^S o cie ta te a d y s . e s te jepăşită^^dărşi a p e $ este î n v e e M t ă 95, :

1 • consideră că s-ar afla România, Alvin Toffler a spus: "Ţara dvs. are 40 la sută din populaţie în mediul rural, are o structură industrială semnificativă şi cred că a început

- să-şi extindă sistemele informaţionale”. Cercetătorul american a ţinut să sublinieze totodată că România nu poate rămîne izolată de lume, aşa îneît problema pregătirii sau nepregătirii sistemului politic românesc de a face faţă celui de-al treilea val nu este .esenţială. "Sfatul meu este ca România să dea cea mai mare prioritate legăturilor cu

. lumea, în special în domeniul electronicii]*, a adăugat vorbitorul. "Dacă nu aveţi un ^ •; sistem informaţional la nivel mondial, cu baze de date, nu numai cu legături telefonice,

substitut al unor produse şi dezvoltă un nou modtle producţie. întrebat în ce perioadă, nu veţi putea avea acces la economia mondială” a apreciat Alvin Toffler.

Cînd m-am întîlnit cu preşedintele României i-am spus: "Societatea dvs. este depăşită, dat şi a mea este învechită", a declarat celebrul viitorolog Alvin Toffler la conferinţa de presă organizată cu prilejul vizitei sale la Bucureşti. Alvin Toffler a făcut o prezentare generală a conceptului său de dezvoltare socială, subliniind că metafora primului val este reprezentată de societatea preponderent rurală; aceea a celui de:al doilea val, a societăţii preponderent industriale şi urbane şi aceeâ a celui de-al treilea .val, de societatea

'■ informaţională şi a electronicii de înaltă performanţă. Societatea post-industrială schimbă ■ toate regulile economice, iar în cadrul celui de-al treilea val,_informaţia.devine un

SU M A R »ţ Agenda Z2 c;f Roia vînturilor /3 | Yiaţa politică/4 | Artă - cultură/5 ) Omul şi socîetatea/6 ţ Fublicitate/7-11 j Sport/12 | ţemeia/13 \ Economia/14 j Eveniment/l5 j Ultima oră/l 6

A N U L V II N R . 1 5 2 6 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

M I E R C U R I ,2 2 N O I E M B R I E 1 9 9 5

1 6 P A G I N I 3 0 0 L E I

Vremea va fl rece peatra această perioadă, cerul'variabil şi vînt slab din sector nordic. Temperatura minimi a aerului se va situa intre -6 şi 4 grade, iar maxima zilei ya mea pînâ la 1-3 grade. Dimineafa se va produce ceaţă, iar la munte asociată cu depunere de chiciuri. Ieri la Cluj-Napoca la ora 13, temperatura aerului era de 1 grad, iar presiunea atmosferici măsura 742,9 mmHg, în creştere. (M eteorolog de serv iciu N icoleta M A TEI)

E u r o p a r ă s ă r i t e a n ă

este a l t c e v a d e c î t s e c r e d e a

ILIE CALIAN

leksander Kwasniewski a cîştigat alegerile prezidenţiale din cel de-al doilea tur de scrutin cu 51,72 Ia sută, în timp ce Lech Walesa a obţinut doar 48,28 la sută din

voturile polonezilor. Desigur, diferenţa de 3,44 la suta dintre cei care nu-l mai vor pe fostul preşedinte, legendarul lider al “Solidarităţii”, laureat al Premiului Nobel pentru pace, nu este - foarte mare în cifre. Dar ţinînd seama că de faptul că W alesa' a fost public susţinut de Biserica catolică şi de vechii militanţi/ din Sindicatul “Solidaritatea”, cel care a produs prima şi cea ; mai de răsunet mişcare anticomunistă din fostul sistem socialist, cste-un semnaL grav în legătură cu viziunea lumii asupra idealtirilor oamenilor din ţările foste socialiste.

Mai semnificativ este faptul - deşi minimalizat de unii comentatori - că noul preşedinte,. Aleksander Kwasniewski, reprezentat al stîngii foştilor comunişti - desfăşurîndu-şi campania electorală sub lozinca uitării trecutului şi: luptei comune pentru o nouă Polonie - .a cîştigat cu un program politic şi economic considerat mai acccptabil de către majoritatea populaţiei: Şi să reflectăm şi asupra faptului că dintre cei ca re : l-au votat pe Walesa, vor fi destui care au fâcut-o fie'din sentimentalism, -fie din necunoaşterea noului candidat la preşedinţie. . -V r . i . >

Privind, însă , .lu c ru rile în perspectiva o fensive i reprezentanţilor stîngii.din mai multe ţări foste socialiste, care s-au bucurat de mai mare preţuire decît adepţii liberalismului a radicalismului reformelor, putem să ne punem întrebarea dacă nu cumva sfaturile - greşite, ori poate, interesate - ale “specialiştilor” occidentali au rolul lor jn crearea acestei stări* de spirit. în ce măsură ştiu aceşti specialişti - care nu reuşiseră să anticipeze evoluţiile din fostul CAER -cum se poate face trecerea de la socialism la capitalism, dacă ei n-au trăit-o pe propria piele? Faptul că în ţări destul de diferite din punct de. vedere al dezvoltării cconomice, al tradiţiilor şi al sprijinului ecoflomico-financiar occidental (să ne amintim, că Polonia “Solidarităţii”, ‘Vitrina’’ anticomunismului a fost iertata de , datorii de miliarde de dolari) evoluţiile politice sînt similare este o dovadă că tranziţia este o chestiune complexă, care nu Poate fi rezolvată nici din vîrful pixului “experţilor”, nici din promisiunile demagogice ale. unor politicieni improvizaţi.- Trebuie să medităm serios nu la aşa-zisele nostalgii comuniste • nimeni din aceste ţări ţiu şi-ar vinde libertatea individuală ÂŞtigatâ în aceşti ani -, ci la motivaţii mai profunde, de ordin cconomic, raporturi sociale, de stratificări ale nivelelor de tastare, de acces la protecţia socială etc., care interesează o tanc crescută în spiritul nivelării valorilor, dar, în acelaşi timp, fl cu aspiraţii pe care şi le-ar dori realizate acum.

P . D . S . R . r a s p i m d e f c s i â s

l u i G h e o r g h e Funar

P.D.S.R. apreciază ultimele luări de poziţie ale lui Gheorghe Funar, la adresa partidului şi a preşedintelui Iliescu, ca fiind afirmaţii necontrolate care nu vor afecta însă colaborarea laguvemare. .

Grigore Zanc, preşedintei 5 P.D.S.R. Cluj, membru in Biroul Executiv; este de părere că in spatele acuzaţiilor aduse de Funar partidului sau stă 'dorinţa/de a âscunde “neînţelegerile şi niptura. existente în P.U.N.R. j?rin detaşarea unei părţi a membrilor partidului care înţeleg câ politica nu se poate face cu mijloace conjunctiirale şi cu dcclaraţii trium faliste, sau extravagante”. “Acuzaţiile de

imixtiune şi de complot din partea P.D.S.R. său a preşedintelui sînt absolut ridicole, pentru că nu ne-am pus nici o dată problema de a interveni în interiorul P.U.N.R”; adaugă el. '

Zanc mai spune că acuzaţia de com plot, a preşedintelui este “susceptibilă de dus în faţa instanţei, să se facă lumină apelind la alte instrumente’ pentru că lui Funar dacă i se ;Vorbeşte logic "si în

- termenii: realităţii, se pare că nu înţelege”, Liderul P.D.S.R. recurge la aceşti termeni neaşteptat de duri

. afectat şi dc cuvintele adresate de ' Gheorghe Funar preşedintelui Ion

Iliescu pe care le consideră “lipsite ' de bun simţ şi sub demnitatea unui- om politic”, funar îi recomandase

pe un ton ireverenţios preşedintelui ţării să se .înscrie în Partidul Pensionarilor. '

Chiar; şi după acest schimb de replici, P.D.S.R.<nu crede însă că relaţia de parteneriat la guvernare cu P.U:N.R;;-ul va fi afectată. “Mersul lucrurilor şi opţiunea celorlalţi membri de partid îl obligă pe domnul Funar să continue, colaborarea, presupunînd.că el nu o vrea”, spune Zanc. (C.C.)

 m e r d l e i B i i i a u im g a u s pete®® în Sosnia

Agenţiile ds presă au anunţat,’ aseară, câ dupâ trei ani şi jumătate de război, părţile beligerante din Bosnia au ajuns la o înţelegere care. va duce la instuararea păcii în zonă. Ieri, la Dayton (SUA), sub presiunea mediatorului

i american, reprezentanţii celor trei părţi implicate în conflict au semnat un acord care prevede, în principal, că Bosnia rămîne un stat unitar alcătuit din două părţi:

Federaţia Croato-Musutmană > si' Republica - , Sîrbilor. ; Punerea Tn practici şS ’

..respectarea' termenilor acordului vor ti asigurate de -■ torta de menţinere a păcii sat) rionducerea NATO..

în acest context, trebuie menţionat faptul câ SUA fi J Germania au propus Consiliului de Securitate al S ONU să. iniţieze o rezoluţie, ; privind- ridicarea' embar* goului impus Iugoslaviei, - ,<:

: U l t i m e l e r e g l s i i î i s i i l ă r s

p e n t r a r i i f e a r e a / G i s p b a n e l i b r :Secretariatul judeţean pentru-aplicarea Legii nr.

55/1995 anunţăm cetăţenii care nu şi-au ridicat cupoanele nominative de privatizare^ la centrele de distribuţie, datorită omisiunilor de pe listele sau existenţei • de neconcordanţe ale datelor de identificare, că acestea mai pot fi reglementate numai îri zilele de miercuri şi joi (22-23 noiembrie) orele 8-16, astfel: . ■

• la biroul evidenţa populaţiei din cadrul Poliţiei

municipiului Cluj-Napoca, str. K. Marx - pentru persoanele cu domiciliul stabil în Cluj-Napoca;

• la formaţiunile de evidenţa populaţiei din municipiile Dej şi Turda, respectiv din oraşele Cîmpia-Turzii, Huedin şi Gherla; '

• actele necesare sînt următoarele:- buletin de identitate ,

-- certificat de naştere şi căsătorie, în original- act doveditor de locuire în spaţiu.

S u ia n r i s c ă s ă p ia r d ă t o t

î r i R U . S U . R .

După ce a încercat să dea marea lovitură cu tentativa de a-i lua lui Gheorghe Funar funcţia de preşedinte al P.U.N.R;, V aier Suiari, încă ^secretar general, al partidului, este în pericol să piardă tot. El a fost pus ieri în discuţia Biroului Permanent de la Buclireşti şi va .apărea vineri, pentru a da

'explicaţii, în fata Biroului Judeţean Cluj.

Gheorghe Funar s-a mai confruntat şi în .a lte ocazii,Cîn partid, cu păreri contrare lui, dar niciodată nu a arătat hotărîrea de acum de a-şi distruge adversarul. El cere ca lui Suian'să nu-i fie recunoscută funcţia de secretar general în care a fost ales Ia Convenţia Naţională întrucît nu 3 obţinut jumătate plus unul din voturi, aşa cum prevede statutul

, Nici colegii din Cluj ai lui Suian riu-i arată prea multă consideraţie după tentativa de la congres. Preşedintele ' filialei, V ictor Romulus Constantinescu, declară că Biroul Judeţean îi va cere. explicaţii pentru "poziţia incorectă” avută atunci cînd a acceptat să fie contracandidatul lu i. Gheorghe Funar. ,”Noi am discutat la Cluj şi la Conferinţa Judeţeană. s-a votat, în unanimitate, chiaj- domnul Suian a votat, ca delegaţia la . Convenţie să susţină pe Gheorghe Funar, ca preşedinte. In comisia de propuneri de la

Bucureşti s-a convenit acelaşi lucru, a fost de faţă şi domnul Suian, care n-a avut nici o obiecţie.

, De aceea afirm că n-a procedat corect”, spune Constantinescu. El consideră că Funar este- ”o personalitate pentru segmentul nostru de electorat fără de care partidul n-ar mai fi acelaşi”.

Mai categoric deeît preşedintele este vicepreşedintele-din Cluj, Liviu Medrea, care îi, acuză pe -

■ Suian de indisciplină şi , de nesinceritate faţă de colegi. "Pentru mai mult de o oră, in

; momentele dinaintea votului,-Vaier : Suian a fost un simplu membru de partid şi ar fi trebuit să. se supună

7 hotarîrii .organului de conducere ' judeţean, care a mandatat delegaţia ; lă Congres' să-l susţină ca : preşedinte pe Gheorghe lunar”,

afirmă Liviu Medrea. ”Eu am . încercat - un. sentiment ' de amărăciune în momentul în care - dom nul Suiari. a acceptat să

• candideze. Pentru că ia Cluj ne-am . înţeles foarte sincer şi n-a fost nici o umbră între noi. ~

‘ Consider că oamenii de onoare, cînd se înţeleg ceva, aşa trebuie să rămînă”. Medrea aminteşte şi întîlnirile ”la ceas de seară” avute

< de Suian , cu preşedintele Iliescu-: fără înştiinţarea colegilor de partid. ”Un'membru al P.U.N.R. trebuie să fie foarte sincer”, adaugă el. '

C aius CHIOREAN

in f o rm e a z ă

Începînd cu 15 noiem brie 1995 m a jo rează dobînzile plătite persoanelor fizice pentru depozitele la termen.

a)Pe instrumente (carnete) B A N C POST procente pe an

- 3 luni- 6 luni -- un an

30 ....3542

Suma minimă pentru depunerile pe carnete este de 100.000 Iei. Dobînda sc ridică la scadenţă. 'Pe baza acestor depozite puteţi solicita creditc în valoare de pînă la 80% din suma depusă. ’ ~

b) în cont: ' procente pe an

- 3 luni- . 6 luni '.- un an

N Q U l v - doi ani

30 33

, '3 9 - 40

Suma minimă pentru depozitele în cont este dc 500.000 lei. Dobînda sc poate ridica lunar. (761156)

A D E V Â R O Lc â e C l u j A G E N D A miercuri, 22 noiembrie 1995

♦ 1869-S e deschid cursurile F a c u lta f i i de m e d ic in ă d in Bucureşti.'

♦ 1890 - S-a născut Charles de G au lle , genera l, p o litic ian ş i . prcşedintealFranţeipînăînl969. .

♦ S ă rb ă to a rea n a ţio n a lă a Republicii libaneze - proclamarea independenţei, 1943.

♦ 1950 - A fost creat Consiliul M ondial al Păcii, în baza hotărîrii celui de al II-lea Qmgres Mondial al partizanilor păcii de la Varşovia.'

• PREFECTURA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16 -

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:l 9-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA ClMPIA TURZII:36-80-• 01• PRIMĂRIA HUEDIN: 2S-15-48 -• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: «55 ?!• n-15-io ;■

POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-• NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 - ' .,■ POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA ClMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 .• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 1 -• POMPIERII: 981

APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA: 11-24-71SALVAREA: 961 '

• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971 -• INTERURBAN:. 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958 .

REGIA AUTONOMĂ DE TKRMOFICARE ^DISPECERAT: 11-87-48 ,

REGIA AUTONOMĂ DE APĂ• CANAL DISPECERAT: 11-63-02

S.C.’SALPREST" S.A. DISPECERAT: 19.55-22 ' .. ; COMENZI SPECIALI: PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int. 132 ; ' 1

ORARUL CURSEIX>R TAROM

' 31 octombrie 1995 -30 m artie 1996

Plecări din Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti - .7,50 şi 16,30

de luni pînă vineri; 'Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca -13,15Plecări din Bucureşti • 11,40 Tariful: 43.800 lei TELEFOANE: 19-49-87; 19-35-57 - pentru externe

|VTlUNSP()RT$i$F.#PţJECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

ptopaMe dinţii trenuri accelerate, rapide ţi interdty

■ BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 15,05•BISTRIŢANĂSATJD: 15/13 / •BRAŞOV (prin Dej): 0,28 ' / " •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,5^9,53) 14,17; 21,52 *(prin Sibiu-Piatra Olt): 11,42 (prinPetro;ani-Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prinPloieşti-Bnzân)s 9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43;21,00 •SATU MARE: 4,04 ;•SIBIU: 15,30•SIGHETUMARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba inlia): 5,19; 22,49;23,08;(prin0radea): 15,16 •TlRGUMUREŞ: 16,13;20,19 •INFORMAŢII GARA 9=2

AGENŢII DE VOIAJ CFR IINFORMAŢII: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

CURSE INTERJUDEŢENE ' din A utogara II

Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00.■ Quj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00.• Cluj-Napoca -Baia Mare: 6,30; 17,00 •Cluj-Napoca - Abrud: 6,00; 14,15.• Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă

duminica); 12,30; 14,30; 18,30. Cluj-Napoca-GîrMu-Zalău: 6,40

•Cluj-Napoca - Jibou: 7,00; 14,00 (prin Gîrbou); 16^30 (prid Hida).Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30;16,00 • . ■ Cluj-Napoca-Aiud: 12,00. Cluj-Napoca-Alba-lulia: 13,00. -

• Quj-Napoca-Bistriţa: 15,30(circulă vineri, sîmbătă,duminică,luni). -

• Cluj-Napoca-Brad: 16,00.• Cluj-Napoca - Cîmpeni: 13,15.• Quj-Napoca - Mediaş: 14,30. ..

Quj-Napoca - Reghin: 16^0. '■ Quj-Napoca-Tîrnăveni: 15,15.

■ Quj-Napoca - Tîrgu Lăpuţ: 15,25. •Cluj-Napoca-Topi iţa: 14,15. •Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14.00 (prin Tioc). . '• Quj-Napoca-Huedin: 13,15 (prin Căpuş),

14.00 (prin Sutor).• Quj-Napoca -Turda 5,30,6,30; 6,50; 7,20;

8,15; 9,30; 10,30; 11,30; 12,30; 13,20;, 14,00; 14,30; 15,00, 15,30, 16,00, 17,00,

18,00; 18,30; 19,00; 20,00; 21,Oft 22,30. •; Cursele, judeţene pleacă

din Autogara!

CURSE INTERNAŢIONALE ' . d in A utogara II: - -

• ClnJ-Napoca - Budapesta, cn plecare din Cluj-Napoca In zilele de luni, Joi ţi vineri la ora 7,00 ţ i Înapoierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri şi strobâtâ Ia ora 11,00• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, a i plecare din Cluj-Napoca In ziua de miercuri ora 7 şt Înapoierea din Miskolc In ziua de Joi ora 11.

INFORMAŢII Â n to g a r a l : 1 4 -2 4 -2 6 . A u to g a r a ! ! : 1 3 -4 4 -8 8

Miercuri, 22 noiembrie5.00 Matinal Uniplus Radio;

5.05 Agenda zilei;' 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia - de piaţă; 6.35. Agenda zilei; 6:40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar;8.10 Poliţia municipiului în direct: 8.15 Pompierii în direct;8.30 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; : 14,30 Overdose; 16.10 Emisiune în direct cu ascultătorii “Invitaţi în studio”; 17.05 ... “Invitaţi in studio”; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Greatest Iîits; 22.05- Greatest Hits; 23.05 Music by night. P ro g ram Informativ BBC Londra: 6.00; 14.00; 18.00; 21.00. Ş tir i U hlplus R adio: 7.00; 8.00; 12.05; 13.00; 15.00; 16.00; 17.00; 22.00; 23.00.

A R â d io S o m cFM SS,7M H *

Miercuri, 22 noiembrie6,00-9,00 Sonic Matinal (ştiri,

sport, meteo, utilitare, muzică) (Vasile Truţa);9,00-11,00Emisiune în limba maghiară (Jakab Lorinc);11.00-13,00 Sonic Music (Călin Stăncscu); 13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujcne) (Cozmin Guşă);14.00-15,00 Cmtâ cctcraş pc strune (muzică populară) (Călin Stânescii);15.00-16,00 Super Sonic (Dj.Dreams); 16,00-17,00 Clopote tabulare (muzică specială) (Daniel Boroştean); 17,00-18,00 Gb trebuie să ştim... ca sâ nu greşim (emisiune informaţivă) (Cozmm Guşă); 18,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utiUtaic, muzicâ)(GctaTocloruţ); 19 t5-20j00 Povestea dc seară (rubrica pentru copii); 20,00-21 ,0 0 Black Magie Hours (Daniel Boroştean); 21,00-23,00 Emisiune în limba maghiară (Halmagyi Erika);23,00-0,00 Spaţiu 57 (Jayz) (Szekely Roland).

• Aa: Calendarul ortodox: Sf Ap. Filimon, Onisim şi Arhip; Sf Mc. Cecilia; Calendarulgreco-catolic: Ss Filimon, Aplia, Arhip şi Onesim, ap.; Cecilia, Valerian şi Tribuţiu,m (s EI); Calendarul catolic: Sf. Cecilia, fc. m. ;

• Mîine: Calendarul ortodox: Sf Cuv. Antonie de la Iezeru-Vîlcea; Sf. Amfilohie; Calendarulgreco-catolic: Ss AmfiIohiu,ep. Iconiului (+395); Grigorie, ep. Agrigentului (+ 630); Calendarul catolic: Sf. Clement 1, Pp.m.; Sf. Columban, ab.

' ■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zihiic: 8 - 13,45;14,30 - 21 îmbăta: 8-14, duminica: închis. .

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA"

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (str. M Kogâhnceanu nr.7) din 9 octombrie 1995, ORAR: luni - vineri: 11-17,45; sîmbâtă şi duminică - închis. MEDIATECĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; maiţi, joi, vineri:9-14,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica- închis. ; ■.> 1 . ; .

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14), Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis- ■ Biblioteca Germană (strada

Univeisităţii 7 - 9): luni - închis; marţi- 10-13; miercuri - 15-18; joi - 10-13; vineri închis.

" ■ Biblioteca Americană (strada Univeisităţii 7 - 9). Orar. luni - vineri12 - 16 . -

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 1 4 - 19; maiţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltal" (strada Clinicilor 18). Oran zilnic 10 - 18; sîmbătă.' 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogâlniceanu 7- 9). Orar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centralni Cultural Francez'(strada Kogâlniceanu 12- 14). Orar luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vijieri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. •

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, maiţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iaficu 31); Orar luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 - 17; luni şi maiţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C.- Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeu] Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis. 1

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Lnni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Oiar.miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

FARM ACIIFarmacii cu serviciu

permanent: Farmacia’Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4,

telefon 17-51-05, Farmacia "Vadocom", str. Marinescu nr. 7, tel. 19-64-62.

Garda de noapte: Farmacia nr.1, P-ţa Unirii nr.37, telefon: 19- 40-60, orar 20-8.

I ( P ,

spectatoriMiercuri, 22 noiembrie

P ro g ra m u l 1: 7,00 TVM. Ţelematinal; 8,30 La prima oră;9.20 Film serial: "Santa, Barbara”;10,05 Moda pe meridiane; 10,35 Videocaseta muzicală; 10,50 Videolexicon;’ 11,50 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate; 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi;14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj- Ntfpoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Cedrii Libanului (d); > 16,25 Selecţiuni din festivalul ”Young rock for youngs”; 16,45 Ecleziast' '95; 17,30 De la lume adunate;-18,00 Desene animate; 18,30 Poarta sărutului; 19,00 Film serial: ’Tata şi băieţii”; 19,30 Actualităţi;20.20 Film artistic: "Fiica lui Mistral”; 21,15 Fotbal: Glasgow Rangers - Steaua Bucureşti, în L.C.; 23,25 Actualităţi; 23,40 Confluenţe; 0,10 întîlnirea de la miezul nopţii. ■

P ro g ram u l 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin satelit; 11,30 Desene animate; 12,00 Gong!; 12,30

Armonii preclasice; 13,00 Aia-bala- portocala!; 13,45 Ritmuri muzicale;14.10 Film artistic: "Răzbunarea” ; 15,25' De lîngua latina; 15,55 Desene animate; 16,20 Film serial: "Pasiuni secrete”; 17,05 Mini-eco;17,45 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Pro memoria;

.20,30 Turist-club; 21,00 TVM. Mesager, 21,30 Tradiţii; 22,00 Film serial: "Santa Barbara”; 22,45 Un secol de cinema; 23,45 Jazz-fan; 0,15 Bătălii aeriene.

T V R C LU J-N A PO C A : 15,05 Jurnal - actualităţi; Onor lâ tricolor- emisiune de educaţie ostăşească; Cîntec transilvan: solişti Gheorghe Birlea şi Georgeta Fîrţală; Observator: Compensaţii ne­compensate - reportaj privind alocarea fondurilor medicamentelor compensate; Video-clipul emisiunii; Breviar editorial transilvan.

Joi, 23 noiembrie . P ro g ra m u l 1: 7,00 TVM.

Ţelematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial: “Santa Barbara”; 10,05 Limbi străine: germană - italiană;11.05 Film - serial: “Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene'animale;13.10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi;,16.10 Tradiţii; 16,40 Sub semnul întrebării; 17,40 Cuvinte-potrivite;18.05 Desene animate; 18,30

Tragerile Super Loto 5/40 Multiplă ; Expres; I845 Milenium; 19,30 fii® serial:”Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film seria]- “Valea păpuşilor”; 2135 Reflecţii rutiere; 21,50 Studioal

j economic; 22,30 Interpreţi (j■ muzicii • populare; 22,50 Simpozion; 23,35 Actuali®.23,55 Film serial :”PoldarltY’

’ P rogram ul 2: 7,00 La primi oră; 9,20 Muzica pentru toţi;10,05 Terra - planeta noastră;

-11,30 Desene animate;12,00 Varietăţi internaţionale; 12,45 Curcubeu; . 13,45 Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Magazin social; 14,55 Limbi străine: germană - italiană; 1J,55 Desene animate; 16,20 Film serial:”Pasiuni secrete”;17,00 Ceaiul de la ora 5; 1'9,00 Emisiune în limba gemui;20,00 Cultura în lume; 20,30 Sfinx; 21,00 TVM Mesager,21,30 Stadion; 22,30 Film artistic:”Film pe furate”; 0,10 Războiul lupilor (CFI).

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 Jurnal - actualităţi; Observator Programul de privatizare în m«si, etapa a doua, în jud. Bistriţa- Năsătrd; Documentar - mode ţi textile în actualitate.

^ ' P r o g r a m u l t e l e v i z i u n i l o r p r i n c a b l u

£ P O R T A LEXPOHT - IMPORT B.R.L.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

M iercuri, 22 noiembrie 1^95 PORTAL 1

7,45 Buletin informativ; 8,00 Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45-A 1- Divertisment matinal; 11,15 Film-Copii bogaţi-, PRO 7; 13,00 Buletin informativ;13,10 A 1- Documentar, seriale;15.00 Buletin informativ; 15,15 Serial-Robinsonii-CANALE 5; 15,45 Show-Casa Castagna -CANÂLE 5;17.00 Cartoon Network ; 18,30 A 1-Observator-Ştiri; 19,3,0- Buletin informativ; 19,45 A l - Serial, muzică, divertisment; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film-Mireasa. în

negru-PRO 7; 23,10'Linia fierbinte- 7 abc.- - PORTAL 2

, 9,45 Buletin informativ; 10,00 A 1- Film ;'11,30 A 1- Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A l - Film13,30 A 1- Reportaje; 13,50 Buletin informativ, 14,00 Program Tele 7, abc- documentare, desene animate,' post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,30 Buletin informativ; 21,40 Film- •împreună dincolo de moarte- RAI UNO; 23,30 Film-Lucrurile se schimbă-RETE 4.

Obs.: Traduceri -simultane pe ambele canale.

7; 21,15 Mireasa în .negru-PR01.23,00 Dulci păcate-sexy magazit PRO 7; 23,45 “21” -PRO 7.

- ANTENA 118,00 Ştiri-reportaje-infervhi

18,10 Dance club; 18,30 Lumiu călăuzitoare; 19,30 în luptă a abuzurile şi . corupţia; 20 ,0 0 Di lumea afacerilor; 20,15 Desen animate; 20,30 Capcana' pericolmii21,30 Observator; 22,30 Alin roşie - film acţiune. -

sx.TV CABLU s i

Programul Radio Cla] 22- 23 noiembrie 1995

Miercuri, 22 noiembrie:6.00 - 14,00 Revizie tehnică pe

staţiile de unde medii de 909 şi 1593 KHz; 16,00 Emisiunea în limba germană; 18,00 Radio Fax. Ştiri, actualităţi şi muzică. în direct

. cu corespondenţii; 19jOO Radiojurnal;19,15 La dispoziţia dvs.; 20,00 Din grădina cu flori multe. Muzică pcpiliâI ceraţ 21,55 Buletin de ştiri.

Joi, 23 noiembrie:6.00 Bună dimineaţa. Ştiri,

actualităţi şi muzică. Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri; 8,00 Emisiunea în limba maghiară; 10,00 Buletin de ştiri;10.05 Salonul artelor; 10,29 Radiocircuit; 11,00 Buletin de ştiri;11.05 Music shop. Divertisment muzical Toate genurile pentru toate gusturile; 12,00 Radiojurnal; 12,15-13,00 Excluziv magazin; 13,00 Radiojurnal. Microfonul ascultătorului; 16,00 Emisiunea în limba maghiară; 18,00 Radio Fax Ştiri, actualităţi şi muzică. In direct cu corespondenţii; 19JOO Radiojurnal;19,30 Emisiunea partidelor parlamentare; 20,00 Din grădina cu flori multe. Muzică populară la cerere.; 2 1 ,55 Buletin de ştiri.

