-cedent auditat.

Asemenea proceduri vor permiteauditorilor sã identifice valorilemobiliare care au fost vândute încursul exerciþiului financiar curentfãrã o autorizare corespunzãtoare.

Auditorii vor revizui ºi vor analiza,de asemenea, instrumentele finan-ciare derivate ºi alte angajamentefinanciare care ar putea conþinederivate încorporate, în scopul de adetermina dacã toate instrumentelefinanciare derivate sunt adecvatînregistrate în contabilitate, respec-

tiv corect evaluate ºi prezentate însituaþiile financiare.

Obþinerea confirmãrilor de laterþi în legãturã cu valorilemobiliare ºi instrumentelefinanciare derivate deþinute declientul de audit

Valorile mobiliare deþinute de cãtreclientul de audit ºi alte instrumentefinanciare vor fi plasate adesea încustodia brokerilor sau a instituþi-ilor specializate de depozitare, pen-tru a fi pãstrate în siguranþã. Înaceste cazuri auditorii expediazãscrisori de confirmare, în numeleclientului de audit, cãtre cei carepãstreazã aceste valori mobiliare,pentru a determina existenþa ºidreptul de proprietate asupra aces-tora.

De asemenea, auditorii trebuie sãsolicite confirmãri privind instru-mentele financiare derivate de-þinute de cãtre client de la celelaltepãrþi obligate potrivit angajamen-tului, spre exemplu de la o casã decompensare a tranzacþiilor derulatepe piaþa derivatelor financiare.

Verificarea garanþiilor aferenteunui eºantion de achiziþii ºivânzãri de instrumente finan-ciare realizate în cursul exerci-þiului financiar auditat

Pentru a determina dacã instru-mentele financiare achiziþionateºi/sau vândute în cursul perioadeisunt înregistrate corespunzãtor,auditorii verificã garanþiile aferenteunui eºantion de tranzacþii pe bazainformaþiilor primite de la brokeriºi pe baza tranzacþiilor înregistrateîn numerar.

Uneori, vânzãrile au loc la o peri-oadã scurtã de timp înainte de saudupã data bilanþului, dar suntînregistrate în perioada imediaturmãtoare sau anterioarã acesteia,în momentul în care instrumentelefinanciare sunt transmise brokeru-lui, respectiv numerarul este în-casat (operaþiuni de genul „win-dow-dressing”9). De asemenea pro-cedurile de inventariere ºi confir-mare vor ajuta la verificarea respec-tãrii principiului independenþeiexerciþiului.

Revizuirea rapoartelor ºi a mi-nutelor comitetului de plasa-ment

Întrucât fiecare tranzacþie poatecomporta un caracter semnificativ,majoritatea operaþiunilor de plasa-ment de capital trebuie aprobatã decãtre un comitet de plasament dincadrul consiliului de adminis-traþie10. Revizuirea rapoartelor ºi aminutelor comitetului de plasa-ment ar putea dezvãlui tranzacþiicu instrumente financiare neauto-rizate sau neînregistrate. Aceastãprocedurã este foarte importantã încazul în care clientul de audit reali-zeazã tranzacþii cu instrumentefinanciare derivate deoarece tran-zacþiile în urma cãrora piaþa evo-lueazã favorabil poziþiilor asumate,poate sã nu implice plata supli-mentarã sau încasarea de numerar.

Realizarea unor proceduri ana-litice sau a unor calcule inde-pendente

Auditorul financiar poate utilizaproceduri analitice pentru a testacorectitudinea înregistrãrii tuturorveniturilor din dividende ºi dindobânzi sau poate verifica acest

9 Tranzacþii sau inginerii financiar-contabile prin care se urmãreºte o îmbunãtãþire a situaþiei în exerciþiul curent ºi careurmeazã a fi revãrsate la începutul perioadei urmãtoare.

10 Arens, Alvin A., Elder, Randal J., Beasley, Mark S., Auditing & Assurance Services. An Integrated Approach, Pearson PrenticeHall, 2006, pag. 736.

36


lucru prin realizarea unor calculeindependente.

Dividendele care trebuiau sã fieobþinute ºi înregistrate în cursulexerciþiului pot fi verificate ºi calcu-late pe baza registrelor de înregis-trare publicate de cãtre societãþilecotate la bursã în cadrul rapoar-telor curente cerute de cãtre orga-nismul de reglementare ºi supra-veghere.

Aceste registre conþin informaþiireferitoare la dividendele declarateºi aprobate spre distribuire, valoa-rea acestora ºi data achitãrii pentrutoate acþiunile tranzacþionate pepiaþa de capital.

Dobânzile obþinute din investiþiileîn obligaþiuni ºi în alte instrumentefinanciare cu venit fix pot fi calcu-late în mod independent de cãtreauditor ºi pot fi comparate cuînregistrãrile efectuate de cãtreclientul de audit.

Aceste comparaþii oferã doveziasupra faptului cã: veniturile dinplasamente nu au fost deturnate,clientul de audit deþine efectivinstrumentele financiare ºi acesteasunt corect înregistrate, evaluate ºiprezentate în situaþiile financiare,respectiv nu existã instrumentefinanciare derivate neînregistrate.

Inspecþia documentelor pebaza cãrora managementul en-titãþii clasificã tranzacþiile cuinstrumente derivate ca fiindoperaþiuni de hedging

Pentru a clasifica un instrument de-rivat ca fiind un contract de hedg-ing al unui activ sau a unei datoriifinanciare, conducerea entitãþii tre-buie sã stabileascã:

iniþial, intenþia de a utiliza res-pectivul contract de hedging;

metoda care va fi folositã pentrua aprecia eficacitatea contractu-lui de hedging;

exhaustivitatea abordãrilor pen-tru a scoate în evidenþã parteaineficientã a contractului dehedging.

Din aceastã perspectivã, revizuireaproceselor verbale ale consiliuluide administraþie sau ale comitetu-lui de plasament este esenþialã pen-tru auditarea instrumentelor finan-ciare derivate.

Evaluarea sistemului contabil,axatã în special pe examinareaºi aprecierea politicilor con-tabile ºi a metodelor de evalu-are utilizate de cãtre entitate

Potrivit IAS 39 Instrumente financia-re: recunoaºtere ºi evaluare, valorilemobiliare, atât cele deþinute în sco-pul tranzacþionãrii, cât ºi cele dis-ponibile pentru vânzare, sunt eva-luate la valoarea curentã de piaþã aacestora. Orice câºtiguri sau pier-deri nerealizate din tranzacþiileefectuate cu valorile mobiliare dinportofoliul de tranzacþionare suntînregistrate în contul de profit ºipierdere, în timp ce câºtigurile saupierderile din tranzacþiile efectuatecu valorile mobiliare clasificate cadisponibile pentru vânzare suntexcluse din veniturile nete ºi suntprezentate distinct de partea dincapital deþinutã de cãtre acþionari,respectiv de capitalurile proprii,pânã când aceste câºtiguri saupierderi sunt realizate.

Pentru a audita valoarea justã a va-lorilor mobiliare cotate sau a in-strumentelor financiare derivate,

preþurile curente de piaþã pot fiobþinute de la brokerii autorizaþisau de la instituþiile acreditate înacest sens.

Dacã un instrument financiar nueste tranzacþionat pe o piaþã activã,entitatea poate obþine o evaluare avalorii juste cu ajutorul unei terþepãrþi, de regulã un evaluator auto-rizat.

În asemenea cazuri, auditorul tre-buie sã ia în considerare prevederi-le standardului de audit ISA 620Utilizarea serviciilor unui expert, carepresupune faptul cã auditorul tre-buie sã aprecieze pregãtirea profe-sionalã ºi independenþa evalua-torului ºi sã înþeleagã metodele ºisupoziþiile utilizate de cãtre acesta.

Dacã entitatea are intenþia pozitivãºi abilitatea de a deþine valorimobiliare pânã la maturitate, atun-ci acestea ar putea fi clasificate cafiind deþinute pânã la scadenþã ºievaluate la cost. Când se utilizeazãmetoda de evaluare pe baza costu-lui, auditorii determinã valoareapornind de la achiziþia iniþialã ºirecalculând orice discount neamor-tizat sau orice primã. Pentru adetermina faptul cã nu existã odepreciere permanentã de valoarea investiþiei efectuate, auditorii vorobþine informaþii despre valoareacurentã de piaþã a titlurilor dinportofoliu, având în vedere deasemenea factori precum11:

valoarea de piaþã este semnifica-tiv mai micã decât costul in-vestiþiilor;

scãderea valorii de piaþã esteatribuitã unor condiþii specificecare afecteazã negativ o anumitãcategorie de investiþii financiare;

11 Messier, W.F., Jr., Glover, S.M., Prawitt, D.F., Auditing & Assurance Services. A systematic approach, ed. McGraw-Hill Irwin,2008, pag. 579.

375/2009


scãderea valorii de piaþã esteatribuitã unor condiþii specificeîntr-o anumitã industrie sauzonã geograficã;

managementul nu deþine atâtintenþia, cât ºi capacitatea de a

pãstra investiþiile o perioadãsuficient de îndelungatã, pentrua permite o recuperare a valoriide piaþã;

scãderea valorii de piaþã s-a pãs-trat o perioadã îndelungatã;

un emitent de instrumente fi-nanciare a fost retrogradat decãtre o agenþie de rating;

poziþia ºi performanþele finan-ciare ale unui emitent s-au dete-riorat;

dividendele au fost reduse saueliminate, plãþile de dobânzipentru instrumentele de datorienu au fost efectuate.

Evaluarea modului de prezen-tare în situaþiile financiare ainstrumentelor financiare

Auditorul trebuie sã obþinã doveziasupra faptului cã investiþiile suntcorespunzãtor separate ºi prezen-tate ca fiind investiþii pe termenlung sau pe termen scurt.

Principiile contabile general accep-tate solicitã prezentarea metodelorºi politicilor contabile folosite lacontabilizarea investiþiilor pe ter-men lung sau scurt.

De asemenea, entitatea trebuie sãprezinte toate câºtigurile ºi pier-derile realizate ºi nerealizate, pre-cum ºi scãderea valorii de piaþã a investiþiilor pe termen lung ºiscurt.

Tabelul 1 redã exemple de testesubstanþiale pe care auditorul leaplicã asupra tranzacþiilor ºi sol-durilor conturilor pentru a evaluaacurateþea principalelor aserþiunireferitoare la deþinerea de instru-mente financiare de datorie:

ConcluziiTranzacþiile cu instrumente finan-ciare realizate de societãþile de in-vestiþii genereazã structuri bi-lanþiere aferente investiþiilor finan-ciare recunoscute ca active non-curente (plasamente) ºi investiþiilorfinanciare pe termen scurt, cuimplicaþii ºi abordãri distincte înmaterie de recunoaºtere, evaluareºi prezentare în situaþiile financiare.

