janfieru! arheologic din

Unirii înaintea iernii

înmulţesc. în aparţinînd epocii

, - . . - . - . . şantierul va fi licoporil cuun înveliş de tabla care să asigure conservarea. Odată cu reînce perea; săpăturilor, frontul rle lucru; s e . vă extinde şi în spatele bisericii Sf. Mihall, unde este prevăzut un al. doilea sondaj a rh e o lo g ie .în momentul de faţă se află pe rol la Judecătoria din

P loieşti procesul intentat de UDMR Muzeului de Istorie al Tran silvaniei şi.P rim ăriei municipiului C'uj-Napoea. . -

© Agenda/2 © Roia vînfurilor/3 © Cullura/4 © PubIicifa!e/5-8 ,© Diverse/9© Economia de pia}a/1U© Administraţia

- locala/îl

© Sporf/12

■imui nu ■ in

" Azi vremea va fi în gene­ral frumoasă, dar se va răci uşor. Cerul v a ' fi variabil, i- zolat vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, iar In m unte sub formă de lapnviţă. Vint în general slab. Maxi­mele între 8—11 grade. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau 3 grade, iar pre­siunea atmosferică măsura 733 mm Hg. (Silvia Mureşan,. me­teorolog de serviciu).

D U M N E Z E U B A T E C U ..Nicolae VERES

I* ntr-o ş efinţă de grup parlam entar şi de Comitet Director, Dinu Patriciu, liderul grupului PL ’93 din Camera Deputa­ţilor, şi viceliderul te tre Liţiu, au fost schimbaţi -d in

funcţii. „I.oviiura de teatru" s-a produs luni şeara, tîrziu. Moti­vaţia oferită presei: cei doi n-au fost de acord cu regulamentul de funcţionare a grupului, adoptat de deputaţii' „numerici" în- trucît acesta, 'regulam entul, le-ar îngrădi în -„ ţarcu l" disciplinei de partid libertatea de acţiune individuală. _ _: _ . ^

Seacă în constituentele ei, explicaţia acoperă, de nevoie- di- mensiuniie faptului în sine dar, voit' sau nu, lasă loc unei-în ­tregi serii de supoziţii, defavorabila celor doi „deşurubaţi do pescaune**.:- ■ : - V .’ v“, ..... ' v :

In primul rînd, se pare că liberalii '93 şi-au dat seama că „arhitectura" politică de mahala, mai ales în componentele sale oratorice, pusă în operă de ctfî doi impetuoşi pînă Ia inconştien­ţă parlamentari „d.; listă", îh repetate şi neinspirate ocazii,. nu ie aduce nici un folos. Dimpotrivă!' filip icele „ca la uş:i cortu­lui" îridesate cu. „călcîiul" în microfoanele parlam entului cu un sîrg demn de o soartă mai bună, infatuarea de florărese îri gura tîrgului, vocabularul de „majur" si Conglomeratul ideatic pre­zentat drept doctrină au fost detectate,. se. pare, drept balastul ce trebuie răzuit cu prioritate de pe penajul Respectivei aripi îli- berale. Apoi, diversele acuze ce şi-au făcut loc: în presa de toate orientările Ia adresa Iui Dinu Patriciu, potentat postrevo­luţionar, dar riu fără pete' „ante", piesă—grea în conturatul vo­luminos dosar al corupţiei la scară naţională, au avut roliil lor... Totodată, prin respectiva descăunare, liberalii - ’93 au ţinut să avertizew, elegant, pe cei tentaţi a confunda în viitor libera­lismul cu anarhia. Aceasta chiar dacă, recent,' Dinu Patriciu de­clara, ca un student în biblie căzut în transă, că liberalismul balcanic, al cărui „dascăl" se vrea, a r fi ~de inspiraţie divină. Numai că partidul său, nu l-a m ar acceptat în postura de Dum­nezeu parlamentai şi nici pe Liţiu în cea de . . . apostolul*Petru. Dumnezeu cel adevărat, spune o 'vorbă, nu1 bate cu parul.. Are el alte mijloace ..'. De data aceasta a bătut ra partidul! . ' ' ' .

Desigur,' Dinu Patriciu, puternic „şifonat” în imensu-i orgoliu,

(Continuare în pag. 9)

ÎN ZIARUL DE MIINE; - Români’ Citiţi! Cruciţi-vă! Minunafi-vâ! ~ '

U n-presupus istoric ne-a de astăzi este proprietatea stră- confccţionat o nouă istorie, pe ţ moşească a popoarelor de rasădos! Vă oferim extrase din maghiară". , , . . . trebuie s ă 'n ecartea „Nagy Magyarorszăg pregătim .pen tru o revizuirevagy nemzetlialăl", apărută în forţată". „Valahii sînt un po-culegerca „Universal defence por cu fire - d e trîntori, gataof Iiiingary, voi. 3, SUA — oricînd să fure, să jefuiascăAustralia. Iată cîteva citate: şi în cruzime sînt mal răi de-„întregul teritoriu al Românie: cît ţiganii".

8 Funar, prese1 r .

se adresează dl• n n a n n a a n n a n n c

**i

< * *

SCRISOARE DESCHISA adresată domnului DUMITRU POPA,

DIRECTORUL TELEVIZIUNII ROMÂNE. - :■ bu c u reşt i: ; 7

j Sînt nevoit să mă adresez dumneavoastră atît in calitate de preşedinte al Partidului Unităţii Na­ţionale Române,' cît şi în ca lita te ; de prim ar al municipiului Ciuj-Napoea, datorită modului in ca­re silit realizate em isiunile In limba maghiară ale

postului naţional de televiziune şi ale postului lo­cal din.Cluj-Napoca..—- : - ,i ; Cea mai mare parte a timpului de emisie este folosit-pentru propaganda-politică- a UDMR, acest partid fiind singurul' privilegiat din România ca­le beneficiază de m ulte ore pe posturile de tele­viziune pentru a desfăşura o campanie electorală împotriva statului român şi’ a ordinii constituţio­nale. , - ■ ■ -

GHEORGHE FUNAR, PREŞEDINTELE PARTIDULUI UNITĂŢII

NAŢIONALE ROMANE, PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

(Continuare în pag. 4)

Viitorul ţării la . . .■ „pîrghiile" tranziţieiFoto: N. PETCU

c o m u n ic a t■In conformitate cu prevederile art. 61, alin. 1,

~3 şi 5 din Legea adm inistraţiei publice locale nr. 69/1991, consilierii ce compun Consiliul- Jude­ţean Cluj sînt convocaţi la:!. Şedinţa ordinară de lucru a Consiliului ) ' . : Judeţean Cluj ;

care va avea loc în ziua de 18 noiembrie 1994, ora 10, în 'sa la de şedinţe a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, str, Moţilor nr. 1—3, avînd următoarea: ,

ORDINE DE ZI •1. Raport cu privire la starea şi activitatea

adm inistraţiei judeţene, ; precum şi a stării e- conomico-sociale a judeţului Cluj. . ,

. , PREŞEDINTE,Victor Romulus CONSTANTINKSCU.

NOTA: Documentele ce urmează a fi prezenta­te în şedinţă stau la dispoziţia consilierilor pen­tru consultare la sediul Consiliului Judeţean Cluj, cam. 49

« a r f e

% „MEA CUI.PA". După deruta electorală democra­tă — Congresul a trecut sub conttolul republicanilor, majoritari şl în c eea -ce priveşte funcţiile de; guverna tor. Preşedintele BilI Clinton a procedat la o spectacu­loasă „mea culpa*' publică, recunoscind responsabllită- • ţile sale in eşecul partidului său, promiţind de a . fl mal puţin partizan şi- propunînd învingătorilor repu­blicani să acţioneze In cadrul unei „coaliţii bipartite". Po do altă parte, el a adresat un apel aliaţilor săi. democraţi şl republicanilor pentru a acţiona împreună

J n vederea ratificării acordului GATT, ce urmează să fio examinat în următoarele săplămînl de către Con- 6™“?. în configuraţia sa actuală. .

© INTERVI' ’ IE. A viaţia iraniană a intervenit îh u *?en,ri’ 1 1 oară *n ultim ele 18 luni, pentru

a bombarda mai mitlte-.,^Jaze“ .4alei. grupărilor- do opo*^

ziţie iraniene, îri Kurdisfanul irakian, cu riscul do o compromite eforturile dc apropiere între Bagdad şi To-

■ heran. . ~ ' ......................

■ © CONVOCARE. Parlamentul .irakian u fost con vo-■ cat joi dimineaţa pentru o reuniune care ar putea proclama recunoaşterea formală a Kuweitului, In vre­m e ce ministrul rus de externe, Andrei 'K ozîrev, a sosit miercuri seară la Bagdad. ' • -

© EXPLOZIE. Doi terorişti caro plasau o bombă într-un automobil au fost ucişi la Dlyarbakir, îri sud- estul Turciei, în timpul manipulării. Explozia a rănit6 persoane. i . . . . : . . - • •

© FORŢA INTERAFRICANA. întîlnirea ia nivel înalt kanco-nfricană de la Ol.irrltz^cjirc s-a încheiat mier-

mm â■ X .

curi, a adoptat principiul creării unei forţe’ intorafri- canc de intervenţie, dar totul rămîne dependent dc un context material şi financiar dificil.. © L U PIE . Televiziunea., guvernamentală angoleză a

anunţai continuarea luptelor Intre trupele guvernamen­tale şl combatanţii Unita în orajul Iluambo, flef-ul tradiţional al Uniunii N aţionale pentru Independenţa Totală a Angolci, a cărui cârlcre a fost anunţată an* terior. ■

© ELIBERAŢI.- Nouă din cel zece miniştri al fos­tului preşedinte Dawda Jnivara, arestaţi duminică la Banjul, din ordinal noului, şef a r statului, locotenentul Yayah J&mmeh, au fost eliberaţi.

© I’INA LA CRĂCIUN. Nouă membri al Armatei Ro- puhltcane Irlandezei, arestaţi in Republica Irlanda, vor fi eliberaţi pînă ia Crăciun.

im / i . V'ARUL DE CLUJ . VINERI, H NOIEMBRIE, PAG. 2

> J- r

cow oavron

Se convoacă Adunarea Generală a membrilor Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei diri ju- «Icţul Cluj, pentru ziua de luni 14., nov. 1094, orele 16, în sala fostei Prim ării din Piaţa ' Ufiţi^. rii nr. X cu următoarea ordine di? if î "

1. Pregătirile necesare pentru comemorarea a5 ani dc-la Revoluţie;

2. Analiza modului de aplicare n Legii 12/1990 pentru protecţia socială a ui m aţilor eroilor-maŢ- lirj ţi răniţilor în Revoluţia din Decembrie 1989.

. COMITETUL ASOCIAŢIEI

UNIVERSITATEA POPULARA CLUJLuni; ora 16 Cercul „Oratio raentis", -ora j

ţxpunerea ,,Lâ începerea anului uni- ; TOrsIţaf" (prezintă prof. univ. dr. Cri şan M ir-i

JIpiu), şrâ 18,30 Expunere „Corcovodo r— ^artocas,';% 6apacabana“ (expune, cu diapoziti- w /'SK '';PâuI.Porr). M arţi: ora 17 rr Ciclul „Bi­

serica |n ceiăţG" — Ixpunerea „Darul lacrimilor ln_ Orientul Creştin" (prezintă pr. loan Bizău), Ora i8 A " expunerea „Etnofarmacognoza româ-

(cunoaşterea empirică a plantelor medi- Iprezirită: prof. u n iv . dr. Honorius Po-; J

PROGRAMUL CANALULUI . • PROPRIU

Vineri, 11 noiembrie 1994 .16.00 — -Dinastia ( s ) .— PRO 717.00 — Femeia mişterului (s) —

RETE 4 • • * -> -W18.00 r~ Cartoon ■ Network

Miercuri:, .ora 1 7 ^ - Expunerea „Cercer 20,’l0 — Explosiv magazinlă ri arheologice în Cluj-Napoca" (prezintă Sorin Cociş, cercet. ştiinţific)., ; . ;

m m

. PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 11-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21 -17-90'• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60« PRmiÂRi CÎMPIA TURZII: 36-80-C1 . fRiMĂRI HUEDIN: 25-15-48 ,• JRÎMĂRΠGHERLA: 24-19-26 S - 7}j• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi 11-15-Î0i POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

Î3-49-76 :-~zi •.> POLIŢIA DEJ:!!-21-21 '" t " ;

POLIŢIA TURDA:31-21-21 . POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 . POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 . POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERI: 981• APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

it-24-71 gfC;,;r -« SALVAREA: 961• SALVAREA C.F.R.: 11-S3-V1• INTERNAŢIONAL: 971 -• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931»V, DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMĂ DE TEIIMOHCARE

- DISPECERAT; 11-87-48 , ,• REGIA AUTONOMĂ *■ DE

APĂ-CAN AL - DISPECERAT: 11-63-02• S.C. "SALPRF.ST" .5.A.- DISPECERAT:

19-55-22• COMENZI SPECIALE V PENTRU

TRANSPORT REZIDUURI: 11 -10-12, INTERIOR 132

€ U R S E miTERWAŢIOryALeîf

din A u to g a r a H:. *■ i’/'.'** • »

• Cluj-Napoca * Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de Iu n î,|o î si vineri, Ta Orâ 7,65 şî înapoierea diri Budapfstâ fn

‘ Silele de tttAriî, Vineri şî sîmbătă, fa oraî l . o o ?-■■■■ \ .

fNFOGWIÂTII:* ’• A utogara 1:14-24-26 t• Autogara II: 13-44-88 ■ i - ;

DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA SPR E BUCUREŞTI: ;

8,45; 13,30

Cursa do 8,45 circulă şî sîmbătă; Cursa de ora 13,30: circulă de, luni pînă■ - vineri; ■' y; .'

♦ PLECĂRI Dlt\l BUCUREŞTrî ?7,15; 18,00 y .(

Telefon TAROM CLUJ: 15-43-87 .

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

principalele direcţii • trenuri accelerate -

! 4,4;

CURSE INTERJUDETENE:' * i

din Autogara I:Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45Cluj-Napoca-Tîrgu Mureş; 6,30Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu circulă duminica) v ..

din Autogara II:Cluj-Napoca - Abrud: 6,00

Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (au circulă duminica)

Cluj-Napoca - Gîrbău • Zalău: 6,40

Cluj-Napoca-Jibou: 7,00 Cluj-Napoca - Şimleu Silvanîcî; 8,30

V BAIA MARE, SATU MARE (prin I• BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,45• BRAŞOV: (prin Dej): 1,23• BUCUREŞTI: (prin SigluYoara): 0,01; 10,25:

14,33; 22,04- (prin Sibîu-Piatra Olt): 11,2 î- (prin Petrojani-Craiova): 9,31• BUDAPESTA: 0,39; 15,23• GALAŢI: (prin PIoieţti-Buzău): 9,14»'• IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48 { . ORADEA: 0,39; 3,40; 15,23; 16,52 ; 20,4^• SATU MARE: 14,45; 3,40• SIGHETU MARM/\TIEl5 5,44

• -• TIMIŞOARA: (prin Alba Iulia): 5,5,' • 3,02

23,43; (prin Oradea): 14,45• TÎRGU MUREŞ: 16,30; 20,31• INFORMAŢII GARA: 952 * "^ AGENŢII DE VOIAJ C .F .R .;"^

’• INFORMAŢII: 11-22-12 (intern) ’11-24-75 (internaţional) *î<

.«!■

RTL21,15 — Tek Lords — RTL 23,05 — Incendiatorii — HTL

. *■, . . ;

; Vineri, 11 noiembrie ! 199-18,30 ‘ — Cartoon Network , 16,00 — ' Cartoon Network :20.15 \— Documentar — - W orldnet21.15 — Tek Lords — RTL 23,05 — Incendiatorii — RTL

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Vineri, 11 noiembrie 199114,35 — Serial CANALE 5. . 14,50' — Seriale — RETE 4-18.10 — Desene • anim ate19,00 — Magazin S,.— .SELTRON,t v ■, -, ;v . ;19,15 — Desene animate20.10 ■ Explosiv magazin r— RTL . .21,15' — Tek : Lords — .RTL23,05 r-i - Incendiatorii — RTL :

U —17 NOIEMBRIE CLUJ-NAPOCARepublica — Corbul — SUA— prem ieră (9; 11; 13; 15; 17; M) © Victoria — Rockerii a- tacă radioul — SUA — ; pre­m ieră (9; *12; 15; 18) @ A rta — In numele tatălui — SUA (11; 13^30; 16; 18,30) © Mărăşti — sala A — Teroare în Boston— SUA (12; 14,15; 16,30; 18,45); sala B — Tombatone — SUA (14; 16,15; 18,30) @ Daţia — Program video pe ecran mare (13; 15); 11-13 nov. — Made în America — SUA (13); 14-17 nov. '— Fiul cel bun — SUA (18) © F av o rit— Teren m inat — SUA (11; 13; 15; 17; 19) © Apollo — 11-13 nov. — Dă lovitura ţi fugi — . SUA (16; 19); 14-17 nov — O lume perfectă — SUA (10; 19) TURDATineretului — Nopţi albe la Seattle — SUA — premieră; © Fox — Minciuni adevărate— SUA — premieră t , CIMPIA-TURZII Muncitoresc Lupul „— SUA— premieră; îngerul păzitor •— SUA — premierăDEJA rta — Trăsnăilo familiei A- ddams — SUA — premieră; Luna am ară — • Franţa-Anglia— premieră

Program ul 1: 7,00 TVM. Tele- m atinal; 10,00 Actualităţi; 10,05 Microrecital Direcţia 5; 10,20 -4 Desene anim ate; 10,50 Curcubeu;.'11,50 MTV; 12,20 Film serial: „Mala m ujer"; 13,10 — 1001'au­diţii; 14,00 Fotbal: România — Slovacia (T); 15,45 Tradiţii; 16,15— Actualităţi; 16,25 Agenda - consu­matorului; 16,45 Pompierii v ă . Informează!; 17,00 .Emisiune îri limba germ ană; 18,00 Pro Patria;'-19.00 Film serial: „Casa Eliott"}20.00 A ctualităţi; 20,45 Tezaur, folcloric; 21,25 Film ; -artistic: „Lady Boss";. 22,55' Viaţa p a r ia - ' m entară; 23,25. Actualităţi; 23,45, Melodii de ieri şi de azi; 0,30 — MTV; 1,0Q Cinematograful .- de ' noapte. ' . ’

.Program ul 2: 7,00 La prima o- ră-; 9,00 Ora de muzică; 10,00 — Telejurnal Worldnet; 10,30 Ma­gazin satelit; 11,30 Desene ani-, mate; 12,00 Simpozion; 12,45 — Vidc-oclipuri; 13,00 Arena; 14,io Varietăţi internaţionale; 15,00 — ; Vîrstele peliculei; 16,00 Desene- animate; 16,30 Film serial: „Suc­cesoarea"; 17,00 Bursa invenţiilor; .18.00 Videoclipuri; 18,10 Film se­rial: „Mala m ujer'1; 19,00 Con- certul Orchestrei Naţionale Ra­dio;, 21,00 TVM.' Mesager; '21,30 ;Oameni care au .fost __ ; 22,00 -TV 5 Eirope; 22,30 Muzica e viaţa mea!; 23,00 Teatru ,TV: „Gîlcenva zeilo r" 'de Radu: Stârv»— ca.: •/ >.v

TVR Cluj-Napoca: 0 ,0 0 PariOr -. ramic: ştiri din teritoriu, Casa şi g răd ina ., 9,30 Rubrica îri lim ­ba m aghiară: Emisiune ag ra ră .. -.: tirguri de toamnă. 14,55 — 15,45 Actualitatea transilvană: ştiri din teritoriu. Reporter în anche-. tă. Incursiune în necunoscut.,

, Redacţia n u : îşi asumă respon­sabilitatea în 'legătură cu even­tuale modificări intervenite tn p rogram ul. anunţat. ;

R E T E T A Z i l t lCREMA DE CAFEA

De ce aveţi nevoie: 500 ml lapte, 6 ouă, 1 ceaşcă de ca­fea; 200 g zahăr, vanilie.

Mod de pregătire: Laptele se fierbe, cu 150 g zahăr .şi cu vanilia,- se lasă la răcit. Se bat ouăle întregi în tr-un vas, . se toarnă laptele, puţin cîte pu­ţin, bătind în continuare, se adaugă şi cafeaua. Separat, în­tr-o form ă tapetată cu zahăr ars, se toarnă compoziţia $i se introduce la cuptor, pe baie de abur, circa o jum ătate de oră! Cînd s-a răcit se răstoarnă ; pe o farfurie şi se serveşte, even­tual decorată cu frişcă bătută.

H■ Farmacii de serviciu: sim- bătă, 12 noiembrie: Farmacia nr. 1, P -ţa U nirii nr. 37, tele­fon 11-10-49,, orar 8—20, Far­m acia nr. ' 31 „BALSAMUM", Cart. M ărăşti Bl. R 3, telefon11-71-83, orar 8-13, Farmacia

nr. 32, Cart. M ănăştur, Compl. FLORA, telefon 16-18-88,' orar8-13; duminică, 13 noiembrie: Farm acia nr. ], P iaţa Unirii n r. 37, telefon 11-10-49, orar '8—20. ,

- Farmacii cu ' serviciu perma­nent: Farmacia „CORAFARM'Y str. Ion Meşter nr. 4, telefon17-51-05. ’

Garda de noapte: Farmacia nr. I, P -ţa Unirii , nr. 37,. tele­fon 11-10-49, orar 20—8.

k POLICLINICA . "INTERSERVi SAN”

Str Pascaly nr.S, cart Gnoorgrseni

... INTERNE • CARDIOLOGIE■ NEUROLOGIE. PSIHIATRIE

-ENDOCRINOLOGIE - REUMATOLOGIE

-ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE- -DERMATOLOGIE

. CHIRURGI - ORTOPEOIE . O.R.L.- OFTALMOLOGIE

- GINECOLOGIE. ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE

.ACUPUNCTURA f r -LABORATOR

(Btochimla-Bacterlologla . Imunologl® • Parazltologto

• Tesle SIDA)ZILNIC, Inclusiv OUMINICA,

orele 7*21 Medic da gardft: orele 2t-7

Rezervare coMulla|l»ia tei. 1 9 -3 9 -3 9 .

' ViNEfH, 11 NOIEMBRIE* PAG. 3 ADEVARUL DE ClUJ

N e l i n i ş t e l a P e r i t a g o n r@ O LIPSA DE CEL PUŢIN 40 DE MILIARDE! DE DOLARI ÎN

UUGETUL APĂRĂRII ® :(AFP)

O lip să de cel puţin . 40 miliarde ider dolari ln 'hugetu l A părării a provocat nelinişte la Pent3gon şi pune încă ,o dată sub semnul . în­doielii capacitatea, revendicată totuşi de Statele ' Unite, de a su­porta simultan două conflicte de im portanţă medie situate l a an­tipozi unul în raport cu celălalt. ____ , ‘ _ i

In luna iulie, General Accouting Office JGAO), organism al Con­gresului care supraveghează s i t u a ţ i a conturilor administraţiilor, a lansat un semnal de alarmă, estimînd că lipsesc *150 miliarde de dolari pentm a atinge acest obiectiv. Potrivit calculelor Pentago­nului, „gaura'1 bugetară nu a r fi decît de 40 de m il ia r d e . - Jum ătate din sumă ar trebui economisită din bugetul de „funcţionare , res­tul putînd fi im putat bugetului altor administraţii. Acest deficit se explică îndeosebi prin faptul că în , cadrul bugetului • p en tru , anul' fiscal 1995, oare a început la 1 octombrie, Congresul a votat o , spo­rire a soldelor cu 2,6 la sută in Ioc-de 1,6 la sută cît prevăzuse Administraţia. • ... .