PROGRAMUL CAN AU XU I PROPRIU

M iercuri, 22 noiembrie 199510,00 Ştiri şi actualităţi AM; 10,10

Război în stradă- codat; 19,00 Ştiri şi actualităţi AM; 20,00 Desene animate; 20,11 Preluare Intersat 1; 21,10- Ucigaşul sinucigaş-codat;22,50 Sacrificiul suprem-codat.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

M iercuri, 22 noiembrie 19958,00 Program pentru tineret; 8,10

Seriale-RETE 4; 13,00 Seriale-RETE4 şi CANALE 5; 16,15 Cine este fără păcat -RETE 4; 18,05 Revanşa-, MediaPro; 18,55 Diverse MediaPro; 20,30. Taff-magazin-PRO

PROGRAMUL CANALULH PROPRIU

M iercuri, 22 noiembrie 199! TVC

10,00 Timpul culturii- 3 SAI;10,55 Zîmbiţi, vă rog !- RTL'11.25 Tata- RTL 2; 13,30 Des» animate-SUPER' RTL; 15,H Dispreţul- RETE 4; 16,15 Cine et fără păcat-RETE 4; 18,20 Felwlţ RETE 4; 19,00 Preţul unei vie|> RETE 4; 20,10 Exploziv magazii RTL, 21,15 Familie pe fugă-RTU .23,05 Ultimul caz a lui Me-lM 00,30 închiderea ediţia.' , ^ - , TVC+

16,20 Djncolo de realitate; 16 Cîntecul măslinilor; 17,05 Dai« club; 17,35 Lumina călăuzitor18.25 Oglinzi paralele; 18,55 IK \ lumea afacerilor; 19,10 Des®*/

-animate; 19,30 Capcana periculoii20,30 Observator; 21^5 PiN morţii; 23,15 Dance club; 23,li închiderea ediţiei.

EXPOZIŢIEîn intervalul 23noiembrie-5

decembrie, la Clubul Casei universitarilor din Cluj-Napoca este dcschisă expoziţia de pictură a dr. Stelian Sabo. Expoziţia poate ii vizitată zilnic între orele 9-15.

O p e r a R o m â n ăprezintă azi, ora 18,30: Lucia

Di Lammermoor. Spectacol interpretat în limba italiană. Debutează soprana Ramona Ere- mia şi tenorul Viorel Săplâcan.

F I L M E17 - 23 noiem brie

• REPUBLICA - A pollo 13 - SUA - premieră (17.XI: 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 18-19 XI. 11; 13,30; 16; 18,30; 20-23 XI: 9; 11,30; 14; 16,30; 19) • VICTORU - L abirintul m orţii- SUA premieră (11; 13; 15; 17; 19) • ARTA -RENOVARE • MARÂŞTI - sala A - Specii .- SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Şi soarta poate fi învinsă - India (13,30; 15,30; 17,30) • FAVORIT - Păienjenişul crimei- Hong-Kong - premieră (11; 13; 15; 17; 19).

TU R D A - FOX - L u m ea a p e lo r - SUA .- premieră; TINERETULUI - Leon - Franţa- premieră.

C ÎM P IA T U R Z II - MUNCITORESC - Specii - SUA- premieră-- T e re n te , reg e le bă lţilo r - România - premieră.

D E J — ARTA - Jo h n n y M nem onic - SUA - premieră - M onstru l - Franţa - premieră.

G H E R L A > - PACEA - M onstru l - Franţa - premieră - Jo h n n y M nem onic - SUA - premieră - De unul singur - SUA.

r P O L IC L IN IC A IN T E R S E R V IS A N

str. Fascaly nrJ5, carL CheorgitfS

INTERNE • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSUnAT® ENDOCRINOLOGIE • REUMATOLOGIE - ECOGRAFIE • ALERGOLOGtt DERMATOLOGIE - CHIRURGIE • ORTOPEDIEO.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOLOGIE*ONOOLOGff PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimic > Bacteriologie Ioumologie • Parazitologie Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMXltt orele 7 - 21Medic de gardă:, orele 21 • '

Rezervare, consultaţii b . 4 1 . 4 1 . 6 3 ___ J

alianţa a n u su ic id

L I F E L I N E «ffSufletul nostru la disp02 dumneavoastră. TotcŞ*1, de noapte, telefonul vie®1

41 41 63Z i l n i c î n t r e o r e l e 2 0 -Z j^

c

0 0 miercuri, 22 noiembrie 1995 R O Z A V ÎN T U R 1 L O R d g ltc a î l ‘j ‘~

UN FOST COMUNIST VA CONDUCE DESTINELE POLONIEIE S I ’ y ff/g â tit .

Biserica catolică - “ marele • învins" al acestor alegeri ;

Candidatul fost com unist Aleksander Kwasniewski a cîştigat alegerile prezidenţiale poloneze cu 51,72% din voturi^ po triv it rezultatelor complete difuzate la 20 noiembrie de Agenţia PAP. Preşedintele care îşi încheie mandatul a fost învins, el întrunind 48,28% din sufragiile exprimate.

Prin trium ful candidatului Alianţei Stîngii Democratice (SLD, fostă comunistă), toate instituţiile ţârii revin stîngii ex-comuniste, care controlează deja parlamentul şi guvernul de la alegerile legislative din septembrie 1993.

In opinia polonezilor, relevantă este mai m ult înfrîngerea preşedintelui care îşi încheie mandatul - .simbol al luptei împotriva comunismului, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1983 şi a cărui personalitate puternică a marcat viaţa politică a ţării timp de 15 ani - decît victoria liderului social-democrat. De altfel, potrivit mai multor comentatori, tocmai “votul - negativ” îndreptat împotriva lui Lech Walesa a fost cel ce a constituit diferenţa decisivă, în timp ce sprijinul tardiv al Bisericii catolice s-a dovedit insuficient.

In afară de preşedintele care îşi încheie mandatul, mare învins al scrutinului este Biserica catolică, ce s-a angajat în favoarea lui Lech Walesa şi îm potriva lui Kwasniewski, ale cărui idei asupra concordatului - încă neratificate - şi asupra avortului, pe care a promis să-l liberalizeze, îi displac în mod fundamental. Dar guvernul lui Jozef Oleksy, şi el membru al SLD, s-ar putea confrunta cu alte probleme: sindicatul “Solidaritatea”, care l-a sprijinit pe Walesa, a anunţat că “v a , continua într-o manieră radicală, dar în cadrul legii” .. realizarea obiectivelor sale vizînd îndeosebi

“deeomunizarea” şi aducerea în faţa justiţiei a criminalilor stalinişti şi a pînzei păianjenului roşu”. Conştient de faptul că un Lech Walesa în opoziţie riscă să fie mult mai periculos pentru formaţia, sa decît atunci cînd se afla Ia Palatul prezidenţial, Kwasniewski a lansat deja un apel la unire al alegătorilor preşedintelui care îşi încheie mandatul.

în Europa de est foştii comunişti au vintul în pupa

în Europa de est, cu excepţia poate a Republicii Cehe, majoritatea populaţiei apreciază că, condiţiile sale de viaţă, s-au înrăutăţit de la prăbuşirea comunismului. Şomajul, necunoscut sub comunism, explozia preţurilor, dezintegrarea asistenţei sociale şi medicale, insecuritatea crescîndă de care sînt răspunzătoare mafiile sînt fenomene , noi care explică în parte amărăciunea est- europenilor. '

Alegferea în Polonia a unui, preşedinte provenit din fostul partid unic intervine la o săptămînă după victoria netă înregistrată de Partidul Socialist din Bulgaria (PSB, foştii comunişti) la alegerile municipale. Foştii comunişti bulgari, care au cîştigat două treimi din primării, şi- au consolidat astfel poziţiile după revenirea lor la putere la. alegerile legislative din decembrie 1994, cînd

, au obţinut majoritatea absolută.Revenirea vechilor comunişti a

debutat în noiem brie 1992 în Lituania şi a continuat în septembrie

' 1993 -în Polonia. în Ungaria, Partidul Socialist (MSZP), al lui Gyula Horn, unu l din vechii conducători ai com uniştilor reformatori, devenit prim-ministru, a obţinut majoritatea absolută în cadrul alegerilor libere diri. mai 1994. în Rom ânia, actualul preşedinte' Ion ' Iliescu, fost colaborator destituit al dictatorului stalinisţ Nicolae Ceauşeseu este în prezent acuzat de către opoziţia română de “neocomunism”.

ÎNCHEIEREA SEMINARULUI

INTERNATIONAL "ROLUL

INFRASTRUCTURILOR TRANSEUROPENE ÎN STABILITATEA SI COOPERAREA

ÎN REGIUNEA MĂRII NEGRE"

BTA -v<* *• . W*-

La Sofia s-a încheiat recent seminarul internaţional privind “Rolul infrastructurilor transeuropene în stabilitatea şi cooperarea în regiunea Mării Negre”. La lucrări, care au durat trei zile, qu participat delegaţii' din 45 de state, reprezentanţi a 17 organizaţii internaţionale, incluzînd Banca Mondială, şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Comisia Economică a ONU pentru Europa, reprezentanţi ai mediilor de afaceri şi investitoriparticulari.

în cadrul discuţiilor a fost pus un accent special asupra celor patru coridoare aprobate la Conferinţa asupra transportului paneuropean din 1994 care trec prin regiunea Mării Negre. Un număr de participanţi au informat asupra opiniilor lor privind necesitatea construirii unor ramificaţii ale coridorului Numărul IV (Dresda - Praga - Bratislava - Budapesta - Cracovia - Sofia - Istambul), VIII (Duras - Tirana - Skoplie - Marea Neagră) şi IX (Helsinki - St Petersburg - Pskov - Kiew - Chişinău - Bucureşti - l’lovdiv - Alexandroupolis), precum şi a unor legături necesare, cum ar fi podurile.

Atenţia a fost concentrată: asupra programului PHÂRE INTERREG şi a Programului de facilitare a tranzitului pentru eliminarea blocajelor de la punctele de trecere a frontierelor. S-a exprimat opinia comună că eliminarea întîizierilor la punctele de trecere a frontierelor este. una dintre cele mai eficiente modalităţi de sporire a capacităţii fluxului de trafic. După cum a declarat Gheorghi Pirinski, ministrul bulgar al afacerilor externe, seminarul, a confirmat speranţele privind discutarea* a trei domenii de probleme: cum este posibili ca regiunea Mării Negre şi zonele învecinate să se . deschisă către Europa prin intermediul infrastructurii, cum poate deveni acest proces forţa motrice a revigorării economice şi ce acţiuni trebuie adoptate pentru realizarea stabilităţii politice a regiunii.; -

PROBLEMA EXPERIENŢELOR

NUCLEARE A DECLANŞAT 0 CRIZA

FÂRA PRECEDENT ÎN RELAŢIILE

DINTRE PARIS SI ROMA

■' yA F ‘îifa-Anularea de către Paris a celei de a 16-a întîlniri

franco-italiene la nivel înalt, ce urma să se desfăşoare săptămînă aceasta la Neapole, din cauza votării de către Roma a unui text al ONU ce condamnă experienţele nucleare, deschide o criză majoră între, două ţări membre ale Uniunii Europene. \ - .

Abia miercurea trecută Italia luase decizia de a vota acest text, care cere “oprirea imediată” a experienţelor nucleare, sub presiunea Verzilor şi a Ligii Nordului.

între timp au apărut şi alte subiecte de fricţiune care nu erau legate direct de experienţele nucleare, dar care ţin totuşi de statutul Franţei în lume. Italia doreşte să obţină uh loc permanent în organismele restrînse în care se iau deciziile cele mai importante în ce priveşte problemele lumii. Italia este nemulţumită pentru a nu fi reuşit să obţină un loc de membru permanent în cadrul Consiliului de Securitate în cadrul preconizatelor reforme ale acestui organism al ONU./■ Totodată, .Italia a protestat vehement- pentru faptul că nu a fpstjnclusă în “Grupul de contact” pentru Bosnia, cu toate că şi-a adus o contribuţie esenţială la operaţiunile din fosta Iugoslavie, punîndu-şi: teritoriul la dispoziţia 'avioanelor NATO. Italia este tara cea mai importantă care a votat textul rezoluţiei ONU care condamnă experienţele nucleare, în favoarea acestui document pronunţîndu-Se, de asemenea; Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda, Belgia, Luxemburg, Irlanda, Portugalia şi Austria. Parisul a votat împotrivă, fiind susţinut de Marea Britanie, altă putere nucleară europeană. Trei ţări s-au abţinut: Germania, Spania şi Grecia. Voturile celor 15 membri ai UE au scos în evidenţă în mod clar divizările dintre europeni. Parisul îşi exprimase deja nemulţumirea faţă de ţările UE aflate în avangarda cruciadei antinucleare (Suedia, D anemarca şi A ustria) prin rechemarea ambasadorilor francezi din aceste ţări, prin anularea întîlnirilor oficiale şi priii avertismente diplomatice. Aceste manifestări de nemulţumire nu au atins însă niciodată aniploarea deciziei luate la adresa Italiei.

“ P O LIT IC IEN II BU LG A RI NU AU N EV O IE „

DE 0 LEC Ţ IE D E EN ER G ETIC A ’

“Standart" ni 1116/1995La 60 km de Silistra se află Centrala atomică

Cernavodă. Construcţia centralei româneşti a început în 1975. Pe această platformă vor fi construite cinci reactoare fabricate sub licenţă canadiană de tip. CANDU. Dintre toate centralele atomice europene numai aceasta va funcţiona cu apă grea. Reactorul nr. 1 al Centralei atomice Cernavodă, cu o capacitate de 680 MW, va intra în funcţiune în această toamnă şi va asigura 10 la sută din necesarul de energie al României. Pentru comparaţie centrala atomică Kozlodui are doar patru reactoare, din care două cu o capacitate de 440 MW şi două'de 1000 MW. Centrala atomică bulgară produce 41 -la sută din energia electrică a ţării. Ponderea energiei electrice produse de centralele hidro-electrice nu depăşeşte 4 la sută. Nesupunerea Bulgariei la presiunea exercitată de Europa este unica posibilitate de a ne păstra suveranitatea energetică. Potrivit estimărilor unor reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale pentru Exploatarea Centralelor Nucleare (OMECN), la Kozlodui s-a * făcut mult, şi aceasta în condiţii de criză economică, astfel îneît această centrală atomică se apropie tot mai mult de standardele centralelor occidcntale. Nu cu mult timp în urmă, nici experţii francezi mi>au iâcut o excepţie de la aprecierile pozitive privind centrala atomică bulgară. Apoi, în mod surprinzător, Franţa îşi retrage reprezentanţii Comisiei UE din Bulgaria. Şi brusc, în România se declanşează psihoza legată de Centrala atomică de la Kozlodui şi începe producţia de pastile de iod. Franţa declară că rcactorul nr. 1 bulgăresc este cel mai periculos din Europa, că trebuie deci să-l oprim şi să importăm energie electrică din România, de la Centrala atomică de la Cernavodă. Presiunea fără preccdent a Occidentului are ca.scop mutarea

^centrului nuclear din Balcani.

YITZHAK RABIN, VICTIMĂ A UNUI NUCLEU

TERORIST EVREIESC ACTIONiND

ÎNTR-UN MEDIU FAVORABIL

Premierul israelian Yitzhak Rabin a fost victima unui - nucleu terorist evreiesc, care şi-a putut pregăti lovitura graţie sitnpatiei din partea unui cerc de extremă dreapta ce acţiona pentru stoparea cu orice preţ a procesului de pace. ■ '• ■ ' v. \ .

Asasinul, Yigal Amir, nu a acţionat singur, contrar celor pretinse în momentul arestării, imediat după ce- l-a doborît pe Rabin cu două gloanţe de pistol la 4 noiembrie, la Tel Aviv. La primul său interogatoriu, Amir afirmase că a acţionat solitar şi “inspirat de Dumnezeu”. în realitate, afirmă poliţia, m conspiraţie sînt implicate direct ,un mic număr de persoane: Hagai Amir, fratele asasinului, care a recunoscut că i-a furnizat muniţie specială, fosta lui prietenă Margalit Har-Shefi, în vîrstă de 20 de ani, şi un activist de extremă dreapta, Dror Hadani. “Asasinatul a fost premeditat timp de doi ani de un nucleu dur,în jurul căruia gravitau un anumit număr de persoane care nu erau decît parţial la curent”, a declarat ziariştilor şeful poliţiei, comandantul Assaf Hefetz. “Este sigur că asasinatul a fost pus>la cale de un mic nucleu terorist, şi nu de o puternică organizaţie clandestină a cărei existenţă era ignorată. Dar acest lucru este şi mai îngrijorător pentru societatea israeliană”, a declarat profesorul Ehud Sprinzhak, de la Universitatea ebraică din Ierusalim.

“De cîteva luni, în cercurile de extremă dreapta religioasă se vorbea deschis de uciderea premierului, în termeni de-abia voalaţi, rabinii îşi dăduseră dinainte eonsimţămîntur, a adăugat el. Numărul activiştilor cunoscuţi se reduce la cîteva zeci. Dar ei se bizuie pe un cerc mai larg de sute de tineri, în majoritatea lor colonişti. “Accşti fanatici vor fi, desigur, încurajaţi de accst asasinat. Din punctul lor de vedere, este o reuşită şi totul lasă să se bănuiască că ea îi va determina să reînceapă astfel de acţiuni”, avertizează Spinzfiak.

BUCUREŞTIUL CERE "CELE MAI LARGI DREPTURI

PENTRU DIASPORA ROMÂNĂ'A FP

Guvernul român intenţionează să sprijine cu şi mai multă vigoare “comunităţile româneşti” care trăiesc în Europa, în afara României, şi solicită pentru acestea cele mai ample drepturi şi libertăţi”. în ceea ce o priveşte România consideră că ea garantează aceste drepturi minorităţilor. - îndeosebi de etnie maghiară şi germană - care trăiesc pe teritoriul ei şi solicită “reciprocitate” diferiţilor parteneri.

într-un mesaj adresat Congresului spiritualităţii româneşti, ale cărui lucrări s-au încheiat duminică la Băile Herculane, primul-ministru Nicolae .Văcăroiu a afirmat că era “declaraţiilor de bune intenţii este depăşită . La această reuniune au participat peste 1000 de persoane, între care personalităţi politice şi religioase din Rpmânia, precum şi intelectuali din Republica Moldova, Ucraina şi fosta Iugoslavie.

Potrivit datelor furnizate de guvernul de la Bucureşti, în Europa, în afara României, trăiesc aproximativ şapte milioane de persoane de etnie română, dintre care mai bine de jumătate în Republica Moldova, majoritar românpfonă. O minpritate română trăieşte de asemenea în Ucraina, în timp ce o populaţie importantă - aromâni, maccdpneni şi vlahi - trăieşte în Balcani, şi anume, în Grecia, Maccdpnia, Serbia şi Albania.

Bucureştiul solicită cu insistenţă redeschiderea celor aproximativ. 150 de şcoli româneşti existente în regiunea Balcanilor înaintea celui de­al doilea război mondial. Referindu- se la negocierile internaţionale în curs, premierul Văcăroiu â adăugat: “Pentru semnarea şi ratificarea unor acorduri şi tratate bi sau multilaterale este necesară o atenţie mărită, pentru a se stipula explicit, nu numai

Vrecunoaşterea, ci şi posibilităţile practice de exercitare a drepturilor minorităţilor româneşti”.

Preşedintele României a adresat un . ape] “tuturor forţelor din diaspora

română” ca să sprijine diplomaţia de la Bucureşti şi “politica sa de bună vecinătate şi de cooperare regională”, îndeosebi reconcilierea istorică cu Ungaria după modelul franco- german”.

La rîndul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Nâstase, a invitat la “pragmatism” şi s-a întrebat: “Pînă unde ne putem manifesta identitatea noastră naţională fără ca aceasta să fie interpretată drept o dorinţă de modificare a actualelor graniţe sau ca o provocare Ia instabilitate în zonă”? în schimb, patriarhul Bisericii ortodoxe române, Teoctist, şi-a axat idiscuisul pe situaţia din Republica Moldova şi a cerut eliberarea lui Ilie Ilaşcu, aflat într-o închisoare din Transnistria şi a cărui soartă preocupă în foarte mare măsură cercurile politice din România.

MOLDOVA P R 0 T E S T E A Z A

ÎM PO TRIVA

U N EI R EZO LU ŢII A D U M EI PRIVfN D

TR A N SN ISTR IA

Moldova a ca lifica t drept “ingerinţă” în problemele sale interne rezoluţia aprobată la 17 noiem brie de Duma de Stat (Cam era In fe rio a ră - a Parlamentului rus), care propune p reşedintelu i Boris E lţîn sâ recunoască T ran sn is tria , un teritoriu al Mold&vei revendicat de separatiştii rusofoni, drept “zonă de interes strategic special a Rusiei”. în rezoluţia sa, Duma a propus totodată preşedintelui rus “să organizeze o întîlnire a autorităţilor din Rusia, Moldova şi T ransn istria în vederea recunoaşterii republiciimoldoveneşti majoritar rusofone ca stat suveran independent”, a inform at agenţia de presă “Interfax”. Textul aprobat la 17 noiembrie de Duma a fost propus in iţia l de deputaţii u ltranaţionalişti ai Partidului Liberal Democrat (PLD), al lui Vladimir Jirinovski.

Transnistria, teritoriu situat la est de Nistru, a cărei populaţie de 800.000 ■ de locuitori es te în proporţie de 60 la sută alcătuită din ruşi sau ucrain ieni s-a desprins în .1990 de ' restu l Moldovei cu preţul unor. lupte ce au durat pînă în 1992 şi au făcut mai multe sute de victime.

Reproducînd citatele dintr-o scrisoare adresată de preşedintele Moldovei, M ircea Snegur, preşedintelui rus Boris Elţîn, comunicatul cere “liderului de la ■Kremlin să facă uz de întreaga sa autoritate pentru a pune capăt încercă rilo r ' ; : forţelor conservatoare de a torpila procesul de reglementare paşnică a situaţiei, din Transnistria”.

; P u rtă to ru l de cuvînt al 'Ministerului-' rus #1 Afacerilor Externe, G rigori K arasin , a declarat la rîndul său că Rusia îşi reafirmă angajamentul faţă de o reglementare paşnică a problemei Transnistriei a informat Interfax. “T ra ta tive le în curs dintre Chişinău şi Moscova vor duce la acordarea unui sta tu t special Transnistriei, coordonat mutual, şi la 'p ă s tra re a - in teg rită ţii teritoriale a Moldovei” , a precizat Karasin.V în octombrie 1994 Moscova s-a angajat ca în decurs de trei ani să retragă întreaga Armată a 14-a, staţionată pe teritoriul Moldovei, o mică republică numărînd doar 4,5 milioane de locuitori, cu o poziţie strategică Ia fruntariile fostei Uniuni Sovietice, între Ucraina şi România. La începutul verii această unitate rusă a fost redusă în. mod oficial la statutul de grup operativ.

Vicepreşedintele Transnistriei Aleksandr Karaman, a declarat agenţiei AFP că rezoluţia Dumei constituie “un pas ferm pe calea re în toarcerii T ransn istriei în spaţiul slav în care s-a aflat înainte de prăbuşirea rostei Uniuni Sovietice”. Deputaţii transnistreni au adoptat la sfîrşitu l lunii octom brie un proiect de constitu ţie ‘ care ■ proclamă Transnistria drept “stat” separat de restul Moldovei şi care va fi supus unui referendum convocat pentru 24 decembrie. Preşedintele Moldovei, M ircea Snegur, a calificat acest referendum drept “nelegitim şi neconstituţional”..

A D E V A R U L VIAŢA POLITICA m i e r c u r i , 2 2 n o i e m b r i e 1 9 9 5

S TDumitru Pîslaru, deputat PDSR:

”Nu se pune problema contestării Executivului”Premierul Nicolae Văcăroiu,

ministrul de finanţe Florin Georgescu şi guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu au venit luni la Camera Deputaţilor pentru a da lămuriri Grupului Parlamentar al PDSR despre devalorizarea leului şi deficitul bugetar ; ', Reprezentanţii Guvernului au susţinut printre altele că deficitul bugetar de aproximativ 1,5 miliarde lei se datorează faptului că AGA şi Consiliile de Administraţie ale societăţilor comerciale au făcut prea ;

multe importuri nejustificate. La sfîrşitul întrevederii Florin Georgescu a expus reprezentanţilor

. mass-media cauzele care au determinat scăderea leului. "Asupra cursului au acţionat factori obiectivi, econom ici, dar şi subiectivi, speculativi. împotriva celor din urmă noi am luat deja măsurile de rigoare, legate de casele de schimb, de modul cum acestea funcţionează, de unele bănci comerciale care au creat presiuni artificiale, nedorite şi nejustificate asupra cursului”.

'■ Deşi opinia unor parlamentari PDSR părea să ,sugereze că daca Guvernul n a va- prezenta un program economic pertinent pentru stoparea devalorizării leului, Consiliul naţional al PDSR va anula posibilitatea retragerii sprijinului pentru premierul Nicolae Văcăroiu, purtătorul de euvînt al partidului

-Dumitru Pîslaru, a afirmat oficial că ”nu se pune problema contestării Executivului”.

G. OGNEANU

M i r c e a C i u m a r a , P N Ţ C D

"Dispariţia preşedintelui Coposu unifică partidul"

1 Dispariţia preşedintelui Comeliu Coposu a lăsat să planeze un mare semn de întrebare asupra menţinerii unităţii PNŢCD, prognozîndu-se debutul luptei pentru putere asupra acestor necunoscute s-a pronunţat pentru noi deputatul Mircea Ciumara. , . • ,.'■"Eu consider că nu lexistă grupări în partid; acum urmează Congresul şi mulţi oameni noi orgolioşi vînează anumite funcţii. Aceştia erau,

/indiferent dacă exista sau nu preşedintele Coposu, însă după dispariţia - preşedintelui, cînd toţi sînt acum foarte atenţi Ia'.unitatea partidului, ar trebui ca din contră aceşti oameni orgolioşi să mai lase puţin din orgolii pentru că riscă să se compromită Itotal în faţa restului, partidului. Deci, după părerea mea, dispariţia preşedintelui Coposu unifică partidul, nu-I destramă”. G. OGNEANU

La P.D.S.R.:

T o a m n a se n u m â r â ^ . d e m is iile, Nu încape nici o îndoială că în PDSR semnele unei crize de profunzime sînt tot mai evidente. Deocamdată au început demisiile. Astfel, la începutul acestei săptămîni, 10 membri ai Organizaţiei PDSR Timişoara au adresat un protest delegaţiei permanente a partidului şi lui Adrian Năstase împreună cu anunţul demisiei din PDSR. Grupul semnatarilor este compus din cadre universitare din diverse facultăţi timişorene, trei dintre ei fiind vicepreşedinţi ai Consiliului municipal. Protestul a fost generat de modul în care s-a desfăşurat alegerea recentă a Consiliului judeţean Timiş al PDSR, cînd,- se afirmă în document -”s-a încercat restaurarea vechilor practici ale comunismului regizate de senatorul Ion Marcu, deputatul Dorin Munteanu, Iosif Iovănescu şi primarul comuneiTlecaş, Băcescu, fost membra PNL şi actual membru concomitent al PUNR si PDSR”

G. OGNEANU

O p o zifia nu tre b u ie

s ă a ib ă l id e rStînga s-a prezentat în alegerile

trecute cu cinci liste şi a cîştigat. Opoziţia a venit în faţa electoratului cu o listă unică şi a pierdut. Aceasta a dovedit faptul că nu sînt viabile formaţiunile de tip forum, a afirmat

, Dinu Patriciu, lider la conferinţa de presă de marţi a Partidului Liberal 1993, Opoziţia nu are nevoie de un lider. Platformele sînt şi trebuie să fie diferite. Nu te poţi adresa în aceiaşi termeni ţăranului care cîş ligă 10.000 pe lună şi celui care a devenit deja fermier. Ceea ce îi trebuie Opoziţiei este o colaborare inteligentă, a spus Dinu Patriciu în continuare, care să se bazeze pe "neagresiune electorală, sprijin în campanie şi, apoi,sprijin în turul doi, colaborare în alegerile indirecte” şi mai ales,”o înţelegere asupra modului în care- trebuie guvernată ţara în viitor” şi un program clar pe baza căruia trebuie convinşi •oamenii că ”va exista un guvern capabil să conducă ţâra”. în context, liderul PL’93 a spus că. Opoziţia trebuie să semneze un astfel de protocol clar, iar’ dacă nu se doreşte a fi semnat; să "se strîngă mîinile” şi , să fie respectat în sfîrşit Dinu Patriciu a salutat PNŢCD pentru hotărîrea luată de conducerea acestei formaţiuni politice de a sprijini un guvern minoritar şi -de a nu sprijini acel

'candidat la Preşedinţie care se va plasa cel mai bine. ' ‘ '

în preajma alegerilor şi a unei ierni care se anunţa greu de suportat, P.L.- 9 3

îşi radicalizează discursulDacă influenţa reală şi ponderea electorală a

partidului sînt discutabile, nimeni nu poate argumenta împotriva evidenţei că P.L.-93 are discursul politic de opoziţie cel mai rădicai. :. Prea puţine lipsesc în tabloul halucinant schiţat de liderii P.L.-93 despre actualitatea politică şi economică. Sistemul economic este de tip "feudal", ţara este în "dezastru”, leul "nu mai poate fi însănătoşit”, Iliescu "trebuie să răspundă pentru crimă”, Văcăroiu este "prost”, şefii opoziţiei ”se socotesc statui”. Sînt citate din declaraţiile fruntaşului liberal Dinu Patriciu, un om­oare s-a integrat altfel onorabil în sistemul economic ; "feudal”, lăudîndu-rse cu o ascensiune' financiară post­revoluţionară remarcabilă.