Auditarea instrumentelor financia-re deþinute sub forma plasa-mentelor de capital de cãtre soci-etãþile de investiþii este un procescomplex, în virtutea faptului cãaceste entitãþi realizeazã un volumapreciabil de tranzacþii, iar am-ploarea ºi frecvenþa acestora suntfactori decisivi pentru apariþia unordenaturãri semnificative în situaþi-ile financiare.

Un nivel adecvat de calitate a misi-unii de auditare a plasamentelor decapital, în special pentru societãþilede investiþii care se regãsesc în pos-tura de entitãþi implicate în indus-tria serviciilor financiare, reprezin-tã o condiþie imperativã pentruasigurarea credibilitãþii informaþi-ilor financiare destinate utilizato-rilor externi ºi pentru prevenireaapariþiei unor ºocuri în peisajulpieþelor financiare internaþionale.12

38


Arens, A. A., Elder, R. J., Beasley, M.S., Auditing & Assurance Services. An

Integrated Approach, ed. Pearson Prentice Hall, 2006;

Arens, A. A., Loebbecke, J. K., Elder, R. J., Beasley, M.S., Audit. An Integrated

Approach, ed. Arc Publishing House, 2003;

Dãnescu, Tatiana, Proceduri ºi tehnici de audit, ed. Irecson, Bucureºti, 2007;

Ghilic-Micu, Bogdan, Strategii pe piaþa de capital, ed. Economicã, Bucureºti

2002;

Messier, W.F., Jr., Glover, S.M., Prawitt, D.F., Auditing & Assurance Services. A

systematic approach, ed. McGraw-Hill Irwin, 2008;

Rittenberg, L.E., Schwieger, B.J., Auditing. Concepts for a Changing Environment,

ed. Thomson South Western, 2005;

Whittington, O. Ray, Pany, Kurt, Principles of auditing and other assurance serv-

ices – Fifteenth Edition, ed. Mc Graw – Hill / Irwin, New York 2006;

*** Audit Financiar 2006. Standarde. Codul Etic, Federaþia Internaþionalã a

Contabililor (IFAC) & Camera Auditorilor Financiari din România, ed.

IRECSON, Bucureºti, 2007;

*** Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã – 2007, International

Accounting Standards Board (IASB) & Corpul Experþilor Contabili ºi al

Contabililor Autorizaþi din România, ed. C.E.C.C.A.R., Bucureºti, 2007;

*** Regulamentul Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/2004 privind

autorizarea ºi funcþionarea societãþilor de administrare a investiþiilor, a

organismelor de plasament colectiv ºi a depozitarilor.

*** Regulamentul Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare nr. 32/2006 privind

serviciile de investiþii financiare.

Bibliografie

12 Este cazul unor grupuri financiare (bãnci, societãþi de asigurare ºi fonduri de investiþii) multinaþionale precum: BearStearns, Lehman Brothers, Merrill Lynch, Morgan Stanley, Fannie Mae, Freddie Mac, American International Group,Washington Mutual.

395/2009

Introducere Structura financiarã a unei entitãþi, reflectatã prinbilanþul contabil, variazã în funcþie de domeniul deactivitate în care funcþioneazã aceasta1.

În industrie, structura variazã în funcþie de natura ºidurata proceselor tehnologice, optimizarea fluxurilorproductive fiind capitalã.

Cu cât ciclul de producþie este mai lung cu atât enti-tatea trebuie sã dispunã de fonduri mai importantepentru marile investiþii necesare, pentru stocajulimportant, fondul ei de rulment fiind absorbit deimportantele cheltuieli pe care le presupune acestciclu (mai ales cheltuieli de personal).

În comerþ ºi distribuþie imobilizãrile din activ suntmai puþin importante, însã stocurile sunt semnifica-tive, iar apelarea la creditul furnizor este utilizatãfrecvent, fiind deosebit de facilã pentru trezoreriaafacerii.

În principiu, nu existã structuri-ºablon ale bilanþuluiunor entitãþi economice, particularitãþile activitãþiifiecãreia dintre ele sau situaþia particularã în care sepoate regãsi o entitate imprimând variaþii semnifica-tive ale acestor bilanþuri de la caz la caz.

De asemenea, o anumitã conjuncturã economicã(creºtere economicã sau recesiune) poate denaturamodul în care structura bilanþului reflectã realitateaobiectivã la nivelul afacerii analizate.

Impactul performanþei economice

asupra poziþiei financiare

The Impact of EconomicPerformance on the Financial

Position

This paper intends to prove the importance of capital structureoptimization concerning economical performance. The surestway for financing the exploitation cycle is using the benefits ofleverage ratio.

Also, the optimization of current assets and following theirsdynamics, in correlation with entity net turnover is offering thepossibility to make a correct choice of financial sources.

The actual financial structure is giving by the justice or injus-tice of past decisions, the optimization of financial structuremust count relevant past mistakes, constraints which thescarcity of money is giving to the exploitation cycle, in the con-text of global financial crisis.

Finally, any entity must analyze the profitability and makegood choices concerning optimal use of equity capital andborrowed capital.

Key words: economic performance, capital structure, lever-age ratio, equity capitals

Abstract

Cuvinte cheie:performanþã economicã, structura capitalului,

rata levierului, capitaluri proprii

*Prof. univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, [email protected].** Lector univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, [email protected]. Crecanã Cornel Dumitru, Analizã economico-financiarã, Ed. Economicã, Bucureºti, 2006.

Ana MORARIU* & Cornel Dumitru CRECANÃ**

40

Auditul ºi raportãrile financiare, de la teorie la practicã

De aceea este bine ca interpretarea structurii financia-re sã fie coroboratã cu mediile de sector sau ramurãexistente la nivelul statisticii naþionale.

Analiza structurii financiare a unei afaceri permite:determinarea compoziþiei activului ºi pasivuluibilanþier; raportarea marilor mase de posturibilanþiere pentru aprecierea echilibrului financiar.

Ratele de structurã se determinã prin raportarea unuipost sau a unei grupe de posturi din bilanþ (având caapartenenþã activul sau pasivul bilanþier) la totalulbilanþului.

Din acest punct de vedere vom determina rate destructurã ale activului ºi rate de structurã ale pasivu-lui, utilizând informaþiile furnizate de bilanþul exer-ciþiului financiar trecut.

Ratele de structurã ale activului reflectã:

a) compoziþia patrimoniului economic al unei enti-tãþi;

b) nivelul tehnologiilor utilizate în procesul produc-tiv;

c) constrângerile de ordin tehnic ºi juridic.

Ratele de structurã ale pasivului reflectã:

structura finanþãrilor firmei;

gradul de autonomie ºi de stabilitate a entitãþii.

Metodologia de cercetareAcest articol este rezultatul cercetãrilor efectuate înperioada 2006-2008 de cãtre autori, privind perfor-manþa economicã a unor importante entitãþi econo-mice româneºti. Subiectul articolului face parte dindiversele proiecte de cercetare în care autorii au fostimplicaþi în aceeaºi perioadã.

Elaborarea unor concluzii pertinente ºi general vala-bile are la bazã o documentare riguroasã în literaturade specialitate privind domeniul abordat, respectivcreºterea performanþei economice a entitãþilor ro-mâneºti.

Tema de cercetare este de actualitate, rezultatelecercetãrii vor folosi atât în scop didactic, dar mai alesspecialiºtilor din domeniu.

Scopul final asociat acestui demers ºtiinþific este uti-lizarea informaþiilor oferite de cãtre managerii finan-ciari în vederea luãrii unor decizii fundamentateºtiinþific, pe baza rigorii oferite de matematica finan-ciarã.

Structura financiarã ºi efectul de levier

Influenþa structurii financiare asupra performanþelorunei entitãþi este cunoscutã în teoria economicã subdenumirea de efect de levier.

Efectul de levier exprimã impactul îndatorãrii asupracapitalului propriu al entitãþii, proporþia dintrefinanþãrile externe ºi cele interne (resurse proprii).

Efectul de levier creºte pe mãsurã ce rentabilitateaeconomicã (randamentul activului) înregistratã lanivelul unei entitãþi este superioarã ratei dobânziiaferente capitalurilor împrumutate de cãtre aceasta.

Pentru exprimarea efectului de levier se utilizeazãrelaþia2:

Rf - rentabilitatea financiarã (ROE)

Re - rentabilitatea economicã (ROA)

d - rata dobânzii

2. Vâlceanu Gheorghe; Robu Vasile, Analizã economico-financiarã, Ed. Economicã, Bucureºti, 2005.

Recurgerea la împrumuturi poate comporta riscuri pentru entitate ºi acþionarii sãi.Acest mod de finanþare poate produce totuºi destule avantaje acþionarilor entitãþii, din simplul motiv cã au posibilitatea de a deþine un activ mai important decât valoarea capitalurilor proprii, sporind puterea lor economicã

415/2009

Impactul performanþei economice asupra poziþiei financiare

D - datoriile totaleKp - capitaluri (fonduri) proprii

Structura financiarã a unei entitãþi se exprimã chiarprin raportul dintre datoriile totale ºi capitalurile pro-prii:

Acest raport (leverage ratio) reflectã proporþia dintrefinanþãrile pe bazã de împrumuturi ºi finanþãrile pebazã de resurse proprii. Expresia urmãtoare seîntâlneºte în literatura de specialitate sub numele deefect de levier al îndatorãrii:

Efectul de levier al îndatorãrii are la bazã urmãtoareaaxiomã3: „Rata rentabilitãþii financiare urmeazã ten-dinþa de creºtere a sf (leverage ratio).”

Cu privire la diferenþa Re – d se pot exprima trei ipo-teze:

Aceastã ipotezã semnificã urmãtoarele:

Când costul datoriilor este egal cu rata de randa-ment a activului, structura financiarã a unei afaceridevine indiferentã, ea neputând influenþa creºtereasau descreºterea ratei rentabilitãþii financiare.

Aceastã ipotezã semnificã urmãtoarele:

Recursul la îndatorare apare ca un mijloc de ame-liorare a rentabilitãþii capitalurilor proprii,deoarece Rf este o funcþie crescãtoare de D/KP.

Costul datoriilor fiind superior ratei de randamenta activelor, îndatorarea va micºora rata de rentabi-litate a capitalurilor proprii, deoarece Rf este ofuncþie descrescãtoare de D/KP.

În formulã poate fi introdusã ºi influenþa impozitului(cota de impozit pe profit), sensul indicaþiilorfurnizate nefiind afectat.