La o Jună după avertismentul dat de GAO, in august, oficiali­tatea nr. 2 de la Pentagon, John Deutch, a transm is acest semnal de alarmă mai departe, cerînd fiecăruia din serviciile sale —..In­fanteria,. Forţele Navale, Corpul puşcaşilor marini şi Forţele Aeri­ene — să-şi 'revizuiască programele de înarm are viitoare, diminu- îndu^e. S-a cerut astfel Forţelor .Aeriene ale SUÂ să amîne_ pune-,

■rea la punct a viitorului avion de vinătoare F-22. Infanteriei i s-a indicat să găsească o alternativă la v iito ru l'său elicopter Comanche. Puşcaşii marini au fost nevoiţi ,să elimine din planurile l o r de vih tor avionul-elicopter V -22 „Csprey", iar .Forţelor Navale li- s-a ce­ru t să-şi în^-ctinească programul de punere la; punct-a noului- sub­m arin de atac. \ ■

In opinia lui Dan Goure, expert la: Centrul d e : Studii- Strategice , şi Informaţionale (CSlS), opţiunea dificilă cu care se confruntă Ad­m inistraţia oste aceea de a şti dacă vrea să investească în arm a-

.rilente capabile să m enţină superioritatea m ilitară americană sau în instruirea forţelor sale, pe care să fie capabilă să 16 trim ită îri orice moment în conflicte de importanţă redusă, Ca o ironie a soar- tei, bugetul A părării a fost unul dintre rarele bugete aprobate de Congres luna. trecută fără modificări considerabile în ' raport cu propunerile. Adm inistraţiei Clinton.,- ; . ■ . . .

NOUL MINISTRU RUS AL ECONOMIEI© EVGIIENI IAŞIN ESTE CONSIDERAT ADEPT AL UNEI

POLITICI MONETARE RIGUROASE ©Economistul' Evgheni Iaşin, un reform ator, apropiat preşedintelui

Baris Elţîn şi. adept al politicii monetare riguroase proragvată ,de „prinvuî m inistrul Viktor Cernomirdin, a, fost-num it m arţi m iniştrii . aî -economiei Numirea lui , Iaşin este interpretată ea o nouă dova­dă,, a voinţei conducerii ţârii de a impune pentru anul 1S95 un bu­get da austeritate financiară. Această cu a tît mai m ult .cu cît ea; intervine după recenta promovare în funcţia de prim-vice* prim-, m inistru a ultraliberalului A natoli' :Ciubais, - -însărcinat să coordo­neze politica economică şi, financiară de ansamblu a ţării.

Demisia, la sfîrşitul săptăm înii trecute, din funcţia de viceprim- m inistru a lui A lexandr Sohin, unul1 din pilonii guvernelor care s-au succedat din 1991, provocase temeri în legătură cu o restruc­turare a guvernului în favoarea conservatorilor. După prăbuşire! rublei,' la 'ju m ă ta te a lunii octombrie, - reform atorul moderat Sohin a-fost acuzat de comisia de anchetă că nu a ştiu t să coordcneze ac­ţiunile. m inisterelor economiei şi finanţelor. Ulterior, el1 a critira ţ num irea în funcţia de m inistru al finanţelor a lui Vladimir Pans- koy, fost m inistru de finanţe din perioada sovietică. ’

Iaşin, doctor. In ştiinţe economice, academician caic a ţinut p re­legeri economice „tinerilor liberali" din echipa fostului prem ier E- gor Gaidar, este cunoscut ca tin adept al pîrghîilor de control mo­netare şi' consideră reducerea inflaţiei drept o prioritate a politicii economice. Prioritatea .o constituie, de asemenea, promovarea in­vestiţiilor, a precizat m arţi noul m inistru al economiei. Potrivit lui, aviaţia, spaţiul şi noile tehnologii trebuie, să fie sectoare finanţate cu prioritate. . . - - - ' > : .

_ - -- / * ~■ •>-««• 0-'*.AHt3Q« * 6 WÎWiA'ON»'. S>MC*M NVC-tl» ‘ '

RusmVi Oetense Minister rpasna werceflcs'J PAVEl CRACHfcVRus ia s Presldeni

v ' BORIS YEtTSIN

„A rm a ta noastră rusă alunecă în tr-o lume a crim ei''i S î S î l C I S r t S S . S S K Î ' PliELtIAT DU COTnWANUL .

© SE CREDE CÂ ARTICOLUL DE FAŢA A COSTAT VIAŢA AUTORULUI SAU, DMlTIîi/• - ‘ : . : HOLODOV © ■.

, „ oamenii, spun _că -în Rusia există b- în-?.. Securităţii au început o anchetă, domnul, Graeiov treaga arm ata - de mafioţi, nu-şi, dau seama ..Cit. a pus capăt 'im pulsului ’ lor nobil printr-Un ar­de aproape sint.-ae adevar.-. Arm ata noastră rusa -gument decisiv:. „Boris Nicolaevici (Eltîn) mi-a

^ me a crim ei.organizate. O struc- . dat permisiunea". Un detaliu curios: ' practic, ™ ■ i - \ organizata, disciplinata, ^ cu toate diviziile,: brigăzile si majoritatea regimen-

/Aîi^n'ni le^a <; strictei Sosc.şte _aici dm _ Vest. . telor care au revenit în Rusia si-au schim bat 1- (A u to ru l, se refera la Grupul de Arm ata Vest, mediat comandanţii . ... Fără îndoială, este ceâ

Im n c if retragerea dm,- Germania în ,,f mai bună cale de. a-U acoperi urmele. .. Z-'a august) . . : ■ p Aleksandr Jilin, corespondentul.. publicaţiei

P rocuro ru l' general : şi procurorul militar, păs- ® .,Moşkovxkje JSiovosti", oare a-, da t exemple coii- " trează tăcerea'-în legătură cu corupţia existentă r’ crete 'cd* privire , iâ corupţie în G rupul de Arma-

în Grupul de A rm ată Vest/ Poate că şî ei sîrit £j tă Vest, a in tra t în ilegalitate. El scria despre implicaţi în sistem pînă-n gît. Dimensiunile ope- -- maŞmaţiuni de felul comerţului ilicit cu bliri-

. raţiunilor aici (Germania) p o t: fi ilustrate p rin |;date> ' MIG-uri şi m edicarnente: sintetice ■: fabri- ■ d isp a riţia" a două trenuri care se p re su p u n e că , ,Jc?te în Institute . medicale militare roşeşti"" ca a r fi transportat bunuri «îilitare, inclusiv echi- ?;,'m ecuvîntarea evidentă, 'a Ministerului Apărării, pam ent pentru aerodrom uri, din Germania şi toate acestea, Duma de S tat â respins pro--Rusia. De parcă nu, am „ trăi în Europa, • pi în , punerea de a exam ina acest -„Watergate* ,ru se sâBermude.

_ De curînd, generalul Karakozov, şeful direc­ţiei comerciale', a M inisterului - Apărării, şi ge­neralul Semin; însărcinat cii livrarea de com­bustibil, au fost acuzaţi de abuz In funcţie. Ge­neralul Seliverstov, prim-comandant adjunct al

Un alt caz pentru a ilustra felul în care mafia pătrunde în structurile centrale de la Moscova: şefu l' Departam entului In stitu ţiilo r terestre de

la Banca Centrală, colonelul Koliaşkin, în timp ce era în Germania, a abuzat de poziţia sa, fu- rînd o maşină a arm atei;, a lost p rin s’faisificînd documente şi împotriva lui au fost 'formulate

diviziei a 16-a, aeropurtate, a fost arestat pentru , trei capete de acuzare în conformitate cu Codul luare de .mită. De ; altfel, acesta din' urmă este . Penal'. In decembrie 1992, un num ăr de 14 auto--considerat ca fiind im plicat in cazul unui cadou turisme Volvo au fost transportate cu un avioncare a _atras jn u ltă atenţie. In 19^2 conducerea' m ilitar de la Grupul de Arm ată Vest la biroul

: G ropulur de A rm ată Vest a cumpărat, prin n işte, acestuia din Moscova. Colonelul nu a fost ni*w 'e^ AAnri’J " Beriin. m Mercedes care a cos- ciodată arestat din motivul deosebit de original

j x m ărc trim is la Moscova. Puţin că HI.V. Koliaşkin- este 'u n = soldat internaţioha-timp d u p ă ; aceea, :m aşina a fost văzută la Mos- list, dispune, de referin ţe pozitive si a p lă tit con-cova. şi in ea se afla -ministrul apărării, Pavel travaloarea pierderilor materiale” Mă mir căGraeiov. Cînd procurorul' general- si Ministerul nu i s-a decernat o m edalie1 - '

.Rusia: nostalgie imperială sau

„(POLSKA ZBROJXA“ NR. 100/1991) ;Afirmaţia analiştilor occidentali 1 că reintegra­

rea economică3 şi apărarea din cadrul CSI pot fi interpretate exclusiv ca intentii imperiale ale Federaţiei Ruse l-a determ inat pe E. Primakov, directorul Serviciului rus de informaţii, să pre­zinte poziţia serviciilor secrete ruseşti' în .aceas­tă problemă. . •

Potrivit Serviciului rus de informaţii, Occi­dentul nu doreşte o Rusie care pare să joace in acest sistem- rolul dominant. Partea rusă con­sideră, totodată, aceste concluzii ca fiind ero­nate, susţinlnd câ necesitatea . integrării tinere­lor state, foste republici, este dictată de necesi­tatea de a face faţă problemelor econom ice; sau de apărare şi conflictelor etnice.

Autorii utiul raport al serviciului- m enţionat ;ccnsideră câ cele mal. periculoase sînt conflicte­le etnice, care au o tendinţă de extindere. Ga

: exemplu se dă Afganistanul, unde unele gru­pări aspiră la separarea părţii de nord a ţării (locuite mai ales de tadjici şi uzbeci), la crearea unul stat. separat din care să facă parte şl Tad- jikistanul. .Temeri serioase , provoacă, de aseme­nea, - interesul extrem iştilor, islamici ^pentru Gau-

, caz, şi Ţadjikistan. ‘ , . •f . TREI SCENAUIl’ - ■

A utorii'p resupun că sln t posibile trei scenarii Vie evoluţie a situaţiei,’ Prim ul — reintegrarea economică şi pe planul apărării. Ahla ulterior ?r apărea condiţii de integrare politică, ale că­rei rezultate ar fi confederaţia, Al doilea scena»

? riu prognozează că în Rusia şi in alte state se vor face resim ţite forţele naţionaliste, care se bucură de sprijin din exterior. Serviciul rus de informaţii susţine că - va' interveni o întărire ' a forţelor islam ite, iar tendinţele- separatiste vor conduce Ia dezintegrarea m ultor state, ceea ce va pune direct în pericol securitatea mondială.. Potrivit scenariului al treilea,--unul d intre sta­tele CSI' — d a r nu Rusia —' va prelua rolul de integrator. Se va produce apropierea d in tre u-

. nele republici i şi va dem ara integrarea în cadru grupului. Exem plu acestor ţări va fi urm at de altele din . spaţiu l ex-sovietic. S-ar putea ca a- ccst grup să f ie , subordonat unei zone de inflti-

.. enţă din afară. . ■ .

TEMERILE RUSIEI

r . Un document al Departamentului de Stat, pu­blicat de „Washington Post* a r susţine că SUA sînt de acord cu extinderea sferei de influenţă a Rusiei pînă lâ graniţele răsăritene ale Polo­niei, dacă această ţa ră va respecta drep tu l in­ternaţional şi dacă aceasta nu va fi o piedică pentru interesele Statelor Unite. Documentul vor-

:beste de obiectivele , comune ale SUA şi Rusiei — m enţinerea echilibrului In lume, precum „parte- neriatul strategio" d intre Washington şl Mosco­va. El s-ar pronunţa împotriva dezintegrării Ru­siei (de pildă separarea Gecenlei), precum şl îm­potriva „dispersării controlului asupra forţelor nucleare ruseşti". , ,

D ezm inţirea-D epartam entului de S ta t nu a li­niştit fostele republici baltice. . Potrivit > liderului opoziţiei lituaniene, Vytautas Landsbergis, Infor­m aţiile publicate de „The Washington Post“ slnt un prim sem nal de avertism ent pen tru statele baltice, mal ales pentru L.ltuanla, să nu încheie ciţ Rusia un acord privind tranzitul m ilitar,

GERMANIA CERE STATELOR EST-EUROrENE:

Să aiM răfiflarcM inistrul g erm an . de ex terne,; Klaus . Kinkel, a cărui ţară deţlhe'

in prezent preşedinţia UE, a afirm at că este de importanţă crucia­lă ca reuniunea liderilor UE de la Essen, de la 9—10 decembrie, să aprobe un document strategic pentru dezvoltarea relaţiilor cu aces­te ţări. K inkel a ară ta t că acest document va aborda-problem ei» pieţei unice europene, reţelelor de-transpo rt, luptei împotriva cri­m inalităţii, investiţiilor, culturii şi instuirii. Dar m inistrul a re-, fuzat să ofere vreun indiciu cu privfe-e la data unei Eventuale a- derări a ţărilo r din Est la Uniunea Europeană.

UE a fost prudentă cu privire la fixarea unui calendar, deoa­rece â ară ta t că foştii sateliţi al Moscovei trebuie să-şi adapteze economiile şi alte aspecte ale societăţilor lor înainte de a intra Sn UE. NATO, îngrijorată că Rusia s-ar putea simţi Izolată şi nemul- mită, a refuzat de asemenea să stabilească un program pentru ad­miterea de noi membri, dar a afirm at că se va extinde spre Est Ia un moment dat. Kinkel şi-a reafirm ât opoziţia faţă de o propu­nere a unui m embru al Uniunii Creştin-Democrate a cancelarului Iîelm uth Kokh referitoare la „un nucleu dur“ de cinci state ale UE care să exercite presiuni în direcţia Integrării europene în cazul

- în care celelalte ţă ri nu doreso să acţioneze mai rapid.K arl Lamers, consilier apropiat al Iui Kohl şl purtător de cuvint

pentru problem e externe al UCD, a afirm at într-un discurs la Pa­ris că „nucleul dur" nu trebuie lim itat la Germania, Franţa şi la cele trei state B enelux D ar aceste ţări sînt singurele care pot şl doresc In prezent să participe la toate aspectele-cheie ale Uniunii Europene stabilite In T ratatu l de la M aastricht — o monedă unică şi o politică externă comună — şl, prin urmare, sînt prin definiţie cele care stablleso ritm ul. Propunerea UGD, făcută In septembrie In -tim pul campaniei pentru alegerile generale din Germania, n stlr-

- n it revolta unor ţă ri ca Italia, Spania şl Marea Britanie, care a» fi fost exclusa din nucleul construcţiei europene,

ADtVARUL OE CLUJ VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAC. ţ

Scriitorul Vasile RE6REANU la 60 de ani!

Iv i t dintr-un meleag de excep­ţională fecunditate spirituală, din părţile grănicereşti ale Năsău- dului, Vasile Rebreanu a tras mai departe brazdă adîncă ( şi fertilă a unui Coşbuc şi Eiviu Ptbreanu. Făcînd parte din stră­lucita. generaţie care a dat vîr- furi - precum Nichita Stănescu, Grigore Hagiu, D. R. Popescu, Fănuş Neagu, Marin Sorescu, Ion Băieşu, Nicolae Breban, Cezar Baltag — spre a cita doar cîteva nume — el şi-a cîştigat un loc aparte, bine definit, în proza ro­mânească. Pornit . sub semnul unui lirism teluric de.'o. aleasă substanţialitate, în rom anul; „Ca­sa11, purtîrid pece teaunu i .tran ­silvănean inedit şi peren, evo-‘,> Iuţia sa a cunoscut salturi spec-: taculoase pe verticală,'instituind un avangardism de marcă şi o- riginalitate, prin şocanta apariţie

a paginilor din „Călăul cel bun".P rin arta sa de intelectuali­

tate rafinată şi instinct ancestral, îmbinînd realism ul dur cu cel mai suav onirism, verist şi fan­tast, deopotrivă, Vasile Rebreanu rămîne un mag plin de candoare, înfăşurat într-o pelerină side­rală de pănură ţărănească. '

Prin „românismul său subli­m at11, el transcede cu dezinvol­tu ră donquijottescă orice fron­tiere, celebrînd în catedrala cosmică. Se salvează din uni­versul alienant citadin prin acel suav „Caz de iubire la Hollywo­od1*, descoperind mitologii ime­moriale şi reînviindu-le. Roman­cier şi nuvelist, dramaturg scîn- teietor prin simbolistică, ironie, prin umor, disiftvulînd tragicul sub multiple măşti, distins cu premii în ţară şi în străinătate, tradus în numeroase limbi, scri­itorul îşi continuă drumul.

De pe prispa celor 60 de ani, cu un aer uşor, melancolic, el contiună să stea „la masa lui de brad“. Are în faţă 600 de

~ pagini de manustris al unui ro­man inedit, asupra căruia, meş-' terul Rebreanu stăruie într-un efort voluptos, benedictin. Din această carte, sub titlul provizo­riu — „Legaţi-vă centurile de siguranţă11 — a publicat cîteva

. fragmente, care ne permit scur­te scrutări într-o lume fanam- bulesc-vizionară. Frescă a veacu--» lui nostru nebun, în ambiţia

.autorului ea trebuie să fie un vast caleidoscop, eseu şi satiră, meditaţie gravă pe tărîm ul apei tulburi, care e tim pul diurn al ultimelor generaţii... '

La 60 de ani ’ cît împlineşte acum, meditînd la cele bune şi cele rele, într-o vrem e a tran ­ziţiilor de tot felul, cînd cul-

• tu ră cerşeşte ' la ; p o rţile parve-■ niţilo’r vechr şi rtoi, Vasile Re-

breanu îşi respectă statutul de . scriitor. , •

ÎVllrcea; VAIDA-VOEVOD

EXPOZIŢIE DE PICTURA

NARCIS BUCURPrezenţă constantă şi prestigi­

oasă In cadrul Salonului naţional de artă al medicilor care se o r­ganizează anual la Cluj-Napoca, NARCIS BUCUR ne. oferă bucu­ria întîlnirii cu o selecţie sem-

, riificativă a creaţiei sale (38 u- leiuri şi 8 luc ră ri' de grafică), expuse în eleganta sală a gale­riei Bibliotecii Centrale U niver-" sitare. O expoziţie concepută omagial în amintirea distinsei .sale soţii dr. Maria _ Bucur, a cărei ipostază portretistică m ar­chează un tragic destin uman.

Prioritare sînt în cadrul an- -samblului expoziţional peisajele, pen ' în care Narcis Bucur îşi dezvăluie reala capacitate de e- ternizare a vibraţiei specifice diverselor climate. Şansa unor fertile pelerinaje I-a fixat într-un stim ulativ contact îndeosebi cu lumea miraculoasă a Veneţiei peste care se aştern evocator reflexele unei nostalgice şi inexo­rabile treceri.

Sensibile şi rafinate sînt de a- semenea reconstituirile ce imor­talizează realităţi franceze (Di­mineaţă pe Sena. Trufandale m a­tinale—Halele vechi din Paris, Place du Teatre I, II, Ilonfleur), belgiene (Peisaj-Bruges) sau

,turceşti (Oraş oriental — Istan- bul, transpus într-o suoerbă iri­zare de albastru şi alburi dia­fane), de un farmec aparte fiind imaginile care ridică în planul

'artisticulu i autentic alcătuiri peisagistice specifice. spaţiului românesc (înserare pe lac — Beliş, Ghiolul, Litoral — Vama Veche, Case vechi, Vine ploaia de la Cluj, Peisaj din Deltă ş.a.).

P ictor stăpînit de bucuria nu­anţelor, de armonizările înde­lung decantate, -atent elaborate şi stăpînite, Narcis Bucur pro-

, bează o sensibilitate coloristică de certă individualitate.

K Nevoită LAPTOIU

In memoriam acad. VIRGIL VĂTĂŞIANULuni, 14 noiembrie se împlineşte un an de la trecerea in nefiinţă

a acad. Virgil Vătăşianu. O zi ţ i o dată ce readuc în memorie, m ai puternic, OMUL, OPERA. Intr-un singur cuvint, VALOAREA. R e­cunoscută şi apreciată. In ţară şi peste hotare.■ Traversăm o perioadă a restituirilor. Iată de ce preferăm în lo­cul cuvintelor noastre, cuvîntul m agistrului. Şi o facem prin p u ­blicarea unui text inedit, „Arta românească în timpul domniei lu i Constantin Brâncoveanu**, fragment dintr-o conferinţă ţinută la cursurile de vară de la Sinaia, 1964. Text cu am abilitate pus la dispoziţia cititorilor .Adevărului de Cluj“. în exclusivitate, de doam­na profesoară Lucia Vătăşianu, gest pentru, care îi aducem încă odată mulţumirile noastre.

- - Demostene ŞOFRON

Tn această „nebun de frumoasă" Joamnă clu­jeană, scriitorul Vasile Rebreanu împlineşte 60 de arii.

Mu!fumindu-i pe a- ceastă cale pentru vas­ta sa operă, parte a patrimoniului literar na­ţional, Biblioteca jude­ţeană „Octavian Goga" Cluj şi cititorii ei îi u- rează multă sănătate, viaţă lungă si putere de creaţie. „LA MULŢI ANI!"

Lecturi,

: A;■ÎHEISPREIECEA POHTE, U„Mare e m oartea / fără m ăsură /s în te m ai ei cu rîsul în gură-

RAINER MARIA RILKE

O carte de mult dorităRecent a apărut în Editura

Didactică şi Pedagogică lucrarea in titulată i,Dezbateri educative cu : elevii11, scrisă de doi psiho­logi ■ clujeni, Titus Şuteu ' şi A- driana lonescu. Cartea este deo­sebit de utilă în abordarea' u-

■ nor probleme- educative îrnpreu-- nă cu eleVii. de diferite vîrste,

fiind axată pe studiul de caz.Autorii lucrării • tratează ■■■ o

gamă variată de aspecte ale com- : portamen'uhii la vîrstă la care . încă personalitatea individului ■nu ş-a maturizat pe deplin, iar

■ spr-'lnul celor din*jur merită să fie luat tn -seamă. P arted . întîi a lucrării prezintă un num ăr de 3? rle astfel de dezbateri edu­cative, repartizate pe grupe de clnse ale Cilului primar şl ale c«lui gimnazial, căutînd să aţin- jjă un conţinut adaptat specifi- OMlui de vîrstă. Partea a doua înhumează'. un nurrăr de 25 de

rit* materiale educa'ive,■ d^ tina te dezbaterilor cazuistice ' cu “lovii de liceu şi ai şcolilor

profesionale, pe baza unui con- . ţinut adaptat preocupărilor ma­jore ale adolescenţilor,-

' Vlelo *?ărcaş— psiholog —

Cei care trec a treisprezecea punte intră în acea înţelepciune care devine dintr-odată statică, fără drum de întoarcere sau! de mergere înainte. Eminescu a ră-- mas pe această punte, pentru că el era predestinat să-şi încheie întreg - universul AlCl-ACOLO, dar nicidecum la MIJLOC. Scri- indu-şi autobiografia, căci . asta; este cartea ■ IOANEI EM. PE­TRESCU — „EMINESCU — , POET TRAGIC1* apărută la E- ditura' „JUNIMEA1*, din Iaşi ea, nu repetă, de fapt, după cum scrie îngrijitoarea ediţiei, Ioana •Bot, decît o veche ediţie: .Emi­nescu. Modele cosmologice şi vi­ziune poetică. Cartea este atît de dedusă din adîncul sferei au­tobiografice îneît nu există om

. să nu o poată pricepe. Pentru că Tîrcul ei adîrtc este Tîlcuirea lumii de oriunde şi oricînd, fa­cerea şi desfacerea. Orînduită în şase mari capitole, unde raţiu­nea este magie de ■ gheaţă şi foarte departe cOborîre în - arde­rea sufletului, cartea acestei mari poete nu.se poate desprinde' de fiecare Cuvint, ea. fiind, prin şine puterea de a reduce la cu- vînt înţelegerea universului, deci ceea ce dorea poetul. Cunoaşte­rea fiecărui fir de praf din nu­mărul ce nu s-a născut încă — iată esenţa acestei cărţi. •

I. Modele cosmologice, II. Uni­versul paradisiac, III. Conştiinţa istorică şi dram a înstrăinării spi­ritului în timp, IV. Universu­rile compensative, V. Oglinda de aur, VI. In m etru antic (capi­tole ale - drum ului spre întreg). Ioana Em. Petrescu s-a oprit în faţa numărului magie VII pentru a nu fi o Jumătate, ci numai un început! Este a Treisprezecea. Planetă, planeta celor fără de zodie, dar şl a Treisprezecea, Punte care comprimă tot D ru -1 mul. Toată cosmogonia lui Emi­nescu este o vastă construcţie a , unui pod fără de priciriă, cum ‘

ar spune Stănescu. Şi toate aceste lucruri fără de pricină cuprind universul unde naştere-viaţă- m oarte nu sînt decît Creaţia. Spuneam că această carte este o autobiografie şi acesta este cel mai cum plit revers al personali­tăţii: cînd îţi găseşti geamănul şi el este Totul, adică deplina înţelegere a tot ce a fost . şi a tot ce va fi în veacul ve'cilor.