Ultimul sondjj electoral plasează P.L.-93 pe ultimele' -locuri, cu 1,4%, un procent care pe Dinu Patriciu îl amuză. "Abia acum mi-a venit inima la loc, cînd am căzut sub doi la sută”, spune el. "Toate sondajele sînţ - manipulate şi făcute din burtă, unele după altele”. P.L.- 93 socoteşte că adevărul trebuie desprins din rezultatele recente obţinute de partid în localităţile în care au avut loc alegeri: 20 Ia sută la ţară şi între 5 şi 12 la sută în oraşe..

Dinu Patriciu crede că şi aceste rezultate pot fi îmbunătăţite printr-o campanie electorală agresivă şi, mai ales, spectaculoasă. începutul este deja făcut, în ultimele două săptămîni, deputatul Patriciu colindînd 17 judeţe, cu accentul pus pe întîlniri cu oamenii de la - sate. P.L.-93 deplasează discursul electoral din- sfera politicii propriu-zise în cea economică, vorbind de preţuri, soluţii de redresare, oportunităţi de investiţii.■ Pe măsură ce se apropie momentul alegerilor devine limpede că P.L.-93 nu se va abţine să lovească în foştii parteneri din Convenţia Democratică, croindu-şi drum pentru sine. Dinu Patriciu denunţă deja "tentaţia . compromisului existentă în Convenţie, provenind din sentimentul că nu pot fi cîştigate alegerile”. El mai- spune că o alianţă tip forum, dacă nu a cîştigat în- 1992, cu atît mai mulţ nu vă reuşi să o facă în 1996.• Dinu Patriciu păstrează cele mai grave acuzaţii pentru

i \ * * , f A r . ' ţ

#1

P.D.S.R. şi preşedinte. El afirmă că guvernul este vinovat pentru "dezastrul economic” care se datoreşte, în opinia sa subvenţionării unităţilor .economice neperformante. "Fiecare român cheltuieşte în medie 80.000 de lei pe lună pentru a subvenţiona o industrie falimentară, în care lucrează 5 la sută din populaţie şi care consumă 45 la sută din resurse. Ce catastrofă s-ar înregistra dacă aceste fabrici ar fi închise?”, întreabă el. Cît despre preşedintele Ion Iliescu, Dinu Patriciu îşi menţine declaraţiile că acesta ”poate fi acuzat de crimă, pentru morţii din decembrie 1989 si de la mineriadă”.

- - Caius CHIOREAN

In vitaţie - Ape!Comitetul dc iniţiativă pentru înfiinţarea Asociaţiei românilor alungaţi din judeţele Harghita, Covasna şi

Mureş, împreună cu primăria municipiului Cluj-Napoca, invită la o întîlnire - dezbatere în Sala mare de şedinţe a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, în data de 25 noiembrie 1995, la ora 10 pe toţi cei care,- supuşi presiunilor în perioada imediat următoare evenimşntelor din decembrie 1989, şi-au părăsit în mod forţat căminele şi locurile de muncă din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, fiind acum în diverse colţuri ale României şi ale lumii. „ ” ■ - .

Gheorghe FUNAR, primar al municipiului Cluj-Napoc^/

La vîrsta de 65 dc ani, Kiraly . Karoly îşi publică memoriile sub titlul ”Cu cărţile pe faţă”:. - Doriţi şi dvs să vă "spălaţi” imaginea?, l-am întrebat- -

- N u,-eu am recunoscut ■ întotdeauna şi recunosc cine am fost şi ce am făcut Recunosc că ‘ am fost membru ăl CC al PCR ; şi al Consiliului de Stat. Nu o ■ dată am vînat împreună cu Ceâuşescu şi, după cum era obiceiul atunci’ luam şi masa

' împreună o dată pe săptămînă. M ai-m ult, Elenei nu-i era indiferent nici pe cine iau de soţie în asemenea măsură, îneît ea însăşi, cum era obiceiul la curţile regale, mi-a ales una corespunzător criteriilor ei. Bineînţeles că nu i-au ieşit , socotelile şi din omul lor am

• ajuns inamicul public numărul unu. Toate acestea1-însă, ca şi

■ motivul pentru care am scris cartea, vor deveni mai clare'după cîteva fapte, :în 1943, abandonîndu-ne avutul,- ne-am refugiat în Transilvania de nord; pe atunci aveam 13 ani, iar după război eram deja opt fraţi la Tîrgu Mureş. Numai lucrările de reconstrucţie ofereau posibilitatea supravieţuirii. Am intrat ca ucenic dulgher la un eminent maistru despre care am descoperit că era membru al PCR. . El m-a îndreptat către

. această mişcare. Trebuie sâ ştiţi că pe atunci ci condamnau activitatea gărzilor antimaghiare '

naţionaliste şi extremiste şi numai armata roşie ă fost cea care proteja maghiarimea, reprima jafurile şi tîlhăriile maniştilor şi în 1944 a scos administraţia română din Ardealul de nord. Astfel am'fost mai întîi independent, apoi prim-secretar pe judeţ şi celelalte... După 1968, care pentru noi a însemnat refuzul invaziei în Praga, se poate spune că am'trăit cei mai frumoşi ani. Dar cum niciodată nu mi-au plăcut' ochelarii de cal şi nici elogierile, deja în 1970 apăruseră tendinţele de rom ânizare în şcoli şi cultul personalităţii," nemaivorbind de*

■ faptul că în 196 8 a fost lichidată în cele din urmă autonomia maghiară, în 1972, pe de o parte urmînd - exemplul lui Takacs Lajos, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, pe de altă parte aflînd că am fost propus viceprim-ministru, m-am confruntat cu mine însumi şi am luat poziţie.

Atunci aţi început să "trădaţi” România? -!. - Nu eu. Eu activam numai pentru

maghiarime. Ca prim-secretar, am ridicat statuile lui Gabor Aron şi Korosi Csoma, am înfiinţat casa

' memorială Bcnedck Elck şi muzeul breslelor, am construit muzeul secuilor, le procuram slujbe şi locuinţe tinerilor intelectuali maghiari. Simţeam că este o luptă - importantă: informarea ţării-mamă şi a Occidentului, dar şi obţinerea sprijinului intern ncccsar pentru accastă bătălie. Cu o scrisoare dc recomandare dc la .Suto Andras,l-am căutat pe Illycs, care m-a

KmrwOLr: ”cu cmmpefat/ ..... t

. (” M a g y a r N e m z e t” )

primit, şi cu ajutorul lui Sinkovits Imre şi al lui C spori Sandor am obţinut publicarea informaţiilor în presa occidentală, Astfel am putut ■ să-i îritîlnesc în februarie 1978, la Caransebeş, pe Dessa Trawisan, de Ia "The Times” şi BBC, ca şi pe Michael Doobs, ziarişti de Ia agenţia ; Reuter şi "The G uardian”. Materialele lor au fost preluate de foarte multe posturi de radio ş i : televiziune. S-a iscat astfel un mare scandal. Dar ani reuşit să-l atrag de partea mea pe Ion Gheorghe Maurer, unul dintre premierii din acea perioadă, care se bucura de prestigiu internaţional. în anii ’70 am început ■ să scriu scrisori membrilor CC,-de exemplu lui Ilie Verdeţ, care era prim-ministru în acel moment, şi bineînţeles că a dat fuga cu ea la Ceâuşescu. Atunci am ţintit cu un rang mai jos: Vincze Janos, care i-a trimis-o lui Verdeţ şi Verdeţ a trimis-o mai sus. A fost parcurs astfel întregul aparat, care funcţiona.bine, iar scrisorile nu" se refereau numai la problemele minorităţilor, ci şi la cele cu o - cuprindere mai vastă,, sociale, economice, , . ale cultului personalităţii.

- Ce credeţi despre secretul succesului dvs? De ce era chemat Tîrgu Mureşul -. scandîndu-se "Kiraly, gyere velunk, Kiraly, hai

cu noi!” - să rămînă în frunte? Este adevărat că Ceâuşescu vi se adresa cu "maiestate”?

-Să începem cu sfîrşitul: pe de o parte, eu nu-i spuneam niciodată lui Ceâuşescu "tovarăşe prim-secretar”, chiar şi în public îi spuneam pe nume, şi: acest lucru îl ştia toată, lumea. Lui asta îi plăcea şi nu-i plăcea,'dar e sigur că a observat. Pe de altă parte: şi'pe tatăl regelui Mihai, care mai trăieşte şi astăzi, îl chema Carol, astfel îneît numele meu îh traducere Consoncază cu numele, cu rangul lui. Deci titlul regal nu este meritul meu, cu toate

'că se întîmplă, mai ales la chemările oficiale, ca Ceâuşescu să mă întrebe: "Ce mai faci acum, maiestate”? . . Faptul că am fost acceptat şi de mulţi români are de asemenea două aspecte. Unul: şi el este om, şi eu sînt om. Al doilea: potrivit experienţei mele, adversarii politici îl respectă pe cel care priveşte lucrurile astfel îneît este dispus la compromisuri şi nu confundă conduita umană cu politica. La asta se adaugă faptul că eu nu fac niciodată un secret din nimic şi acesta este un lucru ştiut, întotdeauna am făcut politica din ţara mea, nu din Ungaria, nu din America. Nu am uitat să atrag dc partea mea organizaţii şi autorităţi.' Nu m-am lăsat cumpărat nici cu

încadrări, nici cu Mercedes-uri cu şofer, şi nu m-am speriat nici cînd s-a tras asupra mea şi nici cînd, cum a scris şi Pacepa în "Orizonturi roşii”, au.vrut să mă anihileze prin radiaţii. ■

- Kiraly Karoly este de partea lui Iliescu?

- Nu. Eu nu m-am alăturat şi nu mă alătur Iui Iliescu, nu şefului statului, ci schimbării sistemului. Atunci, în decembrie 1989, Iliescu mi s-a părut sincer, birie intenţionat. Parţial de aceea am şi-primit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, deci rolul celui de-al doilea om în stat, al vicepreşedintelui: Dar programul, ■ evenimentele din 19 martie de la Tîrgu Mureş, cum am menţionat şi în carte, s-au petrecut cu ştiinţa şi aprobarea lui şi a premierului Rdman.. - Scrieţi şi despre afacerile interne ale UDMR...

- UDMR a devenit al 'doilea partid ca mărime din ţară, dar neavînd experienţă şi orientare politică de multe ori acţionează superficial. Un alt fapt real este că puterea'a reuşit să întoarcă toate celelalte , m inorităţi împotriva UDMR. Un fapt real este că o parte

, din maghiarimea, din Transilvania s-a îndepărtat de UDMR, şi anume din cauza exclusivismului şi durităţii politice a unor pături ale conducerii, în cadrul uniunii se pune prea mult preţ pc victoria politică şi din păcate preocupările materiale ' ale maghiarimii sînt insuficient luate în

: consideraţie. în ansamblu însă, chiar în'pofida activităţii mele în Senat, sînt mulţumit de conducerea actuală a UDMR, văd că se îndreaptă într-o direcţie

, bună. ’- UDMR nu a luat poziţie în

favoarea dv, ca vicepreşedinte al Senatului?'

- Nu. Nici; UDMR, nici diplom aţia ungară, nici Parlamentul Europei nu s-a pronunţat împotriva excluderii mele, adică - înlăturării vicepreşedintelui Senatului. Numai Balladur mi-a răspuns la scrisoare.

- C înd, este vorba de interzicerea UDMR, de legi şco lare ' şi ale limbii antimaghiare, în opinia dvs, care ar putea fi soluţia?

Nu este vorba de acţiuni izolate româneşti, slovace sau sîrbe. Este limpede, în acest sens m-am pronunţat încă din 1990 într-un-ziar... Iliescu şi Mcciar nu s-au întîlnit întîmplător, şi nu întîmplător. România a condam nat, printre primii bombardarea sîrbilor. Ministrul de externe, Meleşcanu, a recunoscut şi el că s-a ajuns ta o înţelegere cu slovacii. Nu are însă sens să se încheie rapid tratatul de bază. Maghiarimea nu are voie să renunţe la nimic pînă nu primeşte în schimb un sistem de garanţii, autonomie, Universitatea "Bolyai”.

m i e r c u r i , 2 2 n o i e m b r i e 1 9 9 5 ARTA - CULTURA A D E V A R U Ld e C l m

IA CPEC4 PCM4N4 - LUCIA DI UM M ECHCCE -

Opera Română prezintă îri această seară (ora 18,30) opera LUCIA DI LÂMMERMOOR de GAETANO DONIZETTI (1797-1848) - cea mai cunoscută şi mai frecvent cînlatâ dintre cele şaizeci şi nouă de Creaţii ale maestrului italian. ' ■ 1 ’

Inspirată din romanul lui Walter Scoft “Mireasa din Lammermoor”, acţiunea se desfăşoară în Scoţia. Dacă romanul cultivă o atmosferă tenebroasă, învăluită în ceţuri, bîntuită de fantasme, încărcată de mistere şi intrigi specifice epocii. Salvatore Cammarano a preluat în libretul operei LUCIA DI LAMMERMOOR ; doar elementele principale ale conflictului: înmugurirea dragostei tainice dintre Lucia şi Edgardo, descendenţi ai familiilor Ashton. şi Ravenswood între care dăinuie'ura, -şi motivele pentru care Enrico Ashton, fratele Luciei, îi impune acesteia o căsătorie nedorită de ea. Aceste elemente sînt canavaua pe care se ţese tema principală, copleşitoare şi captivantă prin turnura evenimentelor rezistenţa Luciei în faţa agresiunii'1 bratale asupra drcptului ei la .o alegere liberă a dragostei, fapt ce o împinge la crimă şi nebunie, trăind pentru cîteva , clipe" iluzia fericirii, dincolo de pragul realului. '■'?

Cu acest subiect, maestral italian a realizat una dintre capodoperele sale, datorită extraordinarei forţe a muzicii sale de transfigurare şi exaltare a sentimentelor eroilor, prin nobleţea şi tenta eroică a gesturilor şi deciziilor lor, prin măiestria cu care sîntem prinşi în ţesătura emoţională, devenind părtaşi la zbuciumul sufletesc al eroilor. ' ’

Spectacolul din această seară aduce, sub bagheta maestrului PETRE SBARCEA, două importante debuturi.

In rolul Luciei va evolua soprana RAMONA EREMIA, apreciată de melomanii clujeni în evoluţiile sale anterioare în rolurile “Rosina” din BÂRBIERUL DIN SEVILLA,

“Blonda” şi “Constanze” în RAPIREA DIN SERAI, “Susana” în NUNTA I UI FIGARO, “Adela” din LILIACUL “Norina” în DON PASQUALE. Cu roiul “Gilda” din opera RIGOLETTO dc G. Verdi, soprana RAMONA EREMIA a cucerit în accastă toamnă publicul meloman din Roma, interpretînd pe scena TEATRULUI MANZONI patru spectacole. RIGOLETTO, ca • urmare - a participării sale la Concursul . Internaţional pentru TINERI INTERPREŢI, "I* Roma, în luna mai a acestui an. Tot în această toamnă, soprana RAMONA EREMIA a fost distinsă cu PREMIUL al II-lea şi PREMIUL PUBLICULUI la Concursul Internaţional de Canto “Viotti- Valsesia” Italia, premii carc îmbogăţesc palmaresul tinerei soprane, distinsă cu PREMIILE I la diferite' Concursuri Naţionale de Interpretare (1987, 1988), Concursul Naţional de Interpretare “Gh. Dima”, 1990, PREMIUL I la Concursul Internaţional de Interpretare vocală “Nicolae Breian”, ediţia 1993. Cadru didactic universitar al Academiei de Muzică “Gh. Dima”, activitatea artistică a tinerei soprane include o serie de turnee artistice în străinătate, fie ca invitată a Operei Române din Timişoara în anii 1990 şi 1993 - turnee în Austria, Germania, Franţa, Belgia, Olanda şi Spania, cu RĂPIREA DIN SERAI de W.A. Mozart şi respectiv CARMINA BURANA de Cari Orff şi “Requiem” de W.A. Mozart: a evoluat în Italia şi ’ 'Germania, ca invitată a Filarmonicii din Sibiu, a susţinut concerte de arii din opere şi operete în Franţa, luînd parte la turneele Operei clujene în Italia ş i; Olanda.

în roiul Edgardo di Ravenswood debutează tenorul - VIOREL SÂPLÂCÂN, interpret carc a surprins publicul clujean prin rapida sa evoluţie vocal-scenică, susţinută* după cum sublinia maestrul PETRE SBARCEA, de “o admirabilă putere de muncă şi o voinţă de a progresa, iar aceasta reprezintă aur curat -fapt ce i-a permis abordarea într-un timp foarte scurt a unui repertoriu impresionant: “Turiddu” în CAVALLERIA RUSTICANA, “Don Jose CARMEN,“Pinkerton” MADAMABUTTERFLY, “Mario Cavaradossi”- TOSCA, “Negoiţă” - KIR

• IANULEA, făcînd ; parte din distribuţia viitoarei premiere a Operei Române, TURANDOT - rolul “Calaf’, pregătind în prezent pentru > Teatrul Liric din Braşov rolul

. “Canio” din opera PAIAŢE.Tenorul VIOREL SÂPLÂCÂN

este frecvent invitat al Operelor din

i p p l l l* "K .*. 1

■ B l » ! .3

Timişoara şi Iaşi, al Teatrelor Lirice din Braşov, Constanţa şi Craiova; a evoluat de asemenea pe scenele ' Operelor Naţionale - din Bucureşti' şi Chişinău.

Cu ocazia turneelor Operei Române din Cluj în Italia, VIOREL SÂPLÂCÂN a evoluat pe scena “Teatrului Verdi” din Florenţa, în rolurile “Pinkerton” (1993), “Mario Cavaradossi” şi “Turiddu” (1994) - spectacolele prezentate de artiştii clujeni fiind, după cum sublinia presa din Florenţa, “întrerupte de cascade de aplauze, după fiecare arie, după fiecare cor;..” ■; ■

A mai realizat turnee cu concerte de arii din opere, în 1992, în Elveţia la Locamo, în Ungaria la Budapesta cu ansamblu] Operei Maghiare de Stat din Cluj-Napoca, urmînd în luna aprilie a acestui an turneul cu ansamblul de operă din Braşov în Germania, Elveţia, Austria, Spania, cu rolurile “Turiddu! şi “C anio .,

VIOREL SÂPLÂCÂN este laureat al primei ediţii a Concursului Internaţional de Canto “TRAIAN GROZÂVESCU”; fiind distins cu premiul al II-lea.

în rolul “Enrico Ashton” Opera Română îl are ca oaspete pe baritonul SORIN TEPES de la Opera Română . Timişoara, care a cucerit recent publicul clujean cu evoluţia sa în rolul “Figaro” din BÂRBIERUL DIN SEVILLA.

Din distributia serii fee parte tenorul ŞTEFAN POPESCU - “Arfuro Buclaw”, MIRCEA MOISA - “Raymond Bidebend”, ANA OROS - “Alisa”, PETRE GIIILEA - “Normanno”. ’

Adaptarea regizorală este semnată de RODICA POPESCU MOISÂ, adaptarea scenografică - ANDREI SCHIOPU, maestru de cor TIBERIU POPA.

Referend muzical literar, , Dorina MICAN

■ ■/ Jf.*«bîV, î

( ' c ă r ţ i l e c lu je n i lo r * ) F lO r e U M a r i n ,

V ie ţi d e d ic a te o m u lu i: V a le r iu L . B o lo g a

Anul acesta s-â dovedit a fi pentru medicina clujeană un an Valeriu L.Bologa, deoarece au apărat una după ' alta, . la interval foarte scurt, trei cărţi care îi aduc, în actualitate viaţa şi opera:o monografie, semnată de S. Iszak şi Sandu Bologa, o carte de- amintiri îngrijită de fiica sa, Lucia Domşa şi o carte de evocare a personalităţii sale, semnată de Florea Marin. Florea Marin este un autor binecunoscut în lumea medicală- prin preocupările sale sîrguincioase legate de trecutul medical românesc, din care. ne-a oferit pînă acum cîteva lucrări deosebit de apreciate: Să rîdem cn medicii (1987),Iuliu Haţieganu în cuvinte înţelepte (1984), Medicii şi Marea Unire ,(1993). în 1993 a iniţiat o serie de monografii şi evocări consacrate _ personalităţilor medicale: clujene, sub titlul generic Vieţi dedicate omului, din care a publicat în anii 1993 şi 1994 ~ primele două volume. Cel de-al treilea • a apărat de curînd. la Editura Dacia şi este dedicat lui V. L. Bologa. E o carte sub foimă de puzzle, care încearcă să reconstituie cu fidelitate momentele cele mai importante ale unei vieţi închinate învăţămîntului şi scrisului medical ; românesc. Reconstituirea copilăriei şi adolescenţei autorului, a anilor de studii ; de la Braşov, Viena, Jena, Innsbruck şi Cluj, a celor petrecuţi ca medic-ăjutor la Trento, în Italia, apoi în.cadrul Legiunii române din Italia, activitatea de la Cluj pe tărim didactic şi în cadrul Institutului de Istoria Medicinei, cel din . domeniul culturii sau al bibliografiei medicale devin fimdamentale pentru

PATRIMONIU ŞI SOCIETATEîn cadrul programului Consiliului Europei, "Patrimoniu şi societate’V şi a

Convenţiei europene pentru protecţia patrimoniului, de la Malta (1992), la 20 septembrie 1994, la Bratislava şi Budapesta a fost lansat oficial Planul european pentru arheologie, avînd ca principal scop cooperarea internaţională pentru salvarea valorilor civilizaţiei antice. Prima etapă a acestui plan general este o campanie de sensibilizare asupra temei ”Epoca bronzului - prima epocă de aur a omenirii”. Această campanie - ne-a precizat dl Mihai ROTEA, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - care este dirijată deopotrivă de specialişti din muzee, institute şi universităţi, vizează trezirea interesului publicului european pentrn o perioadă fascinantă din istoria Ini, perioadă a cărei vestigii

'sînt risipite pc întreg spaţiul de la Urali la Oceanul Atlantic, de la Marea Nordului la Marca Mediteranâ. Putem afirma - declară dl Rotea - că Epoca bronzului este o epocă în care Europa a înccput să existe; primele semne ale metalurgiei bronzului coincid cn apariţia primelor civilizaţii înalt europene (civilizaţia minoici ori miceniană) şi cu primele relaţii interdependente permanente între populaţii diferite aflate la mii de kilometri unele de altele. Studiul acestei epoci pune în lumină rădăcinile diversităţii culturilor europene, dar în acelaşi timp şi ceea ce ele an în comnn: un patrimoniu bogat şi divers, care încâ-nu şi-a dezvăluit toate tainele”. Expoziţia ’Comori ale epocii bronzului'- organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi coordonată de Ministerul Culturii - deschisă la Bucureşti la începutul lunii octombrie, precum şi catalogul acestei expoziţii, alături de Colocviul internaţional de la Buzău axat pe aceeaşi problematică,' se înscriu toate. în ciclul de manifestări din Planul european pentru arheologie.

M. TRIPON

fixarea personalităţii sale pe ecranul epocii, m acest sens un loc important în carte îl ocupă evocarea unor "oameni pe care i-a cunoscut” şi care lărgeşte astfel în chip considerabil aria de interes a cărţii,.cu deschideri spre opera.lui’ Jules Guiart, L. Blaga, L Cantacuzino, Gh. Marinescu, - Nicolae Elekes, Constantin Stanca şi mulţi alţii. Cartea este prevăzută cu un tabel cronologic, cu o suită de secvenţe ”V. L. Bologa văzut de contemporani” şi, cum capitol despre congresele la care a participat, reprezentînd medicina românească. Scrisă alert, înti-un stil agreabil, care nu ocoleşte picanteria,* anecdotă şi' umorul, cartea lui Fl. Marin se citeşte cu plăcere şi interes.

Mircea POPA

La Bogdana:

EISEHCA ■ SCHIUL lUEIHI A te ruga prin fapte mari,

altruiste, iată garanţia demnităţii probată, la Biserica Bogdana jud. Sălaj. Soborul arhieresc de la Oradea, reporteri, ziarişti, localnicii zonei de la Ciucea la Românaşi au fost m artorii unui eveniment spiritual aparte. S-au încununat două realizări, sublime şi grele cît două suişuri pe Golgota. Astfel, locuitorii Bogdanei şi-au înnobilat căminul duhovnicesc cu o frescă de proporţii şi au ridicat Monumentul eroilor în timp record. Aceasta nu înseamnă că sînt neapărat mai înstăriţi,; ci denotă că, sufleteşte, ei sînt uimitor de bogaţi? •

A utorul frescei -este Paul BĂTĂIOSU, pictor autorizat de Patriarhia O rtodoxă; Română. Susţinătorii financiari ai lucrării sînt enoriaşii parohiei Bogdana şi fiii satului între care se remarcă: ing. Duca Ioan, Marincaş Ioan, Marincaş Ionel,.Ficuţ Todor (cu donaţii de ordinul milioanelor).

După ceremonia de sfinţire, episcopul Oradiei şi Sălajului, dr. Ioan Mihălţan, a acordat distincţia de "iconom stavrofor” preotului Săchia Ţap, parohul Bogdanei. Emoţia zilei a fost amplificată de corili "GLORIA DEI” al catedralei ortodoxe din -Zalău, condus de maestra Maria Porumb, profesoară de-muzică şi inspector şcolar în oraşul de sub Meseş. La ”piramida nemuririi” , placată cu marmură neagră au fost depuse coroane de" tlori din partea U.V.R. Cluj, a Societâţii culturale ” S ilv ania Rediviva”, a fiilor Sălajului invitaţi din alte judeţe. Jertfa martirilor de război a fost omagiată de domnii: col. Viorel HEXAN - comandantul U.M.- Zalău, col. ■ Victor MARINCAŞ şi Virgil ARDELEAN de la Poliţia'Cluj,-col. Ioan RUS de Ia Poliţia Huedin, ofiţerul de aviaţie Ionel BÂNUŢ şi alţii.

' Festivităţile- de la Bogdana, încheiate cu o masă a recunoştinţei, au- confirmat nobleţea unui loc limitrof cu Castrul Roman de la Buciumi. Toponimul ”Bogdana” cu etim onul slav BOG, adică Dumnezeu, aminteşte de toponimul "tancrăm” invocat astfel de Lucian Blaga: ”sat al meu ce porţi în tine/ sunetele LACRIMEI”. Parâfrazînd pe Românul din;Lancrăm , fiii Bogdanei pot spune: ”SAT AL MEU CE PORŢI ÎN TINE? NUMELE LUI DUMNEZEU”. "

Aurelia PETRULE

SIMEDRU

La vreme de toamnă, în pragul zăpezilor se sărbătoreşte în lumea satelor, SIMEDRU (Sf.,Dumitru), jjatronul caselor.şi al recoltelor,'păzitorul gospodăriilor şi al

animalelor”. Ziua lui (26 oct.) marchează hotarul timpului, începutul iernii, cu ritualurile specifice.

Mitologia românească leagă această sărbătoare de ocupaţiile agro-pastorale ale locuitorilor. în numeroase basme şi legende populare, SIMEDRU este văzut c* un cioban care-şi paşte turma într-un codru, necălcat de picior

fc1-: h î*> . ■ ! ' ^ - *

In traditia româneascăde om. în sudul şi estul ţării, legenda lui SIMEDRU pare a fi miezul basmului "Povestea porcului”, a lui Ion Creangă.

Fiind una din numeroasele sărbători ale anului închinată morţilor, ziua de "MOŞII LUI SIMEDRU” însemna celebrarea cultului strămoşilor. Se aduceau de aceea, ofrande celor "plecaţi în LUMEA DE DINCOLO5’, diruin-, du-se rudeniilor şi prietenilor grîu fiert, colaci din giiu nou, lapte şi unt, miere şi fructe, busuioc şi cimbru şemnificînd ‘"cununa , roadelor” în "cămările toamnelor”. Moşii şi strămoşii erau invocaţi astfel să sporească belşugul, rodul, fertilitatea, aşa cum relevă versurile populare publicate la începutul veacului de folcloristul R&dulescu Codin şi provenind din Munţii Almijului, în sudul Banatului:”Voi moşi şi strămoşi/ Să-mi fiţi toţi voioşi/ Să-mi daţi spor în casă/Mult pe masă/ Cu mult ajutor/ în cîmpiil cu flori...”