Recurgerea la împrumuturi poate comporta riscuripentru entitate ºi acþionarii sãi. Acest mod definanþare poate produce totuºi destule avantajeacþionarilor entitãþii, din simplul motiv cã au posibili-tatea de a deþine un activ mai important decât va-loarea capitalurilor proprii, sporind puterea lor eco-nomicã.

Profiturile posibil de realizat de cãtre o entitate suntinfluenþate în mod direct de mãrimea resurselor decare aceasta dispune, orice resursã suplimentarãcrescând ºansele de profit ale afacerii.

În general, creditorii ºi acþionarii privilegiaþi au drep-tul la o remunerare fixã (excepþia o constituie împru-muturile cu ratã a dobânzii variabilã ºi acþiunile privi-legiate participative)4.

Investirea unor fonduri cu remunerare fixã în activeleunei afaceri oferã un randament superior costului deremunerare a acestor capitaluri, operaþiunea financia-rã degajând un excedent care va creºte randamentulacþiunilor sale.

Acesta este fenomenul de efect de levier financiar, alcãrui nivel poate fi pozitiv sau negativ.

În condiþiile existenþei unui efect de levier financiarnegativ, costurile de remunerare a altor surse de fi-nanþare este superior randamentului activului. Inter-pretarea efectului de levier financiar negativ se face înfuncþie de caracterul temporar sau cronic al acestuia.

În cazul existenþei unor cauze temporare care audeterminat înregistrarea unui efect de levier financiarnegativ, managementul financiar al entitãþii va trebuisã acþioneze în direcþia remedierii situaþiei constatate.

Entitãþile care înregistreazã un efect de levier finan-ciar negativ într-un mod cronic sunt nevoite sãapeleze la tehnica dezinvestirii5.

3. Stancu Ion, Finanþe, ediþia a IV-a, Ed. Economicã, Bucureºti, 20074. Massie, Joseph L., Essentials of Management, Prentice Hall Inc., Toronto, 19645. Crecanã, Cornel Dumitru, Analizã economico-financiarã, Ed. Economicã, Bucureºti, 2006

42


O altã modalitate de acþiune poate fi majorarea capi-talului deþinut sub formã de acþiuni ordinare, pentrua fi capabile sã ramburseze datoriile contractate.

Totuºi, aceastã ultimã modalitate de redresare esteextrem de dificilã, entitatea neputând oferi acþiona-rilor sãi ordinari un randament atractiv.

Menþinerea unei entitãþi pe piaþã este puþin probabilãîn condiþiile în care, pe termen lung, ea nu poate sã-ºiremunereze capitalurile în funcþie de rata de dobândãaferentã acestei pieþe.

ConcluziiIpotezele anterioare ºi analiza aferentã permit demon-strarea faptului cã îndatorarea constituie un „levier“care permite creºterea ratei de rentabilitate degajate lanivelul unei afaceri.

Când diferenþa:

este favorabilã, îndatorarea amelioreazã rata rentabi-litãþii financiare, iar întreprinderea doreºte maxi-mizarea raportului D/KP.

Când diferenþa:

este nefavorabilã, îndatorarea deterioreazã rata derentabilitate financiarã ºi întreprinderea doreºte mi-nimizarea raportului D/KP.

La o ratã a îndatorãrii datã, rentabilitatea financiarã aunei afaceri variazã direct proporþional cu diferenþadintre rentabilitatea economicã ºi costul capitalurilorîmprumutate.

În concluzie:

Recursul excesiv la îndatorare pune în pericol su-pravieþuirea unei entitãþi, datoriile antrenând cheltu-ieli cu dobânzi ºi rambursãri de capitaluri, momentuladevãrului fiind scadenþa, când entitatea nu se poatesustrage de la obligaþiile asumate fãrã asumarea pro-priului faliment.

Capitalurile investite de cãtre acþionari (ordinari sauprivilegiaþi) nu impun constrângeri asemãnãtoareîmprumuturilor contractate.

Explicaþia acestui fapt rezidã în faptul cã entitatea nueste obligatã legal sã le plãteascã dividende (înabsenþa profitului), iar titlurile deþinute de cãtreaceºtia nu au caracter de rambursabilitate.

Aceastã sursã de finanþare lasã o mare flexibilitateentitãþii, ea neasumându-ºi riscurile finanþãrii prindatorii.

Gradul de îndatorare evolueazã în funcþie de taliaentitãþilor, cele mici au de cele mai multe ori capitaluriproprii puþin importante ºi se îndatoreazã mai ales petermen scurt; cele mari au tendinþa de a se autofinanþaºi se adreseazã frecvent pieþei de obligaþiuni.

Din punctul de vedere al creditorului, riscul asumateste în funcþie de partea cu care finanþeazã activulacþionarii entitãþii: o proporþie micã de finanþare dinpartea acþionarilor creºte riscul creditorului, el putândpierde definitiv în condiþiile lichidãrii forþate a afa-cerii.

Crecanã, Cornel Dumitru, Analizã economico-financia-rã, Ed. Economicã, Bucureºti, 2006;

Gibson, James L., Organizations, Irwin Homewood,Illinois, 1988.

Massie Joseph L., Essentials of Management, PrenticeHall Inc., Toronto, 1964

Stancu Ion, Finanþe, ediþia a IV-a, Ed. Economicã,Bucureºti, 2007;

ªerban Elena-Claudia, Strategii de prevenire a riscurilordin activitatea economico-financiarã a întreprinderilor,Ed. Universitara, Bucureºti, 2003;

Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Analizã economico-financiarã, Ed. Economicã, Bucureºti, 2005.

Bibliografie

435/2009

IntroducereÎn prima parte a articolului, carereprezintã comunicarea fãcutã la se-minarul profesional Abordãri aleauditului financiar – Râmnicu Vâl-cea, 14 februarie 2009, au fost pre-zentate concluziile unor inspecþii decalitate fãcute de Departamentul deresort al Camerei Auditorilor Fi-nanciari din România, care au scosîn evidenþã câteva categorii de eroriconstatate cu acele prilejuri.

În partea a doua, lucrarea seopreºte asupra erorilor depistate îndocumentarea auditului, în funda-mentarea probelor de audit ºi înîntocmirea dosarelor de audit, înîntocmirea raportului auditoruluiºi în fundamentarea rezervelor ex-primate în raport, spre a atrageatenþia, punctual, asupra necesitãþiirespectãrii riguroase, întocmai anormelor legale ºi profesionale, astandardelor internaþionale de au-dit adoptate în întregime în Româ-nia.

Urania MOLDOVANU*

Exigenþele controlului calitãþii activitãþii de audit

financiar în contextulactualelor reglementãri

europene ºi naþionale (II)

The Requirements of the Quality Control of the Financial Audit Activity

in the Context of the Current National andEuropean Regulations (II)

In the first part of the article, representing the speech held on the occasion of the pro-fessional seminar "Audit approaches" - Râmnicu Vâlcea, on 14th February 2009,which was published in "Audit Financiar" review no.4/2009, the conclusions of thequality controls inspections have been presented, inspections performed by the spe-cialized Department within the CFAR, which pointed out the main errors identified dur-ing these inspections.In the second part, the article will reveal the errors identified in the audit documenta-tion, audit evidence and audit files, errors related to the audit opinion (audit report) andsome errors regarding the qualified audit opinion, in order to reveal and to point outthat there is a must to strengthen and respect all professional requirements and legalregulations, and of the International standards on auditing, as they were fully adoptedby the Chamber.

Key words: audit documentation, audit evidence, audit file, audit opinion, qualified opinions

Abstract

Cuvinte cheie:documentarea auditului, probe de audit, dosare de audit,

raportul auditorului, rezerve exprimate în raport

* Auditor financiar, Coordonator al Departamentului de Monitorizare ºi Competenþã Profesionalã, CAFR, e-mail: [email protected].

44


Metodologia de cercetare a fostdescrisã în prima parte a articolu-lui, în care au fost prezentate ºireferinþele bibliografice.

Erori în documentareaauditului,

în fundamentarea probelor de audit

ºi în întocmireadosarelor de audit

1. Constatãrile ºi rezultateleinspecþiilor de calitateefectuate în anul 2008

a) Potrivit art. 24 din Normele pri-vind controlul calitãþii activitãþiide audit, atribuirea calificative-lor se efectueazã de cãtre echipade inspecþie în raport cu gradulde realizare a obiectivelor de ve-rificare, care exprimã modul încare auditorul a rãspuns cerin-þelor Normelor de Audit ºiStandardelor Internaþionale deAudit (ISA) relevante.

Comparativ cu perioadele cores-punzãtoare din anii anteriori, cali-ficativele acordate la 31 decembrie2008 denotã creºterea calitãþii acti-vitãþii desfãºurate de cãtre auditoriifinanciari - membri ai Camerei,prin eliminarea aproape în totali-tate a calificativului D ºi diminu-area calificativului C, prin creºtereacorespunzãtoare a numãrului cali-ficativelor A ºi B atribuite audito-rilor inspectaþi.

Ca urmare a inspecþiilor efectuateîn anul 2008, s-a constatat un gradmediu de respectare a obiectivelorselectate dintre Procedurile decontrol al calitãþii activitãþii deaudit financiar ºi a celor conexeacestuia, aprobate prin Hotãrârea73/20.09.2006, care se prezintã, pe

categorii de calificative, conformtabelului 1.

Din totalul de 298 auditori financia-ri inspectaþi, s-au atribuit califica-tive profesionale unui numãr de291 membri, iar unui numãr de 7membri cu sediul în Bucureºti nu lis-a evaluat activitatea, întrucât:

5 firme de audit ºi un auditorfinanciar - persoanã fizicã au ra-portat activitãþi care nu intrã însfera auditului financiar, respec-tiv:

- consultanþã în management,

- consultanþã ºi evidenþã con-tabilã,

- contabilitate ºi cenzorate;

- certificãri de situaþii financia-re;

un auditor financiar nu a avutactivitate.

Numãrul auditorilor cãrora nu li s-au atribuit calificative în 2008 estemai mic cu 5% decât la 31 decem-brie 2007, respectiv cu 25% faþã de2006, la aceasta contribuind elabo-rarea de proceduri pentru toate na-turile de misiuni de audit ºi conexeacestuia, precum ºi maturizareaauditorilor financiari în ceea cepriveºte aplicarea reglementãrilorCamerei.

b) Modul în care auditorii verifi-caþi au documentat testele pecare inspectorii DMCP le-auavut în vedere la efectuareainspecþiei de calitate atestã cãdocumentarea activitãþii pro-priu-zise de audit financiar s-aîmbunãtãþit. Totuºi, unele obiec-tive ºi teste specifice continuã sãfie documentate într-o proporþienesatisfãcãtoare. Acestea suntprezentate în tabelul 2.