Spuneam că această carte este o carte perfectă pentru că ori­ce poveste scoasă din ea, orice

UN TEXT INEDIT:„Arta românească în timpul

domniei lui Constantin Brâncoveanu"

. Arta românească din perioada lui Constantin Brâncoveanu pre­zintă o serie de particularităţi, între, altele şi . de ordin stilistic, îneît s-a creat expresia de „stil brâncovenesc11. Cum Brâncoveanu a domnit între anii 1688—1714, e vorba de o fază stilistică a ba­rocului, dar a unui baroc Specific Ţării Româneşti care absorbise • sporadice contaminări cu barocul italian şi cu cel încă incipient transilvănean, precum şi cu ba­rocul turcesc. în esenţă însă, a r­ta din perioada lui Brâncoveanu e rezultatul unei evoluţii locale,

■ constituind un fenomen indepen­dent, în care contaminările amin­tite formează doar un episod. De aici concluzia că stilul brâncove­nesc se datoreşte unef dezvoltări interne, cu rădăcini ce pot fi ur­m ărite pînă c ă t r e mijlocul seco­lului al XVII-lea şi cu_ o succe­siune care dăinuie şi în cursul primei jum ătăţi a veacului al XVIII-lea, răspîndindu-se şi d in­colo , de ’ hotarele principatului. Caracteristicile acestui stil se in­tegrează de fapt atît de Organic în evoluţia artei feudale din Ţara Românească îneît stilul perioa­dei. brâncOveneşti a fost adeseori

■ considerat nu numai ca un punct

cuvînt este eludat, ea aduce Or­bire binefăcătoare aşa- cum Ve­derea lui Borges nu este decît o prea-limpede şi perfectă viziu­ne a Bibliotecii. scrise. Poveştile nespuse nu sînt decît mlaştina, indefinitul, de aceea ele nu în­cap în Bibliotecă şi de aceea ele' vor murmura mereu într-un per­fect mijloc: „Exilat, aici pe pă­m înt de jale / Viaţa-mi pare- ostrov, răsărind din valuri, / Un pribeag mă văd dominînd pustiul / Mijloc al mării („Odă în metru antic1* — variantă). A- cest mijloc este Cartea- infinită, dar care cuprinde elementele primordiale: apa Şi nisipul. Lu­mina este ultima treaptă de pe

' a l Treişprezecelea pod!Cantemir SERGIIIE

culm inant al" artei noastre - feu ­dale tîrzii, dar şi Ca un repre­zentant tipic i'al artei Ţării' R o ­mâneşti Îndeobşte/S tilul brânco­venesc e deci un fenomen care depăşeşte orirontul cronologic restrîns a r domniei lui Constantin Brâncoveanu. Marele număr 'de construcţii din timpul : acestui domnitor "se datoreşte. perioadei do linişte; şi prosperitate, fireşte o prosperitate-relativă, o acum u­lare de bogăţii în mîinile fam i­liilor predominante, Brâncoveni- lor şi Cantacuzinilor. Activitatea vie de pe numeroasele şantiere a generat o cristalizare deosebit de omogenă a limbajului artistic, a morfologiei arhitectonice, a; celei decorative, plastice şi picturale, pe scurt, o unitate stilistică. A rta din perioada lui Brâncoveanu nu se caracterizează şi prin străda­nia de a rupe cu conotaţiile moş­tenite şi de a le înlocui c u con­cepţii şi forme aderente actuali­tăţii, Stilul brâncovenesc consti­tuie prin urm are, un pas sem ­nificativ într-o direcţie nouă şi de aceea va evolua consecvent în cursul veacului al XVIII-lea, modifieîndu-se treptat, făcînd trecerea spre arta modernă, spre clasicism. In acelaşi timp, el a cunoscut şi o însemnată expan­siune spre Moldova şi Transilva­nia de sud,; unde se mai păs-- trează şi unele ctitorii ale lui Brâncoveanu, la Făgăraş, ca şi la Sîmbătă. . . . .

acad. Virgil VĂTĂŞIANU

SCRISOARE DESCHISĂ adresată domnului DUMITRU POPA,

DIRECTORUL TELEVIZIUNII ROMÂNE, BUCUREŞTI

(Urmare din pag. 1)Dumneavoastră permiteţi ca pe banii statului

român şi - ai contribuabililor români să fie rea­lizate emisiuni In limba maghiară care propa­gă cu perseverenţă, defăim area României şi

. a. _poporului. român, incită .la discriminare pe criterii etnice, la separatism teritorial şi la în­vrăjbirea Intre cetăţenii ţării noastre.

Emisiunile în limba maghiară nu au un ca­racter cultural, nu contribuie sub nici o formă lâ ideea apropierii şi concilierii între populaţia m ajoritară românească şl m inoritatea etnică ma­ghiară. . ;

■ Mai mult, prin emisiunile în limba maghiară liderii UDMR se laudă cu acţiunile pe care au re u ş it . să le organizeze împotriva României ca sta t naţional unitar, Împotriva instituţiilor fun­dam entale ale statului român, creînd şi întreţi- nînd astfel o adevărată psihoză de Învrăjbire in- teretnică,. de permanent conflict pentru a obţine noi privilegii. ,

Redacţiile^ emisiunilor în lim ba maghiară,' atît de la Studioul din Bucureşti cit, mai ales, de la cel din Cluj-Napoca, nu prezintă corect rea­lităţile româneşti şi adevăratele preocupări ale cetătenilor români aparţinînd etniei maghiare, ci sînt axate In principal, pe falsificarea adevă­rului, şl m al'a les a celui istoric, acordind prio­rita te tentei politicianiste, reuşind „performan­ţa" de a transmite pe post cele mal slabe emi­siuni din punct de vedere artistic. Salariaţii a- cestor redacţii au fost selecţionaţi după viru­

lenţa limbajului şi comportamentului faţă - de români, fiind promovaţi adepţii extremismului, şovinismului şi separatismului de toate felurile!

O bună parte din emisiuni se transm it fără ti- trare în limba română, în felul acesta cetăţenii României fiind împiedicaţi să poată cunoaşte şi

■ înţelege preocupările şi problemele etniei m a­ghiare.

De asemenea, neavind nici un temei legal, rea­lizatorii emisiunilor în limba maghiară îşi per-,

. m it să atribui*» alte denumiri localităţilor exis­tente îri România. Acest procedeu este folosit şi pe genericul em isiunilor'în limba maghiară. ’

_ La finalul emisiunilor în limba m aghiară-se reuşeşte incitarea, neliniştirea- şi umilirea tele­spectatorilor din România.

Telespectatorii români apreciază - emisiunile realizate de studioul naţional în limba germană'

. şi, ale altor minorităţi naţionale, care permit cu­noaşterea culturii acestora şi a interferenţelor pozitive în 'spaţiu l spiritual românesc.

Vă solicit, domnule director, ca tu baza pre­vederilor Constituţiei României şi a legislaţiei

' In Vigoare, să interveniţi cu ferm itate pentru ca cele semnalate' să nu mai fie permise în emisiu­nile tn limba maghiară.

Dacă dumneavoastră, împreună cu colaborato­rii apropiaţi, nu reuşiţi şă asiguraţi aplicare? şi respectarea prevederilor Constltuti'1! şi a legilor statului român, vă asigurăm <1-’ sprijinul parla­mentarilor, membrilor şi simpatizanţilor PUNR.

Vă rog. domnule director, ca atît prezenta scri­soare. cit şl răspunsul dumneavoastră să fie me- diatizate la ore de. maximă audienţă pe postul naţional de televiziune şi Sn cadrul- emisiunilor TV In.lim ba maghiară.Cluj-Napoca,10 noiembrie 1994

VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 5AUfcVARUl Ut C lU J

m m

uTOCK 4 • OOŞUflGr SIS. BUDcu sediul în Zalău, P-ţa Suliu Maniu nr.9

Uşor de transportat, randament niare la încălzire, pepoluante,

tiu nccc3ită gură de aerisire (horn). Preţ ds vînzare 3 5 D .0 0 0 lei. Garanţie 6 luni.

Service asigurat. Comenzi şi relaţii la , tel. 0G0 - 632080, LUNÎ-VHVIERt \ între orale 8 .30 - 1 6. [3907471 !

! r'B A M C P © $ T S*A » ' r; v Sucursala jud. Cluj,

‘«înde Ia licitaţie publică în data ds ; i. .■■■ ,v-,v ; . , , , v 'hi

J ;-..15 n ov.19S 4 orele .Î2 .WV??** ^apartam entu l de 4 c a m e r e jş i dependinţe de pe Btr.Primăverii nr.SB, ap,25, e ta j 4 şi autoturism OLTGIT an fabricaţie '1933, nr. circulaţie C/-02- DDT, ale debitorului Retegan Gheorghe,. Licitaţia va fi organizată pe stn Primăverii. ;

nr.26, ap.2 5 Cluj-Napoca,-orele 1 1 -

^garsoniera de pe strada Mshcdinţinr.42-44, ap, 72 , a debitoarei fflmăşan Gabriela.•>'. Licitaţia s s va organiza pe str. Mefedirii»

nr.42^44, ap,72 Cluj-Napoca. , . • -liţ data de Î S nou.*1334 oreie 11 »& autoturism PEUGEOT 3 0 3 GL Profilt cu nr.circulapie €j422-7WG, capacitate cilindrică t2 9 4 } al debitorului Şarametr Doina, - -;>■-. '

Licitatia se va organiza pe strada Liniştii nr.13, cartier Someşeni, Cluj-Napoca.

" •;:h ^ {762387J - : ' k;V :

SC TUNĂTORI A "î^ETALUL'' s. R L."■ Cluj-Napoca

'cu sediul în Cluj-Napoca str. Maxim Gorki nr.167. tel, 1 8 7 7 7 7 . int. 1 1 5 , 2 4 5 . '

fax; 18B 437 , execută şi comercializează la■ preturi deosebit de avantajoase:

!S rame şi capace de cana! carosabil şi necerosabil -.r, ■; :-

9 toate tipurile de piese Gîhault din fontăB dwerse piese turnate din fontă, aluminiu,

bronz a io te l991 • Im colectează de la agenţi economici de s ta t

sau privaţi deşeuri de fontă lâ pret de 4 0 lei/kg. * > ,

(762354} . ; ,-vr . '

s .c v^ tS U N j £3 i frVriM»? s*a* CluHyapoca Str. Gh.Doja nr.22*26. doreşte sâ cumpere40 BUC. CASE DE M A R C A T ,

prin licitaţie dischisă.Caietul cu sarcini se poate consulta

V la sediul societăţii.( Relaţii la tel 1 1 8 9 5 4 , int. 118.

între orale 13-15,(7623611

s . c . b im ex im S.A. Ciuj-Napoca.str. Aurel Vlaicu .184, tel. 147916,

conform Legii 6 6 /1 9 9 3 * anunţă concurs dei selecţie pentru ocupatea postului de

MANAGER el societăţii. ’• ■Ofertele vor fi depuse pînă Ia data de •

1 5 decembrie 1 9 9 4 .(2 9 9 0 6 3 8 ) . '

MQDEX *ii® ' '' '

ICel mai m are Ml distribuitor- eh-gras din t a r ă de

Vă oferă:l^ baloţi de 10 kg sortaţi (pantaloni,

îmbrăcăminte copii, treninguri etc.) ' Îm pungi cu haine neeortalie, colectare

originală: 5*15 kg y \v. fealoţâ nesortafci: 300*400 kg

Jnformaţii la sediul firmei:; Cluj-Napoca. str .Memorandumului nr.l

LUNI • VINERI • în tre orele 8 - 1 6 0 Telefon: 0 6 4 / 1 9 4 0 3 0 ,11B 4S 0

Orar d e p o z i t VLÂHA:lutiî' sîmbătă, orele 3~iîŞ

S.C. ELMET Ş A’ flsj-Hopeta, i»t. fflbridi « . 118

angajează de urgenţă 2 ECONOMIŞTI fi*toîH Io teleftfn; 14.10^7/136 (29|>73

Sc "METALO, CHIMICE" sa jj; '■:; Cluj-Napoca;

,iS~duî Eroilor an 2 1 -2 3

064-11.84.18; 11,25.63;' . . .. 11.26,72

Vinde la cele mai m ici preturi prin , m agazinele sale;'

,.© case de bani cu cifra şî chei, de ;■ producţie spaniola prin magazinul 84 "GENERAL" - cartier Zorilorţi ^ * ?.

® mobilier de tax pentru - “ pretenţioşi şi firme prin magazinul 2 â(5fl MobHă -n Aeroport; ’

® maşini electrice de cusut marta "NICOLETA” sub preţul producătorului prin magazinul 84 'VEMMV' -cartier Zorilor.La m aşinile de cusut sc acceptă | i plata m irate.

(762381)

iH ii .I

LOAREA ŞOARELUL ,jmport şi producţie internă (Oradea!/ *

. • en-gros .şl en*detait ^ ;r M ag. GECOM str. I.M.KIein r ir .lf^ i- ,

program9«17,' (290744J:v:„v ,•»* T - ''■î'.'M***.

suptumanal JB. cconomicşi fimidiir cca mai prestigioasa publîcaţic de profil oferă: |

| Un OPEL Corsa ® 0 propnef ate dc vacanjă în |Spania ® Un calculator portabil Bull 9 0 tx tu r - l isie de 10 zile în Grecia • Un televizor color Zass | | 9 Un vidcocasetofon 9 Două radiocăsetoloane

Şi multe alte cadouri surprizâ! .

m m m m m m m sCQ“V IT R IN A > P u b l i c i t a t e v

s t r . G h . l î n r i ţ i u n r . 2 4 ; te l : 1 9 0 3 8 2 , 19 0 3 8 3

Ş.C, UNIREA S.A.P-ţ& 1 Mai «r . î - 2 Ciuj-Napoca

. i IV'

^ I bobinator clg, 4-7,. % 2 cconomişti ^

Informaţii suplimentare se pal obţine• ta sediul societăţii sau ta telefon

13^62,88, interior 221, serviciul PJ.S,:: . r •*' -,T (290739)

REGfA AUtOiyOMÂ A DOMENIULUI PUBUC

• Cluj-lSIapoca, str. ÂvTam . Iancu nr.28.

tel. 40-(0]64-19 3 2 1 0 ;

rfe)0 (i(O j64-194449 EIMTITATE ACHIZITOAnE (lAIlfESTiTOBÎ

£ Regia Autonomă a Domeniului Public i

I AIV3UMŢ OE LICITAŢIE (fără preselecţiej

OBIECTIVUL tic irariE l: Wod de Circulaţie Pasa] Denivelat str. A.Vlaicu « Cehoslovaciei - str.ia lom iţeiENTITATEA ACHIZITOARE: f?.A.b.P. ctuj-Ngpoca SURSE DE RiUAMŢARE: Alocaşi bugetare ^e seama transferului de la bugetul de stat. ORGANIZATORUL LICITAŢIEI:R.A.O.ft Cluj-Napoca. str. Avram Iancu nr,2 2 - 28:, tel. 1 9 3 2 1 0 , 1 9 4 0 5 5 int. 906 , telefax .194440 v. :;1’- r '

Termenul limită de depunere a documentelor de p rese lec ţis / ofertei: 1 2 .1 2 .1 9 9 4 ora 9 sediul RADP - str. A.ViaiCp 22-28 , . Deschiderea licitaţiei publice: 1 2 .1 2 .1 9 9 4 orele 11 Ia sediul RADR : ' ■ : Documentele licitaţiei: preţul - 2 0 0 ,0 0 0 lei, moneda - lei; sediul RADP ^

^Vizitarea amplasamentului;:. .Incepînd ‘ ■ cu 1 4 .1 1 .1 9 9 4 pînă în I 2 .1 2 ; i 9 3 4 r Condiţii de participare: limba română: > .

(2 9 0 7 5 0 ) - ; : _

s .c , "LIBERTATEA" sa.u< w « | o t • t .

- cu sediul în Oui-^lăpocâr str. Gărzii nr.21ans»/Mî« C O N SILIER JURIDIC

(JU R IST ) prin transfer sau R.F.M.\ Concursul va avea loc îrt data de "Z, '\ 1 4 NOV. 1 9 9 4 la ora 1tr v; ;

» r Relaţii ta telefon 132048. int. 122. ;

' ” m m M

w ' i u y m m ţ .VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 6

A ftlU H lŢ

S.C. UNIREA S.A.' P-ţa 1 Mai nr.1- 2

organizează licitaţie în zilele de 24 NOV. şi 30 NOV. 1994 orele 10. la Serv. Mecano *

Energetic Investiţii. •> ;t . 4 •

- VÎlIZâre maşitii unelte,.aparate de . măsură şi control, mese birouri, planşete de

desen, dulapuri de vestiar

închiriere spaţiu pentru birouri 320 mp.Informaţii: tel. *136288, int. 122 ^

. : ’ (2907421^ I IUM.I' Oinil-............ iiiHUWHWWOWHWeMMMCmQOWHUMWWWMWMOOMMWtB»

f s.c. ’TURiSM TRANSILVANIA" o.bcu sediul în Cluj-Napoca.

T: P-ţa Unirii nr. 10, organizează în data de 1G .1 1 .1 9 S 4 , ora 10.

la sediul societătii. licitaţia pentru

vînzarea de mijloace fixe aprobate pentru casare.

V .

Listele pot fi consultate la serviciul tehnic at societătii. tel.1166 37. (290749) “

NEOSET. * ‘ - \ * ' ' este un concept de mobilier!

modular de înalt nivel esteticşi calitativ, care vă permite

să adaptaţi spaţiul pe care îlaveţi la dispoziţie stilului dvs;

de viaţă. . /'V, V

NEOSETvă oferă, mobilier pentru ţ\

birou sufragerie dormitor :

tamera de copii ; spaţii conterbiale X s t r . ART-ELOR :nr. 6; j • tel./fax : 144 218

Fantastic, îo fî? participanţii ia concursul Capri Sun sunt câştigatori i preMiile putând fi rid icatede i t f iM gazinu! F IE S IA , str. N. Titulescu 18 începând :de-liihi 1 4 nbv .Cu c a p r i ş iM ^

întodeauna câştigăîor l

c o t w o c ^ ? ^... - 7 f ■ ■. ,J .........A sociaţia Patroni/or ş i Afieser/a£/7ordin judeţul Cluj. convoacă conferinţa anuală,

care va avea loc în data de 15 ndv.1994, orele 12. la clubul C.F.R. din Cluj-Napoca,

str. Dobrogeanu Gherea nr. 17.... . ( 2 9 0 7 4 1 )

Str. CTmpului 110----- -------------- — — — — Teh 123801 "wConfecţionează:- h u so interioara şi exterioara

* “ p e n t ru o r ic e tip d e Bufcbţurism;- p r e l a t a p e n t r u 'a u to c a m io a n e şi .rerrto rci

(din m a te r ia l d e im p o rt)• OFERIM SEBVICH DE C A U fflfrS I PR0MPT1TUD)NE »

<&■

S i c . CASIROM s.a TURDAStr. 22 Decembrie 1989, nr.35 .

organizează în data de 8.12.1994, ora 10. la Sediul Societăţii, coricurs de selecţie pentru

. ‘ ocuparea,postului de:

MANAGERîn conformitate cu Legea nr. 66/1993 şi _

Normele metodologice nr. 1/1994 ale FPS.

Documentaţia de prezentare a societăţii poate; fi consultată ia sediul unităţii în zilele lucrătoare

între orele 7-13, la secretariatul societăţii.

Candidaţiivor. depune oferteleln plic încHii pînă la data de 5.12.1994, orele 13.

• Reiat» suplimentare lâ tel. 064/318250 sau ’ s i • 064/312706.

(762375)..

I lJATUC CI.UJ.iiace. cunoscut publicului călător mo-_ dificările de transport,.în ; comân,. cauzate de lucrările ce se execută Ir» intersecţia’pod Som eş ~ str. iTraian — , str. K. M a rx .i- stri. Dacia peritriiv pozarea toriductei d e '; apă <?j 140G, u\ perioada: 11.11. 1994, orelc'18,00 pînă în'14.11. 1991, ora '4,45, după cum urmează: -

1. Circulaţia troleibuzelor p e 'lin iile nr. 1 se sistează.Deplasarea câlătorilot’. pe r e la ţ ie .p ţa l ’ Mni — cart. Mă-, năştur r - se va asigiira cu > autobuze pe un traseu mo- ‘ dificat între pţa Abator, ş i p ţ a M . . Viteazul (pe str. Dij­mei — str. laşilor). V <

2. Troicii,mele de pe lin ia-3 şi 4 vor circula pe trasee :«.curtate pînă în pţa M.\. Viteazul, ia r troleibuzele liniei nr. 9 prin pţa M; VitSâzul l'p îriâ 'pe Bd. 21 Decembrie J989 (cap linie nr. ; 7, .tîilpă'biserica' Şf. Petru). , ”

Per.lru călătorii jiniiloi- de trbielbozo nr 3, 4 şi O cu interes de deplasare:Jn pţa Gării se asigura autpbu-

Z r S Z T i t r f S v £ t " ^ . V - Ş‘ J3. Autobuzele de pe liniile 26, 17, aii 35, 36 j şi 41 vor

circula pe traseele.deviate astfel; _A. Liniile 26, 27,- 31 şl 35 pe str. Horea In ambele

sensuri de circulaţie- cu staţii de oprire in actualele :Maţii de transport.In comunidln pţa Gării ş l fstr. Horea.

B. Liniile 36 şl 41 din pţa M. Viteazul vor circula la ducere pe »tr. Q. Vodă — Bd. 21 Decembrie 1989 — str.Paris, iar. la Intoarcererdin pţa- ^bntor pe str. Dijmei .Şi str. laşilor. ■ -

Abonamentele de.pe liniile- sistate sau scurtate sînt valabile pe liniile deviate şi pe liniile de transbordare.