La ziua de SIMEDRU se împlineau şi străvechi rituri solare,

cu profunde semnificaţii în ocupaţiile agro-pastorale. Astfel se făcea "FOCUL LUI SIMEDRU”. în Muntenia, Oltenia, Moldova, pe alocuri şi în sudul Transilvaniei se aprindeau în ajunul sărbătorii focuri pe înălţimi, lîngă ape curgătoare, sau la rispîntii de drum, în Cimitire, oriunde se credea ,că ţin "sobor” spiritele. Rădulescu Codin consemna , ritualul deosebit de la Rucăr, în Argeş, reluat în contemporaneitate de reputatul folclorist Ion Ghinoiu. Iată cum se împlinea acest cult solar pe un ”pat de cetină” se înălţa un brad înalt "cît turla bisericii”, apoi eră aprins. Sub imensa torţă se aduna întreaga colectivitate, chemată de ceatfi feciorilor: "Hai la Focul de Simedru!” Femeile aduceau ofrande, pîine şi colaci, fructe şi nuci, dăruindu-le copiilor, flăcăilor. Aceştia luau tăciuni aprinşi din lemnul bradului, pentru a-i,arunca prin livezi şi prin grădini. în plan ritual, aduceau "căldura, lumina, puterea soarelui” trezind la o nouă rodire, pămîntul. Peste "pojarul” rămas fetele şi feciorii săreau, pentru

a-şi arde'"bolile, relele, nenoroacele" ca un mare rit, comun, de purificare şi de prevestire a apropiatei căsătorii.

Festinul comun al satului, în apropierea "pojarului" însemna ofrandă şi divinaţie în acelaşi timp, urmat de "JOCUL LUI SIMEDRU" care "slobozea" nunţile, pînă la începerea postului Crăciunului.

Ziua lui SIMEDRU era şi "zi de soroace”, cînd se prevestea timpul: "Daci la SM2DRU era senin, iama va fi blinda, iar dacă va fi ploioasă anunţă iama grea”. Era în tradiţia pastorală carpatică o originală formă de prevestire a vremii: păstorii îşi aruncau în mijlocul turmei, cojocul Daci se culca pe el o oaie neagră, era semn de iarnă uşoară, fără omăt Daci dimpotrivă pe cojoc se culca o oaie albă, ea aducea zăpadă multă. Credinţe, credinţe... în baza legii simpatetice, atît de mult prezentă în tradiţiile populare... Dar SIMEDRU însemna şi sorocul unor practici pragmatice, agro-pastorale.’ Atunci era ziua cînd se angajau păstorii laoi, pentru anul viitor, paznicii de holde, de vii şi păduri, ucenicii şi

Recoltele toamnei... Herbeşti - Maramureş.

calfele la meserii. Era considerată, aşadar, această zi nu numai ziua divinaţiei recoltelor de toamnă, ori a morţilor, ci şi ziua "rosturilor sociale’, a "tocmelilor” (angajărilor),, repartizate pe "două jumătăţi" ale ciclului muncilor agro-pastorale: din primăvară pînă la toamnă (adică de la Sîngeoiz la Simedru) şi din toamnă pînă la primăvară (de la Simedru la Sîngeorz) ca "pod peste iarnă". Reprezenta în fond ciclu] pastoral, de pendulare a turmelor între gospodine, vatra satului şi păşunea

alpină. Toate aceste obiceiuri, credinţe, rituri se leagă de marele ciclu al muncii, pentru fertilitatea pămîntului,şi finalitatea optimi a trudei noastre”, pentru a umple

"cămările toamnei. Ca în fiecare an, invocăm mereu, mereu, rodul şi spoiţii, paza caselor noastre şi a neamului nostru - în pragul ninsorilor şi al sărbătorilor.

/Dr. Maria BOCŞE

Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca

A D E V A R U L d e O M U L S I S O C IE T A T E A m i e r c u r i , 2 2 n o i e m b r i e 1 9 9 5 T 5

Lumini In cimpiile sufletului

i.îNe-a dăruit Dumnezeu cu

oameni hărăziţi să lase ceva de valoare în urma lor. Dacă după cei mai mulţi dintre noi rămîne un mormînt, o piatră cu un nume, cîteva amintiri răzleţe ale celor din jur, care se estompează tot;mai'mult:pe măsură ce ,trcc anii, după cei hărăziţi se/ridică o lumină care străluceşte statornic în timp. '

Preotul Damian Tuluc din Mociu a" fost dăruit cu harul penelului. A p ic ta t vreo 7 biserici, afla te în sate transilvănene. A înfiinţat apoi un . cerc de pictură din care fac parte elevi de la Şcoala generală din Mociu. Sînt copii cu aptitudini deosebite, cuprinşi de patima culorii şi a luminii. -La Mociu s-a deschis şi o secţie a Şcolii populare de artă. Nu este puţin.

Lumea sfinţilor pictaţi de părintele Tuluc izvorăşte din cunoştinţe religioase profunde, iar varietatea culorilor, armonia acestora din inima artistului. Prin intermediul său,-Dumnezeirea, Paradisul devin mai palpabile, mai u şo r de în ţe les pentru credinciosul simplu, ne apropie de ceva inefabil, dtipă care tînjim cu toţii. Numeroase imagini şi noţiuni abstracte prind contururi precise, primesc o căldură care ne atrage, dîndu-ne posibilitatea să ne apropiem de lumea sfîntă. Pe aceasta o dorim răsfrîntă în inima noastră, să ne putem adăpa din ech ilib ru l şi p u rita tea acesteia, să aflăm împăcarea cu noi înşine, să descoperim tainele vieţii şi ale morţii. Şi atunci, trecerea noastră pe pămînt capătă un sens mai profund, ne apare în dimensiunile ei mai ascunse şi mai profunde - de popas în drumul spre eternitate.

Bisericile pictate dc părintele

Tuîuc sînt adevărate paradisuri miniaturale care ne cheamă cu o forţă căreia nu-i putem rezista, care ne oferă refugiu şi alinare, posibilitatea de a evada, din cînd în cînd, din lumea ostilă, crudă' şi obositoare ce ne împovărează zilele.

P ărin te le T uluc desch ide drum ul spre recu legere , ne descoperă calea spre împăcarea cu noi înşine,- ne îndeamnă să căutăm mîntuirea. Dorinţa de a fî mai buni, mai iertători, mai generoşi cîştigă trăinicie prin pictura părintelui Tuluc. Ceea ce răm îne în urma lui în toate bisericile pictate este un izvor de lumină care pluteşte peste cîm piile sufletu lu i, o poartă deschisă spre o altă. lume. -

Ionel^ Pop, Dorin Buduşan, Cristina Mînzat, cu toată vîrsta fragedă, mînuiesc penelul cu mînă de artis t, iar harul şi credinţa lor însufleţesc imaginile sfinte. Strădania lor Va primi şi o confirmare oficială. Acum ei u rm ează , cu rsu rile Şcolii populare de artă, iar părintele Tuluc îi vă include în cercul pictorilor autorizaţi de Patriarhie ca ucenici şi pe urmă ca stagiari, apoi vor obţine autorizaţie. Acesta ar fî cîştigul oficial. Dar cîştigul real, de perspectivă, este incomparabil mai mare: izvorul de lumină care a început să strălucească la Mociu va dobîndi perenitate şi va încălzi cu putere inimile celor mulţi care se vor afla în preajma lui. .

A m a l i a t - 1 1 1 1 e i i o r . r c d a c l a r i i acesto i i înduri ca, in toam na, pannlcle "liiluc 'a urm at cursuri dc p ic l iu a b iscucoasca la P a t r i a i h i a r o ni â n a , o b ţ i n î n d a u io i i /a l ia dc p i c t o r b i s c 1 1 c e s c . A c o a t a in sc a m n a ca părintele luhic va p ic ta no i b i s c r i c i , împreună cu cci 15 copii de la şc o a la d in M ociu C îţiv a d in tre a ce ş tia , Codrula Puscas, ( la u d ia S a s ,

I g j P

wmf l p i

■-i' «t j

■ ** . <5 '-'>1 *

' / *

Occidentalii preconizează creşterea virstei de pensionareŢările puternic industrializate au,

în vedere o reconsiderare a limitei de vîrstă pentru ieşirea la pensie, datorită procesului pronunţat de îmbătrînire în statele membre OECD,’ raportat la numărul persoanelor active, Rata înaltă a persoanelor care au atins vîrsta p e n s ie i , înregistrată în ţările Organizaţiei pentru cooperare economică şi dezvoltare, i-a

. determinat pe liderii politici să ia în considerare efectele negative ale acestei situaţii asupra evoluţiei produsului net brut, marcat de o scădere accentuată cît şi pe cele ale creşterii puternice a costurilor de asistenţă socială raportate la

numărul de persoane active, în toate cele şapte state puternic

industrializate, cu excepţia Marii Britanii, se preconizează, pînă în jurul anilor 2030-2040, o dublare a numărului pensionarilor, faţă de numărul persoanelor active. OECD relevş că în SUA ar putea fi înregistrată o creştere a datoriei publice la 110 la sută din totalul PIB în jurul anului 2010, de la aproximativ 40 Ia sută, rată ce ar urma să fie atinsă în intervalul 1995-2000. ; • > .

Vîrsta de pensionare în ţările OECD variază între 57 de ani pentru femei, în Italia, şi 65 de ani pentru bărbaţi, în Statele Unite şi Canada.

Barometrul longevităţiiUn nou raport-al Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii subliniază inegalitatea tot mai pronunţată în • ce- priveşte longevitatea dintre populaţia diverselor state ale lumii. Ce-i drept, în medie, speranţa mondială de viată a crescut de la

bunăoară, scăderea este de 2 ani, in decurs de numai 5 ani, ajungînd actualmente la 43 de ani. Acest recul al speranţei de viaţă a început să afecteze şi ţările : aflate în cvasjstagnare că Zambia, - estimîndu-se că, în anul 2000, el va

Speranţa, de piaţă fn twtţeOm

61 la 65 de ani, din 1980 încoace. Tendinţa este însă de clară scădere în ţările sărace. în timp ce longevitatea medie creşte Continuu în ţările bogate - în Japonia ea a ajuns la 78 de ani - în Uganda,

ajunge la 42 de ani. Nici Europa răsăriteană nu este cruţată de acest fenomen. Datele indică o încetinire evidentă a progresiei înregistrate pînă la căderea Cortinei de Fier.

Pagină realizată dc Iun RUS Foto: N. JîORLJiA

Sponsorizări pentru Leagănul

de copii Cluj-NapocaVizitînd Leagănul de copii, am

aflat cîteva veşti îmbucurătoare. Astfel, dînd curs solicitărilor de sponsorizare lansate intr-un articol al ziarului nostru din luna iunie, un număr de 18 societăţi comerciale şi 5 persoane fizice au dat curs solicitărilor, contribuind fiecare, după dimensiunea bugetului, cu cîte ceva. Tuturor, conducerea Leagănului şi copiii beneficiari le adresează cele mai calde mulţumiri.- De asemenea s-au găsit şi sponsori permanenţi: SC “Napolact” SA, care furnizează produse lactate, SC ERS CUG SA, care furnizatză osigen (necesar secţiei prematuri) şi World Vission, care contribuie permanent cu fonduri şi cu personal. Notabile sînt şi donaţiile în bani ale cetăţenilor: Boţoc Ioan, Cemucan Vasile, Profile Ioan, Jucan Fabian şi Marcu Traian.- Ca planuri de viitor, ale acestei

instituţii reţinem refacerea instalaţiei Se apă caldă, care este foarte veche şi funcţionează sub parametrii necesari. . ,

Cea mai frumoasă imagine surprinsă în această instituţie este grupul de copii care-şi-au început pregătirile pentru a susţine programul artistic din faţa pomului de iarnă. ' 1

; Diana CĂIENARU

I Pentru copiii \ I

moţilor| Apelăm la toţi românii cu |■ inimă mare să ajute moral şi •■ financiar acţiunea Societăţii * I "Avram Iancu”, de a face din I | Clubul Copiilor şi elevilor | I Câmpeni - Alba, un adevărat ■ J centru.de educaţie şi cultură J I al copiilor din Ţara Moţilor. I | - Aşteptăm un important |■ sprijin din partea ministerelor ■ ! (învăţăm întului, Culturii, .■ Tineretului şi Sportului) a • | partidelor politice precum şi | | a societăţilor .comerciale cu | I capital de stat sau privat .■ Contactaţi - Societatea " | ”Avram Iancu”, tel. 064/ | | 136747, fax. 064/192825 sau jI Clubul Copiilor din Câmpeni, ■

tel. 058/771176; cont*I 40.72.99.60.62.20.9 BRD I| -Cluj-Napoca. |■ Societatea ■ ^ "Avram fancu" J

Publicăm în continuare fragmente din studiul sociologului Nicolae Chindea referitor la nivelul de trai al

' studenţilor de la . Universitatea "Babeş-Bolyai” în anul universitar 1994-1995.

La întrebarea ”Cu ce vă petreceţi timpul liber?” am cumulat variantele de răspuns la accastă întrebare şi am obţinut următoarea distribuţie totală de frecvenţă:

- citit - 19,33%, muzică - 18,66%, TV - 15,66%, radio - 10,33%, cincma- 10%, excursii- 8%, sport - 5,33%, serviciu permanent - 4%, lucru manual - 2,66%, munci ocazionale - 2%, spectacole - 0,66%, sex - 0,66%, activităţi artistice - 0,66% şi activităţi social-politice - 0,66%. Pe lîngă un stil de viaţâ’înclinat spre activităţi rccrcative dc tip intelectual (citit, muzică, TV, radio, cinema) sc constată şi o înclinaţie spre recreaţia activă (excursii, sport). Probabil lipsa

S tu d e n t ia f ă r ă h a in e d e g a lăbanilor suplimentari determină totuşi un procent mic de studenţi să facă excursii, să vizioneze spectacole. în schimb, sînt studenţi

, care în timpul liber prestează munfci permanente sau ocazionale, ceea ce înseamnă că de multe ori loisir-ul nu reprezintă o dimensiune importantă a activităţii lor. ;

La întrebarea ”Unde aţi dori să lucra ţi după absolvire?” răspunsurile s-au grupat astfel:

- la stat - 45,33%- firmă particulară - 20 %- lucrat pe cont propriu - 14,66%- indiferent - 12%- non răspuns - 8%Deci c relevantă opţiunea

studenţilo r pentru lin loc de muncă permanent, cît mai sigur. Semnificativă c dorinţa nu atît de cîştig, cît de siguranţa locului dc muncă. Avem un procent mare sub acest aspect al celor cărora le

este indiferent, ceea ce denotă nehotărîrea , descurajarea şi nesiguranţa.

întrebările 19-22 se referă Ia' modul în care percep subiecţii viitorul lor profesional. La acest set de întrebări am încercat sâ exprimăm gradul dc optimism al. studenţilor relativ la uncie probleme inevitabile cu carc se vor confrunta în viitorul apropiaţ. Astfel, răspunsurile se distribuie: 18% din studenţi sînt convinşi că-şi vor găsi un loc de muncă permanent, 8,67% un salar adecvat, 18% satisfacţii profesionale iar 9,33% şanse reale dc avansare. Deci, un procent relativ scăzut al studenţilor sînt optimişti relativ la profesia cc şi-au ales-o în urma efectuării studiilor. Apoi 57,33% speră doar că vor găsi un loc de muncă permanent, 48% salar adecvat, 57,67% satisfacţii profesionale, iar 54,67% şanse dc

avansare. Deci, în medie peste 50% dintre studenţi afişează un optimism moderat lucid, relativ Ia problemele cu care se vor confrunta în contextul României de azi. Din cei care au răspuns, cu „nu cred” , avem următoarea distribuţie: 21,33% Ia loc de muncă permanent, 38% - la salariu adecvat, 23,33% la satisfacţii profesionale, 22% la şanse de avansare. Deci, avem procente semnificativ ridicate ale celor care sînt pesimişti ia viitorul lor profesional, lucru destul de uşor de înţeles dacă ne gîndim la spcctrul şomajului care afectează pe tineri în primul rînd, la lipsa unei societăţi meritocratice, la lipsa repartiţiilor.

La întrebarea 24: ”In ce mod consideraţi că statul ar trebui să-i ajute pe studenţi?” studenţii consideră bursa ca un prim element prin care statul poate să-i stimuleze. Accasta explică

procentul ridicat de studenţi care aleg variantele de răspuns 1 şi 2 (mărimea şi numărul de burse). Deci, factorul financiar e perceput ca un stimulent în procesul dc învăţămînt. Dotările în sistemul de învăţămînt şi în spaţiile auxiliare (cămin şi cantină) lasă de dorit, astfel câ studenţii consideri necesari o mai mare implicare a statului în rezolvarea neajunsurilor din aceste domenii. Asigurarea locurilor de muncă după absolvire cît şl ajutorul ce poate fi acordat studenţilor în scopul întemeierii unei familii fac de asemenea obiectul preocupărilo r studenţilor. Nostalgia după repartiţii e un fapt real, studenţii acordîndu-i acesteia conotaţii preponderent pozitive uitîndu-i neajunsurile inerente. La varianta altele” răspunsurile sînt variate, mergînd de la a considera

că un ajutor pentru studenţi îl constituie "mai puţine cursuri, mai multe seminarii”, "profesori mai competenţi”, "cabinete de orientare profesională”, pînă la "îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt” ”o legislaţie mai com plexă ce să respecte realitatea studenţească” şi in final "reforma învăţămîntului”.

La în treb area 25; Dte i studenţii cunosc persoane ce au renuAţat la studii din cauza problemelor financiare avem răspunsurile:

- multe persoane - 13,33%- cîteva - 45,33%- nu cunosc - 32,66%Practic, 58,66% din studenţi

cunosc asemenea cazuri, deci faptul e semnificativ pentru perceperea erodăriistandardulu i de.' v ia ţi al studenţilor, cît şi pentru a observa mutaţia mentalitară a studenţilor înclinaţi spre a ” Jacc bani” în detrimentul pregătirii lor profesionale. .

Nicolae CHINDEA

G L miercuri, 22 noiembrie 1995 P U B L IC IT A T EA IB E V A R U L

\ Regia Autonom i Jailifean ă âpă-Canal Clujîn c o n fo rm ita te c u p r e v e d e r i le L e g i i n r . l 5 /1 9 9 0 ,

privind re o rg a n iz a re a u n i tă ţ i lo r e c o n o m ic e d e s ta t ca regii a u to n o m e , R e g ia A u to n o m ă J u d e ţe a n ă A p ă -C a n a l Cluj, c a t 'o a te : r e g i i le , a r e o b l ig a ţ ia s ă - ş i a c o p e re cheltuielile d in v e n i tu r ile în c a sa te , c a u rm a re a a c tiv i tă ţ ii desfăşurate. M e n ţio n ă m c ă R e g ia 1 A u to n o m ă Ju d e ţe a n ă Apă-Canal C lu j nu b e n e f ic ia z ă d e su b v e n ţii d in p a r te a

statului. I n a c e a s tă s itu a ţie , o n c e in f lu e n ţă în e le m e n te le preţului d e c o s t, în s e n s u l c re ş te r ii a c e s to ra , tre b u ie recuperată p r in p re ţ ş i ta r i f . 'Avînd în v e d e re c ă , în c e p în d c u 5 iu n ie 1 9 9 5 , r e sp e c tiv

I iulie 1 9 9 5 , R E N E L ş i R A A p e le R o m â n e a u p ro c e d a t m a jo ra rea p re ţu lu i e n e rg ie i e le c tr ic e şi a p e i b ru te ,

ta rifu l d e 66 le i/m c p e n tru a p a u z a tă p re lu a tă în s is tem u l d e c a n a liz a re d e la p o p u la ţie . . .

P e n tru lă m u r ire a p o p u la ţie i , fa c e m p r e c iz a re a c ă în c a sa re a c o n tra v a lo r ii ap e i l iv ra te s - a 'f ă c u t în m o d

c o r e c t , în c o n f o r m i ta te cu p r e v e d e r i l e H o tă r î r i i G u v e rn u lu i n r .4 5 /1 994 . F a c tu ri le c u p r in d şi in f lu e n ţe le p r im ite în c o s tu r i în u rm ă c u 3 0 d e z i le fa ţă d e d a ta a v iz ă rii n o u lu i p rc ţ, a ş a cu m es te s tip u la t în m o d ex p res

în a c tu l n o rm a tiv su s-m e n ţio n a t. '- A m d o r i s ă m e n ţio n ă m c ă în m u n ic ip iu l C lu j-N a p o ca , p re ţu l ap e i p o ta b ile şi ta r ifu l p e n tru c a n a liz a re s în t

d in tre c e le m a i s c ă z u te . ; vP e n tru e x e m p lif ic a re re d ă m u rm ă to a re le p re ţu ri şi

ta r ife p ra c tic a te în a lte lo c a lită ţi: . — ■

livrată p o p u la ţie i , R e g ia A u to n o m ă J u d e ţe a n ă A p ă - Canal C lu j a fo s t o b lig a tă s ă -ş i a d a p te z e p re ţu l şi ta r ifu l iincţie d e a c e s te in f lu e n ţe . '

R espec tînd p re v e d e r i le H o tă r îr i i G u v e rn u lu i n r .2 0 6 /

1993 ş i H o t ă r î r i i G u v e r n u lu i n r .4 5 / 1 9 9 4 , R e g ia Autonomă Ju d e ţe a n ă A p ă - C a n a l C lu j a n o t i f ic a t in te n ţia

de m a jo ra re a p re ţu lu i ş i ta r i fu lu i , c o m u n ic a tă la ce i în \ drept, 'la d a ta d e 18 a u g u s t 1 9 9 5 , a în te m it d o c u m e n ta ţia

necesară ş i a p ro m o v a t-o la C o n s il iu l J u d e ţe a n ' C lu j pentru a v iz a re ; D ilp ă a n a l iz a d o c u m e n ta ţie i d e c ă tre

Cluj, în d a t a d e 12 o c to m b r ie 199 5 , a fo s t a v iz a t p re ţu l de 181 le i /m c p e n tru a p a p o ta b ilă l iv ra tă p o p u la ţ ie i şi

2 \a r* T o Q d &

sO*}CN• S ':

-A N G A J A M

A g e n ţ i C o m e r c ia l i

p e n t r u p r o v i n c i eI.Tineri-tinere, dinamici, posesori autoturism2 .0 fe rim : c h e l t u i e l i d e p l a s a r e , s a l a r iu - s - b o n u s ,

p o s i b i l i t ă ţ i d e a v a n s a r e .

3 .R e la ţii s u p l i m e n t a r e l a s e d i u l f i r m e i d i n s t r . O a ş u l u l n r .2 7 , c o l ţ c u s t r .G ă r i i

(incinta"ELMET 2") sau la tel.: 13 25 88

s cs £ . m o m s . R . L ,

C l u j - N a p o c a I

Produce pe bază de comandă: i O F e r e a t r e ş i u ş i d i n p r o f i l e J

P V C c u g e a m t e m i o p a h J

O G e a m t e r m o p a n I

R e l a ţ i i l a t e l . 2 3 1 6 2 4 , f a x I

^ 3 3 0 3 1 . ' (760205)

vind e en-grosO ANTIGELPREŢ FOARTE AVANTAJOS.

T e l . £ 2 3 3 5 0 . (760207)

' - S o m e ş T a x ia n u n ţ ă o n o r a t a c l i e n t e l ă :

în c i u d a t u t u r o r z v o n u r i l o r ş i a s c u m p i r i i

carburanţilor tariful cu care circulăm rămîne neschimbat: 4 0 0 lei/km

S u n a ţ i c u î n c r e d e r e la n u m e r e l e :

191144,199393 191145, 199394

S C . m i î O N S .R A .C l u j - N a p o c a

E x e c u t ă :^ p e re ţ i şi tavane, din plăci de

gipscarton .^ ta v a n e ornamentale tip DONN Relaţii la tel. 231624, 123350, fax

433031. ■ - (760206)

fc

P re ţ a p ă p o ta b ilă T a r i f ca n a liz a re I

p e n tru p o p u la ţie p e n tru p o p u la ţie I

le i/m c - Ici/m c . 1

B u c u re ş ti '. ' 355 4 i §

T im iş o a ra 2 3 4 ■■ ■ 113 1A ra d - 180 110B ra ş o v 2 3 0 34 .C o n s ta n ta 2 15 82

D e v a 2 3 0 48A lb a lu l ia 2 0 5 43 ■

B is tr i ta 20 2 . . 62 1H u e d in 2 5 0 75

S a tu M a re < 225 40.' : , ' '■ ’ ■ " : (•7629761 1

S .C . " T l f i f S N f i " S . R . L C lu j

VINDE agenţilor economici şi particularilor la cele maii avantajoase preţuri:.

□ TABLA ZINCATĂ 0 ,4 - 0 ,5 m m□ TABLĂ DECAPATĂ d e la 0 ,5 - A m m□ TABLĂ NEAGRĂ SUBŢIRE ş i GROASĂ. .□ TABLA STRIATĂ 4 -5 -6 m m□ ŢEVI N EGRE Ş l ZIMCATE□ ELECTROZI SUDURA SUPERTIT ş i SUPERBAZ

2 ,5 ; 3 ,2 5 m mLinvrări ZILNIC str. Cehoslovaciei nr.B1 Cluj-Napoca: , :te l /1 8 1 4 7 5 ' , [5842-16}

b a n c a m a s a u

Sucursala Judeţeană Clujp r in u n i t ă ţ i l e s a l e d in C L U J _ N A P O C A P - t a U N IR II n r .7 , S t r . H O R E A n r .5 ş i T U R D A , G H E R L A , D E J , H U E D IN , M O C IU

1 ‘ A N U N J ^ L :Începînd cu data de 21 noiembrie 1995, se

majorează dobînzfle bonificate îa depozitele persoanelor fizice, astfel:

TERMEN CARNETE DE ECONOMII "

LA VEDERE 15% pe an 1 LUNĂ3 LUNI ' -6 LUNI 46% pe an9 LUNI - ; . -

Depunereaminimă: 1 -150.000. lei

CONŢRACTE - DE DEPOZIT

15% pe an 41% pe an 43% pe an 45% pe an 45% pe an

• 500.000 lei.

PENTRU OPERAŢIUNILE PERSOANELOR FIZICE NU SE PERCEP COMISIOANE.

Dobîndă se calculează şi se poate ridica lunar.- La dobîndă neridicată se acordă dobîndă cu procent la vedere. . ~ '' (241453)

s c I L I C T R O

jV ÎN MO ^ S T A J

LUJZAHAR TOS ia preţ avantajos.

" 1 9 ^ , 1 3 - 8 6

Krsj.-Ts|

''tCO

" Organizează în data do 12 .12 .1995 orele 10,00 iic ita ţie d esch isă fără preseiecţie la următoarele produse necesare consumului pentru anul 1996.

- Pîine -Carne vită- Carne porc- Preparate carne- Unt■ Brînză telemea- Ouă .

- Tărîte

= 180 tone = 24 tone = 12 tone — 9 tone ^ 4,5 ţone = 6 tonev = 240.000 buc. = 40 tone

- Furaje concentrate = 40 toneOfertele s e depun pînă la dala de

12.12.1995 oreld 9,00 la sediul U.M.01419 Floreşti, Str.Avram Iancu nr.370.

Ofertanţii vor depune odată cu ofertele de listă de greţuri ferme, anexele 2-10 şi scrisoare de garanţie bancară conform normelor metodologice nr.46544/94 în valoare dc 0,5% din valoarea produsului.

Ofertele s e vor deschide la data de12 .12 .1995 orele f 0 ,00, la sediul U.M.01419 Floreşti.Telefon 167127 interior 147.

■(504231)

A D E V A R U Ld e C l u j P U B L IC IT A T E miercuri, 22 noiembrie 1995

S i l

Unitatea Militară nr.02295 cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr.1 OB, telefon □B4/11,22.90; 064/11.24,81; tel/fax 064/11.75.53, organizează "Licitaţie publică deschisă fără preselecţie” în condiţiile Ordonanţei Guvernului României nr.12/1993 [modificată prin Ordonanţa Guvernului României nr. 19/1995} şi a Hotărîrii Guvernului României nr.63/1994 (modificată prin H.G. 660 din 1994 şi H.G. 414/1995] şi a Normelor Metodologice nr.46544 din 1994 a Ministerului Finanţelor astfel:

I . Ulei com estibil = 90 tone în condiţii STA S 12/1-842 Biscuiţi ! =28 tone în condiţii STR 1406 -883.Făină albă = 57 tone în condiţii S T A S 877-684.Gem fructe - = 21 tone în condiţii S T A S 3183 - 715.Lapte praf = 20 tone în condiţii S T A S 5559 - 836.0rez decorticat = 85 tone în condiţii SR 1266 - 947.Pate de ficat = 25 tone în condiţii NID 610 / 19858.Zahărtos = 230 tone în condiţii S T A S 11/869.Conserve carne vită în suc propriu. - 6 5 tone în condiţii S T A S 4329/197110.Conserve carne porc în suc propriu = 70to n eîn condiţii S T A S 1089/1971I I . Detergent pentru spălat vesela = 20 tone12. Hîrtie am balat alimente = 8 tone.Termen de livrare: în cursul'trimestrelor I şi II 1996.Condiţii de plată: dispoziţie de plată, factură în original (după efectuarea recepţiei calitative

şi cantitative conform Decret 1/1977, respectiv H.C.M. 941/1959],'Galetele de sarcini şi informaţii suplimentare se pot obţine la sediul U.M.02295 Cluj- Napoca, începînd cu data publicării prezentului anunţ publicitar, contra cost.:Data limită de depunere a ofertelor: 20.12.1995, ora 15,00. .La formularele de ofertă vor fi anexate şi certificate de calitate şi buletine de analiză care.

să ateste calitatea produselor şi încadrarea lor în normativele de stat. > _Ofertele vor fi deschise de către comisia de licitaţie în prezenţa reprezentanţilor ofertanţilor

în ziua licitaţiei: 21.12.1995, ora 14,30.Cuantumul scrisorii de garanţie bancară pentru participarea la licitaţie este de 0,5% din

valoarea ofertei. ~ V , ’ z

SC Q U M B T Y T IS Tvinde: C I T R I C E 2 0 0 0 l e i / k g( T V A , t r a n s p o r t i n c l u s î n p r e ţ ) T el: 1 9 8 6 7 8 ( 8 00- 1 5 00)

1 9 7 5 4 9 (J .9 °°-2 2 ® °)-

S C F E L E A C U L S A_ C l u j - N a p o c a

scoate la licitaţie MIJLOACE FIXE propuse pentru casare.