Erori în ceea ce priveºte întocmirea

raportului auditorului ºi fundamentarea

rezervelor exprimate în raport

1. Înscrierea, în rapoartele deaudit, de referiri eronate cuprivire la cadrul legal deraportare a situaþiilor finan-ciare ºi identificarea acestora

Exemplificãri (extrase din unelerapoarte):

„Situaþiile financiare sunt întoc-mite în conformitate cu OMF1752 ºi Standardele Internaþionalede Contabilitate” – incorect. OMF1752 aprobã reglementãrile con-tabile conforme cu directiveleeuropene;

„Situaþiile financiare sunt întoc-mite în conformitate cu OMFPnr. 94/2001” - ordin abrogat;

„Situaþiile financiare compusedin bilanþ ºi contul de profit ºipierdere (…)”:

Abordare corectã: ori se precizeazãstructura integralã în conformitatecu cadrul de raportare financiar-contabil aplicabil (OMF, IFRS), orise utilizeazã precizarea genericã„situaþii financiare întocmite înconformitate cu (…)”.

2. Înscrierea de referiri eronate cu privire la aria de aplicabilitate a auditului

„Auditul a fost derulat în confor-mitate cu Standardele Internaþio-nale de Audit ºi în conformitate cuNormele Minimale, OMF XXX (…)”

3. Erori ce se datoreazãnecunoaºterii standardelor de audit emise de IAASB ºi a legislaþiei specifice

455/2009

Exigenþele controlului calitãþii activitãþii de audit financiar (II)

46


a) În majoritatea rapoartelor deaudit pentru situaþiilor finan-ciare încheiate la 31.12.2006,auditorii au emis rapoartele deaudit în conformitate cu fostulISA 700 „Raportul auditoruluiindependent asupra situaþiilorfinanciare”.

Începând cu situaþiile financiare la31.12.2006, Raportul de audit tre-buia emis pe baza ISA 700 (R)”Raportul auditorului independentcu privire la un set complet de situ-aþii financiare cu scop general”,conform cãruia, potrivit paragrafu-lui 46 ºi urmãtoarele (paragrafenoi), auditorul poate avea respon-sabilitãþi adiþionale de a raportaalte aspecte suplimentare faþã deexprimarea opiniei cu privire lasituaþiile financiare.

Aceste responsabilitãþi de raportaretrebuie tratate într-o secþiune dis-tinctã a raportului, dupã para-graful de opinie.

OMFP 1752/2005, spre exemplu,cere ca auditorul sã exprime oopinie privind gradul de conformi-tate a raportului administratorilorcu situaþiile financiare anuale pen-tru acelaºi exerciþiu financiar.

În majoritatea situaþiilor în care seemit rapoarte de audit asupra situ-aþiilor financiare la 31.12.2006 aleentitãþilor cotate sau de pe pieþereglementate, auditorii au pierdutdin vedere auditarea Raportuluiadministratorilor sau a oricãror altedeclaraþii ale conducerii, asociatesituaþiilor financiare publicate/emise.

Auditorul trebuie sã citeascã ºicelelalte informaþii din docu-mentele cuprinzând situaþii finan-ciare auditate, pentru a identificainconsecvenþele semnificative faþãde situaþiile financiare auditate, înconformitate cu ISA 720 „alte infor-

maþii din documentele cuprinzândsituaþii financiare anuale”.

b) Conform reglementãrilor speci-fice, unele jurisdicþii cer audi-torului sã aplice procedurispecifice unor informaþii supli-mentare. De exemplu, CNVMsolicitã auditorilor financiari aisituaþiilor financiare emise deentitãþile cotate sau de pe pieþereglementate, analize ºi infor-maþii financiare interimare.

Exemplificare: O echipã de inspec-þie din cadrul CAFR a investigataspectele sesizate Camerei de cãtreCNVM, în legãturã cu unele eveni-mente ulterioare auditului statutarefectuat de cãtre o firmã de auditasupra situaþiilor financiare aleunei societãþi de investiþii financia-re, pentru exerciþiul încheiat la 31decembrie 2007.

În speþã, AGEA a aprobat reparti-zarea profitului exerciþiului anteri-or, care fusese repartizat iniþial larezerve, dupã semnarea raportuluiauditorului.

În consecinþã, administratorul soci-etãþii a ridicat o sumã semnificativãcu titlu de dividend, pentru careCNVM a solicitat auditorului veri-ficarea sub aspectul legalitãþii ºirealitãþii.

Auditorul financiar a aplicat proce-duri suplimentare, conform ISA720 „alte informaþii din docu-mentele cuprinzând situaþii finan-ciare anuale” ºi a confirmat cãtreCNVM legalitatea operaþiunii, încondiþiile în care OMFP 1752/2006,cu modificãrile ulterioare, interzicerevenirea asupra repartizãrii profi-tului.

Aºa cum se cunoaºte, ISA 560„Evenimente ulterioare” stabileºtecã pentru evenimentele apãrutedupã emiterea situaþiilor financia-re, care sunt în responsabilitatea

conducerii societãþii, auditorul numai are nici o obligaþie de a facecercetãri în ceea ce priveºte acelesituaþii financiare.

Aceastã obligaþie intervine, con-form ISA 560, „atunci când, dupãemiterea situaþiilor financiare, audi-torul ia la cunoºtinþã un fapt care aexistat la data raportului ºi care, dacãera cunoscut la acea datã, putea deter-mina auditorul sã-ºi modifice raportulde audit, acesta va hotãrî dacã situaþi-ile financiare necesitã a fi revizuite, vadiscuta problema cu conducereaentitãþii ºi va lua mãsurile adecvate încircumstanþele respective”.

Pentru acest motiv, Consiliul Ca-merei a hotãrât ca auditorul finan-ciar sã nu fie sancþionat.

Menþionãm cã, totuºi, s-au reþinutneajunsuri imputabile auditoruluifinanciar (nedocumentarea în sufi-cientã mãsurã a secþiunii N „capi-tal rezerve ºi registre cerute delege”, din Normele de audit, pre-cum ºi necunoaºterea actelor nor-mative).

4. Întocmirea unor aºa-ziserapoarte de audit care nurãspund cerinþelor standarduluiaplicabil, ori de cãtre persoaneneautorizate în acest sens.

a) Camera a fost sesizatã asupraunor deficienþe în activitateaunui auditor financiar, manifes-tate cu ocazia întocmirii unui ra-port de audit privind calculareapreþului apei reci furnizate decãtre Regia localã de apã.

Raportul s-a întocmit pe fondulunor litigii, inclusiv penale, desfã-ºurate între petent, în calitate dereclamant ºi conducerea entitãþiiauditate, ca urmare cãrora petentu-lui i–a fost desfãcut contractul demuncã, în timp ce Inspectoratul dePoliþie local a propus neîncepereaurmãririi penale a directorului

475/2009


entitãþii.

Auditorul financiar a renunþat lastatutul de „inactiv” prin plata coti-zaþiei fixe ºi încheierea poliþei deasigurare profesionalã, în preziuaacceptãrii misiunii.

Contractul de prestãri servicii nuconþine principalele clauze pre-vãzute de Standardul Internaþionalde Audit (ISA) 210 „Termenii anga-jamentelor de audit”.

Contractul conþine, în schimb, refe-riri la un caiet de sarcini, cuprin-zând 7 obiective, potrivit uzanþelorprivind lucrãrile de expertizã, lacare face referire ºi auditorul, în ex-plicaþiile scrise prezentate echipeide inspecþie.

Auditorul nu a întocmit dosar deaudit, care sã conþinã documen-tarea, în cadrul foilor de lucru, aprobelor de audit structurate pecele trei etape (planificare, activi-tate de audit ºi finalizarea misi-unii), în forma ºi conþinutul în caresunt prevãzute de :

- ISA 230 „Documentarea audi-tului”

- ISA 500 „probe de audit”

- ISA 501 „probe de audit – con-sideraþii suplimentare pentruelemente specifice”

- ISA 505 „Confirmãri externe”

- ISA 520 „Proceduri analitice” ºialte standarde relevante.

Forma de prezentare a raportuluide audit este asemãnãtoare exper-tizelor contabile, cuprinzând intro-ducerea, desfãºurarea expertizei pefiecare obiectiv în parte ºi concluzi-ile acesteia.

De altfel, raportul „de audit” seconstituie exact într-o expertizãcerutã în clarificarea litigiilormenþionate mai sus.

Raportul de audit nu este întocmitconform vreunui standard specificmisiunilor de asigurare:

- 700 (R) „Raportul auditoruluiindependent cu privire la un setcomplet de situaþii financiare cuscop general” sau

- 800 „Raportul de audit asupramisiunilor de audit cu scop spe-cial”.

De asemenea, nu este invocatvreun standard aplicabil serviciilorconexe (4400 „Misiuni pentru efec-tuarea procedurilor convenite”).

În Raportul întocmit de auditoreste exprimatã o opinie fãrã rezer-ve legatã de formarea tarifului apeipotabile în municipiul de reºedinþãal auditorului, fapt ce transmiteutilizatorilor un nivel de asigurare,atrãgând dupã sine responsabili-tatea auditorului financiar. Aceastãresponsabilitate nu este menþionatãîn cadrul contractului de prestãriservicii.

Având în vedere cã în aºa-intitula-tul „Raport de audit”, încheiat caurmare a executãrii contractului,auditorul financiar a uzat de cali-tatea de auditor financiar ºi deºtampila purtând însemnele CAFR,în condiþiile existenþei numeroa-selor neconformitãþi enunþate maisus, Consiliul Camerei a hotãrâtsancþionarea auditorului financiar,fiind în curs soluþionarea contes-taþiei acestuia.

b) O autoritate fiscalã a solicitatCamerei luarea de mãsuri înlegãturã cu realitatea ºi legali-tatea unui „Raport de auditcontractual”. Echipa de inspec-þie a constatat cã acesta nuîntruneºte condiþiile pentru a puteafi considerat un raport de auditfinanciar, întrucât:

Persoana juridicã emitentã, ca ºipersoana fizicã care a reprezen-tat firma atât la încheierea con-tractului, cât ºi la semnarea ra-portului nu figureazã în regis-trul auditorilor financiari, nea-vând deci calitatea de auditorfinanciar. De altfel, autorul seprezintã în raportul semnat,drept „expert contabil - admi-nistrator”;

Contractul de prestãri serviciiare ca obiect verificarea legali-tãþii documentelor contabile aleunei societãþi comerciale, pre-date cu ocazia încetãrii manda-tului fostului administrator ºiexprimarea unei opinii asupraacestor documente, în cadrulunui Raport care sã fie remisnoului administrator.

În aceastã formã de redactare,contractul menþionat mai sus nureprezintã un angajament de au-dit financiar, neîndeplinind con-diþiile de prezentare, de formã ºide fond, prevãzute de Standar-dul Internaþional de Audit (ISA)210 „termenii angajamentelorde audit”.