II. Jn urma terminării lucrărilor de pe s tr I.P, Voi- nrşti, Începînd cu r ia ta ,d e lO .l l 1994. orele 8 00 staţia do aşteptare călători pent'rul Iniile .31.' 35, 36, 37 şi 38 revine tn vechiul amplasament, ' . . .

^"UNIVERSITATEA DE ' JVÎEDICINÂ Şt FARMACIE1'

ItJ O U: M A ÎIE O A W U ,Cluj-Napoca,

'Organizează concurs pentru ocupare^ următoarelor posturi vacante:

. INGINER - specialitatea instalaţii

Diriginte de şantier pe perioadă determinata^ TEHNICIAN • specialitatea instalaţii la

serviciul Tehnic pe perioadă determinată.

-i> CONDUCĂTOR AUTO pe autodubă TV pe perioadă nedeterminată.^ INGINER ENERGETICIAN III, la serviciul Tehnic, pe perioadă nedeterminată.

MERCEOLOG la serviciulAprovizionare pe perioadă determinată, să cunoască dactilografiere, sex feminin.

Informaţii şi înscrieri la Biroul Personal al ; Institutului din stn Emil Isac nr,13,

între orele 8 • 12 pînă la data de 18.11,1994.

(762388)

LLU j lL U iu m J X D ir x

REGIA AUTONOMĂ DE THRMOFICARECluj-Napoca, _

str. 21 Decembrie 1989 nr.79

Vinde la licitaţie publică în zilele de 21, 2 3 şi 2 5 HIOV. 1384 orele 9,următoarele mijloace de transport:

□ MUIŢICAR • 1 buc.□ AUTOUTILITARĂ IJ-1 buc. jLicitaţia va aveai loc la sediul regiei.

Relaţii suplimentare la serv. Tehnic, telefon 1 1 1 3 7 4 int.'119.

(290746)m m -im illl 111 rnTtTTIîT

jTERMOPLAST s . r . i .

i l IO S iw ' Cluj-Napoca.• str Vinătorilor 17-19

OFERĂ pe bază de comandă:

ferestre şi uşi din profiîe de material plastic, cu geam termppan ş i diferite variante dedeschidere.

Relaţii suplimentare ia tel. /fax 194476. între orele 20-22

Plerdor

■ # P ierdut în 9-XI-1994 port- = i moneu cu bani şl obiect din aur, — . găsitorului recompensă.- Sunaţi S S la tel 12-40-86 după ora 16. : . . S (301898) ’ - ■;S S ’■<; 9 P ierdut certificate v d 0' ^S m atricu lare! 'a ■ sbcietăţiţ; casa ' de >

• s s • Schimb valutar A CCI Cluj * SRLS cu n r . : înregistrare J12-1980-1991.{EE S e .declară nul. (301849) .

• .Ţoca ,F. Adriana - pierdut .carnet' de, sttidont, 11 deciar nul._ (301818) ...

• 'P ie rd u t carte identitate Oltcit nr. A/0419911. O derlar nulă; "(301880) ' ■

• ‘ P ierdut, autorizaţie do vin- 2a re ' pe numele Vitan Uaniona. O declar nulă. (301897)

* • L ipotean ' IuHa Corina pier-' dut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (301238) ‘

O : P ierdut carnet de student pe numele Hodrea Monica. II declar-nul. (278754)

• Pierdut carte identitate . nr 3838 A. 0062384 din 10.XI.1092, pe numele de Ilaşegany Traian. O declar, nulă.. (278765) ’

• Pierdut carnet de student pe numele Sima loan: îl declar nul. (301860) .

• -C A P Unirea pierdut e.erti- ' ficat de înm atriculare . cu . nr,21-CJ-4026. ti declar n u l.: (301809) •.

• Pierdut carnet s tuden t. pe numele Crişan Mariana. îl r*e' clar nul. (301673) ' ‘

VINERI, n NOIEMBRIE, PAG. 7 ADcVARUL D6 L l Uj-

Cluj-napoca, ser. M.Gorki ni\4 tei: 064/138569; fak: 064 /194380

OFERĂ:0 GAMĂ VARIATĂ DE PRODUSE

PRIN MAGAZINELE DE PREZENTARE DIN: Str. MAXIM GOHKI nr.4 fi JBtr. FABRICII nr.12 O MATERIALE DE CONSTRUCŢII□ P R O D . M E T A L O -C H IM IC E□ P R O D T E H IU IC O -S A N IT A R E

Pentru PRIMA DATĂ în România !

Transport săptămânal (în zile fixe) <le mărfuri în cantităţi mici pe ruta CLUJ • BUDAPESTA • CLUJ.Asigurăm: depozitare, manipulare, întocmire documente, asistenţă în vanii anunţare rapida destinatari. ^Pentru Dvsr exportul şi importul devin mult mai ieftine ‘

Informaţii la tel. 064-Î93291,193247.

AGEfVIŢIE IMOBILIARAVîniâri ■ ■ ■ y f H Ş . t o f c w

CumparirfBsl.142SS7

S d sR fa i

"WSTW AGENŢIE IMOBILIARĂVÂNZĂ Rl-Cl/M PÂRĂ H MNCHIRIERI

' SCHIME-CO.VTRACTE-ÎNTĂBULĂRI ACTE REGIM URGENTĂ

11 22 04

• Cum păr -garsonieră 'con­fo rt I sau apartam ent cu 1-2 'am ere. Tel 17-71-02. (307021)

• Vînd autocamion Ifa 5 tone. Tel 17-72-80 orele 18-22. [307037)

• Vînd teren pentru cons­trucţie, inţravilan 2800 mp, <az, acces şoseaua Naţională

zona benzinăriei AWÂ co­m una Gilău la 5000 lei/mp. ^ c l .15-51-63; 16-44-80 între »rele 10-21. (301889)

Vînd teren '7000 m p 'la poa­l e Feleacuhii pe drum ul Na- f*ial Cluj Turda cu deschidere P m la şosea eu reţea proprio rCtrică, putere nelimitată, pre- S*enajat. Tel 19-53-92. (301891)

Vînd autoturism Dacia 1310 X de nouă ani. Tel 17-19-21. 1882) ■ '

? • Vind Seat Ibiza 17D a rd - p tn t pentru piese şi,ta lon . TH r j7-80 (301885) ' ■P Cumpăr autocar Ikariis sau

mărci înmatriculat. Tel 19- Ip2. (301090) ,1^ Vind Audi 100 CC din 85 [O cmc înm atriculat, 5000 1)M, l Patn nr. -36 bî. P17 sc. 2 ap,I după ora ,16.-.(301895) ..P Vind • garnitură’- . chiuloasâ.

> jf Golf 1500 D >i curea distri- B u Boscii 108, 119, 122 ieftin.? 18-09-21 după ora 20,I I î)07) . . ■ .v

Cumpăr bai6 de apă pentruie tu risn l Dacia • 1100. ' Tel 16-

4. (301909) ‘Vînd rochie ele- m ireasă.•hhi-': Tel 19-96-67. ( 3 0 1 8 7 4 ) / :''

• Vînd m otor Austin Metro 986 cmc, uşi, roţij anvelope noi, tobă, etc. Tel 13-20-63, str. Mine­rilor nr. 66. (301912)

• Cumpăr aluminiu. Tel 11- 01-05, (301872) ; - ;

-• Vînd m obilă, antică masivă, recondiţionată. Tel 13-85-34.

■ (301875)' . * -® Cum păr garsonieră şi vînd

caroserie F iat Ritmo. Tel 14-9-1- 81. (278755) : ;>r '

Vind ?asa 4 camere,, curte în ! cartier Gruia s tr / 11 Octom­brie n r 6. Tel 12-39-65.- (278758)

• Vînd teren construcţii 720 mp zona A. Mureşanu. vstr;’ S teja­rului nr. 6. Inf la tel 14-76-02 între orele 10-20. (278763) •

O Vind autodubă Bedford 1,5 tone, motor de schimb, înm atri­culată, stare ' ireproşabilă, pret 4000 DM. Tel 059 — 14-20-19, du­pă ora 18. (278759) ' ■ - _

• Vind Dacia 1300, 1971. Str. Ceahlău nr. 15, sîmbătă-dumini- că. (278760)

O Vînd dubă UMT Saviem, 7,5 tone şi_ maşini de tricotat cio­rapi 12" bucăţi. Tel 25-16-36, fa­milia Stancalău, Huedin.

(278761) '• Vînd combină - frigorifică

nouă, avantajos. Inf tel ,15-99- 24. (->78704) '■

• Societate comercială - vinde următoarele mijloace fixe: freză, Fus 250, > ghilotină FG 3,, presă hidraulică PHG12.5. Tel .13-47-10. (301904) ‘

• Cunoscătoare, a, limbii ma­ghiare îngrijesc copil 2-6 ara. Tel 11-21-51, (301726) •■ #. Ţin evidentă contabilă pe calculator. Tel 16-75-26. '

(301780)• A tlassib ' efectuează trans­

porturi de persoane în '"Germa­nia-şi .retur, rilnlc cu plecare din Cluj. Inf „şi înscrieri la k Magazi­nul Marilia - în P -ţa VT. Viteazu

,nr. 30. ; Tel 19-42rl0. (301829)• Evidenţă contabilă la firme

particulare. ; Tel 12-41-34' scara. (306616)

• Profesori d e ' specialitate, nic- dităm cursuri de franceză şi engleză : pentru începători şt avansaţi. Tel 18-99-33, zilnic du­pă ora 20. (306698)

• Angajez agent de teren, se­cretară agent contracte. Tel '11- 22-04. (306705)

• . Caut însoţitor pentru.-uo drum în Germania destinaţia fi­nală F ra n k fu r t: Am- Main, pen-- t tu ‘ dâth de. 16.XI.1991. C In f .te l . 10-59-91.- (278740)

[290697] ; '* edilul dc:A P E R T A■ s e rv ix S .I& XMure ' . rcclarnă încondiţii Tuli colorpentru (oaie firmelecare sc

V KESPECTA !

Doritorii sunt rugaţi] să ne contacteze la telefonul 11.22.05

>" •...un. i i, , _

f ' S o c ie ta tea C om ercia lă . .

FINANCIARĂ PE ACŢIUNI,j. oferă posibilitatea, persoanelor ;fi2ice-săinveste3scă'-pă--bazSde CONTRACT ÎN AFACERI S1GUFIE

:Se oferă 1 2 % dobîndâpe.tună la investiţiile în Iei. .■ -• » « iv - , ,;

V - investiţia m i n i m ă ..,:■ ■ ' 5 milioane leiRelaţii lâ te l1 4 B 2 9 0 ZILNIC

orele 10-18(290572. 2990573)

® Angajăm ospătari fete şi muncitor necalificat, bărbat, m a­xim 25 ani. Tel 18-08-31. (306960)

® Magazinul Silvana vinde, sobă ; petrol nouă, Str. Şiretului nr. --33, sau • telefon 11-44-90. - '

0 _ Firmă autorizată,, execută lucrări de~ întreţinere şi mici re­paraţii la înălţime, fără schele.' Tel 13-75-56. (307035)

• Angajăm vînzătoâre. Vin­dem garaj metalic. Tel 12-81-91'. (307039) . . - .. .

, • Direcţia Judeţeană de. sport Cluj str. Eroilor nr. 40, te l 11- 85-66, închiriază prin licitaţie în 15.XI.1904 ora 10 teren,. 10 mp str. Argeş nr. 7, pentru am pla­sare gheretă. (301883)

s M editez' italiană pentru în­cepători la pret avantajos. Tel 13-85-34. (301876)- O Ofer împrumut. 'Tel 15-56- 40. (278753)

• Transport trei -persoane în Germania în 13-15 noiembrie. Inf după ora 16 la te l 19-07-01. (301853) . ■ i

• Cătat serviciu la firm ă par­ticulară sau de stat, calificat ca primitor-distribuitor, , şofer cil permis categoria B. Tel-; 14-42-17 său 13-77-57. (289301) ;

• Caut pentru închiriat spaţiu comercial, preferabil în . G rigo-. reseu. Inf la tel 18-58-88. între orele 18-20 sau pe str. Fierului

. nr. 8 zilnic între 9-17. (301837)9 Caut garsonieră de închi­

riat. Tel 10-06-07. (30Ggil)' (301871) \

• Pereche tînără de intelec­tuali căutăm apartam ent semi­mobilat cu telefon de închiriat. Tel 18-48-95. (306943) -

© Dau în chirie apartam ent pe valută. Tel 17-51-15. '(307008)

.. • -Dau în chirie o cameră cu in trare separată, acces dependin­ţe si telefon, pentru o femeie. R e l'seara la tel 12-84-14. (307010)

, • Caut ■ de închiriat aparta- ,.. m ent 3 camere nemobilat, cu te­

lefon, pe term en lung. Tel 12- 46-40. (307Q13) "

3 S tudent la medicină* nefu­mător, serios, închiriez aparta­m ent cu 2 camere cu telefon. Tel 14-37-00. (307040)

• Dau în chirie garsonieră mobilată Grigorescu cu plata an­ticipat pe 10 luni. Inf după ora 18, str. Borhanci n r . ' 4 ap. 6. (301903)

• F am ilie , tînără de.,mtelectu-. aii căutăm de închiriat aparta­m ent 2 camere. - Oferim în jur de 80.000 lei. Tel .13-27-50 zilnic

.între 8-15. (301894) . ; ' -'1'• S tudent medicină caut gaz­

dă central; Tel 030 - 34-81-04 '"(301905) : ' ■ ^.,r " -

• Caut" chirie garsonieră mo- : i .bilătâ. Tel 17-82-46. (270767)

; • Student meditez’-' avanta­jos. matem atică 1 orice nivel. Tel 17-51-13. (301797)

: 0 Executăm deratizări. 17-11-88. (30.1672) ~

Tel

O Dau împrumut. 16-93. (306998) —

Tel 12-

'O 2 locuriţ în Germania în 11-12-XI : i Nuniberg-Sipgeiî.

Tel 18-76-01. (306996)___; • SC Kaiiibow SUI., str.

Pascaly- nr.J 7 angajează ur-gent vînzători. Inf la (el '11- 61-23. (306995) \: O Repar . f r ig id e re ş i con­

gelatoare la domiciliul clien- ţilor. Tel 16-12-81. (307Q07): • l?irm a ConsizojExtrubit

Srl vinde: cap tractor ţ i re- mOrcă de 20 tone; Daf 95-350 an fabricaţie -1989;, Inf la teL OSl — ;15-10-21;ttlS-40-58. 5

■'(278517) ! : ~ - ;.;• ■ închideri balcoane metal

şi sticlă. Tel 15-C7-2'J ; după ora 18. (278751) ■ ' * ' K.

• ; Caut dulgher - cu scule. pen tcu : lucrări mansar tă. Tel 13-58-26. (307023): • ; Solicit împrumut • la . ter­

men, garanţii serioase,; Tel 1,1- 89-69. (3018S8) ^ r .l 9 T*n evidenţă 'de personal

: pe calculator. Tel l-l- IS-7-1- îti- - tre Orele 17-19. (301911)1 ; • Tablă zincată 5900 lei]

mp. . Str. Nădăşel nr.- -18.-.-Tel~ 05Sr_— 83-09-38. (301906)_ J _ ' ■ • Montez şi remontez sobe

de teracotă .Tel 12-06-08 du­pă ora 18. (301913) ■

« Unitate, militară jează lochist-instalator'i 19-41-51. (278752)

nng:i-Tcl

0 D ores/ să încliirieiţ, casă sau- apartam ent cu J telefon. Tel 18-99-36 orele 9-1.6 sau 17-65-60 după ora 17.(301729)

9 ■ Student - grec caut apar­tam ent cu 2 camere sau gar­sonieră îh centru, Grigores­cu sau Zorilor pentru închi­riat; cu telefon, frigider şi mobilat, orele 15-20 la tel 18- 71-91. (301805) -A :

9 Caut garsonieră < sau apartam ent cu 2 camere, ne­mobilat, la parter, în cartier Zorilor pentru închiriat. Tel 12-33-02. (278560) - ■

0 Dau în chirie locuinţă. Tel 15-32-45. (306892)______ ^

© Caut chirie locuinţă. Tel 15-32-45. (306895) -j

* Caut' de închiriat ? casa sau apartam ent m obilat sau ncmebilat- cu . telefon (hecu- plat). Aştept telefoanele în­tre orele 8-16 la numerele 15-31-75 sau 15-49-83. Vă m ul­ţumesc! (306936) '■ • Doi studenţi greş* : cău­tăm apartam en t, c u ; 3-4 came­re cu telefon zona Pata; Zo­rilor, Grigorescu. Tel 12-87- 46 -între orele 17-20. (306975)

• ,Familie tin e ri., căsătoriţi medjei căutăm- .«le. îuchh'iat apartam ent cu 2 camere. Tel 18-25-03. (306983) 1

ei Scl'.lmb apartam ent două camere cu; telefon Grigorescu cu .sim ilar Gheorgheni. Tel 14ţ48-73.n (301878)

■Jnchtrk'Z .cameră1 unei, stu­dente sau funcţionare/ avînd ac­ces la dependinţe. Tei 16-10-07. (301737) ;. ■ Hi --.r \

:■> '« • - Dau în .chirie cameră pentru,' două fete. Tei 16-86-42 str. Pa-,

i-îng nr. 2, M ănăştur. (301810): ,0 Student caut urgent să în-

, si ţh iriez gnrsonierăi Tel 10-33-59.• - (301707) - ;..... • Doi. studenţi.,g,n;6i căutăm'«-•apartament - cvs tr-eî: camere, te­

lefon în zona Grădini Mănăştur. Tel 16-92-50. (301709)' :1

,4 .:. • închiriez . ap arta it^m . Tel . 18-60-96. (270729) . ' ' '

0 Caut chirie spaţiu, Tel 10- ' 57-15. "(278210) '

• . Galit chlriwf: locviinţă Tel .! V ilr?.2-tH. (270223V. - i 1 ,

„ • Pau.-.în chirie locuinţă: şi . • ,• Cumpărăm,.’’ 'vindem,'v‘ev i- ’ ' spă'ţlu, 19-.03-84..luăm obiecie. (3b artă, Str. Nnpb- (306038) . . . . ! .ca : 15,’ orar 10^10. (306708) i-îv e * ' (^ ftt ile închiriat. aparta--

",. 0 SocietateI ccimercială, catUă ' ii ifiopt cu 3 sau 2 camere .sau ;’<ir- - pentru încliiriere p e - ■■ te rm en^ ' sonieru, 3mobltaU.ţ^elcfoji. re l 10-

.• lung: 1)! spatiţt coniercial’1' oen- s-:;lJ-23.-îpţre! otelei-lo-^i.j(306/8J) .trai,, (inclusiv sylispl-jdemiscl) mi- . • Caut ■d,<î închiriat locuinţa

. nim um 150 mp°;' -2) spaţiu- pen tru i^V. ŞPaţ.U' 'cofnercinl. Tel '19-03-vl- se d iu l: firmei. Tdl 16-73-2â-'.orelc:!:H3Q6039)f ,,17-20 1(3067*42) ^ v i") ; ' : ‘V ?,*-:S tţ« let\t,c .u iţ g a rS o tv .^

• " M o n te z ,-.sob« ter.ltfoiă,':-Td, ((«nter^.şopaPAtĂA'ici , 15-01-87 -18-50-74 ;'(306927)o -. 'ou 'le 16-19. (301«Spl) . .

0 : Transport persoane; la , , , • Stuclenţă scriqasţV^'.iu' poii-luni;'>114,7ţ,li.': : ttyj-îiiifjîin& î,' [(tparUiriicirt^cu 2

• Sicliimb apartam ent '2- came­re, dau diferenţă pe 3 camere exclus parter,' ?ultimul. etaj,: Tel 17-64-03. (301852)'.

9 • Schimb garsonieră confort 2 proprietate cu garsonieră con­

f o r t 1. Cel 11-30-02. (301863)• ‘ 0 ■ Schimb apartam ent 2 Came-;: ţe Gheorgheni cu apartam en t. 3 Camere, jM Srăsti,, T e l; 14-76-20. - '(3oi8o4) ■'..: ; " .; ” , . .

- v • • Şchinib %ăŞartamenf 3 came­re în ' coinuna Rîşca cu garsonie­ră Cluj sau autoturism. Tel 19-'

' 43-41 după orele 1B.; (301868) .• Schimbjs2 .apartam ente pro­

prietate :personală.Cu casă cu 3-4-' camere. Bel după’ ora 17, la tel _

16-25-56. .(306900). ;‘ 0 Schirnb apartam ent proprie-

:-tate 2 camere- decomandate în- * călzire cu gaz, pe str. Pavlov cu

^ 3 camere,cîn <.zohă- bună, Tel 19-.88-25. (306974) / '

i.;i: • . Schimb ?carsonieră confori- ;. t cu. j telefon.’iCer-i apartament*-3 iîcam ere confort >1 rcir ‘telefon;:5 S’i- ;îpo rt i.difererită.î'T®^ 17-39-25.1:

(307025) .7. ni

Pierderi

1 • SC Maestro • Rcstimpcx Srl, CUij ,pierdut.-‘acţe -erigl- nâlc (lentiu inmatrlcuW re au- to Renault FIO :cu iir.. saşiu C2i7f»2i„seriă; rir: V’Pl,VF,1010l 01346215. f.fe "declar riuie? v r (278706) ... \

.-I, ;

17-52-89. (30706(5) ■canierp mobilht. Tel 14-53-011.''•

' as î t ^ ' i t .s,i’• Gopiboczr Jo^sat Avar?':;;pier.>*i

jtiut. ciarn^l dq student; : .tl îdcclar^fiuiJv' (306957)v

•'-ToM W an 'ilurfeP pierdut‘*Va - rt’e t de sttklc'rt’t . ’H -decla^'ntil: (306959) ' 1

, :T 0 Blăjai) .Daniela pierdţit1. far- •.net de. student. II i^jcclai1' ntil, • ■T(301rtJ7> - i i V V . - '

. ' • Wadjti ;Sarg4!f A lexI’jpiVJut t anv jt de': student. "11 d ^ l ă r . nul (30183«). , ' • - '* ' *; ; \

• Pierdu', lcgitiţnaţie, de .,şcv- yi- iu po numele Roşea’ IoirUi. .O dcflar nulă, (301670) ' ' '

ADPV&ffllI n c m u■■■ • .

VSNE81, 11 NOIEMBRIE, PAG. 8

XjftKjA Si/'* w-:-

w&T

C u m păr O A R S O f J lE î i ,

A PA RTA M EEW T ş i TEREW PEfUTRU COHlSTRUqil. Telefon 1 4 2 9 0 7 . ^8937)

' ® > e vînrare 7 casă fam i­liară co grădină în Grigores­cu , slr. Rartolt \ Bela nr. 28. Inf la tel 13-86-81. (30Î8P2)

• Cumpăr urgent talonMcreedes 20?, in f între orele8-17, de luni' plnă vineri la lei C-B7-02. (331711)

_ Vînd Opel Kadeii G51. Tel 16-86-32. (301730) ..-. .......

• Vînd jacuri electronice noi cu garanţie. Condiţii avan ta­joasa. T ri M-32-13. (3013»*

-• Vînd lambriuri brad. Tel18-22-50. (SCK1Q17<

• i Cum păr certificate "■de proprâtale. Tfcl 17-88-86, ■■■(391229) . — • -.,.■■

Cumpăr forihti s i : tnărci. Teii. 17-23-69. <:;017»r,)

-»:Vîod mese şi-scaune» pen­tru barcofetări’e. Tel 10-11-51. (331812», • t.-<

•*■ V ind' apartam ent :4; came­re; mobilă: « teracotă. Tel 17- 87-77. 12Î8679) flv. .:î>

Vlnd; ieftin •congelator, cască coafor, cauciucuri 185B11, aparat d i : sudură, televizor, burghie beton, ‘rolopercutor.