Licitaţia va avea loc în fiecare zi de luni din săptămînă o ra li, 00 pînă la sfîrşitul lunii februarie 1996,

Lista cu utilajele poate fi consultată la sediul unitatii din str. G-ral Vasile Milea nr. 12.

Relaţii suplimentare la telefon: 437374 si 437401 int. 119.

SC SEMANATOAREA SA■ prin reprezentantul său în judeţul Cluj

S C S E R W A G H O M E C S A C L I l f

str.Tineretului nr.59 - telefon 146548 vinde cu credite oferite

de Banca Comercială Română (B.C.R.) producătorilor individuali sau

cu personalitate juridică conform condiţiilor HG. 352/1995

Dobîndă este subvenţionată

în proporţie de 70%Gama utilajelor agricole este următoarea: -COMBINE DE PANTĂ CP12;- COMBINE DE MEDIE CAPACITATE Cl 10;- COMBINE DE MARE CAPACITATE C140;

SEMĂNĂTORI DE PLANTE PRĂSITOARE ŞIPĂIOASE; • <; ■

- COSITORI PURTĂTE SAU CU CUŢITE, ROTATIVE; jj

> M0T0CULT0RM12 (motor. Diesel, 12 CP). ^Relaţii suplimentare puteţi obţine de la reprezentanţele

noastre judeţene şi direcţiile agricole, precum şi de Ia sediuISC SEMĂNĂTOAREA SA, Bucureşti, Ia telefoanele: 638.21.40; 638.45.80; 638.68.55; 638.70.60 interioare 178, 166,200,142.

S C P S A C U G S Â ]anun ţă licitaţie publică pentru închirierea

spaţiului comercial din incinta societăţii în data de 30.11.1995, ora 14.

in fo rm a ţ ii su p lim e n ta re la te le fo n 4 1 5 1 1 8 .

(584230)

(584236)V I N D

A N T I G E L - 3 8 ° C V R A C LA PREŢUL DE 2.600 LEI + TVA.

T e l . 1 4 4 9 3 7 ; 4 1 4 7 4 7 .

j R E N E L - F i l i a l a d e R e ţ e l e i E l e c t r i c e C l u j

cu sediul în Cluj-Napoca,strMemorandumului nr.27I

| organizează concurs în data de & decembrie j 1995, ora 9,00, la sediul filialeirpentru ocuparea 1 unui post de E C O N O M I S T cu experienţă în J domeniul contabilităţii.J R e la ţ i i s u p l i m e n t a r e l a S e rv .J R e s u r s e U m a n e , t e l . 1 9 .5 7 .2 1 /2 7 3 .L——————————. . . ——£ .8— — L t

S C E X S T E E I a S R LCluj-Napoca, str.Brateş nr.2A /l9V I N D E E N G R O S

din depozitul situat în Floreşti str.Avram ; Iancu nr.278 (tel.265133) următoarele

_ produse alimentare:- zahăr (tos şi cubic)- ulei de floarea soarelui îh flacon 11- margarină vegetală cutii 0 ,5 kg- paste făinoase - import -

murături în borcane GTX - import.- ketchup la 0 ,5 şi 6 kgprecum şi alte sortimente de calitate la

preţuri avantajoasei •I n f o r m a ţ i i s u p lim e n ta r e l a num ere le

d e te le fo n 4 2 5 0 1 1 ; 4 2 5 0 2 2 .- (240409)

L M T ^ î U l p O ÎIMPEXS.R.L

1 . A N G A J E A Z Ă : '

a ) s e c r e t a r ă (u n a p e r s o a n ă ) Tn u rm ă to a re le condiţii:

• ob ligatoriu c u n o ş tin ţe te m e in ic e d e lim ba engleziş i a l te limbi s tră in e (g e rm a n ă , m a g h ia ră );

- c u n o ş tin ţe m in im e d e dac tilog ra fie şi ed ita re pe ca lcu la to r.

b) lu c ră to r c o m e r c ia l (trei p e rso a n e ) c u experien ţă tn d om en iu l a lim en ta r - p referab il cu p reg ă tire adecvaţi;

c) s p e c ia l iş t i tn d o m en iu l prelucrării lem nului sau producţiei d e c h e r e s te a - tehn ic ian s a u inginer.

2 . C E D E A Z Ă m a g a z in a lim e n ta r cu d o ta re şi marfă (spa ţiu l e s t e înch iriat).

INFORMAŢII LA T E L E F O N : 4 1 4 1 0 6 ; 150814. O F E R T E LA A D R E S A : S tr. A x en te S e v e r Nr. 21 _____________ (8 9 2 ^

m miercuri, 22 noiembrie 1995 P U B L I C I T A T EA D E V A R U Ld e C l u j.... .............. " ,...... V..._l ."■"""î" 1 ..

SC TEXTILE____ ÎNCÂLTĂMINTE SA

» . ,

C lu j-N a p o c aanunţă constituirea asociaţiei salariaţilor

şi rnebrjjor conducerii societăţii în vederea privatizării.

Foştii salariaţi şi pensionarii care au avut ultimul loc de muncă la «SC TEXTILE ÎNCĂLŢĂMINTE SA şi doresc să facă parte din asociaţie, pot depune cereri la sediul societăţii din Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr.21-23 pînă la data de 30 noiembrie 1995. 1 , , (240406)

SI8 C Â R G O S S A

c u s e d i u l î n C l u j - N a p o c a ,

s t r . G a l a ţ i n r . 2 0 ,

t e l e f o n 1 9 5 2 9 2 f a x 1 9 6 8 3 3

o r g a n i z e a z ă l i c i t a ţ i e p e n t r u

e x e c u ta r e a d e : - (

- ig n ifu g a r ă ş a r p a n ta le m n c c a 1 8 0 0

m p la c o r p d e p o z it e d ir i in c in ta f ir m e i.

D a ta l ic it a t ie i : 2 9 n o ie m b r ie 1 9 9 5 .

P o t p a r t ic ip a f i r m e s p e c ia l iz a t e , c u

a u to r iz a t ie - e l i b e r a t ă d e M . l . ■ -

C o m a n d a m e n t u l T r u p e l o r

P o m p ie r ilo r . (241452)

SC NAPOLACT SA CLUJB-dul 21 Decembrie nr.95-97

Organizează concurs în data de 27.11.1995, ora IO00 pentru ocuparea următoarelor posturi:- contabil - studii liceul economic*sau postliceal,

vechime minim 3 ani. v "- economist - studii superioare - pentru

compartimentul financiar - contabil.Cererile se depun la biroul personal pînă în data de

27.11.ora8°°. : - : 7 .7Relaţii suplimentare la telefon:

145088, interior 22. (76q2iq)

H o u p e n t r u a n a r t a m e n t e l e D v s .

S C P I C R O M I M P O R T

E X P O R T S R I ,

vă oferă parchet din lemn de salctm de cea mai bună calitate cu următoarele dimensiuni:

- lungimi între 250 - 420 mm;- lăţimi: 40 şi 45 mm;- grosime: 22 mm. ■ • ,

Preţ: 20.000 lei/mp + TVA.Asigurăm şi transportul.

I n f o r m a ţ i i l a tel/fax: 0 6 4 -4 3 2 1 7 8 ; te l: 0 6 4 -2 4 3 2 9 2 .

RrogrămuliţleR M a tiz a M o W a sâ

U ■ ă i i .

în R o m a m aw : : ■

Aţi a le s?Numai până la 31 Decembrie mai puteţi alege orice societate comercială de pe lista de privatizare. După această dată veţi putea utiliza cupoanele şi certificatele doar pentru acţiuni la Fondurile Proprietăţii Private, dar şi îh acest caz, numai până la 31 martie 1996. După această dată, atât cupoanele cât şi certificatele devin nule.Verificaţi înainte de a subscrie dacă aveţi la Dvs. toate actele necesare şi anume:

- Buletinul sau Adeverinţa de identitate- Dacă faceţi subscrierea în locul altcuiva aveţi nevoie de. o procură specială afişată la ■ centrul de subscriere (Anexa A) şi de o copie după actul de identitate al celui în numele

. căruia faceţi subscrierea. Conformitatea acestei copii trebuie certificată de titular.- Dacă subscrieţi în numele unei persoane' decedate, iar succesiunea nu este închisă, aveţi

nevoie de o declaraţie pe propria răspundere (Anexa B). -. - Completaţi anexa C, în cazul succesiunii închise şi asiguiaţi-vă că aţi luat cu Dvs. ş i :

copia după certificatul de moştenitor. ■ - r :- Cuponul şi/sau carnetele cu certificate semnate de titular, adică de Dvs., în cazul în care- faceţi subscrierea pentru Dvs., sau de titular dacă sunteţi mandatat.- Pensionarii trebuie să prezinte şi talonul de pensie.- Este nevoie să aveţi şi o sumă de bani care reprezintă două niiimi din valoarea totală a

cupoanelor şi/sau carnetelor cu certificate. •Pentru mai multe informaţii sunaţi la telefoanele . ~

650 2793,650 3940,650 4430,650 4443,650 6960,' 650 4743,650 5630,650 6244,650 6025

Atenţie, operatorii vă pot sfătui doar în legătură cu procedurile necesare subscrierii/ •

A LEG EREA EST E A DUMNEAVOASTRĂ

\Cumpăr teren pentruwnstrucţii, garsonieră şi

—apartament. Tel. 142-907.

Regionala CFChijanunţăm licitaţie publică deschisă fără

preşelecţie pentru execuţia lucrării:"Consolidare terasamente CF km 31 +

050 / + 400 linia Deda - Sărăţel”.Sursa de finanţare - bugetul de stat.Documentele. licitaţiei se pot procura

începînd cu data de 23.11.1995 de la Regionala CF Cluj, P-ţa Avram Iancu nr.17, Divizia Infrastructură, Biroul RK, camera 124 ,. et. 1, telefon 064/111952, .telefon CFR 951/3178, 2091, Fax 064/112313,. Fax- CFR 951/3176. Termen limită de depunere a ofertelor 11.12.1995 ora B00, la Regionala CF Cluj cam. 124.

Deschiderea licitaţiei11.12.1995 ora 1100 la sediul Regionalei CF Cluj. ,

Postul documentaţiei pentru licitaţie este de 48 .000 lei.

Pot participa numai constructori certificaţi de Registrul Feroviar Român. . (7en59)

X/lnmArt-KumpArMrtaparîamente-case, terenuri prin

str.Broft?Hr.44, Ut 147897, onU 10-17.

C A S A D E A M A N E TO ferim îm p ru m u t! C om is ion m in im !

str.Nupocanr.29,

3 E H H H ] t c i . l 9 9 8 2 9SC ANROS1 COM SRI,

F IN A N C IA R Ă P E A CŢIU N I.

oferă posibilitatea - persoanelor fizice să

investească pe bază deCQNTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 1 0 % dobîndă

pe lună la investiţiile în lei. Investiţie minimă

5 .milioane lei.Relaţii la tel. 414521.

ROCCHI DISCOIn Luna de Sus >

Sâmbătă, 25 noiembrie

Balul Portocalelor!«■ Transportul este asigu­rat pentru bal. (241455)

C A & h LUXAGERTIB IMOBILIARĂ

i ' J

VÂNZĂRI, CUMPĂRĂRI, ÎNCHIRIERI

APARTAMENTE, CASE, TERENURI ^

v .Tel. 4 3 .0 0 .6 5 ?.

• Vînd firmă ciî casă dc amanet. Tel 13-58-53 între orele 10-17.(580031) ' .

• Vînd SRL mai 1992. Tel 13-82-43.(580135)

-• Vînd hală producţie cn depozit multiple funcţionalităţi, condrucţic nouă, suprafaţă 400 mp cu teren 1800 rap . Tel 41-43-68. (580175) -

CASA DE AMANETAveţi nsvoie da bani? Oferim

îm prum uturi cu comision minim, n LUMI => VINERI = 1 0 -1 7 ®

1. Str. Calea Turzii- n r .1 12 . Str. Paul Chinezul n r.4

j " A g e n ţ i e i m o b i l i a r ă , j j

. intermediem vînzări cumpărări .| str.Ariesuluinr.32/1. J£ T e l * 15^ 0 4 4 . — J

MATRIMONIALEf • Domn 64/170/70 nealcoolic, bun gospodar, stare materială bună, doresc căsătorie cu doamnă de vîrstă apropiată. Informaţii tel. 23-17-28 Vasile. (562238) '

• Ingineră 35 ani 178, doresc : cunostinţădomn penlru căsătorie. 01*13 CT939, (580126)

VINZARICUMPĂRĂRI

• Cumpăr 2 camere. TeL 13-02-73. (562228)

• Vînd casă pentru sediu firmă. Tel. 13-02-73. (562229) ’

• Cumpăr garsonieră confort I-II, ofer 10-14 milioane. Tel 19-08-23 (580167)

• Vînd spaţiu comcrdal 120 milioane negociabiL TeL 14-04-92. (562267)

' • Magazin Alimentar în lichidare. Mari reduceri de preţuri Vînzări en gros ţi en detail. Bulevardul Eroilor nr. 9 în gang. SC Sonext Com. SRL (569724)

• Sodetate Comercială vinde tineret bovin pentru reproducţie. Tel 14-75-66. (569800)

• Vînd chioşc alimentar în funcţiune. TeL 12-32-40. (569819)

• Vînd vitrină frigorifică orizontală, 1000 dolari. Tel 18-26- 87.(580181)

• SC Inom SRL Luncani vinde sub formă de piese schimb Peugeot 505,. Mercedes 205 si automat cafea; biliard. Tel. 36-83-38. (562097) V

. • Cumpăr firmă. Tel. 17-23-17. ' ,(562230)

• Vînd urgent service şi depozit penlru mărfuri, spălătorie auto şi spaţiu - 100 mp. Clădire mare, zonă centrală str. Constantin Brîncoveanu nr. 16, Mediaş. Informaţii tel. 069/81-40-25. (562234)

• Vînd rulotă pentru comerţ, import 'Germania. Tel. 12-09-57. (562266) ?

• Cumpăr boxe putere peste 100 W/U statie 100 w, jocuri de lumini. Tel. 18- 22-55 între orele 16-21. (562284)

• Vînd mese biliard. Tel. 14-18-88 £ (569448)

• Vînd SRL 94 fără activitate, gume 195/14, ecran proiecţie, nou. Tel. 11-90-88.(569503)

• Vînd acţiuni BDF 9000-10000 lei ■ Tel. 19-07-71; 19-07-72 ora 8-17 (569648)

• Cumpăr acţiuni Banca Transilvania 34000, Apulum 30000, Silva Reghin 25000, BDF 6000, Uisus 31000 ERS CUG 1500. Tel. 19-07-71; 19-07-72 ora 8-17. (569649)

• Vînd ieftin lăzi frigorifice. Tel 41-41-12. (569801) , .

• Vînd: vitrină frigorifică, 2 congelatoare, cîntar electronic, casă de marcat, rafturi, mini fabrică de cartofi prăjiţi (Chips) compusă din maşină de curăţat-snăfat cartofi, maşină de tăiat, maşină oe prăjit, aparat ae lipit pungi prevăzută cu -800. 000 pungi deambalaj. Relaţii Ia telefon 12 dupăora 14. (569837)

9-02

P U B L IC IT A T E miercuri, 22 noiembrie 1995 (10]

Ştiji că PH ILIPS a inventat caseta audio, compact discul, caseta digitală, care sunt o parte din viata noastră... că numele PHILIPS reprezintă garanţia calităţii absolute pentru milioană de oameni... că în pragul unui nou mileniu, specialiştii

de la PHILIPS concep soluţii care vor învinge timpul.V â puteţi a ştep ta la noi invenţii, care vâ vor influenţa în continuare viaţa, contribuind şi la succesul companiei dvs.

• • Vînd Flippere, preturi negociabile. Informaţi la tel 16-24-40. (579930) ' / i . :

« Vina motostivuitor Dâlcancar.' Tel 1344-79 sau 13-153-41. (580075)

♦ Vînd- gheretă P-ţa M.' Viteazu, -trifazic, apă, 900 DM. Tel 14-05-15. (580138) - ; v ;;■ • Vînd vitrina frigorifică. Tel? 16-00-69 sau41-56-00. (580169) '

• Tidas SRI/vindc cil gros băuturi" alcoolicc-rom, vodcă, rachiu, bitter, berc. Tel. 19-75--99. (562214) ■

Cumpăr-1000 mp teren in A. Mureşanu şi minim 3000 mp în Someşeni. Tel 13-41-67 ortle 9-16. (579757)

• Vînd 5000 mp teren pentru constructii intravilan, zona Gheorgheni BorhancL Tel 18-08-31, (580136)

• Vînd casă particulară formată din-două corpuri (7 camcrc) + douâ garaje şi Merccdcs 1901) an fabricaţie 1984 şi Dacia tircak nouă. Informaţii în cartierul Someşeni str; înfrăţirii nr. 28. (562163)

' • Cumpăr apartament 1 sau 2 camcrc ipotccat la Bancă. Td. 15-59-83. (562193)

• Vînd apartament 3 camcrc confort Str. Dîmboviţei nr. 47 st, 1 ct. 6 ap. 23 orele 9-21 (569828)

• Vînd urgent garaj din cărămidă finisat, cu bccl, pentru pretenţioşi, zona Gruia. Tel 13-82-43.(580134) .

• Vînd casă proprietate, cu 4 camcrc, singur fn curtc sau schimb cu apartament central -plus diferenţă sau spaţiu comercial. Relaţii pc str. Cloşca nr. 11.(580140)

• Vînd garsonieră confort I Mănăştur, str. Parîng nr. 35, ap. 100. Vizibilă între orele 12-17. (580164)

- * Cumpăr apartament 3-4 camere' Pata, Dorobanţilor, plata în valută imediat Tel. 41-06-87. (561922)

* Cumpăr garsonieră sau apartament în Grigorescu sau Gheorgheni. Numai oferte serioase. Tel.18-34-16(562151)

• Cumpăr 3 camere • confort. Telefon 41-54-48. (562205)'-

• Vînd apartament 3 camere zona Mănăştur. Tel. 12-33-35. (562239) ;■ • Vînd garsonieră confort I Zorilor ;

cu telefon. Tel. 12-71-72. (562241), • Vînd apartament 4 camere 100

mp str. Mănăştur nr. 107 ap. 1. Prfcţ ■ 14000 dolari si mobilă Bonanza Tel. 12-78-15. (562252) ' : •

• .Vînd casă dc vacantă Someşul - Rece. Tel. 13-75-86. (562255)

• Cumpăr apartament 34 camere, nefinisat cu telefon exclus Mănăştur, plata imediat Tel. 41-11-31 (562259)

• Vînd ieftin casă. Tel. 17-29-24. (562265)

• Vînd apartament de 3 camere în vilă cu grădină situat în A. Mureşanu, bun si pentru firmă. Tel. 12-0940 după ora 15. (562274)

• Cumpăr garsonieră exckis . Mănăştur, ultimul etaj şi parter. Ofer 11, 5 milioane lei. Tel. 19-62-38 orele12-15. (569714)

• Vînd casă 90 mp str. Potaissa nr.'13. Informaţii ora 11-16, (569778)

Cumpăr apartament zona

; • Vînd apartament 4 camere Mănăştur. Informaţii-marţi si miercuri orele 9-17, tel 17-92-89. (580055) - : , • Vînd garsonieră str.-

Observatorului iir.' 127, ap. 31, et. 2, ora16-18. {580112) : -

• Vînd casă mare, eventual închiriez termen lung. Tel 19-62-19.(580130) - -r v Vînd apartament 2 camere si dependinţe. Tel 16-59-77. (580142)

• Vînd 2 camere mobilate, finisate.- Stţ. Mănăştur nr. 97, bl. G2, ap. 41. (580144) ; ‘ . ■■■ ,' ■ ‘ ■ Vînd garsonieră în stare bună, preţ 18 milioane negociabil. Str. Bucegi nr. 17, Bl. A4, et. 5, ap. 95. (580f45)

■ • Vînd garsonieră B-dul Muncii nr. 87/A, ap. 59. Informaţii telefon 18-43- 36 între orele, 15-21. (580158)

• Vînd garsonieră confort I superfmisată, etaj III, sc. I, ap. 43, str Cemei nr.fi, după ora 17. (580171)

• Vînd 2 camere decomandate. Str.- Mehedinţi nr. 4648, Bl. D7, ap. 43. (580190)' ■

• Vînd apartament 2 camere Grigorescu. Tel 18-69-62. (580195)

Mănăştur Nord, Grigorescu (prefer parter nu privatizare). Tel. 17-38-22. (569784)

De vînzare casă. Tel, 18-63-67 (56982Ş) ' ' •

• Vînd casă 2 camere, bucătărie, hol şpaiţ, baie, beci, grajd, şură, anexe mobilă, cazan ţuică 200 L, teren 1 ha, preţ 38 milioane lei D. Rotund str, Colonia Breaza nr. 39, Informaţii str. Sanatorului nr. 30. (569839)

• Vînd apartament ultramodern 3 camere, zona Pata. Tel. 14-21-03 (569848)

/ • Cumpăr 2 camere. Tel. 17-55-53 (569855)- • Cumpăr apartament 2 camere la

preţul de 16 milioane, plata pe loc, Sefinisat Tel 15-30-61. (580015)

• Cumpăr Dacia 1300, ofer 3,2 milioane. TeL 16-91-20. (562270)

• Vînd Peugeot 405 GL, 1989, 82000 km, vamă plătită. TeL 19-97- 31 (562280)

• Vînd Dada 1100, televizor Telccolor pentru piese. Tel. 13-35- 12(569764)

• Cumpăr Dada 1300. Ofer 3,1 milioane sau Dada 1310. TeL 13- 51-64 (569813)

• Vînd Dada din 1991 preţ 6, 8 milioane, Ford diesel. Tel. 17-31-16.(569815)

* ' Cumpăr maşină marcă străină. Ofer 10 milioane lei. Relaţii str. Ompuluj nr. 63 între orele 19-21. (569840)

• Vînd Dacia 1300 din 77, 3 milioane şi din ’80 4 milioane lei, VW broscuţă.-Tel 14-93-61; 18-11- 34.(580045)

• Vînd Opel Kadett combi 88 diesel şi Renault Rapid benzină 88, recent introduse în ţară. Telefon18-23-71 (580065)

• Vînd Dada 1310 cuplată cu rulotă E404 Litoral, ambele cu multe îmbunătăţiri. Tel 42-5341 orele 19-21. (580070) > V .

■ Vînd Fiat Ducato diesel, an fabricaţie 1990, stare bună, înscris recent. Tel 12-87-17. (580077),

• Cumpăr Dada 1310. Ofer 4,2 milioane. Cumpăr Dada 1300. Ofer 3 milioane. Td 13-51-82, 16- 72-61. (580091)

• Vînd urgent BMW 316, din ’87, înmatriculabil, sau schimb cu autoturism + diferenţă. Vînd lanţuri antiderapante noi. Tei 43- 81-75.(580170)

• Vind disc ambreaj nou de Nissan Patrol I diesel Tel 12-35-31. (580173.) . - . '

• Cumpăr talon Honda Civic 1326 cmc. Td 14-10-62 după ora 20.(580177)

• Vmd talon VW Golf D an 80 cu carte. Str. Miron Costin nr. 1(580197)

~ Vînd camion 5 t acoperit str, Dîmbdviţei 41 bl. D8 ap. 5 vizibil între orele 15-18. (562103)

• Vînd Dacia 93 impecabilă. Tel.13-97-91. (562119)

• Vînd Dacia combi 88. Tel. 17-07-56(562134)

• Vînd urgent Dacia 1325 an fabricaţie 1992, preţ negociabil. Tel. 12-49-78 sau 13-71.-25. (562136) .

• Vînd Opel. Kadett 88 1, 6 diesel cu vamă plătită, Volswagen Passat 87 vamă plătită 1, 6 D şi Opel Kadett 87 cu vamă plătită 1, 6 D. Tel. 16-85-81. (562141) '

• Vînd Opel Vectra 16 an 1989 avariat. Relaţii str. Timişului nr. 29(562208)..

• . Vmd Opel Vectra disel 1989, Ford Escort disel 1987, cu vamă plătită. Tel. 12-13-27; 1240-56. (562218)

• Vînd Opel Kadeţ benzină 1988, Opel Kadet disel 1987 cu vamă plătită. Tel. 12-13-27; 1240-56.(562219) '

• Vînd urgent Audi 100 CC în stare de .funcţionare pentru piese şi talon Audi 100 fabricaţie 1979. Tel. 42-50-37 ora 17-20. (562223)

• Vînd Opel Ascona GT sport an fabricaţie 1988 injecţie, katalizator 90000 km, 5 uşi, preţ 7300 DM negociabil. Informaţii tel. 665/1640-50 sau 16-07-01. (562236)

• . Vînd Ford Escort XR 3i 83 suspensi active, turbo injecţie, neînmatriculat Tel. 15-28-64. (562250)

• Vînd Fiat Uno DS avariat şi talon. Tel. 13-3743 după ora 19. (562254)

• Vînd Opel Record funcţionabilă, preţ 1 milion negociabil: Floreşti str. M. Kogălniceanu nr. 7. (562258) ’

• Vuid VW Golf an 87 cu vamă plătită, Renault H an 87 cu vamă şi Ford Fiesta an 87 cu vamă Relaţii la tel. 17-72-78 după ora 12. (562279)

• Vînd Skoda 120L pentru piese de schimb sau talon. Tel. 2 1-36-39 sau 18- 4447 după ora 16. (569720)

• Vînd BMW 316, Opel Rekord. Preţ 1350 DM negociabil. Tel. 1543- 28.(569723)

• Vmd Alfa Romeo 75 2000 turbo diesel model 87, înmatriculată, cu climă. Informaţii tel. 15-1246 (569768)

• Vînd dubă Bus For Ecovan neînmatriculat, cu vama plătită, an fabricaţie 1988. Tel. 41-06-23. (569793)

• ,Vînd Dacia 1310 TX. Tel. 12-39- 70(569799)

• Vînd Fiat Tipo diesel, 1990, slare excelentă. Tel. 14-63-91; 41-41-12.(569802)

r • 'Vînd Fiat "Ducato marfă, 1988, ■benzină, 7500 DM. Tel. 41-41-12,(569803) •

• Vînd Dacia 1310; 88. Tel. 15-41- 55 (569806)

.: • Vînd Peugeot 405, 9000 DMşi Fiat Tipo, ~ 7000 DM amklt înmatriculabile, an fabricaţie 1989, sta deosebită, cu vama inclusă în pret Td .15-3243.(569812).

- ■ * Vînd dubă izotermă Ford diesel 1 5 tone, 1974, carte identitate, insffi | piese schimb, 3200 DM. negociabil Informaţii tel. 14-05-15 (569817)

• Vînd Dacia 1310 an 1987. Telefon 13-85-33. (569823)

• Vînd ieftin Dacia 1100 Compfe Haşdeu Bl 1/33 zilnic 18-21. (569824)

• ■ Vînd urgent Dacia Str. Oaşului nr 226 între orele 9-11. (569825)

• Vînd Ford Granada petOT transport persoane şi mărfuri 2,5 diesd culoare albă. Tel. 16-76-58 (569830)

• Cumpăr motor Aro Braşov diesd sau benzină. Tel. 1640-31.(569831)

• Vînd VW Jetta 1981, dovI4 neînmatriculat 1300 DM. Str. Aninau1 ap. 32. (569852)

• Vînd Dacia 1980. Informaţii ctdi12-15 tel. 13-80-38(569858)

• Vînd Dacia 1310 TLX 199(1 Td,17-98-55 orele 15-21 (569859)

• Vînd piese Opel Kadet accident*1 Tel. 1849-16. (569862)

• Vînd piese Simca Tel 13-07-® (579794)

• \hnd .Opel Kadett 1,6D, însers. cu extrase. Tel-1943-02 între orde 1> 20.(579963)

• Vînd Opel Ascona 1,81, an ^ înmatriculat, genţi alumniu, alan» extrase sport, 4 usi 4800 DM. Td w 55-61.(580036) '

• Vînd Golf diesel 1987, impecţjj- 6900 DM negociabil. Tel 1448-43 (580047)

• Vînd piese T'ord Fiesta 87. Tei i-09-15 după ora 16. (5 80049) .