Aºa-numitul „Raport de auditcontractual” nu conþine ele-mentele de bazã ale raportuluide audit, prevãzute de ISA 700(R) „raportul auditorului inde-pendent cu privire la un setcomplet de situaþii financiare cuscop general” sau alt standardaplicabil.

Aspectele de mai sus au fost comu-nicate autoritãþii respective, care afost îndrumatã cãtre CECCAR.

5. Erori în fundamentarea rezer-velor, exprimate în raportul deaudit

a) În cazul primului an de audita-re a clientului de audit o eroare

48


fundamentalã a auditorilor esteneauditarea comparativelor.

Potrivit datelor statistice, gradulmediu de realizare, calculat la 31decembrie 2008 la procedura A 11„Solduri de deschidere” este de86%.

Totuºi, majoritatea testelor efectu-ate de auditori se referã la audi-tarea situaþiilor financiare la 31decembrie a anului curent ºi sepierde din vedere auditarea infor-maþiilor financiare de la 31 decem-brie al anului precedent.

Nu sunt respectate astfel, cerinþeleISA 510 „Misiuni iniþiale - solduride deschidere”, potrivit cãrora,pentru misiuni iniþiale auditorultrebuie sã obþinã probe de auditadecvate ºi suficiente pentru a con-stata dacã:

soldurile iniþiale nu conþindenaturãri care afecteazã semni-ficativ situaþiile financiare aleexerciþiului curent;

soldurile finale ale exerciþiuluifinanciar precedent au fostcorect reportate în perioadacurentã sau retratate, dupã caz;

politicile contabile sunt aplicateîn mod consecvent, iar even-tualele modificãri au fost corec-tate ºi dezvãluite în mod adec-vat.

ISA 710 „Date comparative” obligã,de asemenea, auditorul financiar sãobþinã probe de audit care sã atestecã cifrele corespondente îndepli-nesc cerinþele cadrului general deraportare financiarã

Dacã, dupã efectuarea procedurilorspecifice, auditorul nu poate obþinesuficiente probe de audit adecvatecu privire la soldurile iniþiale, ra-portul de audit trebuie sã includã o

opinie cu rezerve, sau, dupã caz,una contrarã (exemplu: modifi-carea politicilor contabile).

b) Situaþii financiare aferente pe-rioadei anterioare auditate deun alt auditor

ISA 510 prevede revizuirea do-cumentelor de lucru ale audi-torului precedent, luarea în con-siderare a competenþei sale pro-fesionale, acordându-se atenþiedeosebitã aspectelor care auavut ca efect modificarea rapor-tului. În situaþia în care audi-torul precedent nu rãspunde,normele prevãd efectuarea deteste de audit alternative.

Deºi gradul mediu de realizare,calculat la 31 decembrie 2008 laprocedura A 17 „Consultareaauditorului financiar prece-dent” este de 90%, s-au constatatcazuri de neaplicare a acestorcerinþe.

ISA 710 prevede ca atunci cândopinia noului auditor asupradatelor comparative diferã faþãde cea exprimatã anterior deauditorul precedent, auditorultrebuie sã prezinte motiveleesenþiale pentru aceastã diferen-þã, într-un paragraf de evi-denþiere în Raportul de audit.

c) Situaþii financiare neauditateaferente perioadelor anteri-oare.

În cazul în care situaþiile financiareaferente perioadei anterioare nusunt auditate, noul auditor trebuiesã menþioneze în cadrul raportuluisãu cã cifrele corespondente suntneauditate

Prin aceastã declaraþie din raportulauditorului, ISA 710 nu îl scuteºtepe auditor sã efectueze proceduri

corespunzãtoare în ceea ce priveºtesoldurile de deschidere ale perioa-dei curente.

d) Fundamentarea opiniei cu re-zerve pentru neparticiparea au-ditorului la inventariere,

Conform cerinþelor ISA 501 „Probede audit - consideraþii suplimenta-re pentru elemente specifice”,atunci când stocurile sunt semni-ficative auditorul trebuie sã obþinãprobe de audit adecvate ºi sufi-ciente cu privire la existenþa ºi sta-rea acestora, prin participarea lainventariere.

Dacã participarea la inventarierenu este posibilã, auditorul trebuiesã observe unele inventarieri ulte-rioare ºi sã efectueze teste ale tran-zacþiilor care au intervenit întretimp.

Existã tendinþa, din partea audito-rilor, de a emite cu uºurinþã oopinie cu rezerve pentru cazurilede neparticipare la inventariere,fãrã a se documenta unele proce-duri alternative, prevãzute de secþi-unea I „stocuri ºi contracte pe ter-men lung”.

Exemple de deficienþe:

Nu sunt prezentate în rezervaformulatã în raport cele trei ele-mente de bazã ale acestor active:existenþa, apartenenþa ºi evalu-area stocurilor (la data inven-tarului: valoarea de piaþã; ladata bilanþului: valoarea cea maimicã dintre cost ºi valoarea rea-lizabilã netã).

Se formuleazã opinie cu rezervãla stocuri în cadrul unor misiunirecurente, fapt nejustificat.

Nu se documenteazã testareavalorii realizabile nete (proce-dura B 13) la care gradul de rea-

495/2009


lizare mediu este de 58%, faþã de90%- participarea la inventariere(procedura B6);

Nu se formuleazã rezervã înraportul auditorului, dar seextinde paragraful privind res-ponsabilitatea societãþii asupraorganizãrii inventarierii ºi eva-luãrii stocurilor.

Nu se efectueazã propuneri deînregistrare de ajustãri pentrudepreciere, cu ocazia discuþiilorfinale ºi nici rezervã în raport,dar se înscrie în Nota 6 privindpoliticile contabile, la paragrafuldespre stocuri, opinia auditoru-lui cu privire la efectuarea aces-tor ajustãri.

Aceastã abordare este incorectã,„Notele” fiind parte din situaþiilefinanciare.

e) Paragraf de evidenþiere a as-pectelor semnificative referi-toare la continuitatea activitãþii

Conform ISA 710 „Modificarea ra-portului auditorului”, Raportulunui auditor poate fi modificat prinadãugarea unui paragraf de evi-denþiere a unor aspecte, pentru asublinia un aspect ce afecteazã situ-aþiile financiare ºi care este inclus ºiprezentat mai pe larg într-o notã lasituaþiile financiare.

Acest paragraf va fi inclus dupã pa-ragraful referitor la opinie, darînainte de secþiunea referitoare laorice alte responsabilitãþi de ra-portare.

Paragraful de evidenþiere a unoraspecte va face referire la faptul cãopinia auditorului nu este o opiniecu rezerve în aceastã privinþã.

Nu în toate cazurile auditorii aumodificat raportul prin adãugareaunui paragraf pentru a subliniaaspecte semnificative privind con-

tinuitatea activitãþii, deºi în Notelela situaþiile financiare sunt prezen-tate aspecte precum:

Exerciþiul curent s-a încheiat cuo pierdere curentã, la care seadaugã una reportatã,

Activul net al societãþii s-adiminuat la mai puþin de jumã-tate din valoarea capitaluluisocial subscris. Legea 31/90prevede în astfel de cazuri con-vocarea AGA pentru a hotãrîcompletarea capitalului, redu-cerea lui sau dizolvarea socie-tãþii.

Aceste condiþii, împreunã cu alteaspecte explicate în nota X, indicãexistenþa unei incertitudini semni-ficative cu privire la capacitateasocietãþii de a-ºi continua activi-tatea, fapt pentru care se impuneincluderea în Raport a unui para-graf de atenþionare.

Încãlcarea obligaþiei de a da acces echipelor

de inspecþie pentruefectuarea controlului

activitãþii de audit financiar

Hotãrârea Consiliului Camerei nr.69/2006 privind modul de progra-mare ºi desfãºurare a inspecþiilorde calitate a activitãþii de auditfinanciar prevede obligaþia mem-brilor CAFR de a permite accesulechipelor de inspecþie, în scopulefectuãrii controlului de calitate.

Auditorii financiari pot solicita decel mult douã ori decalarea in-specþiilor programate, iar în ca-zurile repetãrii acestor solicitãri saual netransmiterii în scris a confir-mãrii/infirmãrii vizitei programatede CAFR aceºtia sunt pasibili de

sancþionare în conformitate cu art.03 din Regulamentul de organizareºi funcþionare al Camerei.

Prin Hotãrârile nr. 3 ºi 4/25.11.2008Consiliul CAFR a dispus sanc-þionarea cu suspendarea calitãþii demembru pe o perioadã de 6 luni,conform art. 34(1) lit. c) din ROF, adoi auditori financiari care nu aupermis accesul echipei de inspecþiede la data primirii certificatului(2000 ºi, respectiv, 2002) ºi pânã înprezent.

ConcluziiÎn urma procesului de adaptare anormelor ºi a regulilor de exercitarea auditului financiar, inclusiv aOrdonanþei 75/1999, determinat deunele reglementãri aduse prinadoptarea în legislaþia româneascãa Directivei Europene 2006/43,activitatea de monitorizare a audi-tului financiar efectuatã de cãtreCamerã va creºte în exigenþã ºi încapacitate de inspecþie, în strânsãlegãturã ºi cu intrarea în atribuþii aConsiliului de Supraveghere a Au-ditului.

Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a oferit ºi pânã acum ºiva oferi, cu atât mai mult de acumînainte, sprijin membrilor sãi înpregãtirea profesionalã continuã,în exercitarea misiunilor de auditîn condiþii de deplinã indepen-denþã ºi la un nivel calitativ cores-punzãtor.

În acelaºi timp, însã, în interesulprestigiului breslei ºi al celor con-trolaþi pânã la urmã, Camera vaîntãri calitatea ºi pertinenþa in-specþiilor, astfel încât abaterile de lacerinþele standardelor internaþio-nale de audit ºi de la principiileCodului etic sã devinã cât maipuþine.

50

IntroducereÎn acest articol sunt prezentate, pe scurt, informaþii cuprivire la criza bancarã ºi la factorii care au determi-nat declanºarea crizei financiare în anul 2008.

Sunt prezentate, de asemenea, detalii cu privire laprincipalele active toxice ºi la rolul pe care acestea l-au jucat în declanºarea crizei bancare, încercându-seîn acelaºi timp formularea unor posibile soluþii pentrua ieºi din crizã, cu trimitere implicitã spre rolul activ,

pozitiv pe care îl pot juca în acest proces profesioniºtiicontabili în general ºi îndeosebi auditorii financiari.