Tei 13-98-27;. <(306982}O Vînd. mierobus IJnrcas

cu raoţsr cutie viteză Oacia, u rgen t f e l M-39-69 zilnic. / (30î337) ;

• Vind' aoartatriont. Tel .11- 84-93. (301GS0F • . - W

• Cumpăr a'prtrîrirnem 2 -3 c a - ' mere în zonă • centrală ; Tel IV- •45-20. (301688) '

• Vînd apartam ent , 'A camere zona Pata:-Tel 15-37-07. r (3017-40)

• Da vînzare casă particulară CU 2 "camere, .pivniţă, > ; grădină,;, garaj, bucătărie, baie, plus o căm ară cu deschidere, pe stradă îoîosit. ca, magazie, în , Cîmpîa STurzllftc, dr. loan. flatiu nr.. 32. SPel 059 — 15-12-53 d u p â 'o ra 18. (301753) r

• Cumpăr apartam en t' 1-2 ca­mere. Tei 11-84-93. (331795).. -

• Vind" apartam ent 1 cariere Con Tort I. 'Pret ncgociabil. -T el 13-58-79, (301839)

• Cum păr apartam ent trei ca­mere confort I ct. 1-3 în .zona. M ănăştur, Zorilor, Plooilor. trei 17-04-80. (301833) , .

• Vind apartam ent ,'î..camere tn Grigorescu; • Tel 18-50-70. (301BÎ31) . :: '

• Vînd. garsonieră str. Uăsări- tului nr. 110, et. 4: ap, 40. Preţ inf G ‘milioane Ici. (301B70)

® Vind BMW 316 din 1907 sta­re foarte buna; calculator — 386' S X t mlnlcombină Sony, videore- corder Tensai şi Philips . în tre 17-20. Tel 16-10-98. '(301787) >

. • Vlnd VW Golf diesel, în­matriculat an . fabricaţie ,1990. a’el 18-23-42. după ora 18. j - (301003)

• Vînd aspirator, congelator import şi pian vienez. Tel 10-15- 85, (301856)

• Vînd ţambal do concert marca Sehunda Josef Budapesta |B75. Tel 13-81-10 stare perfectă, 3(01(557)

• Vlnd combină frigorifică şuederi maslnS de spălat ru fe , automatica cugiiy maşină de «pfl.

I3t cu ştuh'ăUr,- 'aspirator' 'rusesc, mochetă, covoare Tel 11-44-25.

o Vînd convenabil maşină de spălat automatică^ n uă cu nscă- tor italiană, inf tel 13-42-0:5.

O Vind landou cu coş trans* form abil, sport. .Hei tel 18-73-04; după ora 17. (301684) ,

® V'înd acţiuni lirsus. Tel 18-62-28. (301779) . ■

® Vînd fin 25 tone. Tel 11-86-26. (301615)

• Vînd dorm itor Recent, Tel18-69-21 după ora 17. (30184 !) _

• Vînd -avantajos schiuri Fi- scher şi clăpari mărimea 41,5. Tel 13-98-36 (3013T.!> '

@ Vind bulbi gladiole şi lalele. Tel 062 — 46-42-44. (301855)- • Vind 187 bîi-ne psn tn : cons­trucţie, lungime 4m. T e l 19-43- 41 după orele 13. (301667)

© Vind urgent, avantajos, > garsonieră apartament. Tel 11- 22-04; 19-57-15. (278112)

. ; • Vind apartam ent lux, dease-bit pentru pretenţioşi, P-ţa Ci­pariu. Tel m — 11-29,13; Oi —63-56-772.(278383) ■

• Vind apartam ent 2 camere confort 2, M ănăştuf." Tel 12-38-" £5 după ora 18. (278723) _

.... • Vînd apartam ent 2 camereconfort 2 în Blănăştur, p re ţ inf 9 milioane, . ncyociabil. Tel 17-

■78-65. (278728)! • • Vînd casă m are . şi grădifUi

pe str. Artelor 42, Inf ia t t i 10- v 63-71. (278734)?/. Vînd dasă maro sau sdiimo- cu apartam ent 2 camere plus <U-

:■ îerenţă. Tel 15-09-67. (2787-11)• Vînd apartam ent sau inclii-

riez 2- camere plus jjaraj^Te.1 18- 81-85. sau '11-33-52 orele 10-22.- • Vind Dacia 1310 an fabriaa- tie 1S87 după ora 19 tel. 12-11- tio: (278611)

• 'Vînd Audi 80 faljri-caţic 1980 în stare de funcţionare, , preţ 2400 îîM negociabil. S ir.; Gvidiu nr. 12.. (2t8673) ; f-

• Vînd Lada 1200 d in , ,1979, p ret 2,5 milioane. Calea Floreşti

' €0jbl. A2 ap. 50. (278721).• Vînd BMW 316 dirt ' r : 197S

pentru -piese de ‘schimb. Tel U5-40-18, după ora 17. (278737). .. ..

• Vînd Renault 23, an 86, toa- , ie, extrasele, înm atriculat, C500 . DM şi BMW . 316, 8.5 vama şi

omologarea plătite, 9000 DM, ne­gociabil. Tel 15-32-43/(278738)

• V'înd Renault T rafic SCO an 1B86; cumpăr^ talon Ford T ran­zit D I30. an,:i9?3. Tel_ 12-09-80 orele 20-22 zilnic. (278739).

• Vind Ford S ierra înm atri­culat, stare foarte bună. Tel 13r.;11-89.' . <218745) - - > J -V ' - : / ;

- - » • Vlnd / instalaţiei parabolică. nouă cu motor îa c re ţ avanta- ■

jos. Inf la-.tel 18-55-50'. (278G08) /• V'înd congelator , cu ?. serta­

re german., preţ fix , 400.000 lei,şi' maşină de cusut’ electrică ja ­poneză pret fix. 200.000 lei. Tel12-31-20., (278721)- . . . • .■ • , Vînd două congelatoare, cu

. 7. şi 5 sertare. Tel 18-15-55... • Cumpăr cintar eleclronic

Detecto şi tejghele^ Tel 17-09-22.• Vind dulap cu vitrină, bi­

rou, patfotoliu. Tel 16-58-45.( j Vînd hairm lungă de piele,

neagră, nr, 50-52 şi videoplaycr Filnai,: arabele stare foarte bu­nă, preţuri rezonabile. Telefon,

.14-19-64, orele 17-21, ,(278669) ;

• Vindem plapumă de. 'înă' Tel 12-13-37. (278730)

• Vînd piei vulpe, căciulă plus guler. Tel 15-58-85. (278749) ■

• Vînd 25 ,ari loc de casă in Huedin. în spatele depozitului PECO. Inf Oradea, te l ,059 — 14- 34-12, familia .Copaciu. (307003) ,

• • Cumpăr apartam ent. .Tel 11-84-93 (306751)1 • Cumpăr garsonieră- confort

- 1 sau apartam ent cu 1 cameră T el 17-42-50. (306794) .

• ; • Cumpăr garsonieră. Tel 19-03-84. (306840)

• Vlnd apartam ent 4 camere. Tel 15-84-39 M ărăţtl. (306916)

♦, Vînd apartam ent 3. camere in cartier Gheorgheni. Tel 15-75-

. 04, (306954)• Vind 5000 mp teren zona

Gheorgheni. Tel 18-08-31. ■ (30(1061)

• Vînd sau schimb apartam ent3 camere cu apartam ent 2 'cam e-\ re; variante. Tel 1G-25-30.(306969) ...

® Vînd autoturism Nissan die­sel, an fabricaţi^ 1985, 115.000 km rulaţi, stare perfectă. Tel16-12-44 (.706515) •

• V'ind piese Citroen GS P a - las. Te! 16-48-50 (306958)

© Vînd F -rd Taunus 1,6 an 78, 2000 DM. Str. Ovidiu nr. 13. (306977). ; ■

© Vînd VW. Derby ..dezriiem-, brat ie ftin .-T el 17-76-88.(306999) ■ _"- •. ■ ,

o Vînd maşină de tricotat V e ­ri tas. 360 cîrlige. Tei 11-99-69." (306912) ■'■.: . ; i. , , , ,

® Vînd ' avantajos dormitor, hol Anca cameră tineret în sta­re foarte bună, covor nou, gale­rii. Tel -16.-44-G0. (306874) ;

9 Vîn:< -chiuvetă •„ inox riouă -C0.00O lei şi Istoria . î.ite ra tu rlt.

"Roinâne de G. Călinescu, 70.009 lei. Tel .15-43-46. (306980).- / - '

e Vînd biciclete folosite (4 bu- t «iţi) Tel 19-54-44. (306994) .

a Cum păr sau închiriez casă3-4 camere parter sau parter şi, etaj acces auto telefon, pentru birouri şi ■ depozit, eventual cu spaţiu am enajat sau neam enajat

! auto s&rvice. Tel 13-60-78; 19-31-52 lu n t-.vineri orele 9-17. - (307014) . . . . .

• Vînd apartam ent 2 camere. , Str. Mehedinţi nr. 17, Bl. 02, ap, U. (307017)

• Vind urgent apartam ent: 4 - camere. P re t 15 milioane lei ne­gociabil. Tel 12-82-41. (307019); • Cum păr 'garsonieră;. In f la

tel 14-14-35 între orele 15-17, (307022) iJ iir-

9 Vînd casă , cti grădină la 5 km de- Cluj (Sopor), în f Co/anu Vamă nr. 91;,.Băgăcean. Ionel; (307033.) " -/

• Vînd garaj din beton tran?- , portabil 10x3.30 m. Tel 11-36-29,17-42-76. (307034) ” 1 .

• Cum păr apartam ent 2 ca­mere confort I. Teî 17-72-80. (307038) ' ' J : -. i.> • Vînd ieftin blană vulpe po- . iară lungă nouă. Tel 12-46-60. (307012).....!,:# Vinci apartam ent 3 camere, garaj, mobilier ş i ' - Renault 12. Inf la; tel, 12-42-21:. (3018,‘JÎ)

' • Vlnd sau schimb casă cu grădinii în Feîeae nr, 177 la So» sea. (306979) .

• Cu adîncă durere anun- ţăm încetarea din - viaţă în ziua de 9 noiembrie 1931 a dragului nastru . tală şi socru PKTKAN IOAN în vîrstă de 60 de ani pensionar CFH, în ­morm întarea Va avea lofc sîm bătă, 12 noiembrie ora 12 la Capela M ănăştur.' Antonela, Paris şi Levi.- (278736) -

• Profund îndureraţi de moartea iubitului nostru fra ­te, cum nat şi unchi PETRAN IOAN, transmitem compasiu­nea noastră copiilor lui An- tonela şi Paris. Familia Chiu- toan loan. (278735)

9 Sincere cojidoleaiiţe co­piilor Anloanela şi Paris la

pierdere» tatălu i iubit, PETEAN IOAN.

■ ■-'':■ ■■ Fam. Petruş.• Ne despărţim cu durere

şi lacrimi de scumpul nostru iată, socru şi bunic, ItOMAN PETlîU,- pe care nu-i vom uita niciodată. Te vom păs­tra în; sufletul nostru. Fiica Doina cu soţul -Teodor şi ne- p o ţii; Alin şi lîareş. (307020)

• Cu^ sufletele îndurerate ne despărţim de 'iubitul nos- . tru tată, socru şi bunic, .

IIOMAN PETRU. I ie-i ţărîna uşoară. Fiica Mămica cu fa- milîa. (307030) . .. 9 Cu nemărginilă d u rtre

îh su fle t ne despărţim de bu­nul şi iubitul nostru tată,

I/OMAN PETIiU., Dumnezeu să-l ierte şl să-l odihnească. Fiica Ileana cu familia.

• Au trecut 6 luni de la dureroasa despărţire de iubi­tul nostru so( tată şi bunic, VASILE CIIIOREANU. cnre ne-a părăsit pentru totdeau­na. Nu-1 vom uita niciodată. Comemorarea duminică, 13 noiembrie, ora 13, M ănăţlur. Sofia ţ i copiii cu familiile. (307016) . V ,

0 Sîntem alături de familia Vasilescu la pierderea mamei şi soliei dragi. PL ‘93 Cluj. (3Q7oi7) -. - '

® Durerea din sufletele ii 'a s re este la fel şi acum, după un an de cind ne-a pă­răsit pentru totdeauna , iubi­tul nostru soţ, tata, bunic şi străbunic, POP TOADEH, din Săiiştea Veehc, fost ■ pbştqş. Parastasul va avea loc in fla­ta de 13.XL, la domiciliu. Dnmne/eu să-l odihnească în pace. Soţia şi cele- 3 fiice cu familiile. (307018)

• Mulţumim t'sJuror ce lir care au fost alături -de noi în grelele momente pricinuite dş pierderea celei c a re ta fost

inginer CONSTANŢA VINTII.A,“ Iubita noastră so­lie şi mamă; Aurelian şi îîă-z- van Vhililă. (3018S2), Sîmbătă 12 noiembrie,

se împlinesc 10 ani de cîndscumpa noastră ETA

BO Eltllf a trecut în veşni­cie. Parastasul va avea Ioc lâ o ra 11 în Biserica din str. Bi­sericii Ortodove. Familia. (3015 IC)___ ' ■

• Cu adîncă durere in su­flet anunţ decesul dragei me­le soţii, CONDOR MARIA, de 69 ani.:: Hărnicia, bunăta­tea şi chipul tău nu-1 voi vita niciodată. Inm orm intarea va avea loc sîmbătă, 12 noiem­brie a.c., ora 12, in comuna ÎWănăstireni, jud. Cluj, Dum­nezeu să te odihnească :în pa­ce, droga mea soliei. Solul Si- mion. (308985) ’ -: » Cu ininsa zdrobită <le du­

rere anunţ încetarea fulgeră­toare d ia viaţă a > scumpei tnele mame, MĂRIA CONDOR, de 69 ani. Draga imea mămi­că, te-am adus la Cluj pen­tru a te putea salva, fiind foarte bolnavă, d a r destinul şi-a spus cuvîntul şi ai tre ­cut la viaţa veşnică. Ai fostO mamă "vrednică, fără obo- ■seată, cu rm are credinţă tn Dumnezeu. Nu te voi uita niciodată, iubita şj nepreţuita mea .majnă. Dumnezeu să te odihnească - în pace. Piiui Flcarea Viorica Ungur.(306986) .. • -Cu inima zdrobită de du­

rere, am aflat vestea tristă a m orţii fulgerătoare a scum­

pei mele . mame MAltlA ■ CONDOR. Ai fost o. mamă harnică, care ai alergat mult penlru fericirea mea şi a su­rorii mele. în urm ă cu. 2 luni ai fost la mine, la Bucureşti, parcă po rînd ai vrut să stai la amindouă fetele; Nu te voi •fila niciodată Dumuezeu să. te odihnească în pace. Fiica M ariana şi nepoţica Monica.(306987) , ' .

• Cu adincă durere în su- fle.t, îmi Iau rămas b u n .d e l a buna şi vrednica mea bu­nică, MARIA CONDOR care mi-a da t numai sfaturi bune în viaţa mea te-am iubii mult, draga mea bunică. Dum­nezeu să te ’ odihnească în pace. Nepotul Daniel Ungur(306988) ' ' ’

• Cu durere în suflet anun­ţăm încetarea fulgerătoare clin viaţă a scumpei noastre bunici şi străbunici, MARIA CONDOR. Draga noastră bu­nică, vei rămîne veşnic în su­fletele noastre. Te-am iubit mul(. Dumnezeu să te odih­nească iii pace. Nepotul Clau- diu cu. soţia Bctty şi străne- poata Patricia. (306989)

• Un ultim omagiu adus surorii mele, CONDOR

MARIA. Gînscă Gheorghe 'a Petri cu familia. (300990)

• Pios om agiu ' mătuşii noastre MARIA CONDOR. Familiile Galea şi Gînscă Gi- cu. (306991)____ '

• Un ultim omagiu cum na­tei ţ i mătuşii noastre,

CONDOR MARIA. Cumnata Floarea ţi nepotul Gînscă loan cu familia. (306992)

• Un ultim omafilu mBtu- «11 noastre CONDOR MARIA. Nepoata Dorina cu fiul Flo­r in e i ( m m )

9 Cu adincă durere în su- i flet anunţăm încetarea din viaţă tui SZEKELY BOtK), din Floreşti. fnmorniintarea va avea loc vineri 11 noiem­brie, ora 15, de la casa fami­lială. Familia încioliată. (307024)

•A n u n ţ cu durere înceta­rea din viaţă, după o sru rti boală, a scumpului şi dragu­lui meu soţ, IIOMAN PE't'RU, pe care nu-1 voi uita nicioda­tă, Inm oriiîîntarea , va avea loc în satul Coruş, în data de12 noiembrie iM J, ora 13. Soţia Nastasia (Pătăra). ~ (307028) ' ‘ , • • ‘

© Facultatea de IstorieJşi Filosofie a pierdut un vechi prieten şi colaî'oraior , priu dispariţia prem atură a prot. ANGELO PititRO, profesor la Universitatea de Stat din Milano, fost profesor: oaspete la facultatea noastră. " Istori­cii clujeni deplîng ■ ■, această pienlere "şi exprimă familiei sincere condoleanţe şi întrea- ga compasiune. (306981)

• Asociaţia^ locatarilor str. Padij nr. 5. regretă sinccr de­cesul vecinului şl prietenului IOAN PETEAN. -Sincere con­doleanţe familiei; îndurerate. (306997) ■;:'; . ;V.

9 . Un, ultim omagiu ' fdiiei noastre colege, LACZt OLGA şi - întreaga noastră compa­siune familiei îndurerate. Co­lectivul de salariaţi din ma- gazimil „Central". (307002).

• La împlinirea, -unui an de la trecerea în nefiinţă a acad. VIRGIL VATAŞIANU* se va oficia un partas duminică, 13 noiembrie, o ra 12. la Capela Facultăţii de Teologie Orto­doxă, p -ţa Avram lancu 18. Soţia Lucia. (306565) ;

’7 • AsociaţiaTde locatari "Gr. Alexandrescu 29 anunţă cu durere şî regret încetarea din viaţă a distinsului profesor BENA PETRU. Exprimăm

profunda compasiune şi sin­cere corid.leante îamiliei.

• Sîntem alături de dom­nul inspector general Victor Drăgoi, în marea, durere pri­cinuită de trecerea în eterni­tate a părintelui iubifc^ Ca­drele didactice de la Liceul Teoretic Brassai Samuel. (278732) :

• Sîntem alaiuri d e 1 colega noastră d-na consilier juridic Rodica Suciu în aceste; clips dureroase, la pierderea - ma­mei dragi. Transmitem con­doleanţe familiei. Personalul TESA de la SO „Feleacul“ SA Cluj-Napocn. (278748)

• Suntem alături de colega noastră Ana G organ-în dure­rea pierderii bunicii dragi. Clasa a X l-a B Liceul Mihai F,m inescu. (301901) ,

• ,Cu profundă durere Şi lacrimi în ochi n e ; luăm ră­mas bun dc la colega noastră' LAC2I OLGA. Sufletul tău blînd şi bun nu-1 vom uita niciodată. Colegele de lâ ra­ionul Ţesături BBC din Ma- gazimil Central. (278762) .. ■

• Astăzi se - împlinesc 6 luni de lacrimi şi dor de la dureroasa despărţire dc dra­gul nsstru soţ, ta tă şi bunic BACALU. ŞTEFAN. Slujba de comemorare va • avea loc, du­minică 13 noiembrie 1991. ora12 la Biserica din strada Ho­rea. El trăieşte în sufletele noastre. Fio ca dragosica noastră să-i vegheze liniştea. Familia, (278757) _ _ _ _ _ _ _

• Cu adîncă durere anun­ţăm împlinirea Ia dala dfe 11 noiembrie 1991 a 2 ani de cînd a trecut în nefiinţă dra­

gul nostru sot şi tată CEHUŢA ALEXANDRU. Co- memorarea va aven loc du­minică, 13 noiembrie oro 12 la Biserica Mănăştur. (278768)

• Gopiii Anghol şi Andreea, mama, sora ,cu familia, familia Damaclio din Constanţa, amia*. teso îm plinirea a 7 ani de la da t cesul dragului lo r «tbinglnc* BARON FLORIA» (Puiu). Odlh- nfi veşnicii, 1 -

VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 9 4DEVARUI OS C lUJ

7T s t * t- "' L' '^ .-J • . . --,■ <*■.<-lâ . tuM L t * . J T _ J ^ I. ' - «- . . . . . . , . . .^ f ^ ...... .. . â

i m m

DUMNEZEU BATE CU... i

(Urmare din pag. 1) >nu va „trage fermoarul" peste afacere împăcîndu-şc cu soarta. Puterea sa de reacţie impulsivă, do resort brunat comprimat la maximum, bănuim, ne va oferi, în tr-un viitor ce nu se va lăsa prea m ult aşteptat, spectacole fulm inante, caracteristice. Deo­camdată,? Dinu Patriciu râmîne liderul PL *93. Nu se poate să nu le o „coacă" el ereticilor. Sîngele „albastru" al strămoşilor săi, de oameni liberi a i spaţiilor întinse pînă dincojo de orice orizont, clocoteşte în ceaunul aşezat pe cărbunii încinşi ai ta r­tarului politic autohton ...,

Cît despre Petre Liţiu — „Intrusul" dezertat din PAC şi a- doptate de doica liberală — nu ne-ar surprinde dacă ar executa uri „tooping" strategic şi va ateriza pe gazonul ademenitor al vreunui aeroport de rezervă al altei formaţiuni politice. Asta aşa, ca balsam pe rana ce i-a răscolit adînc amorul propriu <•.

Râmîne de văzut ce şl cum. Fără asemenea scene, care fac deliciul electoratului, jocu! politic a r aduce a . . . înmormîntare!

Memento iluminist:

Acordarea bursei Son RAŢiUZilele trecu te ,... î n . prezenţa vicepreşedintelui Camerei Deputaţi­

lor, domnul Ion „Raţiu, a avut loc la Cluj-Napoca, festivitatea de acordare a Bursei Ion Raţiu Societăţii Studenţeşti „Petru Maior" din municipiul nostru, moment apreciat de cei prezenţi drepţ unul de referinţă în demersul actualilor membri ai Societăţii am intite de a reînnoda o frum oasă tradiţie şi a stimula emulaţia intelectu­ală elevată . '

Este yorba despre o tradiţie a cărei începuturi ■ se fixează in anul’ 1862 cînd, din Iniţiativa "u- nor tineri români aflaţi pentru

: studii la B udapesta,'avea să ia fiin ţă „Societatea, de lectură a ' junim ii române din Pesta", a- v în d -d rep t scop cultivarea spi­ritului naional prin promovarea lim bii- române şi a istoriei po- ■ porului român; anul 1668 aduce, noua denumire a Societăţii, a-

■ nume: „Societatea Petru Maior“, adoptarea numelui corifeului Şcoiii Ardelene mărturisind şi explicînd acea adm irabilă con-

. cepţie iluministă, 'Înţeleasă ca o filoşofie practică, aplicată în slujba neamului. Din, 1919, So­cietatea s-a m utat la Cluj, unde; > s-a transformat în „Centrul Stu- . denţesc P e tru ' Maior", a fo st.. desfiinţată, abuziv, în 1946, pen­tru a fi reînfiinţată, în 1992, din iniţiativa unor studenţi de : la Facultatea de Istorie a Univer­sităţii „Babeş-Bolyai". Societatea de azi se consideră' continuatoa- ' re. în spirit a idealurilor susţi­nute de înaintaşi, ilustre perso-

. nalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti. Entuziaştii de

- azi se doresc o generaţie luptă­toare cu mjloacele oneste ale culturii ■'şi ştiinţei istorice, p e n - , tru . propăşirea naţiei/ democra- ; ţiei şi racordare a tineretului u-

-niversitar clujean la Europa in- r telectuală. ■ Despre trecutul şi -prezentul Societăţii au vorbit preşedintele acesteia, studenţii Virgil Leori . Târău şi Cristian - Cheregi — . şeful departamentu­lui şţiinţific al Societăţii.: "Rectoratul Universităţii ,\Ba- beş-Bolyai", domnul prof; univ. dr. And rel Marga, s-a ■ referit lă însemnătatea Societăţii , S tuden-4

ţeşti „Petru Maior11 în context universitar clujean, la dinamis­m ul şi prospeţimea ideilor pe care le promovează, dar şi la Starea actuală a Universităţii.