• Vînd mobilă sufragerie “Rp« sculptată, Opel Onteiga 2000 injtfjjf 1988, stare foarte bună. Tel 14-90-i* (580079)

• Cumpăr Audi 100 5E pentrujxj* schimb. Tel 43-24-94 orele 9-1' (580098) .

<A\ miercuri. 22 noiembrie 1995fii---------------------------------------- :--------------—

p u B u a m r EA D E V Ă R U L

fR lN T ® fgxL432680137523

DX2 / 66 - 799 $ monitor

DX2/80 - 809 $ VQA c 9 LOR ' 9 HDD 420DX4/100 - 859 $ 4 MB RAM «

• Dan în chirie apartament 2 camere mobilaate, cu . telefon, frigider. TV cablu, în cartierul Zorilor. Tel 12-05-44. (580048)

, Vînd motor diesel şi alte ^Lancia Prisma. Tel 14-20-95

■. v.Vţtd Ford 7 aunus înmatriculat,

jiictionare. Tel 15-70-23 zilnic 20. (580128) -

Vind Dacia 1 lună motor 1600 iKXSm; 12. 000. 000 si Dacia5.11.800.000 lei. Tel 16-01-92.

ftdOpel Ascona 1, 9 din 1980 -HOOttkm, neînmatriculat, în stare

1900 DM. Tel 13-50-55

ftd Fiat Regata D 87 omologat - ilDM negociabil. Tel 17-41-38.3) ’'Vid 4 roţi (cauciuc iară cameră

-ijijantă) fabricaţie germană Tel f ;'{.«0165) , /■ Vind Opel Ascona 1, 6 diesel

jîgMtriculabil. Tel 12-35-31. 1 1 3 ) - ■■ Vad Audi 80 înmatriculat, 1977 ; sclimb cu Mercedes Cobra suioJaL Tel 14-25-15. (580179)

Vind Renault 19 an 1989, aişi Peugeot 309 an 88, la preţuri .îHivenabile. Tel 17-72-78 între 11220.(580182)IM sau schimb VW Golf diesel,ii, aq 82, stare perfectă,

iatriculabil. Tel 18-22-63.

*' Vînd dăpati noi Nordica. Telefon 18-94-01. orele 18-21.(562226)

, • Vînd dormitor nou, export Franţa 'negru/verde, ieftin, birou lemn natur. Tel. 14-80-53. (562243)

• Cumpăr forinţi. Tel. 17-80- 46.(569816)

Vînd copiator Sharp SF7850 fflZoom magazie A3 şi A4, s(«dabil Cîmpia Turzii, str. hrilor nr. 8, ap. 25. (580061)

Vînd frigider Arctic, birou, Tel 19-01-63. (580160)

Vînd masă, circular, moară ■teu motor 220 V 3, 5 W şi 'a persane deosebite 3x4 m. Tel. M (561903) • '1 Vînd maşină de butoniere

*sci Tel. 14-21-31 orele 8-21.

1 Cumpăr monitor color, chiar si «Tel 19-90-76. (562188) '1 Vînd antenă parabolică Sharp

lumini amplificator 4x85W V Somatică spălat vase si piese m M . Tel. 13-93-03 (562190)' Vînd boyler electric de 60 1,

J* 4 baie, pian tip hamburger in 1*1 maşină spălat Alba Lux. p la te i . 19-56-41 în zilele de

Şi sîmbâtă între orele 15-20. «15) .

1 Vînd" maşină de spălat cu |ţgâ, nouă'. Tel. 16-90-28.

'Vind televizor color si VW Golf 16-20-58. (562276)

' Cumpăr maşină de spălat ^ Tel. 13-35-32. (569772), ' VindLaptop IBM original PS2 ^(Gtl 80 MB HDD 3,5 FDD cu

^ ^°*ar‘- Telefon 14-

S Vind combină Samsung, S stare perfectă. Tel. 16-58-

JW77).v Vmd urgent computer original S3PS2, 40MB, 4RAM, cu preţ ^«vantajos. Tel 13-81-74.

‘ 'înd candelabru cristal Boemia Philips color. Tel 16-65-50.

^'md2 calculatoare IBM PC-AT ^Mărginaşă nr. 20. (580189)

j'ind video Funai. Tel 14-07-38.,J)

• Vînd recamier dublu cu lăzi la ambele capete şi diferite alte mobile. Informaţii str. Brîncuşi nr. 51 familia Groza. (562161) ’: • Vînd cojoc damă Orâstie 42-44. Tel. 13-7047.(562170) •'

"• Vînd blană de vulpit polară. Tel.18-61-95. (562176)

; • Vînd trei (3) dulapuri haine două fotolii si canapea din lemn masiv. Tei.13-93-03. (562189) , . ;

• Vînd haină de blană Vulpe polară ■mărime 42-44 nouă. Tel. 19-24-67.(562222)

• Vînd Interferon. Informaţii Ia tel. 12-02-01. (562232)

• Vînd cojoc nou bărbătesc. Tel. 12-88-06.(562235)

• Vînd telefon fără fir, Germania, sigilat. Tel. 15-45-05 după ora 15 (562251) : r f

• Vînd profil U, trusă dălţi penlru sculptură 70 bucăţi. Tel. 14-82-02 {569755) ’ .

• Vînd mobilier de cameră, dulap bucătărie, sobă, damigene sticlă, palton piele, haine bărbăteşti. Tel. 13-61-72 orele 11-17. (569785)

• Vînd femelă dog-germaii arlechina cu pedigree. Tel. 17-48-30 (569833) .

• -Vînd cartofi porci 400 lei şi fasole uscată. Tel. 11-07-39 (569843)

• Vînd 24 mp linoleum. Tel. 15- 08-58 (569846)

• Vînd urgent 3000 kg seminţe floarea soarelui pentru ulei. Tel 193 Mociu, orele 18-20. (579909) "

- • Vînd mobilă Bianca şi mobilă bucătărie. Informaţii tel 12-77-09 între orele 8-12 şi după ora 18. (580014)

• Vînd pui doberman. Tel 19-09- 28.(580123)

• Vînd fin. Tel 17-20-73; 14-82- 38. (580139)

• Vînd aragaz stare excepţională. Tel 41-06-81. (580186) '

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb garsonieră str. Cojocnei nr. 8 bl. C 14 et 3 ap. 60 cu garsonieră în Mănăştur. (562207)

• Schimb cameră bucătărie ICRAL ultra central cu 2 camere. Tel. 13-69- 91. (562245) '________________

Închirieri• Oferim chirii !! Iei. 43-00-81.

(562282)

• Dau în chirie apartament două camere confort sporit mobilat cu telefon Plopilor. Informaţii tel. 18-13-57. (562196) / »

•- Dau în chirie apartament cu 2 camere în Gheorgheni, chiria anticipat pe 6 luni. Tel. 17-84-25 după ora 11. (562273) ■ >

• Dau în chirie apartament 2 camere cu telefon. Tel. 19-97-32. (562281).

• închiriez cabană (camere) Băişoara Tel. 42-52-03 după ora'17 eventual perioadă mai lungă. (569436)' • Dau în chirie apartament 2 camere confort, mobilate şi telefon. Informaţii tel. 13-01-19. (569827)

• Dau în chirie casă. Tel. 13-91-20. (569835) /

• Dau în chirie casă mobilată. Informaţii tel 18-67-09. (579959)

• Dau? în chirie pe valută apartament 2 camere mobilat lux. Tel12-02-59 Zorilor. (580116)

• Dau în chirie garaj metalic în Mănăştur. Tel 17-70-72. (580127) ,

• Primesc o studentă în gazdă. Tel 1746-82 după ora 16. (580194)

• SC Multirol SRL Angajează personal calificat pentru magazin alimentar, Piaţa Unirii nr. 26, magazin Dorna. Doritorii vor depune curicullum vitae la restaurantul Paradis din Mărăşti. (569857)

• Cauf urgent partenere de dans pentra străinătate: Td 14-34- 23.(580143)

• SC Ândy angajează tinere croitorese. Str. Meteor 23, tel 43- 81-54. (580163)

. •_ Societate comercială, angajează agent comercial, vîrstă maximă 30 ani. Td 13-0-81 orde8-16l (580193)

PIERDERI• Pierdut,..duminică, 19

noiembrie, dine lup pui, 7 luni, zona Observator. Ofer recorn pensă mare. Tel 19-99-29, str. Republicii nr. 86. (580133)

, ' / ■• Familie de medid căutăm

apartament de închiriat. Td. 16-02-58.(562275) ;

*. • Student german posesor dine doresc să închiriez garsonieră sau apartament în casă particulară, curte. Td. 14-45-45 între orde 18-20. (569660) ■

• Caut de mehiriat apartament cu 2 camere, mobilat, cu tdefon, în centru. Tel 16-80-06 orele 18-21. (580074)

• Două studente căutăm cameră sau chirie în z»na centrală. Tel. 13-50-30 dupăora 18. (562091) '

Student străin caut chirie garsonieră mobilată cu telefon, zona Mănăştur. Tel. 17-61-31.(562183)

• Studente căutăm apartament de închiriat 2-3 camere. Tel. 17-89-11.(562209) • ’ ; V

. • Caut de îndilriat casă în Huedin Oferte între orele 19-22 la tel. 16-98- 67.(562256)

, • Caut de încliiriat apartament 2-3 camere nemobilat. Tel. 18-11-71. (562260) V

• : Caut de închiriat garsonieră cu telefon. Relaţii Ia tel. 16-28-09. (562262)< • Cautchirie-vahită. Tel. 16-58-10.

(562283). • Caut pentru închiriere garsonieră

sau apartament două camere. Td. 19- 58-17. (569842)

• Student caut de închiriat demisol sau mansardă Tel. 19-01-57. (569861)

• Student, caut de închiriat garsonieră. Tel 11-76-19; 11-99-34. (580076),

*, Doresc să închiriez automobil. Tel 19-62-19. (580129)

• Caut de închiriat garsonieră. Ofer120.000 Id. Tel 16-91-33 după ora 13. (580178) -

• Caut chirie(valută). Tel 15-49-47(580198)

DIVERSE

• Transport marfă 1-5,5 ‘f, angajez şofer categoria C. Tel. 14-67-36. (561928) \ - .' . • Angajăm brutar modelator. Informaţii la tel. 13-63-56 între orele 9-15.(562204)

• Angajăm fete şi băieţi pentru servire tip fast food. Informaţii str. Observatorului nr. 107 lîngă Alimentara. Zilnic între orele 13,30-14, 30.(562211)

• Acordez piane. Tel. 14-17-78. (562212) ;

.• Repatriat, înscriu două maşini în circulaţie. Informaţii tel. 16-98-87 între orele 8-10. (562213) ■ ~ .

• Societate forestieră angajează ţîmplăr calificat pentru lucrări de semifabricate lemn şi coordonarea activităţii echipei. Salariu atractiv; Relaţii la tel. 13-03-50 orele 8-14 sau13-551-83 după masă. (562220) .

• Agenţie imobiliara. Tel. 13-02-73(562227) ' '

• Angajez brutari. Tel. 14-16-17. (562264)' i f

• SC ‘Tutto” SRL Mănăştur nr. 74 angajează urgent vînzătoare. în formalii la sediul firmei. (562277)>. • SC Indaco SRL anunţă intaiţia

de majorare a adaosului comercial între0-100% (569818) '

• Serigrafie ieftina Tel. 16-88-35(569821)

• Angajăm lucrări de instalaţii electrice, zugrăveli ş i . reparaţii interioare. Tel. 13-07-77 (569832)

• Angajez agenţi pa7ă cu carte de muncă. Tel. 13-74-53. (569847)

Angajez vînzător stradal, 4 ore.' Relaţii Bdul Eroilor 32 Ia bar. (569860)

• îţi place muzica! Vrei să prepari coctailuri muzicale la nivel înalt'.Te aşteptăm la (iama Metropol, str. Horea nr. 5. (580101)

• Angajăm barman. Tel 19-98-26. (580102) :>

• Angajez vînzător de noapte magazin alimentar. Tel 18-26-87. (580180) ,

• Teatrul de păpuşi “Puck” anunţă licitaţie în data de 06. XII. 95 pentru valorificarea mijlocului fix casat autobus marca Ikarus. Informaţii td. 19- 74-10(569836)

'. • Ofer unprumut TeL 41-01- 71(569850)

• Ofer împrumut Tel. 19-13-56. (562272)

• Solicit împrumut Tel 19-62-19,(580131) '

♦ Dau în chirie mese de biliard. Tel. 14-38-34 înainte dc masa. (569445)

• Caut dc închiriat maşini dc cusut industriale. Tel 43-81-54. (580162)

«'im

&(J. v«nd combină, Claas C 1,l« diesel, 3900 DM. Td 12- ■^0097)

W mcIor u ’ Plu8colonia Borhanci

• Caut de închiriat spaţiu pentru depozitare în zona Mărăsti, Abator. Tel. 43-20-46 zilnic 9-16. (562233)

• închiriez spaţiu pentru firmă ultracentral, 66 mp. Tel. 16-41-48. (562269)■ , •: Caut pentru închiriat spaţiu

comercial 20-30 mp. Tel. 18-65-39 (569775) !

• Caut de închiriat autodubă 1,5 t Oferte la tel 16-46-70 (580172)

• Dau în chirie apartament 3 camcre mobilat, telefon, tv cablu, Zorilor (Observator), plata în valută. Td. 18-26-19. (562246)

• Sodetate comercială oferă posibilitatea persoanelor fizice să investească pe bază de contract în afaceri. Se oferă 12% dobîndă Ia investiţie în Id. Tdefon 14-08-28. (562114)

• Transport marfă 2-7 tone, preţ avantajos. TeL 17-26-33. (562127) .

♦ SC Crisgacom SRL angajează coafeză cu experienţă. TeL 19-24-67. (562221)

• Aducem pc bază dc comandă rulmenţi pentru oricc tip dc autovehicul Est-VEst, rulmenţi industriali, cuzineţi pentru motoare Volkswagen Boxer 1200, 1300,1600. TeL 13-35-11 (569765)

• Angajăm cu carte de muncă vînzător în piaţă. Td. 19-44-54.(569820)

• Exccutăm deratizări. Td. 17-11-88(569834)

• .Ţin evidenţă contabilă. Tdefon 14-80-53. (562244)

• Student matematică, anul IV dau ore pentru clasele V-XII. Hdaţii td. 12-35-42 după ora 18. (569538)

• Economist ţin evidenţă contabilă pe calculator. TeL 13-72- 25.(569683)

Meditez chimie. Tel. 16-80-79. (561576)

' • Meditez matematică.-Td. 14-51-44. (562257)

• Meditez limba engleză si română Tel. 18-37-48. (569804) ' '

* Studentă meditez matematică! clasele V-X. Informaţii tel. 13-03-42 (569838)

• Meditez ieftin limba engleză. Tel. 16-47-12. (569849)

• Posesor vize Schengen Italia 3 luni, şofer BCE, ofer serviciile. Com. M. Viteazu, str. Morii nr. 107. (580150)

• Meditez biologie. Informaţii tel 16-85-62.(580157)

• Caut parteneră pentru închiriere apartament Tel. 18-11-71. (562261)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă, bunică MORAR MARIA. Înmormîntarea va avea loc joi 23 noiembrie 1995, orde 12, la Capela nouă a Cimitirului Mănăştur. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fiul Ionică, nora Lenuţa şi nepoţii Cristian şi Daniel. (562278) ,

Cu inimile cernite de durere şi lacrimi în ochi, anunţăm încetarea din viaţă în urma unui tragic aeddent, a iubitului nostru soţ •' şi tată, BUKKOS ALEXANDRU,1 la vîrstă de 55 ani Înmormîntarea < va avea loc miercuri, 22. XL 95 ora 13 de Ia Gapda Cimitirului Cordoş. Soţia Rodica şi fiica Isabela, în veci nemîngQate. (580151) •

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă ’ a dr. GLIBEASCU ITTI JS, în vîrstă de 67 ani. Înmormîntarea în 22 noiembrie orele 15 în Cimitirul Mănăştur, Capda Nouă. Familia îndoliată. (580185)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a tatălui şi bunicului nostru . CÎMPEAN MARCEL. Înmormîntarea în data de 23. XI. 95 ora 12, dc Ia Capda Veche Mănăştur. Familia. (580191)

• Sîntem alături de colega noastră Cobârzan Florica în greaua pierdere suferită prin decesul tatălui -său. Colectivul Micropoliclinicii M ănăştur. (562216)

• Sincere condoleanţe colegd Hudrea Anduţa Ia moartea tatălui drag. Conducerea SC Argos SA Cluj(562224)

• în aceste momente de durere şi lacrimi, sîntem alături de colega noastră Hudrea Ancluţa, Ia trecerea în nefiinţă a tatălui său drag. Odihnească-se în pace! Colegii de la SC Argos SA Cluj biroul creaţie, marketing, desfacere export. (562225)

' • Sîntem alături de colcgul nostru Stan Radu în greaua pierdere,suferită prin decesul tatălui drag Colegii dc servida. (562242)

• Sîntem alături de familia d- nci prof. dr. ing. Florea Corndia în aceste momente grclc.i Sinccre condoleanţe din partea eolegilor dc Catedră. (562268)

• Sinccre condoleanţe familid Bolyai. Asodaţia dc locatari str Borscc nr. 2. (569814)

• Sîntem alături de colcgul nostru Ghcrman loan în marca durere pricinuită dc moartea tatălui. Colectivul dc salariaţi dc Ia SC Napotcx SA Cluj-Napoca. (569844)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Ilea Ştefan. îl declar' nul (562202) ' ’

v • Racz Iosif pierdut contract de închiriere. îl declarnul. (562237)

• Trif Dorin pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (569826)

! • Negru Sorina pierdut camet de student îl.declar nul. (569841)

• Arman Ştefan pierdut legitimaţie serviciu. Se declară nulă (569853)

: Sabău Vasile pierdut legitimaţie de serviri. O declar nulă. (580137)

• Băican Maria pierdut legitimaţie serviri. O declar nulă. (580176)

DECESE COMEMORĂRI

• Sîntem alături de familia d- nd Ccdan Maria şi u împărtăşim durerea în aceste momente de grea încercare. Sincere condoleanţe din partea colectivului SC Prodvinalco- SAQuj. (569845)

• Sîntem alături de familia dr. Coroian Vlad Ştefan în marea durere pridnuită de pierderea tatălui «bag. Asociaţia de locatari str. Gr. Alexandrescu nr. 34., (56985Q

• Sincere condoleanţe familid Stan. Colegii de la SC Textila Romat SA. (580057) .

• l|n ultim omagiu distinsd noastre - colocatare GOCAN DOMNICA, dispărută prematur dintre noi. Sinccre condoleanţe familid îndurerate. Asodaţia de locatari BL I, str. Er. Grigorescu. (580121) >

- * < Suntem alături de colega noastră dr. Georgeta Vălcanu în aceste momente grde prin care trece, Ia decesul mamei dragi. Colectivul Inspectoratului de Poliţie Sanitara şi Medicină Preventivă Quj (580122)

• Suntem alături de ing. Rado Hudrea în marea dnrere pridnuită de moartea socrului drag şi transmitem condoleanţe întregii familii. Colectivul Serviciului Mecano-Energctic Termorons. (580125) v

, • Suntem alături de colega noastră profesor Pop llona în marea durere pridnuită. de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere' condoleanţe familiei. Colegu de la Şcoala nr.13 Quj- Napoca. (580146) „

r • Cînd aveam mai mare nevoie de d a fost smuls de lîngă mine scumpul şi iubitul meu tată, BUKKOS ALEXANDRU- Nu te vd uita nidodată. Isabela. (580152)

■ * Cu inimile zdobite de durere aducem un ultim omagiu iubitului nostru cumnat, BUKKOS ALEXANDRU, pe care nu îl vom uita nidodată Dragă Rodica şţi Isabda, vom li mereu lîngă voL Viorica, Tavi şi Dânuţ. (580153)

• ' Suntem alături de bunul nostru prieten Radu Stan în marea durere pridnuită de dispariţia fulgerătoare a tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Familia Iohan. (580159)

• Sincere condoleanţe familid dr. Coroian Vlad Ştefan la decesul tatălui drag. SC Chim & M ar Construcţii SRL. (580166)

• Sîntem alături de colega noastră Jerii în marea durere pridnuită de moartea fratelui drag. Sincere condoleanţe familid. Colegii de la cantina Napochim. (580168)

• Azi se împlinesc 5 ani de la trecerea în nefiinţă a dragului nostru dr. ing. AIJill NICOLAE. îţi păstrăm veşnică amintire. Familia (569654)

• Neştearsă amintire acum, cînd se împlinesc 3 ani de Ia dispariţia edui care a fost dragul nostru soţ, tată şi bunic, ŞOPTEREAN DUMITRU. Parastasul de pomenire va avea Ioc în 23 noiembrie 1995 ora 9, la Catedrala Ortodoxă. Familia mereu ncmîngjîatâ. (580072)

• Au trecut 6 luni grele dc dnd dragul nostru soţ şi tată; MANU VASILE, nc-a părăsit, dar amintirea lui va rămîne vcşnic în gîndurilc noastre. Dormi în pace, Taţi drag! Mariana şi Vasilică. (580148)

• Sjnccre mulţumiri tuturor celor . carc au participat Ia înmormîntarea bunului nostru soţ şi tată WEISS BELA. Familia îndurerată. (580155) .

A D E V A R U L . d e C iu l S P O R T miercuri, 22 noiembrie 1995 TJJ

Pase subiective

Declaraţia lui Andone,.N-aş fi scris aceste rînduri,

dacă nu mi-ar fi căzut sub ochi o declaraţie a, deocamdată zisului antrenor Andone. El a stat la Cluj o bucată de vreme, iar noi am tot aşteptat să apară ceva în jocul lui "U”, să vedem o echipă, ,un fotbal şi să mai agonisim şi ceva puncte. Andone n-a reuşit nici măcar să pună la punct o apărare ca lumea Aşteptam asta de la el, cu atît mai mult cu cît a fost fundaş de meserie şi încâ în naţională. Ne mai amintim cum ne-a cuprins ... mila cînd Milla cel negru i-a împleticit, ca unui copil, picioarele, în finala turneului din Italia. Şi a înscris! Andone a plecat de la Cluj-Napoca pe nepusă masă, după ce declarase că n-are de gînd să facă una ca asta. Şi a procedat cîţ sc poate' de corect îri ’ faptă, nu în declaraţie! O greşeală mare a fost aducerea lui la ”U” şi nu plecarea. ”Am apreciat la el mai mult calitatea de om şi abia apoi cea de antrenor” - mi-a spus un conducător al clubului. Şi a adăugat: "Nc-am înşelat ■ şi ne-a înşelat şi ca om.”

Plecat de la ”U”, Andone sc ocupă acum de Sportul Studenţesc, Să fie într-un ceas bun! Dar mare mi-a fost mirarea cînd am citit într-o gazetă declaraţia domniei sale, prin care sublinia' că se bucură de rezultatele lui ”U”, căci e şi ceva din munca Iui acolo. De ce nu s-a văzut munca lui pînâ acum? De ce oare?/ Şi de ce trebuie să ne autolăudăm noi pe noi, în loc să-i lăsăm pe alţii s-o facă, dacă' au temei? De ce să încercăm a umbri muncă celor ce, după noi, au schimbat faţa echipei?! -în fotbal nu e bine să vorbeşti, să dai declaraţii sforăitoare. Căci fotbalul nu iartă şi te pune pe jar cînd ţi-e lumea mai dragă şi te crezi mai puternic. Fotbalul rămîne un joc care se bazează însă pe o mare seriozitate! Declaraţiile nu fac parte din joc si nu ajută la progres... •

Viorel CACOVEANU

(DIVIZIA C DE FOTBAL ■ 14)”F R A T E , F R A T E , D A R B R W M I T E B A N l ”

' Am apelat Ia această veche zicală populară pentru a . evidenţia cele întîmplate în penultima etapă a turului

Ia Turda, între concitadinele-Cimentul, liderul clasamentului, şi ASA Electroceramica, "remiza” înregistrată însemnîrid, de fapt, uri stop foarte serios pus cimentiştilor, care prea devreme s-au şi văzut campioni de toamnă. Şi fiindcă am început cu un proverb în titju, continui cu altul, tot legat de cimentişti: ”Nu spune hop pînă nu-i sări”. O semisurpriză legată de ex-liderul Turdeana, care a capotat în propria ogradă, confirmînd în acest fel căderea formaţiei pe toboganul

. mediocrităţii. De relevat, în schimb, revirimentul mereîi ascensional al Olimpiei Gherla, care după startul slab

, luat; acum urcă treaptă cu treaptă scara clasamentului, avînd toate şansele de a încheia turul pe poziţia întîi (ţinînd cont că înaintea cortinei finale doar un singur punct o desparte de Cimentul, că vineri gherlenii joacă acasă iar Cimentul în deplasare). Dar să parcurgem rezultatele etapei (consemnînd, în paranteze/ cele rezultate în partidele echipelor de juniori).

• CLUJANA CLUJ-NAPOCA - CONSAUR CLUJ- NAPOCA 1-1 (1-2) O zi neprielnică pentru "pielari” prin "remiza” echipei de seniori, respectiv înfrîngerea formaţiei de juniori. Se întîmplă şi la case mai mari. Câ asa-i fotbalul.. Rotund s iim prev iz ib il.. • ’ CIMENTUL ’ TURDA - ' ASA ELECTROCERAMICA TURDA 1-1 (4-1). O zbatere în van a seniorilor, care au avut una din cele mai penibile “prestaţii. Gurile rele vorbesc de o "întrajutorare”. Nu cred. Juniorii cimentişti, în schimb, si-au onorat poziţia de lider. j

• CFR n CLUJ-NAPOCA - METALURGISTUL 1- .1 (0-1). Cu punctul obţinut din "remiza” reuşită de seniori,-adăugat singurei victorii din tur,' feroviarii - clujeni au reuşit, totuşi, ceva - să predea "lanterna roşie” celor de la Constructorul. .

• ROMHILLS MOTORUL CLUJ-NAPOCA - MINERUL,OCNA DEJ 5-0 (3-1). Succese.clare şi la seniori. Scorul net al seniorilor a însemnat, îri plus, pozitivarea golaverajului.

• CONSTRUCTORUL CLUJ-NAPOCA - MINERUL AGHIREŞ 1-5 (13-0). Două .disproporţii nete - înfrîngere la scor a seniorilor şi victorie la scor a juniorilor.

• TURDEANA TURDA - DROMEX CLUJ- NAPOCA 0-1 (1-2). Dublu insucces al turdenilor.

• ARIEŞUL C. TURZII - OLIMPIA GHERLA 1-5 (0-6). Succese în linie ale gherlenilor. Cîteva amănunte despre evoluţia seniorilor în relatarea colaboratorului nostru. .. ...

• CONDOR CLUJ-NAPOCA - ASA VICTORIA SOMESENI2-1 (3-3).

CLASAMENT SENIORI1.Clm. Turda2. Ollmp. Gherla3. CONSAUR4. Tnrdeaaa5.DR0MEI6. Min. Aghireş7. Metalurgistul'8. RomliIlLs9. Clujana10. ASA Victoria11. Mln.0.DeJ12. Arleşnl13. Condor14. ASA Electro.15. CFR II16. Constractornl

14141414141414141414141414141414

101089876665554410

677791211

29-1136-524-523-1522-13.23-1423-24 21-17 20-2124-20 15-20 20-29 17-21 12-26 10-46 9-41

33 32 ' 28 28 26 22 22

,20 20 18 17 17 15 13 43 :

In clasamentul echipelor de juniori, pe primele locuri, se situează: Cimeritul 38, ASA Electroceramica 36, Clujana 33 (57-10) si CONSAUR 33 (49-26) puncte.

ULTIMA ETAPĂ A TURULUI (vineri 24 noiembrie): CONSAUR - Cimentul, Metalurgistul- Clujana, Minerul O.Dej - CFR II, Minerul Aghireş - Romhills Motorul, DROMEX - Constructorul, Olimpia - Turdeana, ASA V ictoria - Arieşul, ASA Electroceramica - Condor.