Sunt activele tipii de treabã din bilanþul financiar con-tabil? Ei bine, doar când nu sunt toxice. „Activ toxic”este termenul pe care presa internaþionalã îl foloseºtepentru a descrie registrul de produse financiare co-mercializate de bãnci ºi alte instituþii financiare pen-tru a câºtiga venituri ºi a diminua riscul. Deci ce suntactivele toxice ºi cum sunt ele implicate în criza finan-ciarã care a cuprins lumea în octombrie 2008?

Activele toxice,factorul declanºator al

crizei economice mondiale

Toxic Assets, Triggering Factor of the World Economic Crisis

In this article there will be presented in brief information on the bank crisis and on the factors which led to the outbrake of the glob-al financial crisis in 2008.

To understand the roots of this crisis we need to look back at the various attempts made by successive US administrations toenhance the availability of credit for home loans across all levels of income, geographical locations, and social groups.

When banks lend through mortgages, credit cards, car loans or other forms of credit, they invariably move to 'lay off' their risk by aprocess of securitisation.

In the case of sub-prime mortgages, the high levels of risk called for a different type of securitisation, achieved by the creation ofderivative-style instruments known as 'collateralised debt obligations' or CDOs.

CDOs are, therefore, a mechanism whereby losses are transferred to investors with the highest appetite for risk (such as hedgefunds), leaving the bulk of CDOs' investors (mainly other banks) with a low risk source of cash flow. When the sub-prime mortgageswere issued no one knew which ones would eventually default, but the issuers recognised (or, in the case of the US market, pre-sumed) that the overwhelming majority of borrowers would repay their interest and their debt on the due date. The banks also facedanother problem - how to value CDOs. Taking into account the complexity of each economy, the professional auditors and account-ants must work together in order to identify the best solutions for the financial crisis which swept the entire world.

Key words: toxic assets, collateralised debt obligations, mortgage, depository institution

Abstract

Cuvinte cheie:active toxice, obligaþiuni de datorie colateralizatã, ipotecã, instituþii de atragere a depunerilor

* Examiner ACCA, e-mail: [email protected].

Bob RYAN*

515/2009

Activele toxice, factorul declanºator al crizei economice mondiale

Rãdãcinile crizei Pentru a înþelege cauzele acestei crize trebuie sã pri-vim retrospectiv diversele încercãri efectuate deultimele administraþii ale SUA pentru a face mai acce-sibile creditele pentru achiziþionarea de locuinþe,indiferent de nivelul de venit, locaþie geograficã sauapartenenþã la vreun grup social.

Din anii ‘70, Community Reinvestment Act (CRA)/Actul de Reinvestire în Comunitãþi - ARC (ºi diverse-le amendamente aduse acestuia) a încercat sã eliminepracticile discriminatorii de acordare a împrumu-turilor de cãtre bãncile din SUA. ARC a acordatautoritãþilor federale puterea de a urmãri instituþiilefinanciare care delimitau abuziv cartiere din zonelemai sãrace din interiorul oraºului.

Bãncile ºi alte „instituþii de atragere a depunerilor” aufost investigate foarte amãnunþit pentru a se asiguracã iau mãsuri în vederea creºterii gradului de accesi-bilitate la credit pentru toate sectoarele din societate.Cei doi mari furnizori de credite ipotecare din SUA,Federal Home Loan Mortgage Corporation/Cor-poraþia Federalã de Acordare a ÎmprumuturilorIpotecare pentru Locuinþe ºi Federal NationalMortgage Association/ Asociaþia Naþionalã Federalãpentru Acordarea Creditelor Ipotecare (poreclite„Freddie Mac” ºi respectiv „Fannie Mae”) ºi alte bãnciau început sã ofere credite ipotecare oamenilor care,conform criteriilor bancare uzuale, prezentau un gradridicat de risc de a nu duce la îndeplinire obligaþiileasumate. Acestea au fost numite „ipoteci sub-stan-dard (sub-prime)”.

Au existat foarte multe discuþii referitoare la influenþaARC în crearea a ceea ce ulterior a devenit criza sub-standard. Cu toate acestea, existã opinia cã multebãnci au fost forþate sã intre în secþiunea pieþei decreditare cu risc ridicat, pe care nu ar fi luat-o în con-siderare dacã ar fi folosit criteriile comerciale uzuale.

Prin urmare, începând cu anii ‘90 a existat un val devânzãri agresive de finanþãri ipotecare sub-standard,adesea cãtre indivizi care nu aveau o nici perspectivãrealistã de a putea vreodatã sã-ºi ramburseze dato-riile.

Securitizarea prin obligaþiuni de datorie colateralizatã

(ODC)Atunci când bãncile acordã împrumut prin inter-mediul ipotecilor, al cãrþilor de credit, al împrumu-turilor pentru maºini sau al altor forme de creditare,ele se îndreaptã invariabil spre „reducerea” risculuilor printr-un proces de garantare. Asemenea împru-muturi reprezintã un activ în bilanþul financiar con-tabil, reprezentând un flux de numerar care va fiîncasat de bancã în anii viitori prin plãþile dobânzilorºi prin eventuala rambursare a sumei împrumutate.Prin securitizarea împrumuturilor, banca înlãturãriscul ataºat viitoarelor sale încasãri ºi retransformãîmprumutul în numerar pe care poate sã îl împru-mute din nou. ªi aºa mai departe, într-un ciclu extinsde creare de credit.

Securitizarea este obþinutã prin transferarea împru-mutului cãtre companii special create numite „vehi-cule cu scop special” (VSS). În cazul creditelor ipote-care convenþionale, VSS achiziþioneazã efectiv regis-trul de ipoteci al unei bãnci prin intermediul nume-rarului rezultat din emiterea de obligaþiuni susþinutede fluxul de numerar care este obþinut de la proprie-tarul ipotecilor.

În cazul ipotecilor sub-standard, nivelurile ridicate derisc au necesitat un tip diferit de securitizare, obþinutprin crearea unor instrumente de tip derivat, cunos-cute sub numele de „obligaþiuni de datorie colaterali-zatã” sau ODC.1

ODC-urile sunt o modalitate de a prezenta diferitriscul existenþei unui numãr mare de active riscante,cum ar fi ipotecile sub-standard.

Spre deosebire de emiterea unei obligaþiuni, underiscul este distribuit în proporþii mici între toþi deþinã-torii de obligaþiuni, ODC-urile concentreazã riscul peniveluri de investiþii sau „tranºe”, astfel încât uniiinvestitori îºi asumã proporþional un risc cu atât maimare cu cât veniturile care urmeazã a fi obþinute suntmai mari, iar alþii îºi asumã un risc redus sau delocpentru un profit mult mai mic.

1 N. red.: Autorul se limiteazã în acest articol la prezentarea ODC-urilor, deºi în rândul activelor toxice pot figura ºi obligaþi-unile de credit garantate (CLO) ºi swap pe risc de credit (CDS). De asemenea, nu este detaliat mecanismul prin care activeletoxice au ajuns la masa criticã. Pentru cititorii interesaþi, recomandãm ca material bibliografic suplimentar lucrarea luiGeorge Soros – Noua paradigmã a pieþelor financiare – criza creditelor din 2008 ºi implicaþiile ei, Ed. Litera Internaþional,Bucureºti, 2008.

52


Fiecare tranºã de ODC este securitizatã ºi „evaluatã”la emitere pentru a da profitul potrivit investitorilor.Tranºa de investiþie gradualã a ODC-urilor va fi ceamai popularã, dând un profit scãzut, dar cu un riscataºat redus.

Pe de cealaltã parte, tranºa „de capital” comportã unrisc mare – va fi foarte puþin popularã, dar cu unpotenþial mare de a avea profitul ridicat. Mai multedetalii referitoare la aceastã situaþie vor fi prezentateîn secþiunea urmãtoare.

Prin urmare, ODC-urile sunt un mecanism prin inter-mediul cãruia pierderile sunt transferate cãtre investi-torii cu cel mai ridicat apetit pentru risc (cum ar fifondurile hedge), lãsând majoritatea investitorilor înODC-uri (în principal alte bãnci) cu o sursã de nume-rar cu un risc scãzut.

Structura ODC-urilorStructura tipicã a ODC-urilor este prezentatã în celece urmeazã.

Pentru fiecare portofoliu de ipoteci preluat de VSS,sunt create trei tranºe de ODC:

Tranºa 1 (cel mai mare risc) cunoscutã drept tranºa„de capital”, care - în mod normal - cuprinde 5-10% din valoarea ipotecii din portofoliu. De-alungul existenþei ODC-urilor, tranºa de capital vaabsorbi orice pierderi provocate de orice nea-

chitare din partea contractorilor de ipoteci, pânã lapunctul în care capitalul de la temelia tranºei esteepuizat. În aceastã situaþie, investiþia este lipsitã devaloare.

Tranºa 2 (risc intermediar sau tranºa „mezaninã”)constã în aproximativ 10% din capital ºi va absorbiorice pierderi care nu au fost absorbite de tranºa 1pânã la punctul în care capitalul sãu este de aseme-nea epuizat.

Tranºa 3 (AAA sau tranºã „principalã”) constã înechilibrarea valorii portofoliului ºi va absorbi oricepierderi reziduale.

Proporþia capitalului deþinut în fiecare tranºã estecunoscutã drept „structura” ODC ºi, dacã se consi-derã cã existã un risc mic de neachitare, atunci pro-centajul de valoare în portofoliul de ipoteci careformeazã tranºele de capital ºi tranºa „mezaninã” vafi destul de redus. Totuºi, dacã riscul este ridicat,atunci ODC-urile vor fi create cu o proporþie maimare de capital în tranºele: de capital ºi mezaninã ºicu o proporþie relativ mai micã în tranºa principalã.

Atunci când sunt primite de la debitori fluxuri de tre-zorerie sub forma plãþilor de dobânzi ºi a ram-bursãrilor de împrumuturi, aceste plãþi sunt achitatemai întâi la tranºa 3, pânã când obligaþia lor esteîndeplinitã, apoi la tranºa 2 ºi ce a rãmas se plãteºte latranºa de capital. Orice neachitare loveºte mai întâitranºa 1, apoi tranºa 2 ºi aºa mai departe.

Rambursãrile reprezintã o „cascadã” de numerar cuinvestitorii deþinând tranºele ca pe niºte gãleþi.Tranºele principale sunt alimentate primele, urmeazãalimentarea tranºelor mezanine ºi orice rãmâne cadeîn tranºele de capital de la bazã.

Ce nu a fost în regulã?Când au fost emise ipotecile sub-standard nimeni nua ºtiut care dintre ele nu va fi achitatã, dar emitenþiiau recunoscut (sau, în cazul pieþei americane, au pre-supus ca ipotezã de lucru) cã majoritatea copleºitoarea debitorilor îºi va plãti dobânzile ºi datoria la ter-menul fixat.