Societatea Studenţească „Petru Maior" a _acordat domnului Ion Raţiu, vicepreşedinte al Came­rei ’ Deputaţilor, diploma de Membru de Onoare.

Dînd frîu liber fluxului am in­tirilor, domnuî Ion Raţiu a fă ­cut o incursiune în trecut, re- memorîrid anii de studii la Cluj, cînd a fost el însuşi membru al Societăţi i, cînd „Centrul Petru Maior avea parte de un patrio­tism iluminat, nu de unul cu accente, şovine, luptînd pentru afirm area potenţialului. şi cali­tăţilor pe care noi, românii, le avem, pentru crearea unei clase mijlocii de limba şi lege rom â­nească".

Domnul lori Raţiu a anunţat că acordă o bursă în valoare de70.000 lei lunar pe timp de un an, unui student merituos, mem-, bru al Societâţji Studenţeşti „Pe­tru" Maior", care urmează să fie desemnat prin vot secret "de că­tre un comitet alcătuit din 5 membri. Domnul Raţiu a mai avansat ideea scrierii unei mo­nografii a Societăţii, a cărei e- ditare' o va sprijini, precum va sprijini şi alte proiecte con- creţe venite din partea studen­ţilo r, 'c a re yor promova ideea democraţiei. Distinsul invitat a răspuns apoi întrebărilor adre­sate din sală, oferind o verita­bilă lecţie privind perceperea democraţiei . prin . respingerea oricărei ideologii şi putinţa de a da dreptul , om iţlu i‘d e - â lă - , turi să nu fie de acord cu-tine.;

• Michacla BOCU ,

Concert vocal simfonicAzi, la ora 18,30, orchestra

simfonică şi corul Filarmonicii Transilvania vor . susţine un concert vocal simfonic integral din creaţia lui Giovanni Paisi- ello sub bagheta dirijorului Emil Sima.

Diana Pop BULMAC

Un vernisaj de excepţie:

„Km. 723. Arta vizuală austriacă"

Muzeul N aţio n al. de Artă Cluj vă invită astăzi, 11 no­iembrie, ora 13, la vernisajul expoziţiei „Km. 123. A rtă vi­zuală austriacă. Şase artişti austrieci". ^Expun în saloanele Muzeului Naţional de A rtă Er- harter, Gfrerer, Grandits, Metz- ler, Resch, Tritscher. Un eve­niment aşteptat care, sîntem

convinşi, v a , fi onorat cum se cuvine.

* (Dem. ŞOFRON)

t)e azi la Tîrgu Mureş, sem inaru l:,„Mass-media şi reportajul despre relaţiile inferetnice"Astăzi debutează Ja Tîrgu Mureş seminarul de lucru cu titlul

mai sus anunţat, organizat de Fundaţia „Project oh Ethnic Rela- tions/Proiect pentru relaţii etnice." (New Jersey. Statele Unite). Tem ele, m ari puse în discuţie: „Diferenţe etnice în mass-metiia", „Cum apare problema romilor în p resă-d in “România", „Rolul mass-media în evoluţia unui conflict inţeretnic'V'-„Puţin despre etica profesională*. Invitaţi sînt Konstanty- Gebert. (corespon­dent extern la Gazeta Wyborcza, Polonia) si Jasmina Kuzmano- vic (corespondent Assocrated-Press, Zagreb, Croaţia).

(Dem. ŞOFRON)

# 'A z i : Sf. Mc. Mina (Me- nas), Victor, Vichentie '(Vicen-

ţiu); Ştefania; Teodor Studitul, cuv. • . - • ,. © Mîine: Sf. Ioan cel Mi­

lostiv ,. patriarhul Alexandriei; Nil Sinaitul, - cuv.; Iosafat," ep. m p în tru unire.- îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre,

-, pomenite mai sus.

Minorul; cu aspiraţii mari~ Tentaţiile 5 vieţii parazitare j iu ocolesc i nici minorii. Copiii străzii — dar nu nuniai ei — trăiesc, cu intensitate traiul tu ­multuos ale zilelor noastre. In ­diferent de vîrstă,. ei îşi cau­tă cu luminarea orice ocazie $i prilej de a se îmbogăţi cu cît mai puţin efort.

Aşa s-a gîndit să-şi facă roşt de unele produse aflate la tno- dă în această perioadă a eco­nomiei de piaţă şi minorul de16 ani din • oraşul Huedin, An- ghel Ştefan. El a părăsit şcoa­la — are doar două clase — în favoarea; aventurilor „mon­dene". Intr-o zi s-a gîndit să f u r e d i n chioşcul aparţinînd SC .. „Suciu" SNC din munici­piul Ciuj-Napoca ţigări, ca-

: fea şi dulciuri. Ideea i-a şurîş peste m ă su ră ,; dar urm ările au fost' neplăcute'.' Arestat şi con­dus la Penitenciar, tînărul hoţ

: poate prim i dulciuri, doar, prin secto ru l. vizită. , în ‘ rest, îşi va petrece zilele cu am intirea mi­rosului de cafea. Pentru co­m iterea furtului calificat în dauna avutului privat, o pe­rioadă o va petrece departe de

• chioşcurile • particulare.In . loc să stea • în băncile

şcolii şi. să-şi aştepte vacanţa de iarnă, Anghel Ştefan se va uita prin tre gratii la primii fulgi de zăpadă. Nu e mai bine elev, decît deţinut? Dar cine îşi caută cu luminarea locul, odată şi odată tot şi-l găseşte.

SZ.Cs.

„Misiunea lui Bafia VIlah,.."Comunitatea Baha’i din Cluj-

TJapoca vă invită să luaţi par­te Ja conferinţa publică cu te­ma „Misiunea lui Baha’u* llah

şi impactul acesteia asupra so­cietăţii umane", ce Va avea loc sîm bătă 12 noiembrie, ora 17, la Centrul Bahâ’i din strada' Bra- ssai 1. (Dem. ŞOFRON)

Miercuri, 9 noiembrie, la Cercul Militar, într-o atmosfe­ră ospitalieră ş i. călduroasă s-au regăsit toţi cei care şi-au adus aportul la organizarea şi susţinerea, a tît morală cît şi financiară, a primei ediţii a . Festivalului Naţional al Cîn- tecului popular de cătănie. ~ Gazda întrunirii, domnul col. Victor Surdu a ţinu t să mulţu­mească cu această ocazie pen­tru participare şi să înmîneze diplomele şi trofeele festivalu-^ lui doamnelor Sava Negrean

Tntîlnire la Cercul Militar clujean ' *:

Brudaşcu, Valeria Rădulescu (directoarea şi respectiv secre­tara festivalului), domnului col. (rV Teodor Cord, precum şi reprezentanţilor presei . vorbite şi scrise, de la Radio ", Româ­n ia Actualităţi, Scutul Patriei,

.. Mesagerul Transilvan, Uniplus. Seltron" ;,şi Adevărul” detiiV C lu j. '

Domnul1 Victor Surdu a ţinu t să mulţumească, în acelaşi timp şi domnului col. Gheprgiie Ni- coda pentru ajutorul oferit - Sra subliniat, în ' continuare, dorinţa - organizatorilor ca ur­mătoarele ediţii ale festivalu-' lui să se impună printr-o ţinu­tă de mare clasă şi prin pro­movarea şi- chiar consacrarea unor noi nume în folclorul ro­mânesc, în . special în cel , al cîntecului popular de ! cătănie.

J Diana POP BULMAC

Programul Radio Cluj,, 12. - 15 noiembrieSIMBAt A, 12 noiembrie: •

6.00 —, 8,00* Bună dimineaţa: Actualităţi şi m u­zica. 10,00 Unda pentru minte, inimă şi litera­tură: Radu Enescu ş i‘ Cercul de la Sibiu (docu­mentar). 10,30 'Cronica muzicală. 10,55 Peluza ra-'. dio; Fotbal în direct. 13,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică. 16,00 Club domino: Pasteluri de toam­nă. 20,00 Du-te doruie departe: Muzică populară la cerere. ... • ' DUMINICA, 1:1 noiembrie: .

10.00 Chemarea păm intului: Industrializarea fructelor şi legumelor in confruntarea cu exigen­ţele pieţei. 10,30 Radioduminica; Umorul de la A la Z. Ghici cine vine lâ microfon? Sport. ■ 12,30 Incursiuni de duminică. -LUNI, 14 noiembrie:

6.00..— 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi şi m u­zică. 10,05 Fonoteca.de aur: Scena clujeană şi slu­jitorii ei. 10,30 Doine şi cîntece populare româ­neşti. 11,00 Radioenciclopedia: Fenomenul1 OZN în România. 11,30 Globul muzical: Muzică din

filme compusă de Chris Franke (II). 12,00 R evista ' revistelor. 12,15 Muzica, secolului nostru: Ansam­blul de percuţie „Dama — Damia" din Brno. 16,00 Meridiane şi paralele in lumea de azi: Instituţii europene. 16,30 M iracolul: sunetelor: Formaţia ,;Dead cari dance"; 17,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică. 20,00 Du-te doruie, departe: Muzică popu­lară la cerere. 20,30 Top T: Clasamente de muzi­că populară. .MARŢI, 15 noiembrie:

6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: A ctualităţi'şi mu- . zică, 10,05 Divertisment muzical. , 10,35 Limba

noastră: Din nou despre , originea unor cuvinte. 11,10 Omul şi societatea: Calitatea vieţii — le a ­litate şi deziderate. Ilj30 Mici piese instrum en­t a l i l i ,45 Glose lirice: Lirică universală în lec­tu ra actorului Silviu Ştănculeşcu.’ 12,00 Ora me­lomanului:. Ludwig van Beethoven, 33 de varia- ţiuni. 16,00 Radiomagazin ştiinţific: Paradontopă- tia — boala sfirşitului de secol. 16,30 Radio, disco rock. 17,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică. 20,00

. T3u-te doruie departe: Muzică populară la cerere.

Programul TVR pentru zilele.. Sîmbătă, ; 12 s noiembrie: Pro-, gramul 1: 7,00; Bună - dimineaţa.-

... de la Iaşi!; 9,00 Feriţi-vă de măgăruş!: 10,00-■ Eu şi McGee

,(s); .10,30; Pas c ti;pas;. 11,30 Ecra-- nul; 12,30. Cronografiiv 12,50 Po­vestea vorbei; 13,10 — 1001 au­diţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 De­sene animate: 14,35 Filme seria­le: Serviciul secret şi Beverly Hills,: 90210;. 15,45 ' Mapamond; 16,15 Rugbv: Anglia—România; 17,50 , Fotbal: / România—Slova­cia; :19,5(L Teleenciciopedia; 20,30 Actualităţi; . 21,05 Film serial: Mancuso de la .F B I; 22,00 Varie­tăţi internaţionale; 22,50 MTV: 23,20 Actualităţi: 23,40 Film se­rial:. Maddie ş i :David; - 0,35 Ma-' rele spectacol. -

Programul . 2: 8,0Q . întîlnirea de sîmbătă; 13,00 F.st-meridian magazin; .16,00 Desene animate;16.30 Film serial: Succesoarea; 17,00 Hvperion; 18,00 Tradiţii;18.30 Convieţuiri; 1D’30 Pariaţi pe campion!; 20,00 Ritmuri mu­zicale; 20,30 A ctualităţi; 21,00 TVM. Mesager: 21,30 Planeta Cinema — 100; 22,00 Film se­rial: Santa Barbara; 22,45 Inter­ferenţe; 23,45 Jazz-magazin.. TVR CLUJ-NAPOCA: IVo- gramiil II: 9,00 — 13,00 - ln- tîlnireai de sîmbătă. Invitatul emisiunii: . Incursiune în ne­cunoscut. Viaţa sportivă. Por­tative — portative. Film serial.

de sîmbătă,'duminică şi luniTeleşevalet:- 'Farm acia r naturii. .: ‘. Duminică, ■■ ■13 noiembrie, f Pro-

- gramul 1: 8,00 Bună diminea-- ţaj; 9,00 Ping-pong!; 10,00 Film serial: Fantastica familie Me- llop; 10,30 Lumină din lumină;

•11,30 Viaţa satului;' 13,DO ' Cu cîntecul popular în anii stu­denţiei; ‘ 13,30 Atlas; 14,00 ' Ac­tualităţi; 14,10 Poşta TV;- 14,20 Video-magazin; 17,50 ' Film se -' rial: S tar Trek; '18,45 A doua Românie; 19,15‘ Robingo; 20,00

- Actualităţi; 20,40 ■ Film serial: Lâdy Boss ■ II; 22,10 ;■ Avanpre­miera; 22,20 Tragerea Loto special 6 — 49 si concurs P ro­nosport; 22,30 Duminica sp o r- : tivă: 23,00 Maeştrii-/ 0,10 Actu­alităţi; 0,30 Şlagăre- retro-

,'Programul 2: 8,00 — 5 x 2;13.00 Film seriali ,,Dr. Quinn;

. 14;00 Actualităţi; 14,10 ■ Filmartistic: Secretul lui Nemesis; IR,05 Desene animate; 16,30 Fiim serial: Succesoarea;. 17,00 Serata TV; 19,30 Descoperirea planetei; 20,00 Actualităţi: 20,30 Ritmuri muzicale; 2),00 TVM. Mesager; 21,30 Sport-sţudio;22.00 Poesis; 22,15 La puterea a 'd o u a ; 23,00 Film seria l- San- ta Barbara; 23,45 Tele-trio-show

Luni, 14 noiembrie. Progra­mul 1: 13,00 Interferenţe; 14,00 Actualilăţi; 14,10 TVR Iaşi;14,50 TVR Cluj-Napoca; 15,25

TVR Timişoara; '16,00 Actuali­tă ţi ; ; 16,10 Ziua ONU; 16,25 NeJă m ' interesat : pen tru : dum - neavoastră ;: 17,00 _Emisiune în lim ba maghiară; 'l8,30 Desene anim ate;. 19,00 De luni pînă luni; 19,30 Film serial:. Salvaţi de clopoţel;' 20,00 Actualităţii20,45 Film serial:’ Curbe :.perî-, culoase; 21,35 Transfocator;

22,00 Teatru TV: 23,25 Actua­lităţi; ‘ 23,40 MTV; 0,10 Cultura in lume; 0,40 Repriza a treia.'

P rogram ul' 2: 14,00 Actuali­tă ţi; ‘14,10 Politica intre ideal şi real; 14,40 Videoteca melo­m anului; 15,10 Videoclipuri;15,30 Atlas;' 16,00 Desene a n i- , m ate; '• 16,30 Film serial: Suc­cesoarea; 17,00 ' Tn: direct — econom ia;: 17,40 Film ; serial:

: Mala m ujer; 18,30 In faţa dum­neavoastră; 20,00 'A c tua lită ţi;20,40 .Ritmuri' miizicale; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 în tre da şi nu; 22,00 TV 5 Europe; 22,30 Film serial: Santa Barbara;23,15 Hollywood rock în con­cert; 23,45 Magazin satelit; 0,30 Jazz-club.

TVR CLUJ-NAPOCA: 14,50- 15,25 Retrovizor. Sport. Arlc- chin; Teatrul Naţional . din Cluj-Napoca la 75 de ani documentar.

Redacţia nu îşi asumă res* ■ ponsabilitatea in legătură cU

, eventuale modifirări intervenita în programul anunţat.

ADBVARl/l DF CLUJ 'ViMESI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 10

SPRE CE SE ÎNDREAPTĂ INDUSTRIA MINIERA ?

LĂROiREA AUTOSOMÎEI DECîZÎOALEJMlncreul do fier descoperit în perimetrul comunei Căpuşn-Marc

cu mai multe decenii în urmă şi pus în exploatare după 1960 a dat de lucru unui mare număr de oameni din împrejurimi sau veniţi

•de mai departe. Insă această oa/ă de iund de mare avea să-şi epui- ‘ 2020 într-un timp relativ' scurt rezervele exploatabile. Cunoscîndu-

se volumul rezervelor şi durata exploatării, întreprinderea din acea vreme şi-a diversificat activitatea şi a trecut, din mers, la extragerea şi prepararea altor substanţe nemetalifere, zăcăminte inepuizabile în Transilvania, mai ales, d a r şi foarte bogate rezerve în alle zone ale ţârii. V .

Datorită conjuncturii, E. M. Căpuş a traversai cu bine mal multe momente dificile, nu datorită grijii deosebite a tioor factori deci­zionali de pe trepte mai înalte, ci luptei pentru supravieţuire în care au fost implicate conducerile care s-au perindat,, inginerilor, maiştrilor, muncitorilor care nu s-au mişcat de aici, fie că nu aveau altă alternativă, fie datorită uimi înalt P'ofesioualisivţ. Ceea ce s-a clădit temeinic după 1980, ce s-a zguduit în furtunosul an 1990 de epurări şi "contestaţii, de ameninţări şi revolte acum este pe cale dc a se reface, dar pe alte coordonate,’ determ inate de no­ua situaţie şi conjunctură- JD-1 ing. Dumitru Vădan, directorul ex­ploatării, un inimos tînăr din localitate şi in g .,Aurel Stanciu, in­giner şef cu producţia ne povestesc întîmplări şi acţiuni din u'.ti- mii doi an i.ca re sînt menite să aşeze exploatarea într-o matrice de înaltă eficienţă. •

. . . La mina Muntele Rece, unde se exploatează un zăcâmînt de feldspat, s-a ajuns în situaţia de a extrage din subteran 300-5Q0 tone pe lună, producţie de cîteva ori m a i mică faţă de cea din 1989, avînd costuri de 10 ori mai mari pe tonă, comparativ cu extracţia din carieră. în consecinţă, s-a decis închiderea minei (pro­ducţia a cîtorva zeci de oameni din subteran se' realizează îritr*o zi în carieră) cu soluţionarea aspectelor de ordin social. Deci, un canal de pierderi a fost închis. Altul similar Ia Gălăşeni (exploa­tarea de-alabastru),.

Să trecem peste detalii. Şi aici, prccum In Aghireş, specialiştii sc „bai“ pentru calitate şi eficienţă. Lupta pentru reducerea pînă la eliminare a fierului din minereul de feldspat este la ordinea zi­lei. Numai astfel se pot cuceri pieţe în ţară şi peste hotare.. ■ E.M. Căpuş dispune de o largă autonomie decizională. Cei care se află în conducere au acum o m ult mai mare răspundere fală de • generaţiile care vor veni. Pentru că zăcămintele care siau ia baza activităţii — feldspat şi a labastru . — nu se epuizează nici

-mîine, nici poimîine. Nu demult, în zona Mănăstireni, deci foarte aproape, a fost descoperit un bogat şi destul de m are -zăcămînt de, feldspat. Iar dacă sc exploatează şi alte perimetre; cu • siguranţă vor apare alle resurse de substanţe minerale nemetalifere.

. , • . - Ion GOIA

© „Zilele Economiei Ger­mane" de la Arad au prilejuit, clujenilor contracte cu repre­zentanţii Biroului do Cooperare Economică din Germania. . ‘ âi Camerelor de Comerţ şi Indus­trie din Ilagen şi Duisburg şi Ministerului Federal al Econo­miei. Germanii şi-au. manifes­ta t dorinţa de a organiza, ' în 1995, o misiune economică Ia Cluj-Napoca.

Q „Comercianţii in perioada de tranziţie" este numele celui de-al IV-lea simpozion orga­nizat '.,1a ‘ Sinaia, în perioada 9 - r 10 noiembrie, de 'că tre CCI. Dîmboviţa ş i . Tribunalul Jude­ţean Dîmboviţa. In discuţie in­tră: Legea 31. d in .1990, I.egea 33 din 1991, Legea 11 din 1991. Participă CCI a României, O- fidu l Naţional al Registrului

Comerţului, M in isteru l. Justiţiei, Ministerul . Finanţelor, ARD ş.a.

© în perioada 10, — .12, no­iembrie a.c-,' la Budapesta are-

■ loc ...' conferinţa „Regiunea^. Eu­

ropei de'.Est. Rolul Europei Cen-, tralo şi de Est în economia de piaţă europeană11. La', această conferinţă, organizată de Cen­trul de Coordonare şi Educaţie al CCI. Budapesta şi Clubul W orld . Trade Center din Bu­dapesta, cu sprijinul mai mul­tor camere din Europa de Est,

TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR

- «Reuniunea finală, d e-co m u - : nicare a rezultatelor Topului Naţional al Firmelor, faza . > pe ', ţară, care a avut loc în 31 de- , cembrie a.c. a desemnat ca laureată, următoarele firme clu­jene: Industrie — SC ,L°yality ,

- Industrial Co (locul 8), SC „Ursus“ SA (locul 12). Construc­ţii: Consizo Extrubit SRL (lo­cul 8), P rota SRL (locul 11). Comerţ: -ŞM Invest Holding SA (locul I), Peco Cluj SA (locul 8 ) .'Servicii: Rinex Export Import- (locul 12>, Montenay Cluj .Energie (locul 9), Gally Auto Service SRL (locul 6). Dintre premiate, o singură so­cietate (Peco) este cu capital m ajoritar de stat şi una (Mon­tenay ClU} Energie) este cu ; capital de s ta t şi privat.

WORLD TRADE CENTER * .'W orld Trade Center " Bucu-

reşti va ju c a . un rol decisiv în prezentarea într-o formă adecvată a realizărilor Româ­niei în procesul de " ''reform ă economică, a declarat premie­rul Nicolae Văcăroiu • la inau­gurarea' oficială de' marţi, de la complexul World Trade’ Cen­ter. ‘ ■ ■

M enţionînd., că la acest re-, zultat vor contribui - firmele româneşti particulare sau de stat care îşi expun produsele proprii în galeriile comerciale din cadrul-. WŢCB, premierul Văcăroiu a spus: Sperăm că WTBC sâ dea două dimensiuni

activităţii generale din ' R o m â-; n ia ; una legată de atragerea investitorilor străini şi, a do­ua, de dezvoltarea_ relaţiilor co­merciale. ’

Tot la- inaugurarea WTBC, dl.: Mircea Costin, preşedintele C a-. merei de Comerţ şi Industrie- Cluj a purtat un dialog cu . mi-." nistru l turismului. Cu această ocazie dl. Costin a fost infor­m at că preconizata, m utare a Camerei în fostul- Hotel Asto- ria nu va mai avea loc. •

DONAŢIE JAPONEZA•Miercuri, 9 noiembrie, Gu­

vernul Japoniei a donat Insti­tutului - Român de Management (IROMA) echipamente ’ pentru perfecţionare îa domeniul m a­nagementului (computere LAP

: — T O P ,' echipamente audio-vi-. zuale şi software) în - valoare de 100.000 de dolari. - Donaţia a fost făcută în cadrul Pro­gramului. de asistenţă . tehnică . pentru Rom ânia.: Acest , pro­gram mai include ţu rsu ri de perfecţionare în Japonia, tri­miterea de experţi japonezi în . România şi furnizarea de e- chipament.e. In ' 1993 asistenţa tehnică japoneză pentru Ro­m ânia a. fost de 3,68 milioane ; do la ri,, m ult mai m are . decit - în anii -1991, >1992. ' .