Eugen HANG

Şi după consumarea penultimei i etape a turului Diviziei C, din nou remarcăm evoluţia excelentă a echipei Olimpia Gherla, care încet, dar sigur, se apropie de locul I. în cadrul ultimei etape, gherlenii au învins clar la Cîmpia Turzii cu 5-1'

. formaţia locală Arieşul, continuînd ’astfel şirul victoriilor din această toamnă. A fost o întîlnire cu goluri multe şi frumoase, vioara întîi fiind ‘ Olimpia, care a punctat prin Corujan, Bar,.Mikloş, Felfalusi ş i ; Aştileari, ultimul un tînăr talentat în plină afirmare. După şase etape fără

■ gol, portarul gherlenilor, Pădure a fost învins la o lovitură de la 11 metri, acordată de arbitrul întîlnirii, dr. Dan Dragoş Crăciun. -

Aşadar, emulaţia stîrnită de venirea la timona, echipei de pe

Someş a lui N. Tătăran a început să-şi împlinească roadele. încet, încet, echipa a urcat în clasament,

• fiind privită cu respect pe terenurile străine, de unde s-a întors acasă numai cu victorii!. Dar cel mai important lucru este ataşamentul generosului sponsor - Fabrica de mobilă R. A. Multiproduct - faţă de această grupare sportivă - al cărui director, domnul ing.dipl Ionel Curt este mereu alături de fotbalişti, atît. cu inima, cît şi cu fapta. Condiţii materiale sîrit, echipa joacă spectaculos. Ce ar mai fi de adăugat - l-am întrebat după partida susţinută la Cîm pia Turzii. Răspunsul primit: - ”Un singur lucru, să ne bucurăm la vară la promovarea Olimpiei în Divizia B:” Aşa să fie. SZEKELY Csaba

Capa României la fotbal

• E d i ţ i a 1 9 9 5 - 1 9 9 6 ,

' faza judeţeană*în cursul săptămînii trecute s-a

disputat o nouă etapă din cadrul Cupei României, în care s-au înregistrat următoarele rezultate: AS Căpuş' - M inerul Iara 3-4; NAPOPAN Pata - M esagerul Transilvan 11-2; Unirea Cămăraş - Sănătatea Unirea Floreşti 3-5; Carbochim Cluj-Napoca - Someşul Bonţida 4-3.

Echipele învingătoare au obţinut calificarea pentru semifinalele fazei judeţene, v

. Eugen HANG

Karate f.m.k . 1 Frum useţea sp iritu lu i sau sp iritu l

frum useţii iinu i sport (V )• Dc vorbă cu Guy Sguvin - 7 dan, director tehnic

mondial FM K, director tehnic Franţa şi director onorific FRAM, cu ocazia stagiului naţional de pregătire, Braşov, octombrie 1995 •Rep. Timp .de două zile aţi

u rm ărit lucrul instructorilo r noştri. C are. credeţi că este nivelul lor?

G.S. Ceea ce am încercat să le predau în cele două zile este ceea ce. cred că ic lipseşte: ideea directoare. Ei cunosc principiile, cunosc tehnicile, cunosc anumite clemente, dar nu sînt capabili să le lege într-un sistem, unitar, coercnt. Asta crcd că este cel mai important, să-şi ordoneze şi să-şi formeze un sistem pedagogic bine determinat. Pentru moment nu au încă aşa ceva.

Rep. Cum credeţi că va evolua karate-ul? ,. G.S. Sînt foarte încrezător,

pentru că este o disciplină cc corespunde problemelor actuale ale societăţii. Dacă problema este agresiunea, este un excelent mijloc

' de autoapărare. Dacă este stressul, karate-ul este un excelent mijloc de refulare. Dacă scopul este competiţia, karate-ul poate fl abordat ca sport. în cfcca ce priveşte aspectul filosofic, în societatea modernă, religia este în regres, oamenii nu mai sînt atît de

, religioşi. Deci se cere ceva în loc, - ceva mai raţionai, mai puţin dogmatic. Aşa se poate face

. conexiunea cu filosoflile extrem- orientale. Karate-ul, indiferent în ce mod se va aplica, crcd că răspunde problem elor lum ii

' actuale. Dacă va evolua în mod inteligent, va cunoaşte o largă dezvoltare. în oricc caz, a li sau nu disciplină olimpică nu este un element de primă importanţă. Există num eroase sporturi neolimpice cu o largă audientă.

Rep. Cum se vor derula în

co n tin u a re r e la ţ i i le în tr e Federaţia Franceză fi Federaţia Română?

G.S. Există un acord între ţările noastre. Cred că în ceea ce priveşte schimbul de experţi, vom continua. Avem şi legături de prietenie care • vor continua. Dacă apar probleme specifice, dacă veţi avea într-o zi un antrenor pentru competiţie de kata sau de kumite, se poate trimite unul şi cred că acest aranjament poate continua.

Rep. Care e părerea despre s itu a ţia din R om ân ia unde fu n cţio n ează în p re z e n t în ' paralel cu FRAM o altă federaţie nerecunoscută de comunitatea olimpică. Există în F ran ţa o situaţie similară?

G.S. Există situaţii similare şi în alte ţări, dar nu în Franţa, nici în Spania unde există o singură Federaţie recunoscută la nivel

guvernamental. Problema a fost rezo lvată clar de Com itetul O lim pic In ternaţional.Actualmente există o singură Federaţie Internaţională. Asta e clar FMK, în care cele' două vechi federaţii trebuiau să se redizolve ambele şi să fuzioneze. Asta nu s-a întîmplat, însă. Nu ştiu exact de cc. Există persoane care nu vor să o facă. Comitetul Olimpic a fost foarte clar: FMK este recunoscută. Dacă vechi membri ai ITKF nu vor să sc reintegreze, se autoexclud din unica federaţie internaţională recunoscută. Karate-ul, disciplină olimpică sau nu, nu are nici o legătură cu aspectul tradiţional sau netradiţional. -Asta este o problemă po litică generată de orgolii personale şi nu arc nimic în comun cu aspectele interne, pur tehnice.

REPORTER

»■•■■■ ! • ' « ; ■ ' r . r f ^ s\ t 1 , ' x * ■* *

; v . ? - j v ; .* :.v' * * v N V 1 • V 7 ‘- v V ţ A

* > ♦ V % „ * ^ * * ♦ » / * * • « .

■>. , 'V ■ V ' * L- ;■ iO l» . > 't*o svv" «■* t :‘» j

'■ f ^' r $

■ i*

m

t* , i '

, 1 !

"Doi se joacă şi unul priveşte". Fază din partida CF? Cluj-Napoca - Minerul Cavnic 5-0.

' Fotografia: Ion PETCU

Fotbal-tenisA R D A F 2 - locul 3

la Kosice!în perioada 17-19 noiembrie',.

la Kosice (Slovacia) şi-au dat întîlnire cele mai bune opt echipe de triplu diri lume, în . unul din cele mai puternice turnee internaţionale de fotbal- tenis. Au participat Kosice 1 şi 2, Solidaritat Praga (campioni mondiali şi europeni, una din cele mai valoroase team-uri la ora actuală din lume), Trecin 1, Ungaria (lotul reprezentativ), K arlovy Vary, ARDAF 1 (Cătălin Onuţu/Dan Pop/Iuliu Ciucă) şi ARDAF 2 (F lorin ' Purice/Daniel Săsărman/Horia Dorel), echipa clujeană fiind însoţită de antrenorul Traian

Pop, iar ca membrii în delegai Aurel Mureşan şi Mircea Pof

Echipele au fost împărţitei două grupe.' Ardaf l a c locul 3 în grupa A, Ardaf 1 locul 2 în grupa B, hindi sem ifinale. Rezultatei; semifinalelor: Kosice 1 -Anlt 2 2-1(11-9 în setul decisiv) 1 Kosice 2 - Solidaritat Praga 3- 0; în ,finala mare, Kosice 2 Kosice: 12-1 ; în cea "ţuici’ Ardaf 2 - Solidaritat Praga 2-1 şi odată cu această victorie ş m edaliile de bronz pentn clujeni.

Demostene SOFRON

1« P

1 •

Trei dintre protagoniştii stagiului naţional de pre9j., - Braşov, octombrie 1995: GuySauvin (stînga), Popescu 7 Săcele (dreapta) şi Eva Kerekeş (mijlo ,

flirta d i r e c t o r R O D I C A T O M E S C U , d e s p r e

ftfELE LICEULUI TEORETIC "LUCIM 15 LIGA”r w ... ................. .................................. -

V■

'ja ir trebui să începem pjjprezentare a şcolii...

^înfiinţat în anul 1973, jjiiea de Liceu de Electro-

clase de învăţăm înt primar şi ‘- gimnazial şi 16 clase de învăţămînt

liceal. S-au diversificat şi profilurile,■ existînd în moinentul de faţă patru secţii: informatică, mate-fizică cu predare intensiv engleză, mate-fizică şi filologie.

- C are au fost cîteva d in ' realizările anului şcolar trecut ?

v- La nivel de şcoală, în afara activităţii de clasă, consider cea m a i; mare realizare ca fiind organizarea sărbătoririi centenarului Lucian Blaga, care s-a concretizat prin mai

j m ulte manifestări: sesiuni de comunicări ştiinţifice, un concurs de creaţie literară, serbarea şcolară

■■■:- organizată la Casa Tineretului. M-a bucurat foarte mult ecoul pe care l-au avut lucrările prezentate de elevii noştri în cadrul festivalului organizat la Bucureşti cu aceeaşi

şi'avea drept scop _ ocazie lucrări considerate de elevilor în domeniul specialişti de foarte bună calitate,

ţlate. Existau la acea dată Menţionez aici şi obţinerea locului ■ jdit acest tip în ţară, care I la concursul de creaţie literară. Ca jilisubordonare: Ministerul în fiecare an, rezultatele la jjilsliii şi Comitetul de Stat concursurile şcolare au fost bune/ jpgie Nucleară. Au urmat obţinîndu-se premii atît la fazele ni prosperi în care baza judeţene, cît şi la cele naţionale ale

olimpiadelor. Totodată ne mîndrim , şi cu rezultatele de la concursurile de adm itere în învăţăm întul v universitar, unde am reuşit să ne clasăm în primele linii: aş aminti ;

^semănătoare celei de la . doar locul întîi la Medicină, precum . df-Bucureşti, în care să fie- şi alte locuri fruntaşe la 1SB,

liceului şi cea a Politehnică sau Informatică.. ‘■ - Se ştie că rezultatele de la

Bac-ul din acest an au fost sub ■ nivelul aş tep tă rilo r. Cum vă explicaţi acest lucru?

- Desigur, în condiţiile în care - noi, deoarece acum bacalaureatul devine din ce în ce

activitatea într-o zonă mai serios şi în funcţie de modul de Sde plăcută şi liniştită. în organizare la nivel de şco a lă ,. stei ani, liceul s-a unificat rezultatele sînt pe măsură. Astfel, .

18, în.jdeea eu n u consider că orice absolvent* constitui unliceu teoretic trebuie să-şi ia bac-ul din prima i»e I-XII puternic, bine încercare. Ceea ce mă revoltă e însă '■st,dovadă e şi faptul că dc faptul că nu în toate şcolile sc < a lată populaţia şcolară a - consideră că bac-ul; a devenit un considerabil, astfel'îneît în examen extrem dc serios şi uneori

i liceul funcţionează cu 19 se obţin rezultate fără acoperire.

scolii s-a dezvoltat fii special cu aparatură

în domeniul" de âi A existat chiar şi un îirealizare a unei platforme'.

aiefizică. A fost însă doar boş care nu a putut deveni i lin motive pe care nu le t Mutarea sediului din in îi Gheorghenia fo s t:

- Cunoscutul proverb "Ai carte, ai parte” pare a fi infirmat tot mai mult de actuala situaţie din ţară. Care este părerea dv.?

- Chiar dacă în momentul de faţă acest proverb nu se adevereşte, cred că în curînd lucrurile vor intra pe făgaşul normal; deoarece această situaţie nu poate-să dăinuie la nesfirşit.

- Cum vă im plicaţi în o rg an izarea ; - ac tiv ită ţilo r extraşcolare ale elevilor? -

Lăsam ca iniţiativa s-o aibă elevii. Sint de acord cu orice activităţi extraşcolare care sînt în folosul lor, cu condiţia ca acestea să nu se desfăşoare în perioadele de vîrf ale activităţii şcolare.. - Cum caracterizaţi actuala generaţie de tineri?

- Schimbări majore ; faţă de generaţia mea nu văd, poate şi datorită faptului că trăind mereu între tineri m-am, adaptat, în majoritatea cazurilor, lor. îi văd, totuşi, cu mai multă iniţiativă faţă de generaţiile anterioare.

- Din discuţiile cu elevii şcolii am înţeles că jse urm ăreşte introducerea uniformelor. Ce ne puteţi spune despre acest aspect?. - Am organizat un concurs de uniforme şcolare în urma căruia sperăm să ne putem decide asupra unui anumit model Părerile aO fost însă împărţite: fetele' s-au arătat interesate, băieţii - mai puţin. în condiţiile în care preţul unei uniforme ar fi sub lO.OOO lei, consider introducerea lor, foarte convenabilă nu numai din punct d e ' vedere economic, ei. şi estetic. Problema rămîne însă deschisă.

s- Ce planuri de viilor aveţi?- în primul rînd dotarea

corespunzătoare a laboratorului de inform atică , cu necesarul de calculatoare care să. permită pregătirea temeinică a elevilor.

- Un îndemn pentru tineri...?- Sâ lupte pentru a-şi realiza un

viitor sigur! ~ . , ■-. Alin TUDOR

D o a m n e l e p a r a n o r m a l u l u i

Procesele vrăjitoarelor din oraşul Cluj (IV)

In-anul 1583 a. fost anchetată, fără a se pronunţa sentinţa, tînără Elisabeta, servitoarea lui Igyarto, care, potrivit depoziţiilor celor şapte martori audiaţi, ar fi adus de la vie o broască învelită în frunză de viţă de vie şi ar fi introdus-o în burlan, în dorinţa de a cuceri inima unui tînăr bărbier pe care îl iubea. _

Vrăjitoria era pedepsită cu moartea prin ardere. (în oraşul Cluj aceste execuţii aveau loc în afara zidurilor oraşului, pe malul rîultfi Nadăş. Regula era ca paiele folosite la ardere , să fie în prealabil udate, aşa îneît condamnatul să moară prin asfixiere, dar de fapt nu se proceda astfel). Au fost însă şi cazuri cînd se aplicau numai pedepse corporale sau pecuniare, probabil atunci cînd nu erau "probe” că învinuita ar fi vătămat pe cineva prin actele sale. Un astfel de caz, de date aceasta în oraşul Dej, este’ cel al Ecaterinei Kibedi. învinuită că ar fi cusut gura unei broaşte după ce a umplut-o cu- silex, numita a fost supusă la plata sumei de 33 de florini şi silită sa ceară iertare bisericii. Iar Paul Endre din Cluj, judecat pentru vrăjitorie la 28 septembrie 1674 a fost condamnat la bătaie cu bîta şi izgonirea din oraş unde, dacă s-ar fi întors, urma să fie spînzurat. ^

‘în schimb,' alteori implacabilii judecători socoteau că nu e deajuns cumplita pedeapsă cu arderea, şi atunci mai adăugau cazne înainte de execuţie, pe lîngă cele folosite la anchetă. Aşa a fost cazul Ecaterinei Szabo, judecată în anul 1584, împotriva căreia au depus jurămînt 55 de martori. Susnumita s-a făcut suspectă de pricinuirea slăbirii membrelor soţiei lui Paul Razman, Angelit, prin faptul că în urma unei vizite la reclamantă, în casa acesteia s-a găsit un drob de sare prins în trei panglici legate cu trei noduri. Totodată învinuita ar-fi făgăduit unor tinere că li-1 va aduce pe cel drag, dar să-i aducă urmele paşilor acestuia ori o bucată din veştmintele ori încălţămintea lui. Ca urmare a acestei învinuiri, nefericita a fost/condamnată la moarte prin, ardere precedată de tortură. , - .

Numeroase şi variate au fost învinuirile ce au constituit obiectul a numeroase şi odioase procese, curmîndu-se prin ele în mod atît de tragic, secole de-a rîndul, viaţa atîtor femei nevinovate care, deşi "aliate credincioase” Diavolului, nu izbuteau, cu toată "puterea^ dobîndită.de la acesta, să-şi salveze viaţa.-

Prigoana vrăjitoarelor a durat pînă aproape de sfîrşitul, veacului al XVIU-lea, luînd sfîrşit în preajma Revoluţiei franceze. în Imperiul Habsburgic, deci şi ' în Transilvania, procesele vrăjitoarelor au. încetat ca urmare a legii in acest sens date de către împărăteasa Maria Tereza în anul 1768. Astfel a fost curmat un flagel pomit din ignoranţa celor mulţi şi venalitatea cîtorva care-şi sporeau avutul din avuturile nefericitelor victimc. ... ’■

Livia SOMESFĂLEANPagină reali/.atâ do:

Monica TRIPON

Către apostolii simţirii şi faptei:

Descoperiţi mlădijele umbrite

O ştim - şi sîntem mîndri de aceasta - că avem foarte mulţi copii înzestraţi. O certifică numeroasele premii obţinute la olimpiadele internaţionale pe nraterii de studiu, afirmările în prestigioase concursuri de muzică, poezie, arte plastice, dexterităţi, victoriile în mari competiţii sportive. Şi mai ştim că Ia baza reuşitelor stau ochiul vigilent şi strădania părinţilor şi dascălilor, ca şi sprijinul sponsorilor sensibili la valoare. Trebuie să mai ştim însă că există multe alte potenţialităţi ce nu sînt puse în lumină, fie pentru că cei apropiaţi n-au percepţia valorii latente, fie că lipsesc posibilităţile materiale care să sprijine ieşirea la rampă. Şi astfel riscăm vestejirea unor talente înainte ca ele să fi cunoscut împlinirea. ' 7

Pentru limitarea unor asemenea risipiri, Societatea Femeilor Cluj preconizează un program menit să descopere şi să acorde asistenţă tuturor mlădiţelor umbrite. O întreprindere. în care SFC are nevoie de ajutorul tuturor dascălilor din judeţ pe care-i solicită (în primă instanţă) să-i sesizeze cazurile susceptibile preocupării mai sus amintite. în concluzie, stimaţi educatori, profesori, diriginţi din judeţul Cluj, rămînem în aşteptarea relaţiilor dumneavoastră (numele, vîrsta, adresa, aptitudinile celor vizaţi, precum şi o succintă - prezentare a stării lor materiale), la adresa sediului SFC: B-dul Eroilor nr. 14, Cluj-Napoca.

, • SOCIETATEA ; FEMEILOR CLUJ

Miss Monde 1995 i rFinala concursului pentru obţinerea titlului

de Miss Monde 1995, desfăşurată sîmbătă la , complexul hotelier sud-african Sun City, a fost cîştigată de reprezentanta Venezuelei, Jacqueline Aguilera Marcano, informează AFP citată de Rompres. Regina frumuseţiidin acest an are 19 ani, este brună, studiază relaţiile industriale şi a fost, de asemenea, aleasă Miss Fotogenie de fotografi profesionişti. Sosită cu decizia de a învinge, ea a venit ; cu 10 valize cu rochii şi cu. 36 de perechi de încălţăminte. ”Vreau să lupt pentru progres şi o lume mai bună”, a declarat Jacqueline, al cărei vis este ca, după terminarea studiilor, să devină prezentatoare de jurnale televizate. . _ ..

Locul al doilea a fost acordat de juriu tot unei brunete: Miss Croaţia, Anita Martinovici. înaltă, în vîrstă de 19 ani, aceasta lucrează ca manechin. Şi cura în acest concurs candidatele au prezentat rochii făcute pentru ele de creatori de modă din ţara lor, Anita a avut prilejul să contribuie Ia cîstigarea, de către Branka Denassey, a premiului "Rochij spectaculare”, atribuit pentru o strălucitoare piesă vestimentară , albastră. "Medalia de bronz a fost acordată unei frumuseţi de culoare, Michelle Khân, în vîrstă de 23 ani, de profesie manechin, din Trinidad Tobago.

SHary ^ lin ton - o enigmă pentru mulţi americani| MmyHodham Clinton, cea W 1 inspiră puternice ţSfoţecontrare criticilor ţi"; % '«isd loialitate susţinătorilorS '- 'kine.o, enigmă ^pentru* ^Miricani, care continuă JJ 5 «cerce să o'înţeleagă pe

!!'-Ufemeie ce scapă unei.* simple, scrie Reuter, ^ fa Rompres', ~

'‘ultimii-trei', ani; soţia dintelui Bill Clinton a ffait rolul de "primă

dar pînă acum nu ă jj*#nici o definiţie clară

, r. Pentru unii ea r*prezentarea femeii

care are o carieră ţi hcearcâ să menţină un '

rii între • cerinţele 'itihipe care o desfăşoară

pe care le impune ™ ta are o familie. Altora

stilul ei, ce constituie e*tstec de ambiţie si

fătate. ■ . :.

ţtpţiile confuze legate de i-^“ Clinton iţi au sursa ' r ' l"'1 faptul că', pe de o £ M luptă din răsputeri pfrească viaţa privată ţi,

în acelaşi timp trăieşte ca sub un puternic reflector la Casa Albă, unde de fiecare dată cînd îşi schimbă coafura acest lucru devine un eveniment consemnat de mass- ■ media. Acestei juriste în vîrstă de 48 de ani - care este soţie, mamă a unei adolescente, membră a unui : partid şi strateg politic - nu ‘ se poate face cu uşurinţă un portret, deoarece proiectează mai multe imagini deodată. Potrivit agenţiei' Reuter, iii timpul călătoriei ei-în Nicaragua, Chile, Brazilia si Paraguay, Hillary Clinton a trecut cu uşurinţă de la condamnarea vehementă a reducerilor bugetare , propuse de' republicanii din . Congresul american la îmbrăţişarea cu tandreţe maternă ... a unui copilaş într-un aşezămînt de sănătate pentru săraci. "Indiferent • ce faci - şi realmente, acest lucru îl ' ştie oricine a fost vreodată în‘ această poziţie - eşti expus la critici dacă nu te încadrezi într-o anumită categorie sau, într-un anume stereotip pe care oamenii doresc, să ţi-l impună", a afirmat ea într-una din rarele conversaţii mai '- ample cu ziariştii. "Cred cu tărie

în individualitate, în capacitatea femeilor de a lua 'decizii responsabile şi doresc să ajut la crearea condiţiilor astfel îndt tot mai multe femei să fie suficient de în crezătoare ţ i suficien t . de competente pentru a lua aceste decizii responsabile.", Hillary a reacţionat cu indiferenţă la faptul 'că sondajele de opinie îi acordă uncTdintre cele mai scăzute cote de popularitate obţinute vreodată de o "primă doamnă" a Americii. Un sondaj recent a scos în evidenţă o cotă de aprobare de numai 44 lă sută; în timp ce ‘ predecesoarele\ ei beneficiau adesea de cote de peste 70 lă sută. "Nu pot să fac doar ceea ce cred că este bine să fac", a afirmat ea fără a lăsa nici o clipă impresia că ar fi defensivă. în­tr-un comentariu care a oferit doar un indiciu asupra dificultăţilor politice ţi presiunilor cu care este confruntată, Hillary Clinton a afirmat că încearcă să soluţioneze doar problemele care i se ivesc în­tr-o singură zi, fără să se gîndească. la obstacolele pe care le are de înfruntat in viitor.

Se pare că doamnei Clinton nu îi plac sugestiile, în sensul că ar fi renunţat la rolul important pe care îl juca în primii doi ani ăi administraţiei, cînd- criticii

' insinuau că preşedintele aştepta ca ea să aprobe fiecare decizie pe căre o lua. De asemenea, ea a ieţit "sifonată” din bătălia dură ţi fără succes privind modificarea sistemului de asistenţă medicală în SUA, în care a jucat rolul principal.

■Recunoaşte - adaugă Reuter -că în cei 20 de ani de căsnicie cu

. Bill Clinton a devenit atentă la dinamica vieţii politice. Are însăo problemă in ceea ce priveşte tonul dezbaterilor politice de Ia Washington, în mod special atunci,cînd'adversarii o atacă. pentru a submina poziţia soţului ei sau pentru a bloca propunerile de politică administrativă.

■ "Judecaţi oamenii după meritele lor. Adică, dacă nu-ţi place planul meu privind reforma sistemului de sănătate, critică-l, , dar nu transformă aceasta în­tr-un,mare atac”.

S ă n ă t a t e

Nouă semnale de alarmă penlru cancerimportanţa vitală în prevenirea şi tratamentul cancerului o reprezintă

semnalele de avertizare pentru cancer - simptome care sînt adesea slabe şi pot părea neimportante, dar necesită acţiune promptă şi prezentarea la medic: 1. Schimbări (tulburări) în funcţiile intestinelor şi vezicii urinare; 2. Răni, iritaţii, umflături care nu se vindecă; 3. Sîngerări sau secreţii neobişnuite; 4. îngroşări, umflături sau noduli în sîn sau în altă parte; 5. Indigestie sau dificultate .în înghiţire; 6. Schimbări evidente. în aspectul negilor sau aluniţelor; 7. Tuse supărătoare sau răguşeală persistentă; 8, Pierderea nemotivată în­greuiate; 9. Aversiune nemotivată pentru came şi pîme.

t

5/

X li lîmbet

s;i ■âUrjMtiU'iUi ■•siftfiib'.J(> i;:.' v v ' ;;

nî t i» ui» -;ov mu’.)' .«:»>$i mrfv'o;!! î

in~h}n>isn ouj \ ) ; J-.5 iiJs

A D E V A R U Lî;cBeă E C O N O M IA miercuri, 22 noiembrie 1995

Şedinţă dedicată "leului"Şedinţa plenară de marţi a

Senatului a fost consacrată, aşa cura membrii acestei Camere au hotărît la începutul săptămînii trccute, dezbaterii actualei situaţii monetare. La dezbatere au fost convocaţi primul ministru, Nicolae Vădăroiu, ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, guvernatorul general al Băncii Naţionale a României* Mugur Isărescu; şi preşedintele F.P.S., Emil Dima. Premierul Văcăroiu nu a răspuns, însă, invitaţiei Senatului, ceea ce a generat o serie de proteste, care au durat aproape o jumătate de oră. Opiniile vorbitorilor au oscilat de la aprecierea absenţei primului ministru drept o “sfidare”, apreciere'exprimată de senatorul independent. Alexandru Paleologu, pînă Ia aceea conform căreia invitarea cu insistenţă a premierului ar fi doar o “chestiune de orgoliu”,, opinie aparţinînd senatorului PDSR, ' Vasile Văcaru., Preşedintele Senatului, Oliviu Gherman, preşedinte de şedinţă, a intervenit amintind că plenul - nu a votat convocarea premierului, ci a “factorilor de. decizie ai guvernului” în problema m onetară,' e l argumentînd cu stenograma

şedinţei respective. în cele din urmă, senatorul PDSR,- Ion Solcanu a “liniştit” plenul, dezvăluind o convorbirei telefonică avută cu Nicolae

■ Văcăroiu, în care acesta a afirmat că, dacă prezenţa sa este absolut necesară, poate .veni imediat în Sala Omnia. Transmiterea dezbaterii în direct la radio a generat o altă serie de luări de cuvînt, pentru încă 30 de minute. Oliviu Gherman a supus Ia-vot transmiterea sau nctransmiterea discuţiilor la • radio. Cu 53 de voturi pentru şi 49 împotrivă, senatorii au fost de acord cu radiodifuzarea, deşi unii au apreciat că şedinţa s-ar transforma în campanie electorală saii că o instituţie publică autonomă radiodifuziunea Română - ar fi transformată într-o instituţie la cheremul Parlamentului. în jurul orei 9,30 a sosit la Sala Omnia prim ul ministru,. Nicolae'. Văcăroiu, care, 15 minute mai tîrziu , a prezentat plenului, poziţia guvernului asupra situaţiei economice actuale, precum şi eforturile pe/care executivul Ie-a depus şi le depune în continuare pentru revigorarea monedei naţionale.

M u g u r I s ă r e s c u >

c a l c u l e r e c i s i n e r r i i/

După ce premierul român a ' “taxat” Banca Naţională de faptul că nu a supravegheat suficient băncile comerciale şi a apreciat .inventivitatea' românului cînd e vorba de

. încălcarea legilor, a luat cuvîntul Mugur Isărescu, guvernatorul general al Băncii Naţionale.

Rece şi concis (într-un stil' care ne aminteşte de T. Stolojan), ‘ Mugur Isărescu a făcut o analiză lucidă a situaţiei leului şi a avansat un plan de măsuri în şase puncte. Iată cîteva dintre ideile avansate ieri de către guvernatorul BNR. ■

• In 1994 deprecierea leului > s-a situat sub rata inflaţiei, dar ~ în 1995 deprecierea a fost mai mare decît rata inflaţiei Balanţa exporturilor şi importurilor (balanţa comercială) este dezechilibrată, ceea ce explică deteriorarea conturilor externe ale României. Exportul României a crescut, în acest an, cu 22 la sută, atingînd nivelul record al anului 1989, pe relaţia devize convertibile. Totodată, importurile au crescut cu 40 la sută. Deficite însemnate au fost înregistrate în domeniul

energetic, în cel al importurilor. nete de, investiţii şi la balanţa export-import

•Deficitul total al Româpiei este de 1,5 - 1,7 miliarde dolari, ceea ce înseamnă peste 20 Ia sută din exportul de bunuri şi servicii al "ţării. S-a greşit în estimarea exporturilor care trebuiau să fie de 30-33 Ia sută şi în subestimarea importurilor, care au crescut, neaşteptat. Socotelile au fost stricate de neintrarea în funcţiune, anul acesta a centralei atomoelectrice de la C ernavodă,. derularea greoaie ş i --în tîrz îie rea . în recuperarea valutei din exportul de grîu (două-trei tone milioane - de grîu).