Atunci când ipotecile sub-standard au fost emise, per-cepþia era cã, odatã cu angajãrile numeroase din SUAºi preþurile crescute ale proprietãþilor, majoritateacapitalului ODC-ului ar putea fi localizat în siguranþãîn tranºa principalã, cu sume relativ mai mici, alocate

... existã opinia cã multe bãnci au fost forþate sã intre în secþiuneapieþei de creditare cu risc ridicat, pe care nu ar fi luat-o în considerare dacã ar fi folosit criteriile comerciale uzuale. Prin urmare, începând cu anii '90 a existat un val de vânzãri agresivede finanþãri ipotecare sub-standard,adesea cãtre indivizi care nu aveau o nici perspectivã realistã de a putea vreodatã sã-ºi ramburseze datoriile

535/2009

Activele toxice, factorul declanºator al crizei economice mondiale

tranºelor mezaninã ºi de capital. Agenþiile de ratingau avut un rol critic de jucat, respectiv au validat con-stituirea de ODC-uri sub-standard ºi au gradattranºele. Pânã în 2005, multe ODC-uri au fost consti-tuite cu structuri foarte optimiste, astfel încât atuncicând neachitãrile au început aparã nu doar ratele decapital au fost lãsate neîndeplinite, ci ºi mezaninele ºiapoi, progresiv, tranºele principale evaluate AAA.

Conform regulilor Comisiei pentru Burse ºi ValoriMobiliare a SUA, ODC-urile puteau sã fie comercia-lizate doar între bãnci ºi alte instituþii financiare.Astfel, la începutul crizei creditelor, dat fiind faptul cãODC-urile ºi alte active garantate prin ipotecã au fostcomercializate între bãnci, în bilanþurile contabile seafla înscris un trilion de dolari de datorii substandardsub forma a ceea ce s-a crezut a fi titluri de valoare deinvestiþie cu risc foarte scãzut.

Cu valorile proprietãþilor în scãdere, mulþi debitorisub-standard s-au trezit în „negative equity” (activulcu care garantaserã împrumutul valora mai puþindecât suma din împrumut rãmasã de restituit); ºoma-jul în creºtere a dus la o creºtere semnificativã anumãrului de neachitãri ºi la epuizarea lichiditãþilorpe care ODC-urile le necesitã pentru a-ºi satisfaceinvestitorii.

Într-adevãr, epuizarea fluxului de numerar de la ceicare au contractat credite ipotecare însemna cã nudoar dividendele, ci ºi alte tranºe din structurileODC-urilor au ajuns fãrã fonduri. Bãncile au începutsã se îngrijoreze doar în momentul în care s-a simþitefectul la nivelul valorii ipotecii deþinute în tranºaprincipalã.

Bãncile au întâmpinat de asemenea altã problemã –cum sã evalueze ODC-urile. Existau modele cu variigrade de complexitate, dar nu exista nici o piaþã efec-tivã de la care un preþ sã poatã fi luat ca reper. ODC-urile nu puteau fi „cotate conform pieþei”, ci trebuiausã fie „cotate conform modelului” în bilanþul finan-ciar contabil.

Pe pieþele financiare a apãrut suspiciunea cã unelebilanþuri bancare conþineau mari cantitãþi de ODC-uricare nu valorau cât se pãrea. Bãncile ºi alte instituþiide credit au început sã fie de pãrere cã este destul deprobabil ca ºi alte bãnci sã deþinã active care la valoa-rea unei pieþe reale sã valoreze mai puþin decât va-loarea datoriilor bãncii. Cu alte cuvinte, bãncile erauîn situaþia în care valoarea bunurilor ipotecate era maimicã decât valoarea creditului acordat.

Spre deosebire de alte întreprinderi comerciale, bãn-cile sunt, în mare parte, puse în miºcare de obicei cumai puþin de 10% din valoarea activelor acoperite decapitalul propriu.

O pierdere drasticã a valorii activelor poate, cât decurând, sã epuizeze contravaloarea conturilor capi-talurilor proprii ale bãncii ºi acest risc a fost cauzacare a determinat anumite bãnci sã înceapã transfe-rarea cãtre piaþã a activelor lor garantate mobiliar.

Dar vânzãtorii pe aceastã piaþã restrânsã nu au pututgãsi cumpãrãtori; drept rezultat, valorile la care aces-te active puteau fi vândute au intrat în cãdere liberã ºisistemul bancar a intrat în ceea ce mulþi considerã a fispirala morþii.

Problema era cã trilionul de dolari de datorie sub-standard emis în SUA a fost distribuit pe toate pieþeleglobale ºi, într-adevãr, probleme mai mici de crediteipotecare sub-standard au început sã aparã în alte þãriunde bãncile (cum ar fi Northern Rock, o bancã bri-tanicã) emiseserã active garantate mobiliar pentru arefinanþa emiterea de alte ipoteci sub-standard pepieþele imobiliare în curs de dezvoltare.

Bãncile, care stãtuserã la distanþã de aceastã pro-blemã, au început sã suspecteze lipsa de valoare acreditului altor bãnci ºi, ca rezultat, au început sã ezitesã mai acorde împrumuturi pe piaþa interbancarã.LIBOR, rata la care bãncile împrumutã pe termenscurt, a început sã creascã, ameninþând astfel lichidi-

Bãncile ºi alte instituþii de credit au început sã fie de pãrere cã este destul de probabil ca ºi alte bãnci sã deþinã

active care la valoarea unei pieþe reale sã valoreze

mai puþin decât valoarea datoriilor bãncii.

Cu alte cuvinte, bãncile erau în situaþia în care valoarea

bunurilor ipotecate era mai micã decât valoarea

creditului acordat

54


tãþile operaþiunilor bancare ºi, în acest mod, restrân-gerea creditului a devenit colaps.

Într-o asemenea situaþie pericolul este cã vulnerabili-tatea fundamentalã a bãncilor în faþa riscului se stre-coarã cât de curând în economia realã, pe mãsurã cecreditul începe sã se epuizeze ºi ratele de împrumutcresc din cauza numãrului scãzut de creditori caredoresc sã acorde împrumuturi. Cumpãrãtorii delocuinþe nu pot mãri ipotecile ºi, ca rezultat, preþulproprietãþilor scade mai mult, agravând criza.

O recesiune în economia realã, cu pierderea locurilorde muncã ºi insolvabilitãþi, înseamnã cã mai mulþioameni nu-ºi achitã împrumuturile pentru locuinþe.Încrederea consumatorului începe sã se deterioreze ºi,ca rezultat, economii care erau înainte puternice începsã rãmânã în urmã.

În concluzie, existã o soluþie?Existã un numãr de posibilitãþi de a ieºi din aceastãcrizã – dar toate sunt dureroase. Soluþia americanãeste ca guvernul federal sã cumpere aºa-numiteleactive toxice de la bãnci. ªi au fost deja puse deoparteîn acest scop pânã la 850 miliarde USD. Soluþia MariiBritanii este ca guvernul sã injecteze capital nou înbãnci prin titluri preferenþiale ºi sã susþinã operaþiu-nile pieþelor financiare prin oferirea de garanþii peîmprumut ºi prin acordarea de împrumuturi bãncilorcare se aflã în dificultate.

Existã un risc serios ca intervenþia guvernului,indiferent în ce mãsurã va fi aceasta, sã nu resta-bileascã încrederea, cu rezultatul ca sectorul bancar sãnu mai fie capabil sã ofere servicii pieþelor financiare.În aceastã situaþie, investiþia guvernului va înregistrapierderi semnificative. Totuºi, cealaltã faþã a monedeieste ca bãncile sã se restabileascã, se reiau activitãþilecât mai aproape de normal, iar guvernele implicate seretrag cu câºtiguri mari de capital. Doar o singurãproblemã rãmâne: ce trebuie fãcut cu aceste activetoxice?

O parte a problemei este constituitã de faptul cã nuexistã nici o piaþã pentru garanþiile de acest tip înafarã de instituþiile financiare. Asta înseamnã cã va-loarea pe piaþã a ODC-urilor ºi a instrumentelor sim-ilare este mult sub valoarea intrinsecã a trustului de labaza creditelor ipotecare (valoarea actualã a fluxuluide venit intern ºi rambursãri asociate). În final, dacãsunt þinute suficient de mult, cel puþin unele dintreipotecile de bazã vor fi rãscumpãrate. Totuºi, aceastãperspectivã se aflã dincolo de orizontul temporal aloricãrui guvern; deci va trebui sã se creeze o nouãpiaþã unde investitorii în cãutare de o investiþie spe-culativã sã poatã comercializa liber aceastã datorie înafara cercului restrâns al instituþiilor financiare ºiguvernelor care o deþin. Într-adevãr, crearea uneiasemenea pieþe ar putea fi piesa lipsã a puzzle-uluinecesar pentru restabilirea încrederii ºi pentru a faceca lumea financiarã sã funcþioneze din nou.

Pentru a se putea ieºi din aceastã crizã financiarã, pro-fesioniºtii contabili ºi auditorii financiari, deºi nupoartã direct rãspunderea pentru ceea ce s-a întâm-plat, vor trebui sã colaboreze în vederea identificãriisoluþiei optime pentru fiecare economie naþionalã, darºi pentru fiecare entitate în parte ºi, în primul rând,pentru bãnci, întrucât, deºi la baza declanºãrii crizeibancare au stat aceleaºi cauze, soluþiile trebuie adop-tate în conformitate cu caracteristicile pieþelor finan-ciare regionale.

http://www.sec.gov/http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=5432http://en.wikipedia.org/wiki/Toxic_assethttp://www.iht.com/articles/2009/02/26/business/

rbs.php

Bibliografie

Într-o asemenea situaþie pericoluleste cã vulnerabilitatea fundamentalã a bãncilor în faþariscului se strecoarã cât de curândîn economia realã, pe mãsurã ce creditul începe sã se epuizeze ºi ratele de împrumut cresc dincauza numãrului scãzut de creditoricare doresc sã acorde împrumuturi.Cumpãrãtorii de locuinþe nu pot mãriipotecile ºi, ca rezultat, preþul proprietãþilor scade mai mult,agravând criza.

555/2009

În cele ce urmeazã vom reda pen-tru cititorii revistei câteva din celemai importante idei cuprinse înintervenþia preºedintelui CAFR,prof.univ.dr Ion Mihãilescu.

„Important este sã fim uniþi ºi sã for-mãm o colectivitate de interese pentrua duce profesia de auditor financiaracolo unde îi este locul ºi pentru a rãs-punde cerinþelor organismelor inter-naþionale la care suntem afiliaþi, pre-cum ºi aºteptãrilor Guvernului Româ-niei care ne-a încredinþat aceastã misi-une de organizare ºi funcþionare a au-ditului în România. Dupã cum cu-noaºteþi, prin OUG 90/2008 privindauditul statutar, aprobatã de Parla-ment, este clar consacratã autoritateaCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia pentru domeniul respectiv.