'Masă m onetară. Sumă de .arii aparţin înd diferiţilor ! a-

geriţi economici, aflată în cir­culaţie la un moment dat,1 for­mată din: — num erar, ca re : se compune din bancnote şi mo­nede divizionare, confecţionate adesea din monede de nichel, cupru; alum iniu etc.;-:

— bani scripturali, .reprezen­taţi de sumele - din conturile bancare sau de la casele de economii ale agenţilor .econo­m ici.

REMEIV1BER„Cei, care , sin t' în Executiv,

atunci cînd " au acceptat acest rol, cred că au acceptat şi ris-, cui de a ieşi din joc. I’e de altă parte, responsabilitatea : este imensă, iar cunoaşterea momentului 'în care trebuie ■ să se acţioneze capătă o impor­tanţă covîrşitoare. .‘Acest .mo­ment este Ultim pentru '- Ro­mânia. Dacă vom . mai amîna privatizarea;; dacă ne vom

speria, în continuare de ' pier­derea suportului politic-sau ;de ' căderea Guvernului, riscul este i me ns . . ; ' -

Mircea Coşea, ministru, -20 iunie - a.c., interviu" în România Liberă. Pe vremea aceea dl. . Coşea susţinea accelerarea -pri­vatizării şi teza 'economică: un om — un certificat — o- între­prindere.

Eurochambres, va participa şi.O: delegaţie a CCI Cluj.

$ Ieri, 10 noiembrie, a avut; loc secţiunea promoţională a

. reprezentanţei îri România - a firm elor austriece ' Sika Plati- ment Ges.m.b.H. şi Heraklilh Villas AG, ; firm e producătoare de m ateriale de construcţii.

Q In perioada 11-15 noiem­brie a.c., ' o delegaţie a ora­şului Zhen Zhou djn China vi­zitează municipiul nostru (cele două . oraşe fiind înfrăţite). Din delegaţie fac parte şi oameni de afaceri chinezi interesaţi de domeniile: electronică, alimen­taţie publică, textile şi confec­ţii, încălţăminte, industria produselor ;chimice , şi- cosme-: tice, mobilă şi "echipamente pentru fabricarea mobilei, co- merţ. (M.II.) - . ,

EUHO-PAIÎTENERIATUL DE LA BILBAO

Mai - s în t ' cîteva zile p înă cind în* Spania Va’ începe o nouă ediţie a EUROPARTENERÎATULUI. Este a doua manifestare, de acest gen din acest an, în prim ăvară avînd lo c , în Polonia, la GJanslc. Din partea ţării gazdă participă peste patru su­te de firme, la acestea adăugîndu-se alte citeva sute d in toată Europa. Judeţul Cluj este repre­zentat de 30 firme, alit din sectorul de stat

cît şi din cel privat. Oricum, aşteptările sînt foar­te mari.

Camera de. Comerţ şi Industrie- Cluj - a făcut tot posibilul pentru o deplină reuşită. Un singur lucru era să umbrească misiunea, clujenilor: ca­mera a aflat în ultim ul moment de o aprobare necesară tuturor autobuzelor care tranzitează Ita ­lia. In final to tu l's -a term inat cu bine, Iar apro­barea obţinută. Pentru profesionişti! de la Came­ră nici' un obstacol nu e de netrecut, nici o problemă nu e fără rezolvare •

- Cu ocim . (şi ’ invidia) pe qei ce s-au privatizat, , cu' speran­ţele . într-o viitoare privatizare (socială) accelerată, pe cupoa­ne, cetăţeanul de rîud al anu­lui 1994 nu-şi poate permite nici mica privatizare, adică cea sta­bilită ■ de metodologia MEBO. Cei ce au apucat să se .privati­zeze înainte de apariţia • HG 500 zic bogdaproste, zecile sau sutele de milioane ar fi deve- , n it miliarde, aşa că nu s-ar mai fi pus m ăcar problema cum părării capitalului social de către salariaţi şi conducere. Totuşi, Mebo a răm as o şansă . pentru cei ce au un loc . de m uncă la societăţile cu capital - de stat. Şansa, însă, vine mult prea tirziu, cînd. oamenii nu mai au bani. M irajul „Cari- tas" a fost extrem de păgubos, pentru cei ce-au. jucat. Cei ce- au cîştigat şi-au lua t de-a val­ma televizoare, frigidere, c o - . voare, maşini uzate. A lţii şi-au lăsat acolo agoniseala de-o . v i- . aţă. Cert este, insă, că m ajori­tatea oamenilor au rămas lef­te ri." Şl sînt extrem de puţini cei care, în condiţiile de as­tăzi, pot sâ mai pună ceva de- * oparle. Tot clştigul se duce pe apa sîmbetei, adică pe mîn­care, taxe de bloc, haine, In-

Adio, privatizarecălţăm int% diverse cheltuielii.

casnice. S int oameni care con­ştientizează , avantajele privati­zării prin MEBO, ştiu de e-:\ xemplu că este o afacere rea*

. lă să cumperi carnete cu c e r - ' tificate de 'proprietate la pre-

. ţul de 18 — 20.000 de lei şi să le valorifici cu 225.000 de lei. La 10 carnete se cîştigă, teo­retic, mai bine de două rnili* oane de lei. Cu toate că ştiu, nu pot să facă nimic din ca­uză că nu le ajung banii.-Chiar dacă lucrează doi adulţi dintr-o casă, chiar dacă sînt b in e . plu­tiţi (situaţii foarte rar. întîlnite) nu se poate economi si rriai ni- • "mic. în situatia (des întîlnită) în care la mijloc, mai sînt şi

,unul doi .e le v i în ultimii ani .d e gimnaziu său do liceu, cri­

zele financiare se amplifică (sau accelerează, _' vorba guver­nanţilor). Din aceste . consi-

, derente, şi din o mie . altele, .m u lţi' d intre cei cc formează masa vor trebui să spună adio privatizării. Iar cupoanele nu vor ţine de foame, sete, frig şi se • vor devaloriza rapid, în pofida intenţiilor generoase ale. guvernanţilor care se pare că de cind s-au instalat pe - pos­turi n-au mai apucat să s te a . de vorbă cu un simplu om de rînd. ‘

Considerăm că este, u t i l . pentru agenţii economici de sta l^şi privaţi, numiţi de lege „contribuabili11 să cunoască trăsăturile Legii .87 pentru combaterea eva­ziunii fiscale (publicată în M. Of. 299 din 24 octom­brie 1901), care se aplică in termen de 30 de zile de ,1a publicarea sa in Monitorul Oficial, adică de la data de 24 noiembrie a.c. <

Evaziunea, fiscală esfe definită - ca fiind „sustragerea prin orice mijloc, in întregime sau parţial, de la plata impozitelor, taxelor şi altor -sume datorate bugetului ae stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor, .sociale oo stat şi fondurilor speciale extrabugetare, de către persoanele fizice şi persoanele juridice române şi «trfilne. - .

Contribuabilii au obligaţia să declare organului fi­nanciar orice venit, valori impozabile etc. Se precl- cează „să declare cu sinceritate veniturile realizate, bunurile mobile, imobile, precum şl alte valori care generează titluri de creanţă .fiscala*'. Legea pretinde ca contribuabilul să declare orice venii Impozabil sau bunuri supuse impozitelor şi taxelor. Se preflzează că "Contribuabilii au obligaţia de a perft'.ttt* efectuarea

0 1 ? ? PU|1(! la dispoziţia orgăij^îor de control. ~ c;()cumentele contabile, evidenţele şj oricare ■ alte

euivln^ritmnten;1if. sau valurice solicitate, în vederea cunoaşterii realităţi) obiectelor sau sumelor impozabile

sau taxabile.Infracţiunile sînt cuprinse în articolele 9 .— 16, ‘in­

clusiv, şi sînt foarte sever sancţionate. Cea mal mică pedeapsă este de la doi ani închisoare, sau amendă200.000 — 1.000.000 lei pentru refuzul de a prezenta

; organelor de control prevăzute de lege documentele justificative şi actele de evidenţă contabilă necesare

Consideraţii cu privire Ja Legea de combatere a evaziunii fiscale ' <

LEGEA m IA M L OCCIDEMTALpentru stabilirea obligaţiilor faţă de stat. Apoi, în­tocmirea incompletă sau necorespunzătoare de docu­mente prim are sau de evidenţă contabilă- ori accepta-

' rea unor astfel de documente; evaziunea fiscală se pedepseşte cu închisoare ’de ia C luni la 5 ani, sau amendă de la 1.000.000 la 10.000.000 lei.

De asemenea, se pedepseşte cu închisoare de la doi la opt ani (art. 11), „sustragerea de la plata impozi­telor .taxelor şi contribuţiilor datorate statului prin neinregislrflrea unor activităţi pentru care legea pre­vede obligaţia înregistrării, tn scopul obţinerii de ve­

nituri. In fine, „sustragerea de la plata obligaţiilor fis­cale în întregime sau în parte, prin nedeclararea ve­niturilor impozabile se pedepseşte cu închisoare de la2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi", (art- 12). - '

Se pare că infracţiunile prevăzute de articolele 11' şi 12 sînt cele mai severe, fiindcă nu prevăd alterna­tiva amenzii, ci numai închisoarea pînă la opt ani. Menţionez că tentativa la infracţiunea prevăzută de art. 12 se pedepseşte după regulile Codului Penal. .;

, După părerea mea această lege este la nivel occi­dental,' dar educaţia noastră este la nivel „balcanic"

: şi practică „proletară". . « . ;In fine, a treia parte a Legii prevede, in articolele

17 — 22, contravenţii şl sancţiuni, unde se enumerâ, în articolul 17, literele a-k, toate contravenţiile şl sancţiunile, care sînt de la 100.000 la 2 .000.000 lei.

Procesul verbal de constatarea contravenţiilor sc comunică contravenientului în term en de cel m u l t '15 zile de la data „Întocmirii acestuia". Cred că era mal corect să spună legea de la data „constatării contra- • venţiei". ’ . - - . . . " v

îm potriva procesului verbal se poate face plîngcre' Ia Judecătoria In a cărei rază teritorială a fost săvlr-; şită contravenţia. , ţ

» Georgo VASU

VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 11 ADEVĂRUL DE CLUJ

» dialog cu domnul prof. univ. dr. Vicior Romulus Cons- tanfinescu, preşedintele Consiliului judeţean Cluj ©

. mea a fost de acord cu acest punct de vedere pe care l-am exprimat. Ne-a fost de folos ex­perienţa acumulată in urma în- tilnirilor delegaţiei permanente cu consiliile locale, întilniri la care au participat şi reprezen­tanţii serviciilor descentralizate şi ai regiilor şi rezultatul a fost ; bun în sensul că au văzut şL ei cum lucrează propriile structuri în teritoriu. După a- qeastă fază de constatare, acum , înregistrăm potenţialul economic al localităţilor, se pune proble­ma prognozei şi a ; programului de dezvoltare socio-economică pe fiecare localitate, pornind de la resurse...

î.: Vreţi să comcntaţi puţiii afirmaţia domnului preşedinte Ion Ilicscu, de care aţi pomenit?

R.: Da, , domnul preşedinte I- liescu spunea că există incom­petenţă şi corupţie :.in adminis­traţia locală. Dacă s-a referit la tot ce înseamnă administraţie 10-, cală, inclusiv servicii, descentra-' lizate ale executivului, , sînt de acord. In privinţa, competenţei, sensul este dat de executiv, tre­cerea in proporţie;. cam de 70 la. su tă ,, a funcţionarilor de la prefectură la consiliul judeţean' nu s-a făcut prin „despărţirea grîului de neghină".' Cirid au ’fost schimbaţi prefecţii s-a tăcut, cînd se suspendă un preşedinte de. consiliu judeţean se face ! mare vîlvâ. Eu nu zic că o ' mai nea­gră capra veîcinului, dar apre-' cierea să se facă obiectiv r şi real. Cînd o să discutăm despre destituiri la Direcţiile de Muncă, la Direcţiile Financiare, la Ins-, pecloratele şcolare, vom vedea în • ce parte trage mai'greu balanţa. Nenorocirea este că există co­rupţie.. I.; Prin problematică, a semă-

' nat această conferinţă cu reu­niunea de la Cluj. T e a adus to­tuşi nou?

R.: Un ..element deosebit7 1 î l. constituie semnarea,, de . către preşedintele, .ţării, a Cartei Eu-

ei — au vrut „să “tragă spuza,v ropene . ă Autorităţilor ; Locale, pe turta lor“, dar aceste camere adoptată in 1933. Urmează rati-

I.: Domnule preşedinte, -prin organizare şi participare, Confe­rinţa Internaţională „Democra­ţia şi dezvoltarea locală" de la Bucureşti a dobîndit o anume importanţă. Cum s-au desfăşu­ra t lucrările conferinţei?

R.: Concret, lucrările s-au des­făşurat pe trei grupe, rapoartele, în sinteză, fiind apoi prezentate în plenul adunării. Cele,trei gru­pe au avut trei' teme mari: De­mocraţia locală, Finanţe locale şi Dezvoltarea - socio-economică locală. Eu am participat la 'a c ­tivităţile de la al treilea grup, condus de doamna Karen’ Fogg. Conceptul de dezvoltare socio- economică" este mai nou şl 'în ţările din Comunitatea. Europea­nă, circulă cam de 8—10 ani. Punctul de plecare îl reprezintă constituirea capabilităţilor din­tre o economie regională şi unialocală . de la sat — lâ comu­nă —• la judeţ —r la alte judeţe) de 7a acumula creşterea economi- ' că. S-a discutat despre factorii implicaţi., . în .dezvoltarea so- cio-economică, printre altele,, vă spun că a fost prezentă 7 încă de la început, ideea descentrali­zării şi asta ,m-a bucurat.. că . domniţi- ministru Coşea a emis o idee cu care noi nu prea am fost de acord — şi anume, că transferul de servicii prin des­centralizare se face ca serviciu, nu ca autoritate, or, Legea patri­moniului sau Legea finanţelor înseamnă, de fapt, autoritate; apoi. domnul preşedinte Iliescu a făcut o afirmaţie, care ne-a nemulţumit.

I.: Spuneaţi de factorii impli­caţi în dezvoltarea socio-econo­mică . . .

R.: Problema care .s-a ; pus în primul r,înd a fost aceea a. ini­ţiatorului programului de dez- voatăre / socio-economică, indi­ferent da nivelul unităţii teri­toriale la care se desfăşoară. Au fost multe păreri, preşedinţii de - la Camerele de comerţ, — pentru că au . fost. invitaţi - o parte din

nu cuorind agricultura, de exem­plu. In cele- din urmă,1 am că­zut de-acord că pînă la alcătui­rea unor consilii consultative, cele mai autorizate pentru ace't rol sînt consiliile locale. Şi Iq-

ficarea la. Parlament şi mă bucur foarte’mult pentru -că, poate cu acest prilej, cei care ne-au pro­mis Jla consfătuirea de la Cluj o sumedenie de lucruri, îşi vor reaminti aceste promisiuni. , ’ :

Problemele agriculturii in atenţia consilierilor gherleni■ ' ■-Nu se poate-spune c ă 'p e consilierii din o- - nu o să aibă cetătenii din cele trei sate compo->

Gherla nu-i-interesează greutăţile agricul- nente ale'Oraşului Gherla; Hăsdate, Băita şi Si-'turn. Chiar daca mai rar decît problemele edili- livaş. ’ . ' : •• ■■■ .tar-gospodăreşti, _şi frămîntăriler gospodarilor ce- Şi dacă veni vorba d e ' ultima localitate, sălor_ trei sate componente ale• localităţii sofneşene • amintim aici' şl tergiversările care mai persistăsînt dezbătute ^cu aceeaşi răspundere civică de — de mai mult de trei ani — în privinţa in tră rii!care dau dovadă de fiecare data aleşii cetăţe- abuzive a unor cetăţeni pe terenurile ocupate înmior. La ultima şedinţă a Consiliului local Gher- ; prezent de SC ■ „Agricola" SA (fosta IAS). Totla, s-au discutat greutăţile intîmpinate în cam-, ia Silivaş s-au ivit multe greutăţi datorită neplă-paniile vara-toamnă şi măsurile ce .şe. impun ţii taxelor de păşunat de 'un ii deţinători de ani-.''

P^®Satire_ amanului agncoL 1995.. male. Probabil că în acest sat de lîngă Gherla^Avind; m vedere, că foarte^ mulţi din cei 21 do încă nu s-au clarificat,situaţiile privind proprie*:

consilieri p rezen ţiîn sala sînt buni , gospodari, tarii asupra pămînturilor, să nu mai vorbim decare cunosc foarte bine cerinţele urîei agriculturi lipsa eliberării titlurilor de proprietate. Dacă ; tot imoderne, la nivelul exigenţelor .economiei de. aşa înaintăm, la anul yom mai auzi de. aceste;piaţa actuale dm .ţarar noastra; problemele tratate doleanţe ale locuitorilor din Silivaş care, pe burtăm cadrul şedinţei au fost deosebit de multiple ■ dreptate, sînt nemulţumiţi. " . ■şi variate. De la lipsa resurselor financiare şi. 7 în rest, Centrul' 'agricol. Gherla se străduieşte!pma Za dificultăţile întîmpinate de cetăţenii sa- , să asigure cetăţenilor seminţele şi ingrăşâmintele;telor în efectuarea , lucrărilor mecanizate’ s-au - necesare. . Numai în, această toamnă s-au procu- .pus „pe tapet o sumedenie de probleme, care rat 26 tone de îngrăşăminte complexe, iar prinmai de care mai importanta pentru bunul mers delegaţii satelor se asigură .motorina necesară al treburilor. Dar, aprecierile celor care au luat 7 arăturilor de lă staţiile PECO Cluj. ; y,cuvîntul ne arată că nu totul a mers ca pe roate.. Acestea au fost cele mai arzătoare '• probleme !

Au fost multe greutăţi şi lipsuri în muncile cîm- dezăbătute. de consilierii gherleni la ultima loc:puiuţ. Recoltele obţinute pe terenurile oamenilor şedinţă. Urmează ca : propunerile şi iniţiativelen-au fost la nivelul aşteptărilor, iar arăturile şi lor să fie aplicate şi pe teren. Bunăvoinţă este,Snsaminţarile nu s^au efectuat pe toate suprafeţele lipseşte doar activitatea concretăplanificate. -Asta 'înseamnă că la anul: nici grîu. r" . ' ... : '7 SZEKELY Csaba

capitaleReparaţiile capitale la imobilele .

RAAIFL,1 au constituit una din problemele. grele ale; regiei (fost 1CRAL) . din cauza lipsei • de

londuri (chirie , mică pentru lo-

lul nostru au fost. deturnate pentru alte imobile ţi/persoane,

. apropiate 'celor de la unitatea ; amintită. ,7. Situaţia imobilului ; nostru este foarte gravă, fisurile

; cuinţe, costul mare al • lucrări-* în pereţi sînt foarte avansate,lor, pierderea chiriilor - .-pentru ; la fel de grave sînt fisurile scă-spaţii , cu altă 'destinaţie prin rilor dare duc la etaj . şi pod. ;trecerea acestora în administra- întrebăm; cine va răspunderea Consiliului local justifică, în dacă scările, se vor surpa şi cine:parte, lipsa banilor), darr oricum ştie ce se poate .întîmpla? Ru- ele nu pot; fi eliminate, pentru că efectele pot deveni dramatice.Am văzut grinzi’ din plarişeu. s___ , . . . . ...putrezite, provocînd prăbuşirea ' prin Corpul de control; - anuV” ,i°eturnai;ea ^fondurilor, celor ; vi-tavanului la două imobile: în •»«..»«« “xPiaţa Ştefan cel Mare şi pe Bu­levardul Eroilor (din fericire,

găm, prin dumneavoastră, să fie atenţionate forurile compe­tente, Primăria în ' primul rînd.

vină că s-a-'neglijat această lu­crare, cine 3 deturnat fondurile, •pentru- repararea acestui imobil.;

.... Noi în fiecare an, am - revenit- pu sesizările noastre, dar de fiecare dătă am obţinut numai

; promisiuni, iar comisiile care vin ■ la faţa locului constată că situa- ' ţia este gravă, dar nu au b an i. . .

Rugăm ca .primăria; sâ ia ' în serios această problemăj să sta­bilească’ cine este vinovat pen­tru neexecutarea lucrărilor şî

fără victime).Cum . s-au selectat aceste lu­

crări ştiu, probabil, cei care răs­pund — sau răspundeau — de ele. Noi" transmitem doar un semnal de . alarmă primit din partea locatarilor imobilului a- flat pe str. gen. Eremia Grigoreseu nr. 48: „începînd din anul 1990, noi tot solicităm la RAAIFL e- fectuarea lucrărilor aprobate încă din knul 1990, dar şefii de la,, unitatea 'respectivă au • tot amî-' nat aceste lucrări, ba, mai mult, fondurile alocate! pentru imobi-

ţrecut au venit lă 'fa ţa locului inspectori şi au constatat că cele sesizate de noi sînt adevărate. Dar domnii de la RAAIFL nu au luat în seamă. .. .

Rugăm pe cei care sînt în drept , să controleze cine e de

novaţi să li se impute valoarea acestor lucrări aprobate din anul 1990“. : ' . . 7 ;

Domnilor, reparăm arest imo­bil sau aşteptăm să: devină o , grămadă de moloz? 7 -

Ne-am interesat pentru dufnneavoastră: . LUCRĂRI DE INSTALARE SI SERVICE

ÎN TELECOMUNSCATH

execută şi service post garanţie. Direcţia de Te­lecomunicaţii fiind aprovizionată şi eu piesele de

: schimb necesare. De asemenea, execută la cerere întreţinerea terminalelor de abonaţi, altele decît cele menţionate mai sus, cu piese de schimb .puse

Lucrările de instalare, conectare a terminalelor; : l ln ^ S e c â - ’de telecomunicaţii (centrale electromecanice întprmtinmlp avîn-electronice de abonkt, faxuri, aparate telefonice , f re-etc.) procurate de clienţi şi autorizate de Ministe. n informat doam-rul Comunicaţiilor se execută, de către Direcţia rau n com ^rîal la Di'rec-de Telecomunicaţii Cluj. Totodată, prin contractele ”.a e,c; ^ «Nrf i n i m i i « m aîncheiate . între RA ROMTELECOM şl- firmele 1 r t ^ELECTOMAGNETICA — GOLDSTAR, TOP 9 + , puş la dispoziţie şi clteya^ telefoane^ de. re la ţ^MET .Direcţia de Telecomunicaţii Cluj este au­torizată sâ instaleze şi să mijlocească comercia­lizarea centralelor electronice de abonat, de ca­pacitate cuprinsă între 8—2.000 interioare» precum şi aparate telefonice de tipul IIANRO,. ICPF.T, EMTEL, INFOTON, echipamente pentru care-se

Ghişeu vînzări aparate telefonice: Cluj— 13-48-25; Dej — 21-32-99; Turda — 31-17-09; Gherla — 24-18-50; Huedin — 25-19-01. Instalare,, centrale de abonat: ing Miclea Ioana — 19-51-11; Service centrale de abonat; maistru Domokos Vasile —; 10-52-31. (M. T.) ■ 7 ' /: ■ ■ •

. Jnicipiul, Cluj-Napoca s-ar : pu-! ; tea împărţi în măi i multe zone- (trei zone,, de exemplu) cu pvi-

mării de cartier conduse de yi-t . .. , . _ ceprimari; Fără îndoială eă o*

- perativitatea 7 pentru solicitările’siliUlui local rai municipiului Cluj-Napoca. s-a făcut' propune­rea unui al doilea post de v i- ; ceprimar. Este o problemă ce '

; se r rezolvă prin hotărîre de gu­vern, întrucît Legea 69/1991 a administraţiei publice locale sta---

. bileşte eâ vicepriniarii sînt a- leşi de consiliul local, dar nu- măruil vicepr'imarilor se sta­bileşte prin hotărîre guverna­mentală (care a stabilit pentru municipiul Cluj-Napoca un sin­gur viceprimar); există-pe masa,

;de lucru a guvernului un proiect de hotărîre în care se prevede, pentru municipiile cu peste 300, 000 de locuitori, numirea a l—3 viceprimari; de asemenea, un alt proiect de hotărîre se re­feră la Dosibilitatea de îmoărţire administrativă a teritoriului de către consiliile locale, cu acor- dul Deoartamentului Adminis­traţiei Publice Locale.; Deci, mu-.

curente,»ar,,spori, dar e tot atît de sigur., că. ar fi probleme in

! legătură cu modul de distribuire a. fondurilor. . . . . . . . . . i . ;

• Este de neînţeles de ce . în- tîr^ie'-.'aiît.'de' mult legea .patri- • moniuluî publia şi ^privat, dat fiind- faptul că liicrările' cerute la ni vel local prin Hotărîrea Guvernului nr. 133/199? au fost efectuate şi trimise din te rito - ' riu (nu cred că există vreun con­siliu local interesat în tergiver­sare). Că a fost gîndit rău de Ia început şi acum este' imposibil să detaliezi '— în timp scuti — fiecare conviuctă şl reţea, f^te

, o alta problemă. Ca şi faotul că pe plan local, cu avizul - unui for suocrior,. Prefectura, -pre exemplu. ,s-ar fi putut rezolva mai raoid avînd un cadru legal

.. general.

Cronica nemulţumitului

CÎTI VETERANI DE RĂZBOI AR TREBUI SA MOARA?

In lunai iulie, s-a votat în Parlament Legea nr. 44 prin care veteranii de război sînt scutiţi de taxele radio, TV şl telefon.. Legea a fost votată, dar nu se aplică, spre. deosebire de legile privind ' drepturile parlamenta­rilor, adoptate în consens şi apll- eate Imediat. Oare de ce nu se realizează „consensul" şi pentru aplicarea Legii 44? întrebarea este adresată atît RENEL, TVR, Romtelecom,-cît şi parlamentari­lor, miniştrilor, directorilor. Su-

* ma de scutire ia taxele respec­tive se, ridică, la, valoarea unei jumătăţi de kilogram de salam. Posibil să_fie specialişti care vor calcula şl vor preciza că acei

aproximativ 3.000 de, lei pe lună de persoană se ridică la milioane, eventual la miliarde de lei pe an. Aşa o fi, dar-această sumă scade de la o zi la. alta, pentru că în fiecare zi mor zeci şi zeci de veterani. Un veteran de răz­boi mi-a svigerat că se aşteaptă să moară un anumit, număr de veterani, pentru ■ ca . apoi să se aplice legea' Aşteptăm un răs­puns de ia cei «e au .salariile de 10—15 ori mai m ari' decît pensia unui- veteran. Poate aii şl. dînşii bunici, părinţi, rude apro-, piate veterani de război. ,

Iuliu Cnelş'u, veteran de război

NU, NU DEMONTAM CALORIFERE!

Pentru a lămuri problema mo­dificării suprafeţei radiante, se impun- cîteva precizări (utile pentru cei care ne-au telefonat ia redacţia cum că au fost re­fuzaţi de către Regia autonomă, de • termoficare la solicitarea de reducere a suprafeţei radiante): dacă există situaţii în care ~a- loriferele s au distrus sau nu au funcţionat niciodată, se acceptă modificarea sup-afeţei radiante• caloriferul, chiar pe casa scă­rilor îşi are rostul lui în sistem, nu este tot. una să fie 16 grade în casa scărilor sau să fie ghea­ţă 'p e jos (şl nu este acplaşi lu­cru, fn primul rînd pentru lo­cuinţele din toate spaţiile au fost dimensionate, la vremea etnd s-au construit, la condiţii

de confort de 18 grade, şi nu se permite montarea/demontarea unui calorifer deoarece orice modificare perturbă echilibrul termic şi hidraulitr din imobil 'l respectiv • dorinţa furnizoru­lui de agent termic este ca aces­te calorifere să fie întreţinute şi reparate « orice solicitare de a modifica suprafaţa radiantă se respinge dacă nu este justifica-, tă temeinic.

încă ceva: la Regia autonomă de termoficare există în eviden­ţe. suprafaţa radiantă â fiecă­rui consumator măsurată cel pu­ţin o dată. La solicitare, se poa­te relnventaria această suprafa­ţă, cu condiţia sS se asigure ae- eesul-la toate spaţiile, celor care reinventariază suprafaţa. .

Menţionăm că suprafaţa ra­diantă reprezintă • elementul de bază la calcul per.tru încălzire; la nivelul asociaţiilor de. locatari, repartizarea se face dup? supra­faţa locuibilă, utilă. Se proce­dează astfel, pentru a nu crea nemulţumiri celor de- Ia parter şi. ultimul nivel, care au tn plus un număr de olemenţi (supraTaţa locativă este identică): pentru populaţie, ’.apa caldă se calcu­lează dună numărul de pşrsoane. iar, pentru agenţi economiei con­form Normativului nr. 29^93. 5n funcţie de specificul a c tiv ită ţii-

Pagină realizată dc

Flavia SERGHIE

ADEVARUl DE CLUJ VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 12

i1 .

Mîine, sîmbătă 12. noiem­brie, un riou exaiv.en al tri­colorilor în campania pre­liminariilor pentru EU1ÎO ’96.; Un examen greu, ca toate partidele cu miză. Iar calificarea pentru turneul

' final al lui EURO ’9G este o miză foarte preţioasă, o întărire a prestigiului cu­cerit în vară 'de România la World Cup.

Intr-un dialog transmis la

grea în angrenajul naţiona­lei noastre; doctorul Popes­cu se arată, totuşi optimist, în recuperarea lui pînă sîni-

. băiă). Un regret ghicit, le­gat de rcaccidentareă ; lui Ion Ovidiu Sabău, noul ghi­nion înseiwnînd ratarea re­chemării sate la Iot (şi cîîă nevoie avea naţionala . deeI>- ■ vTotuşi şi veşti bune: GicăPopescu trage. din. greu. lagalera formaţiei .TottenhamIlotspur) deci; are „jocuri înpicioare") la fel ca şi Ionuţ

‘Lupescu (piesă de bază şi• nelipsit din ;,ll“-ele lui Ba-. yer Leverkusen); - trag . din

greu la* formaţia belgianăînceputul săptămînii pe mi- Cercle Bruges, Dorinei Mun- cul ecran, antrenorul Anghoi, ' 'ţeanu şi. Tibi Selymesi, deci Iordănescu se exprimă cu o staii bine cu . pregătirea. Ră- doză de îngrijorare, provo- \ducioiu joacă meci de meci cată de faptul că unii din- şi marchează goluri pentrutre „stranieri** au . făcut şi fac tuşă lâ echipele de club ; unde evoluează, cu referire Ia Gică Ilagi (care a cam lipsit în ultima vreme 'din „ l l“-ele de bază al lui FG Barcelona sau a fost utili- zat doar după .pauză (şi Dan. Petrescu) la fel utilizat , de ; echipa sa Sheffield VVed- nesday doar după - pauză): îngrijorare legată -de „apala genunchi" acuzată de Ilie Dumitrescu, o piesă , foarte

Espnnol Barcelona.Să. tragem peste valul de

îngrijorare straiul : optimis-' mului. Nu se poate ca Gică Ilagi, dornic de a demons­tra că gratuit a făcut tuşă. să nu iasă la rampă. Iar un Gică Ilagi ambiţios face cît. trei slovaci la un loc. Să-i însoţim dcci pe tricolori — cei de' „afară" şi cei de Al­easă — cu optimism şl în­credere, urîndu-Ie, din ini­mă,; SUCCES! ‘

MERIDIANE FOTBALISTICE ITALIENE

;■ @ Ploi torenţiale, adevărat potop, s-at/abătut peste Italia. Par­tidele etapei a 9-a din Seria A s-au disputat, majoritatea, pe ga- zoane suprasaturate de apă. La Padova, cel puţin, s-ar îi putut juca, mai degrabă, polo:, la contactul cu pelicula densă de apă, ba­lonul, după împroşcaturile de rigoare, rămiriea fix pe . . . luciul gazonului acvatic- I-a fost dat Bresciei Iui Mircea Lucescu, să aibă parte de încă un calvar' după cele multe de. plnă, atunci. De ne­înduplecat, arbitrul a decretat, că se poate juca fotbal apoi a anu­la t Bresciei u n . gol m arcat-de noua achiziţie Cadete, ,201..valabil după cum am văzut pe micul, ecran d a r . . .-,Aşa-i cu bietul om sărac. Totul iese pe'* dos. Poate că se va însenina,^ totuşi,, şi cerul Bresciei. . - o . ..-

® Reggiana Iul Mateuţ a avut o vizită simandicoasă,1 Lazio. Oas­peţii au avut partea leului în prima repriză —: bară Rambaudi şi mari ratări Boksici (care s-a şi accidentat in final). Repriza se-", cundâ a fost a achipei lui Mateuţ (acesta a şi ratat o mare oca­zie, şutînd din 5 metri î n . . . portar). Zicala că omul sărac căruia toate îi ies pe dos J a r a , fost pe fază în persoana arbitrului. Cin- cîripini, care. n-a vrut să vadă două penatly-.uri clare ca lumina zilei în careul lui Lazio şi astfel Reggiana a trebuit să se mulţu­mească doar cu o „remiză1' 'albă. Şi uite aşa, cele-două „sărace", Brescîa şi .Reggiana, se ţin; de mînă în coada ~clasamentului, pe ultimele două locuri, cu doar cîte două puncte agonisite în această .toamnă vitregă pentru ele. \ ■■

9 Se chinuie cumplit trupa lui Fabio Capello — AC Milan, cam­pioana Italiei şi a Europei? Pe un teren alunecos, mustind de apă, AC Milan — fără Savicevici şi Gnll.it — s-a Chinuit şi a ratat ce- dînd un punct fruntaşei clasamentului, AC Parma (scor 1-1). Pri­vind clasamentul, AC Milan ocupă -doar poziţia 11, cu un total , de 12 puncte. Mai observăm că în 9 etape atacul deficiţar al lui Ca­pello abia a reuşit să înscrie 6 goluri, primind îri schimb 7; Şi cînd ; ie gîndeşti cu cîtă uşurinţă a renunţat AC Milan la vîrfuri per- •. cutante de meserie, la Papin şi Răducioiu. (r-v.c.)

PROGRAM COMPETIŢIONAL , - rSIMBATA IN SALA SPORTURILOR „HOREA DEMIAN"

© HANDBAL.'Două partide: la ora .9, în cadrul Diviziei B, par-; tida masculină - Armătura — Minerul Cavnic.' In continuare, la’ orele 10,30; partida masculină „U“-CUG — Dinamo Bucureşti, in' cadrul Diviziei A. '• £ BASCHET. La orele 12, partida masculină de Divizia Ă din­tre „U"-SM INVEST şi Forest Sibiu.

icu iri d intr-un

Este datat’ în urmă cu mai bine de uri an. Pe atunci, moderna pista de atletism a stadionului

tismului românesc,'nume că Ion Moina, Corilei Porumb,. Eva Zorgo-Raduly, Traian1 Sudrigedn, Aurel Ursu Pâlade, . Ana Beşuan, Palfi Pali, Nina Pasciuc şi foarte,'foarte multe altele s-au impus pe plan . intern şi ..internaţional. In ultimii, ani juniori al cluburilor clujene s-au ridicat Ia cote valorice “de nivel european, situînd municipiul'

- Cluj-Napoca pe locul întii în ţară ld- nivelul ju­n io rilo r.,. De-a lungul timpului atleţii clujeni

„Ion Moina" era doar un vis ce pluteâ aevea doar au corectat 172 de recorduri naţionale. . ; Dator în faţa privirilor pline de strălucire ale profeso- rită condiţiilor moderne ce sînt oferite în toată rului Marian Paşcalău. Visul s-a înfiripat ab- ; lumea pentru organizarea de concursuri atletice,- solut îriţîmplător, • în . primăvara anului trecut, oraşul nostru,_ cu vechi tradiţii, nu se-m ai gă-; cînd lă Bucureşti fiind xu prilejul „unui concurs, se?te înscris pe calendarul internaţional ca or- a ’ apucat s ă . treacă şi pe la TIBCO, unde o ve- ganizator al unor reuniuni atletice de elită dă- che cunoştinţă, A;P.,_ îl invită să vadă nişte moş- torită fapţului- că stadioanele, cele două pe care tre de materiale sintetice utilizate la pistele de le avem, au rămas la stadiul de acum 60 de- atletism moderne. Cu mostrele îri buzunar, ată ani.1* . ; -:la federaţie.. Dialog; aprins cu' loli Balaş şi Ni- ' Argumente tari, .menite să trezească interesul colie. Măr^şescu. Âmîndoi. s-au uitat la el puţin prim arului,. plus un deviz estimativ. Numai “ că; cam ciudat, crezînd, poate, că a . „luat una mică11,' argumentele trebuiau să ajungă la primar:' Şi auŞ-au. dumirit că Marian Paşcalău nu vorbeşte în dodii, totuşi. Ba mai mult ideea i-a cucerit şi l-au asigurat de tot sprijinul.

întors , acasă, cu visul- pistei cărămizii în faţa ochilor visători, Marian Paşcalău a pornit în că­utarea detaliaţi. La drum deci. Primul la OJTS Directoarea Iulia Băluţiu s-a prins urgent. Visul se, dublase de-acuma. Trebuie. ajuns la primar, chemată Iqli Balaş pentru a susţine cauza. Poa­te că n-ar strica un ' memoriu. Despre marea

ajuns,: odată cu autorul lor, profesorul Marian Paşcalău. Entuziast, primarul a spus da. Ca să ' nii mai lungesc mult povestea, lucrările au de­marat cu pregătirea ‘ infrastructurii. Lucrare mi­găloasă, pretenţioasă. Visătorul profesor s-a trans-.' format în diriginte'de şantier. Bineînţeles că fără ' plată. S-au ivit probleme. Preţurile estimative - s-au constatat că sînt mult sub plafonul real. Din nou. friguri şi alergături. Salvator a intrat ; în „circuit11 Banca „Dacia Felix1*. care a sponsori- -

însemnătate a unei piste sintetice la dispoziţia zat pînă la finisare superba lucrare. .Şi a ieşitatletismului clujean, cu vechi state de servicii . o bijuterie.şi performanţe.. Răsfoiesc din copia memoriului De curînd, la Poiana Braşov a fost inaugurată •pregătit atunci pentru primarul Gheorghe Funar. cea de a doua pistă atletică--‘Perfect. Dar este a -

„în ânul 1921 la Cluj s-a organizat primul doua. Prima a fost cea de lâ Cluj. Inaugurarea "campionat naţional de atletism, în timp, pînă, in 1980, adăugiridu-se alte 13 ediţii. Tot aici, pe sta­dionul din'Vecinătatea malului drept al Some- , şului Mic şi a bătrinului parc au avut loc în- , treceri internaţionale cu participarea reprezenta-

ei a fost o adevărată sărbătoare. Atunci la inau­gurare s-au spus multe vorbe frumoaşe despre : noua bijuterie, destinată atletismului. S-au a- mintit nume de oameni care au contribuit lâ realizarea modernei piste sintetice. Aplaudate. :

tivelor Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei şi Pe merit. A fost amintit ş i , cel al _ profesoruluiRomâniei' la decatlon şi pentatlon modern şi o Marian Paşcalău, cel_ care într-o zi de primă-ediţie a jocurilor Balcanice de juniori. Incepînd vară, anul trecui a îndrăznit, să viseze o pistăCU 1923, atleţii clujeni au participat la 16-ediţii sintetică. Să ne scoatem pălăria în faţa oameni-ale Jocurilor Olimpice, obţinînd două medalii de lor care ştiu să viseze atît de frumos. Zău căargint prin I. Somodi la înălţime (1928) şi Ileana merită. .Silai la lungime (1968). în cartea de aur a atle- Victor MOREA

fractorilor. Aşteptăm identifi­carea lor şi trimiterea în ju­decată, ' -

•© S-a întîmplat îri 25 oc­tombrie, noaptea, la ora 2, pe lacu l'. Chinteni: Andrei Săbă-', diş a fost surprins de . paznic

la Aleşcl (Bihor).® Norocoşi sau versaţi" în

meserie? Depinde cum vreţi să-i categorisiţi pe Ad am Bor- .. şan, Ioan Tanţa, Dumitru Mo- ; rea, Ioan Pavei şi Karoly Pali, care în ziua de 5 noiembrie, la ,.

FĂRĂDELEGI© In seara zilei de. 3 'noiem­

brie, doi autori necunoscuţi au încercat să sustragă baraca din seîndură''de - brad aflată în in-; cinta împrejmuită a lacului Branişte. în timp ce se aflau în , plină „activitate" (demonta­seră acoperişul şi o parte a laturii diri spate) au fost sur­prinşi de . paznicii Ioan Cioază, Alexandru Sfirlea şi d-itl Le­vente Nagy, din Gilău. Cei doi infractori i-au atacat pe paa--. nic] şi pe d-ul Nagy, aplicîn- du-le lovituri violente şi _ apoi.

în timp ce pescuia. Luat „la. Branişte, au avut drept cap- ;bani mărunţi" de paznicul Ioan turi crapi cuprinşi între 2 şiJilăuan, urgent „pescarul noc- 3,5 kg. Tot la Branişte, în ziuaturn" şi-a aruncat beţele î n " de ‘8 noiembrie, capturi de c-rap,lac. Tot la Chinteni, dar în în limitele de greutate : amin-12 septembrie au fost surprinşi tite anterior, au avut Arcadie ,braconând proprietarul maşinii- Cubleşan,. Traian Tat şi Ioan .6-CJ-7236, cu încă patru per-, soane. în urma cercetărilor, e- ' fectuate, poliţia i-a identificat. pe făptaşi, întocmindu-le do­sare ce-au fost înaintate pro- . curaturii-

VEŞTI BUNEO Atacă bine ştiuca la Să­

călaia, crapul la Branişte şi şalăul la Chinteni. Cleanul şi scobarul muşcă bine la Tar­niţa şi Floreşti. Aviz deci a- matorilor. In plus,, pentru cei care vor să se aventureze mai la distanţă, din vecini am a-

DRA.GOSTE FAŢA DE FOTBAL■ Dacă echipa de seniori Olimpia Gherla se

numără printre fruntaşele campionatului Diviziei C la fotbal, nu acelaşi lucru îl putem spune des­pre juniorii formaţiei, total neglijaţi la începu­tul actualului campionat. După o pregătire de vară neconcludentă, au urmat primele etape din

r ponent al echipei, actualul privatizat, Marius Ciont, patronul unei unităţi alimentare dintr-un cartier mărginaş al urbei, care a luat î n ’mînă conducerea'tehnica a juniorilor, fără nici o pre­tenţie financiară. Şi rezultatele se văd: au apă­rut şl primele victorii la scor. Mai ales pe te­ren propriu juniorii sînt imbatabili, portarul Ba-

campionat soldate cu eşecuri consecutive. La un rabas — căruia ii prevedem un viitor bun — amoment dat, componenţii formaţiei au ramas şi fără antrenor, fostul lor dascăl renunţînd a-i mai pregăti.. «. Şi, cînd, toată suflarea' fotbalistică oin Gherla le plîngea situaţia micilor jucători ai Olimpiei, s-a găsit un adevărat om de sport, un fost com-

fâcut parte chiar şi din formaţia seniorilor. Iată ce înseamnă dragostea de sport ai unui fost • ju ­cător de fotbal, care pe lîngă bunul mers nl afacerilor comerciale a găsit timp să îndrume şi primii paşi ai micilor jucători de la Olimpia.

SZEKELV Csaba

au dispărut în noapte. De pe fjat că muşcă bine cleanul şiurma loviturilor primite, paz- . - ' . ■______ __nicul Ioan ;Cioază a. fost inter­nat la Neurochirurgie. Poliţia din Gilău este pe urmele in-

Torok. Toţi cei nominalizaţi cu * „acte în regulă" (adică ,per- -. mise şi abonamente). r ,

SOLUNARELE- Iată ce prevăd solunarele; pentru perioada 12 — 18 no -: iembrie: şanse schimbătoare (nu = prea merită să ieşiţi la ' apă) ‘ pentru zilele de sîmbătă 12, duminică 13, luni 14, marţi 15 şi miercuri 16 noiembrie (ce mai: „zile de post11); joi 17 şi vineri 18 noiembrie, în schimb, şanse foarte bune (era şi ca­zul după cinci zile de „post").

Victor PESCAR U

COMISIE INDULGENTA

Hotârît lucru, „acolo sus" ci­neva iubeşte mult de tot Rapi­dul. Altfel nu se explică mila dovedită de Comisia de apel a FRF marţi cînd a „revăzut1* sancţiunile acordate Rapidului, „reparîndu-Ie“ şi • .. îndulcin- du-Ie. Concret, lui Viorel Ilizo, antrenorul echipei, i s-a redus Interdicţia, de a sta în teren pe banca tehnică de la 12 la 4 etape (a rămas definitivă doar amenda de 250.000 Iei dată vul­canicului antrenor).

Mila cea mare a dovedit-o comisia în speţă nnulînd sanc­

ţiunea ca partida din etapa a 12-a, (cu ,,U“) să fie disputată la 60 km distanţă de Capitală (intilnirea urma să aibă loc Ia Tirgovişte). Drept * pentru care comisia de apel ' a hotă- 1 rit: Rapidul va plăti o amendă de 1.000.000 lei şi va juca, partida cu „U“ în Giuleşti. Că amenda o va plăti Ana Elec­tronic şi milardarul Copos — as(a-i clar. ■

De ce oare, cînd este vorba de echipele din provincie, mă­surile nu sînt îndulcite? Dc cc, „acolo sus", părerile so schim­bă cum oamenii îşi ■ schimbă rufăria Intimă? (v.m.)

Autorizată prin S.C.nr.128/1991, judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj,

sub nr. J/12/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIEî ILIE CĂLIAN (rcdactdr DAN

REBREANU (redactor ţcf adjunct}? V/vLER CHIOREANU (redactor şef . adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general dc redacţie); 'N ICO LA E PETCU; MARIA SÂNGEORZAN; RADU VIDA

REDACŢIA: Cluj-Năfow,stf.K3p«Aiîf.16 , , TELEFOANE*. 111632 (redactor ?«f); U?5â7 (red, {ei ftdj, şt secretariatul de red ejie); U741S îl 117498 (redactori) ; 1i7)Q7 (adijiihiîtriţu }i «pntabilitafej Stjaralu’îJî TELEKî 31444; faxî W Utţ, W te fubKciiâtc gj&gţlfe îtiţfc v