Consiliul ºi Executivul Camerei auîncercat ºi încearcã, uneori cu rezultatefoarte bune, alteori mai puþin relevante- dar important este cã suntem pe undrum bun - sã asigure împreunã cudumneavoastrã navigarea acestei corã-bii care este Camera Auditorilor Fi-nanciari din România în contextul eco-nomic actual, ce nu este tocmai favora-bil, tocmai prietenos pentru noi, avândîn vedere evoluþiile la nivelul econo-miei mondiale ºi regionale. Cu toateacestea, prin tot ceea ce facem con-tribuim la efortul general, încercând sãgãsim soluþii de asanare a problemeloractuale dificile ºi de menþinere a echili-brului necesar economiei româneºti”.

În continuare, preºedintele CAFRs-a oprit asupra unor prevederi aleOrdonanþei de urgenþã a Guvernu-lui nr. 90/2008 privind auditulstatutar, aprobatã de Parlament –cu unele amendamente – prin Le-gea nr. 278/2008, punând în atenþiecâteva obligaþii ce revin expresauditorilor în virtutea acestei regle-mentãri legale. Acest act normativclarificã statutul juridic al audito-rilor ºi al firmelor de audit, precumºi al organismului profesional

La 21 martie 2009, la Iaºi, a avut loc seminarul profesional cutema „Abordãri ale auditului financiar”, la care au luat parteauditori financiari din judeþele Bacãu, Botoºani, Iaºi, Neamþ,Vaslui ºi Suceava, reprezentând regiunea de dezvoltare Nord-Est. A fost ultima manifestare sub acest generic, organizatã deCamera Auditorilor Financiari din România în pregãtirea Con-ferinþei anuale care va avea loc la 27 iunie a.c. la Cluj-Napoca.

În deschiderea seminarului de la Iaºi, prof.univ.dr. IonMihãilescu, preºedintele Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia, a prezentat asistenþei câteva probleme în actualitatecare preocupã profesia în general ºi activitatea auditorilor finan-ciari români îndeosebi.

În continuare, au fost susþinute douã comunicãri:

prof.univ.dr. Alin Eden, vicepreºedinte al Consiliului CAFR:„Guvernanþa corporativã ºi continuitatea activitãþii”.

Smaranda ªtreangã, membru ACCA, Training ServicesDirector BDO Conti Audit: „Profesionalism ºi eticã”, o temãde mare actualitate, pe care reprezentanþi ai ACCA au prezen-tat-o în cadrul mai multor seminarii din ciclul amintit.

În final, Aurel Petrescu, preºedintele Comisiei de apel a CAFR,a comentat pentru cei prezenþi câteva cazuri mai grave de încãl-care a disciplinei etice ºi a normelor profesionale din partea unorauditori financiari, care au atras anumite sancþiuni disciplinare.

În a doua parte a evenimentului a avut loc alegerea reprezen-tanþilor auditorilor financiari – pe judeþele din care provin ceiprezenþi – pentru a lua parte la lucrãrile Conferinþei anuale.

Seminar profesional la Iaºi

Abordãri ale auditului

financiar


care-i reprezintã - Camera Audito-rilor Financiari din România.

Între noutãþile amintitei reglemen-tãri, vorbitorul s-a referit în primulrând la necesitatea întãririi supra-vegherii activitãþii de audit, contextîn care s-au prevãzut înfiinþarea ºiorganizarea organismului de su-praveghere, pentru a avea asigura-rea cã misiunile de audit se reali-zeazã în conformitate cu cerinþeleinternaþionale. Se cunoaºte cã anultrecut CAFR a devenit membru cudrepturi depline al IFAC, organiza-þie care cuprinde peste 156 de orga-nizaþii din peste 122 de þãri. Este unfapt cã profesioniºtii contabili audevenit o forþã pe mapamond ºi îiîntâlnim pretutindeni executândacelaºi tip de misiuni. Se apreciazãcã în lume opereazã peste 2.800.000profesioniºti contabili, o forþã ex-traordinarã, care încearcã sã vor-beascã aceastã limbã – limba stan-dardelor profesionale internaþio-nale. ªi de aici derivã necesitateaeducaþiei, a realizãrii controlului decalitate, a respectãrii întocmai aprevederilor standardelor ºi prin-cipiilor etice.

„Dupã cum ºtiþi, noi toþi ne-am anga-jat ºi Camera în numele dumnea-voastrã sã adoptãm ºi sã aplicãmStandardele Internaþionale de audit,Codul etic – emise de IFAC ºi, implicit,sã ne supunem misiunile de audit unuicontrol de calitate atât la nivelul firmeide audit, cât ºi la cel al organismuluiprofesional – Camera.

Organismul de supraveghere este for-mat din 11 persoane: reprezentanþi aiorganismelor de reglementare – Minis-terul Justiþiei, Ministerul FinanþelorPublice, CNVM, Banca Naþionalã, Co-misia de Supraveghere a Asigurãrilorºi Comisia de Supraveghere a Siste-mului de Pensii Private; apoi, re-prezentanþii organismelor profesionale– CECCAR, CAFR, un auditor care sã

fi executat misiuni de audit în unitãþide interes public în ultimii trei ani; ungrup de reprezentanþi din partea me-diului academic ºi al patronatelor.

Deosebit de importante sunt, de aseme-nea, prevederile referitoare la trans-parenþa activitãþii de audit, mai exactla raportul de transparenþã care trebuieprezentat pe site-ul propriu al firmei deaudit. Nerespectarea acestei obligaþiiatrage sancþiuni ºi contravenþii foartedure”.

Preºedintele Ion Mihãilescu a pre-zentat apoi pregãtirile care se des-fãºoarã pentru organizarea celui deal doilea Congres al auditorilorfinanciari - eveniment importantpentru Camerã, pentru profesio-niºtii contabili din România ºi alansat celor prezenþi invitaþia de ase înscrie ºi participa la aceastãmanifestare care va avea loc laCluj-Napoca, la 26 iunie a.c. ºi îºipropune sã aducã în dezbatereprobleme ºi soluþii de stringentãactualitate, sub genericul „Naþionalºi internaþional în activitatea deaudit financiar. Auditorii ºi crizaeconomicã globalã”.

În alocuþiunile preºedintelui Came-rei a fost abordatã ºi tema relaþiilorCAFR cu alte organisme profesio-nale:

„Doresc sã spun cã participãm cu con-tribuþii deosebite în Consiliul Conta-bilitãþii ºi Raportãrilor Financiare,participãm activ în cadrul UPLR ºi separe cã vom gãsi soluþii pentru dez-gheþarea relaþiilor cu Corpul Experþi-lor Contabili ºi Contabililor Autorizaþidin România (CECCAR) pentru cã nuse poate merge la infinit cu o asemeneastare tensionatã. ªi aici v-aº ruga ºi pedv. sã aveþi o contribuþie, în sensul de ane respecta mai mult colegii din CECCAR, sã încercãm sã ne alãturãmla activitãþile de interes comun ale pro-fesiei, astfel încât sã porneascã ºi o

miºcare de jos în sus spre a se percepeacest demers pozitiv ºi de cãtre anumiþiconducãtori de la vârful organismuluiprofesional respectiv ºi sã nu ne maiînfierbântãm în anumite situaþii, pen-tru cã stãrile tensionate nu fac binenimãnui.

Vreau sã vã spun cã FEE þine la porþileei organismele profesionale din Ro-mânia întrucât existã neînþelegeri ºieste pãcat pentru cã pânã la urmã ºiunii ºi alþii suntem profesioniºti curezultate importante, care participã cuseriozitate la activitatea socialã ºi eco-nomicã a României.

În ceea ce ne priveºte am solicitat ade-rarea la Federaþia Europeanã a Con-tabililor – FEE, dar în decursul timpu-lui s-au manifestat o serie de impedi-mente independente de voinþa noastrã,a Camerei. Dar ultimele discuþii pur-tate cu acest organism internaþional nearatã cã ne aflãm pe un drum favorabilºi, cu un anumit efort la nivelul nos-tru, vom putea atinge ºi acest obiectivchiar la viitoarea Adunare generalã aFEE”.

O altã chestiune adusã în discuþiede preºedintele Camerei a fost înfi-inþarea de reprezentanþe regionaleale CAFR – obiectiv stabilit la ulti-ma Conferinþã anualã. De fapt, estevorba de angajarea unui auditorfinanciar care nu mai executã mi-siuni de audit.

Acesta ar urma sã participe la toateinspecþiile pe care Departamentulde monitorizare ale Camerei le exe-cutã în judeþele componente aleregiunii, sprijinind prin urmaredepartamentul în efectuarea decontroale de calitate. Apoi, va aveaatribuþii de vizã anualã, va avea uncomputer cu baza de date a audito-rilor din zona respectivã, va lualegãtura cu Camera pentru rezol-varea problemelor ce apar, de la cazla caz.

56


Sintagma CAFR,prohibită în revista CECCAR

CAFR

În numărul din martie 2009 al revistei , editată de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, este publicat un articol cu titlul

.Nu ne vom referi la calitatea acestui articol, apreciere care rămâne desigur la latitudinea redacţiei revisteirespective. Ceea ce surprinde însă este lipsa oricărei referiri la organismul profesional desemnat expres înlege ca fiind autoritatea cu competenţe şi răspunderi clar definite în domeniul auditului statutar şi anumeCamera Auditorilor Financiari din România (CAFR).Ne exprimăm nedumerirea faţă de această omisiune, cu atât mai mult cu cât redacţia revistei este creditatăcu competenţă şi independenţă în activitatea sa. Poate a fost numai o scăpare redacţională! Poate!În ceea ce ne priveşte, ne asigurăm cititorii că nu am avut şi niciodată nu vom avea o atitudine prohibitivăfaţă de activitatea organismului profesional confrate C.E.C.C.A.R. Dimpotrivă, aşa cum stau mărturie paginile revistei , autorii fac deseori referinţe bibliografice la lucrările editate de C.E.C.C.A.R,iar manifestările la care participă, deopotrivă, reprezentanţi ai CAFR şi ai C.E.C.C.A.R. sunt reflectate cuobiectivitate în informaţiile de interes comun privind profesia contabilă pe care le publicăm.

-

-

[Redacţia]

Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor

Auditul statutar

al situaţiilor financiare anuale şi importanţa acestuia în condiţiile crizei economice internaţionale

Audit Financiar

.

.

.

Documents

Impactul 5/2009 performanţei economice asupra poziţiei ... · Evaluarea ºi compunerea riscurilor în auditul intern riscurilor în procesul de audit mai aproape de realitate ºi