• BNR s-a bazat pe reducerea rezervei-valutare care a scăzut la 580 milioane dolari. Peste 100 m ilioane dolari reprezintă serviciul datoriei externe din rezerva oficială a statului'

• După ce a subliniat că dezechilibrul cursului de schimb reflectă dezechilibrul intern, Mugur Isărescu a propus un program în şase puncte, pe care-l vom. publica în zilele următoare:

Deficitul balanţei comerciale - cauză a devalorizării monedeiPrimul ministru, Nicolae.

Văcăroiu, a apreciat drept cauză principală a devalorizării - monedei naţionale deficitul balanţei comerciale şi blocajul financiar.

Pe lîngă deficitul balanţei de export-import, de 1,5 miliarde dolari, alte cauze ale deprecierii leului ar fi nerespectarea regulamentelor bancare de călre casele de schimb'valutar, în

special prin operaţiuni subterane, printre care stocarea valutei şi , indisciplina financiară a băncilor comerciale.

M ăsurile generale pentru stoparea procesului devalorizării leului ar fi introducerea unor

' preţuri minime pentru calcularea taxelor vamale la unele produse, scumpirea importurilor şi

. stimularea exporturilor, a concluzionat Nicolae Văcăroiu.

Precizare a C.C.I.A.C.în legătură cu comunicatul de presă difuzat de instituţia noastră în data

de 10 noiembrie 1995 şi publicat sub diverse forme în presa scrisă clujeană, prin care se făcea cunoscută hotărîrea CCIA Cluj de a realiza “Ghidul Economic” al judeţului Cluj, ediţia 1996, în colaborare cu societatea comercială Publirom, dorim să facem următoarea precizare:

Confirmăm această hotărîre şi adresăm şi pe accastă cale operatorilor economici din judeţ rugămintea noastră de a acorda tot sprijinul agenţilor firmei Publirom; în vederea completării chestionarelor- de identificare, însă, subliniem că, din dorinţa de a oferi eventualilor parteneri de afaceri o informaţie completă (domeniu de activitate, coordonate precise, adresa, telefon, fax etc.) firmele care, din diferite motive, nu sînt găsite la adresele declarate, nu răspund la interviu sau nu funcţionează nu vor apare într-un capitol distinct, ci cu menţiunea că informaţiile furnizate referitoare la aceste firme nu se bazează pe realitatea din teren, ci pe cele declarate şi aflate în baza de date a Registrului Comerţului Cluj.

ÎNCEPÂND CU 1 NOIEMBRIE

REDUCERE M O ŢIO N A LĂ

TAXA DE ACCEST E L E F O N I E M O B I L Ă C E L U L A R Ă

TELEMOBIL■ ) $ :

$ 1 9 0II D E P R E T U R I

I E L E C E L U L A R E

$ 0 ^ 9 - B B 9

A g e n ţ i a T e l e m o b i l C L U J - N A P O C A

P - ţ a Ş t e f a n c e l M a r e n r . 3 - 5

____________ t e l / f a x : 1 9 7 8 0 5 [100067]

OXo£o£

Sticlarii gherleni au t% fără gaz metan

Odată cu iarna, au apărut şi problemele specifice pentru cei 1200 'd e salariaţi de la SC , “Somvetra” SA Gherla. Ieri, unitatea a primit doar 10.000 mc gaz metan, total insuficient pentru bună desfăşurare a procesului de producţie. în consecinţă, nu s-a lucrat în secţia cuptoare, ceea ce a . anihilat activitatea în secţiile de prelucrare. Cota insuficientăde gaz s-a ivit într-o perioadă în care sticlarii revin pe linia de plutire,

avînd comenzi la expom, reluate legăturile cu pa SUA şi Japonia) şi la De notat că, în conformi?., declarate de ec. Veronica (V plăţile faţă de “Romgaz’j. ceea ce nu a împiedicat^ unei cote insuficiente ds^ Pentru sticlarii gherleni, j nevoie de, 18.000 mc ga2& zi, perspectivele nu ifc favorabile. Cel puţin apropiat. ^

S e r g i u C e l a c s p r i j in

B a n c a " D a c i a F e l ix 1La Conferinţa Internaţională de

vineri, de la Poiana' Braşov, cu titlul”Atragerea capitalului străin”, Sergiu Celac, am basadorul României la Londra a declarat că Ambasada României de la Londra a intervenit pentru dezamorsarea stării tensionate de la Banca “Dacia Felix”.

“Prin mijloacele specifice pe care le avem la Londra, ţinînd seama că acolo este cea mai mare piaţă de servicii financiare din lume, noi am

reuşit să împingem înain rezolvări concrete ale sita. la “Dacia Felix”, prinţ; bunelor relaţii pe care le f sfera finanţelor. Credcăs-u public că s-a găsit o sotaie.1 acestei bănci. Totcepotsij fără a încălca secretul de fi faptul că Ambasada roi» Marea Britanie a fost wp/, găsirea unor soluţii”, Sergiu Celac ziarului Moo Bacău, citat de Eveniment

B a n c a C o m e r c i a l ă R o m i

S . A . , m a j o r e a z ă d o b î n z i

l a d e p o z i t e l e î n l e i

Banca Comercială Română S.A., societate bancară cu capital majoritar de stat, •: puternic consolidată din punct de vedere al activelor fixe şi circulante, aplicînd un concept managerial modern, realizează, prin unităţile sale teritoriale, o eficientă activitate de atragere şi fructificare a economiilor băneşti, temporar disponibile, deţinute de populaţie şi de către unităţi cu personalitate juridică. ‘

Constituirea depozitelor este opţională în ceea ce priveşte durata cît şi forma de contractare. în prezent, Banca Comercială Română înregistrează _ depozite, prin deschiderea de conturi personale, începînd de la o sumă minimă de 100 mii lei pentru populaţie, iar ca durată de la 1 la 3 ,6 ,9 sau 12 luni.

Deosebit de constituirea de depozite în conturi, la vedere ori la termen, banca practică şi binecunoscutul de acum "certificat de depozit”, pe termene de 3 sau 6 luni, cu dobîndă fixă pe toată durata contractată. Certificatele de depozit se vînd în cupiuri de 50 mii, 100, 300 şi 500 mii lei, 1 milion, 10 şi 25 milioane lei; cu o dobîndă de 42 la sută pe an pentru cele cu termen de răscumpărare Ia 3 luni şi 40 la sută pe an Ia cele pentru 6 luni.

Certificatul de depozit la purtător, produs financiar pe piaţa primară a hîrtiilor de valoare, presupune operaţiuni simple de solicitare, la ghişeele băncii prin cerere verbală şi completarea parolei din maximum 3 cuvinte. Orice posesor al certificatului de depozit îl poate răscumpăra la scadenţă sau înaintea expirării acesteia, de la orice unitate, a Băncii Comerciale Române din ţară, prczentînd certificatul şi indicînd parola.

îri relaţia cu persoanele fizice, operaţiunile în conturi privind ridicări şi depuneri de numerar din dobînzi, lichidarea depozitelor şi răscumpărarea certificatelor de depozit, sînt libere de orice taxe sau comisioane bancare.

Dobîndă cuvenită se calculează

şi se înregistrează în cos vedere lunar, în ziua ii împlineşte o lună de deschiderii contului, reţ constituirii depozitelor.

în activitatea de atn disponibilităţilor băneşti garantează şi asigură ii depozitelor, caracterul coif al depunerilor şi restituirea i a sumelor la cererea depot la data convenită sau laot1 propusă de proprietarul dep: Deţinătorilor de .depoziE asigură accesul nelins informaţii în legătură cot practicate precum şi unei verificări periodice ac personale, banca eliberind financiare gratuite şi eonii titularilor de cont , A daptîndu-se evol®

domeniul politicii monetas, Comercială Română SA, unităţile sale operative, d periodic nivelul dote practicate pe piaţa financi» îneît să nu pericliteze t dobînzilor practicate pt fîhanciară, astfel incit' pericliteze veniturile client® raport cu alţi concurenţi1 principiului arătat mai sus, ® cu data de 21 noiembrie!*-1 a majorat dobîndă la dep termen ale persoanelor te5 pînă la 9 puncte procentual actual fiind de 40 la sc'j ' pentru depuneri pe o period la 3 luni, 41 Ia sutăpcan^ şi 9 luni şi 42 Ia sută pe kJ depozitele cu un terme» & 12 luni de la depunerea în cont. Măsura majorării A se aplică tuturor depo-1 indiferent de data consti®-

Pentru îmbunatăjirca*1 domeniul economisirii, *-‘y potenţialii clicnţi sînt it'f prezenta băncii dorinţele Kt* cc priveşte modalitate! & programul dc funcţionai idei ori păreri carc pot fi i» reciproc.-

D um itri

lâ miercuri, 22 noiembrie 1995 E V E N IM E N T A D E V Ă R U L IcB e C H m j I

Din ciclul: “C.F.R. de-aia ne placi, Ci esti ca la bosniaci. ” ,

PACE LA UMBRA RĂZBOIULUI

Cînd trenul opri în prima gară de pe teritoriul siib, râsuflarăm uşuraţi. Jurnalele “Euronews” din ultimii cinci ani ne făceau să credem că s-ar putea să fie pentru ultima oară.

Am deschis geamul şi am tras pentru prima dală în piept o gură din aerul sîrb (fost iugoslav).I drept că nu prea mirosea a praf de puşcă, dar ista nu ne-a descurajat. Nu am realizat de la început că ne aflăm într-o zonă critică de pe tuta Europei, deoarece mizeria din vagon ne. ducea mai repede cu gîridul la CFR-ul nostru. Abia mai tîrziu, după sute de kilometri, aveam sâ ne dăm seama că asemănarea dintre condiţiile de transport se datorează unor cu totul alte motive. Pînă atunci, emoţionaţi, aşteptam să vedem o cît de mică'urmă a războiului ce a speriat o lume întreagă. Naivitatea tipică oricărui telespectator ce vede în fiecare seară război pe micile ecrane ne dădea dreptul să sperăm la vizionarea “pe viu” a unor scene din care să nu ■

y Jiţsească tancuri, bombe şi victime. în final; am ,/ptaşit să vedem şi victime, şi încă la fiecare

pas. Erau victimele stării de pace!Călătoream printr-o zonă în care războiul nu

ajunsese (încă?), dar peisajul era dezolant Parcă nimic nu era normal. Şoseaua, paralelă cu calea ferată, era-circulată, din cînd în cînd, doar de autosanitare militare! Am înţeles ce înseamnă embargoul. Marile oraşe păreau şi ele moarte. Viaţa apărea doar la periferie, acolo unde se- aflau în construcţie.sute de case. Dornici de o : viaţă cît de cît liniştită, refugiaţii îşi construiau acolo adăposturi.- Nu'era război, însă efectele sale erau prezente din plin. - '

Condiţiile de călătorie reflectau şi ele o viaţă amârîtă. încălzirea funcţiona prin autosugestie. Geamul compartimentului oferea condiţii de vizibilitate zero şi după cum arăta ne-am dat seama că în sezonul cald fusese un adevărat bordel de muşte. Lucrul acesta nu deranja încă pe nimeni, cu atît mai puţin pe noi, obişnuiţi cu : aceste condiţii de acasă. Diferenţa e că acolo nu a fost întotdeauna aşă. Războiul a trimis acest popor cu zeci de ani în urmă.

Urziu, spre seară, pe peronul unei gări aveam, sâ vedem şi primii soldaţi. Arătau într-adevăr cala “Actualităţi”. Numai că nu se băteau. Mai puţin unul, în permisie probabil, ce se tot bătea de un stîlp. Camarazii săi comentau evenimentul intr-o păsărească ce nu ne-a permis să ne dăm seama dacă avem de-a face cu un contingent de sirbi-bosmaci sau croato-musulmani. De altfel, bănuiesc că nici pentru ei nu avea prea mare importanţă.

Viaţa şi lupta pentru existenţă sînt foarte grele in această ţară: Aşa se explică, poate, şi de ce vameşii sîrbi nu s-au arătat deloc interesaţi de bagajele noastre. Nu că am vrea să vă. dăm idei, to din cîte am văzut, pe teritoriul sîrb poţi pătrunde chiar dacă ai doi-trei chinezi în geamantane. (S-au revanşat în schimb vameşii balgari, capabili^ căuta marfă de contrabandă: chiar şi sub poza din paşaport!)'

Ca aproape peste tot în Balcani şi aici există proverbul “călătorului îi şade bine cu drumul”. Ne-am dat seama de asta după ce am adăugat topului de călătorie încă o oră rezultată din decalajul fusului orar, precum şi alte o sută de minute pierdute de locomotivă (fabricaţie Electroputere”, Craiova, 1982) ce tracta un aşa- os tren internaţional compus din patru vagoane, « opriri în aproape toate haltele. Ba mai mult; P'mi sâ trecem graniţa cu Macedonia ne-am tiutat disperaţi biletele (cu aspect de revistă) pe care conductorul le reţinuse pentru o mai aent» cercetare. Le-am găsit în cele din urmă, tansforrnate, unul in scrumieră, altul în hîrtie de îters geamul iar altul în batistă. Să feeanoaştera, ne-am bucurat, dat fiind ®bargoul, că nu le-am găsit şi sub formă de Tâmpa*”!

Aproape de miezul nopţii am ajuns la punctulral al călătoriei: Skoplje, capitala Macedoniei.® miros cunoscut ne-ă gîdilat nările. Ne-au

oilnnpinat, cu mîna întinsă, doi purdalei dc«auchedon (n.a. - traducere liberă a cuvîntului®>®!). Calde cuvinte româneşti sparscră atunci imistca i— " ■

/ II

Prilej.nopţii. Dar despre acestea, cu un alt

Mihai HOSSU

s ft, \

- u .■ I i i

f s

C. v O:*'.« ■ t

V ’

t .i*

■ PO T■ ■ ■ O T

B o r f a ş i d u p ă g r a t i i

C I N E T R O S N E Ş T E P O L I Ţ IA ?: Aşa o întrebare, merită un răspuns pe măsură: Bunea Nicolae. Omul acesta face;alergie la uniformă. Recidivist fiind, nu s-a astîmpărat. Beat şi-a adus aminte de vechea ranchiură şi, cu toate avertismentele şi vorbele “de bine” 1-â agresat pe sergentul major Bucur şi pe şeful de post din Bonţida, Pop: Acum i se va repartiza din nou o garsonieră. Pe gratis.

Vîriâtorii de primi (I)Sub năpraznica izbitură a celor 130 de kilograme ale

corpului lui Gary Gates, uşa de la intrarea unei nu prea arătoase clădiri din Loc Angeles crapă literalmente în două. Intrusul năvăleşte pe scări în sus, cu Coltul 45 mmînă. Se aude răsucirea precipitată a unei chei în broască. Gary îşi

' ia avînt: uşa de la baie se îndoaie sub lovitura umărului ‘său. “Javier, ieşi cu mîinile sus, nu mai ai nici o scăpare!” Tăcere. Somaţia se repetă. Zgomot de sticlă spartă şi cel din baie reuşeşte să se strecoare prin ferestruică. Burlanul e aproape: de-a lunguHui, în cîteva secunde omul atinge solul„dar se dezechilibrează şi cade. Atît i-â fost: un alt individ se năpusteşte asupra lui şi-i lipeşte revolverul de ceafa. Gaiy ajuns şi el jos, îşi priveşte satisfăcut partenerul, un zdrahon cîntărind nu mai puţin de 150 de kilograme: “Bună treabă!” Apoi, către cel întins încă pe jos: “Ghinionul tău, amice. Acum, ne întoarcem iar la pîrnaie...”

Una din sutele de scene asemănătoare, ce pot fi văzute pe marile sau pe micile noastre ecrane aproape zi de zi? Cîtuşi de puţin: scena e absolut reală, nu e o repetiţie sau reconstituire, iar “actorii” sînt oameni obişnuiţi ai zilelor

: noastre. Obişnuiţi, în măsura în care “obişnuinţa” se referă la înclinaţia multor semeni ai noştri spre infracţiune, încălcarea chiar gravă a legilor, în măsura în care aceeaşi “obişnuinţă” se referă şi la procedeele necesare stopării infracţiunilor şi “aducerii la ordine” a celor ce încalcă legea. în căzui de faţă, Gary Gates şi însoţitorul său nu

' sînt poliţişti propriu-zişi, detectivi sau aparţinători altor categorii de justiţiari atît de îndrăgiţi (şi de victorioşi) prin filme. Ei sînt, mai prozaic, “vînători de prime”, oameni care caută şi în gaură de şarpe infractorii pe capul cărora s-a piis un anumit pret dar, mai ales, ei sînt cei câre-i urmăresc şi-i obligă la sentimente mai bune” pe cei ce se sustrag legii, după ce au fost eliberaţi pc cauţiune şi au crezut că e momentul să se facă nevăzuţi. “Vînatul” e divers şi, adeseori, important prin poziţia sa în lumea

. organizată a crimei: traficanţi de droguri, ucigaşi,

. prostituate, datornici de diferite calibre, spărgători. Recompensa pentru prinderea şl aducerea lor în faţa justiţiei este de la 100 pînă la 100.000 dolari pe “cap de infîactor”,

' uneori şi mai mult Indiscutabil bănoasă, meseria de vînător de prime implică riscuri şi cere deosebite calităţi tuturor celor ce-o practică, pe lîngă forţă fizică, rezistenţă,, rapiditate în mînuirea armelor. în S.U.A. ea există de pe vremea Vestului sălbatic, cînd unii “cavaleri ai dreptăţii” erau puşi, contra recompensă, să caute criminalii fiigari. Esenţa şi condiţiile acestui tip dc vînătoare s-au modificat, s-au “modernizat” astăzi, şi detalii în legătură cu subiectul nu lipsit de suspans vom oferi şi cititorilor noştri, după datele unui articol publicat în revista “Paris Match”.

--Y - (D.R.)

l iDupă un an de zile de cooperare româno-coreeană

A U D E V E N IT S U B S T A N T IV EC O M U N E

Un an de zile de tratative încununate în data de 16 noiembrie 1994 cu cel mai remarcabil succes, cea mai ■ notabilă realizare în peisajul economic românesc: fosta - întreprindere de automobile Oltcit şi Concernul sud- coreean DAEWOO au creat Societatea Mixtă Româno1 Coreeană S.C. RODAE AUTOMOBILĂ S.A.

Cifre de-a dreptul ameţitoare stau mărturie acestei cooperări: 41 de dealer-i autorizaţi în toată ţara, 11.264 de autoturisme Cielo, Espero şi Tico comercializate, locuri de muncă şi nu în ultimul rînd accesul la o tehnologie; pe care această parte de Europă n-a cunoscut-o pînă acum. Şi dacă tot vorbim de cifre, să mai spunem una:: 158.000.000 de dolari, în fapt cea : mai mare investiţie de capital străin care s-a făcut în România. Toate acestea după doar un singur an de cooperare concretă. Banii sînt "im portanţi,;doar ; profesionalismul dă valoare acestora. ,Un colectiv de specialişti, profesionişti în adevăratul sens al cuvîntului ‘ au avut ca. obiectiv şi în mare măsură au şi reuşit să transforme industria de autoturisme .din' România într-un producător competitiv şi dinamic. Cuplurile, dacă le putem numi aşa, formate din dl Min (director general) şi dl Tănăsescu (director general din partea română), ca şi cel format din dl Yoo (director de vînzări. din partea coreeană) şi dl Silian (director vînzări) au . fost capii acestei... rebeliuni în economia românească.Şi dacă aceştia au fost eapii, aghiotantul s-a numit dl Toma, şeful departamentului Export şi Marketing.

’ La 23 martie, în acest an a avut loc lansarea oficială, în incinta Expo Transilvania, a autoturismelor DAEWOO pe piaţa clujeană. Evenimentul, remarcabil la rîndul său, a reprezentat startul unei activităţi febrile şi totodată benefice în acest sector al vieţii urbei noastre. Ceea ce s-a început lâ Craiova. avea să fie doar baza unui întreg set de măsuri, pe care dealer-ii din întreaga ţară şi implicit şi cel din Cluj-Napoca (în speţă SC Dacia Service Cluj-Feleac SA), aveau să-l conceapă şi să-l aplice în vederea realizării obiectivului strategic propus. Astfel, toţi cei 41 de dealer-i din ţară pun la

dispoziţia clienţilor autoturisme de depanare, a fost pus în exploatare un post telefonic special care răspunde Ia numărul 950 tuturor proprietarilor de autoturisme DAEWOO în vederea rezolvării problemelor dare ar putea apare maşinilor acestora. Spunem “care ar putea apare” pentru că pînă în acest moment numărul > reclamaţiilof cu privire la autoturismele DAEWOO este neglijabil. . \ - - - . , '

Tot la SC Daciia Service Cluj-Feleac SA sînt puse la dispoziţie scanere'de diagnosticare auto, standuri de lucru specializate. Dar acest gen de facilităţi în cele din urmă, de abia acum încolo vor.începe să apară; în luna februarie a anului viitor"o tihichigerie RODAE şio cabină de vopsire cu cuptor computerizat pentru prepararea vopselelor, o linie de echilibrat roţi,: o vulcanizare, un stand de reglare computerizată a direcţiei, instalaţii de sudură cu plasmă şi dioxid de carbon. Deja există o instalaţie de încărcare cu freon şi gaz ecologic şi o instalaţie de gravare pe geamuri a seriilor de motor. Să trecem peste meritele unor oameni ar fi nedrept, dar vom numi doar pe doi dintre ei; dl ing. Ovidiu Turcu - director general al SC Dacia Service Cluj-Feleac SA şi dl ing.- Aurel Chirteş - responsabil

.vînzări.- .-■■ .Aşadar, prilej de bilanţ la un an de zile de cooperare

româno-coreeană, de reflecţii asupra unor perspective mai mult decît optimiste, dar şi prilej <le sărbătoare. Cu; această ocazie la mica festivitate ce a avut loc, oficialităţi şi clienţi deopotrivă au trecut toate aceste fapte în revistă, iar clienţilor li s-au oferit atenţii din partea firmei

* * *

O ştire de ultimă oră: din luna ianuarie a lui 1996, . la > C raiova va începe producţia de scrie a automobilelor RODAE, iar Ia Cluj, în curînd, se va deschide un magazin de expunere şi comercializare a acestora.

DAEW OO Espero san bucuria dc a avea un partener puternic. Avînd la dispoziţie nn motor cn patrn cilindri comandat electronic, acesta este unul dintre cele mai avansate gripnri propulsoare de 1,5 litri din clasa sa (DOHC-16 supape).

Confortul ţi siguranţa sînt două obiective atinse.

DAEWOO Tico-inteligent, economic,, performant. Un autoturism aşa zis de ora;;' dar care întruneşte toate calităţile unui autoturism complet. în ciuda di­mensiunilor reduse, .h a ­bitaclul este spaţios, iar finisajul interior aproape desăvîrşit. - v

- . l i - -

Un bord modern, ce se ridică la nivelul tu tu ro r ce lo rla lte m ărci auto consacrate . Nimic nu este lă sa t la Voia întâmplării. O adevărată sem nătură DAEWOO.

Rubrică rea lizată d e Radu VIDA ş i C ristian BARA

■Iiii ULTIMA ORĂ miercuri, 22 noiembrie 1995

în dialog cu preşedintele IliescuReprezentanţii asociaţiilor,

federaţiilor şi confederaţiilor pensionarilor din România au prezentat marţi pe parcursul unei ore şi jumătate, preşedintelui Ion Iliescu o serie de probleme cu care se . confruntă această categorie socială, accentul.fiind pus pe necesitatea creşterii nivelului pensiilor în scopul asigurării unui trai de viaţă corespunzător.

Secretarul de stat din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Dorel Mustătea, a indicat că, în cadrul | • ' ' întîlnirii, s-a stabilit ca, pînă la 15 decembrie a.c:, la nivelul Guvernului şi al ministerelor, să . se realizeze o primă analiză a tuturor propunerilor prezentate de reprezentanţii pensionarilor. Acestea vor fi inventariate, ţinîndu-se cont de implicaţiile posibile pe care adoptarea unora - sau altora dintre ele le poate avea în plan financiar, al corelării macroeconomice si sistemelor de

pensii. Concluziile vor fi prezentate preşedintelui Ion Iliescu, care, conform secretarului de stat citat şi reprezentanţilor

■ pensionarilor, a manifestat „un interes deosebit” . pentru problemele ridicate de aceştia. Doleanţele pensionarilor vor fi aprofundate în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii Executivului, preşedintele României pledînd pentru dezvoltarea dialogului între organizaţiile pensionarilor şi guvern.

■ Potrivit declaraţiilor făcute de reprezentanţii pensionarilor, după

' primirea la şeful statului, solicitările adresate de aceştia conţin, între altele, o cerere de

; majorare a pensiilor cu încă 10 la sută pe trimestrul IV al acestui an, o corelare a tuturor pensiilor cu salariul mediu net pe" economie, asigurarea de facilităţi - pentru pensionari, în toate oraşele ţării, la transportul în comun şi, de asemenea, pe calea ferată.

D i n u P a t r i c i u :

;B Jnfiaţia, :,un ■ p u sţii^ : care ws d u c e la h a o s

- Dinu Patriciu, lider al-JPL’93, reluînd tema inflaţiei, a afirmat marţi, la conferinţa de presă a formaţiunii sale, că „astăzi a început acel fenomen prevăzut de noi (PL'93), şi anume noul puseu inflaţionist care va duce la haosul economic .românesc şi aceasta o', dovedeşte devalorizarea cu 25 Ia sută a monedei naţionale, în 40 de zile”. Potrivit opiniei lui Dinu Patriciu, fenomenul se datorează lipsei de restructurare economică reală şi lipsei de privatizare reală, pentru că, în fapt, „aceasta a încetat şă se mai producă".

Liderul PL'93 a dat şi soluţia care, în aprecierea s a , este „singurul remediu”: reforma

monetară după ; modelul argentinian sau cel croat, care să ţină seama de rezervele naţionale.

Dinu Patriciu a găsit şi , explicaţia stării economiei

româneşti Aceasta s-ar datora, a ‘ spus el, „lipsei de voinţă politică”.

Altfel nu se poate explica de ce în celelalte ţări din jurul nostru

- venitul lunar s-a ridicat la 500 dolari/lună, iar la noi numai la o sută de dolari. „Doar. voinţa politică” a determinat acest nivel, pentru că nu sîntem din punctul de vedere al dezvoltării în urma ţărilor care au format blocul răsăritean, iar potenţialul uman mi esţe nicidecum sub cel din aceste state, a spus liderul PL'93.

Procesul PNL - Quintus PNL - Cîmpeanu

Curtea Supremă, de Justiţie, secţia Civilă, a admis, marţi, contestaţia declarată de PNL-, Cîmpeanu împotriva încheierii pronunţate, anterior, dc Tribunalul Municipiului Bucureşti, secţia Comercială, prin carc sc lua act dc modificări în conduccrea şi în statutul PNL-Quintus.

Instanţa a dispus trimiterea dosarului aceleiaşi instanţe, pentru soluţionarea cererii dc intervenţie, formulată în interes propriu de PNL-Cîmpeanu, prin apărătorii

■ săi. în cerere se solicită atribuirea către PNL-Cîmpeanu a întregului patrimoniu al fostului PNL, existent la data intervenirii sciziunii partidului, la Congresul extraordinar dc la Bucureşti din februarie 1994, cînd s-a constituit PNL-Cîmpeanu. Patrimoniul în cauză cuprinde sediile de partid - filiale judeţene, orăşeneşti şi municipale bunuri şi valori ”pe

, care în prezent le exploatează exclusiv şi abuziv persoane fâră calitate”.

M ă presesstoa a lui Aleksander Kwasniewski

Noul şef al statului polonez, Aleksander Kwasniewski, continuă să deţină şi funcţiile de preşedinte a l : principalului consiliu al Mişcării Social-Democrate ■ din- Republica-Polonă (SDRP), al comitetului constituţional al Adunării Naţionale şi al Alianţei Stîngii Democratice (SLD) - informează agenţia poloneză de presă PAP.

Kwasniewski a fost ales preşedinte al Poloniei îri al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat lâ 19 noiembrie, în care 1-â avut drept contracandidat pe' fostul şef al statului, Lech Walesa; • '

Kwasniewski (41 de ani) a studiat la Universitatea din Gdansk, facultatea _- de transporturi Ca tînăr activist, el a fost liderul consiliului Uniunii Socialiste a Studenţilor Polonezi (SZSP) din cadrul Universităţii şi adjunct al liderului consiliului SZSP: din regiunea Gdansk în perioada 1980-1981, Kwasniewski 'a fost membru al. comitetului executiv al principalului consiliu SZSP.

Din noiembrie 1981 pînă în noiembrie 1985, el a fost redactor şef al săptămînalului ITD şi apoi

al cotidianului Szandar Mlodych. Din octombrie 1985 pînă în iunie

'1990, .Kwasniewski a fost ministru şi şef al comitetului pentru tineret şi educaţie fizică în guvernele lu i Zbigniew Messner, Mieczyslaw Rakowski şi Tadeusz Mazowiecki. în perioada octom brie 1988 - septembrie 19 89,"Kwasniewski, a prezidat comitetul socio-politic al cabinetului şi a participat la negocieri ”la masa rotundă”.

Din 1977, Kwasniewski a fost membru , al. Partidului M uncitoresc U nit Polonez (PNUP, cpm unist). D u p ă- d izo lvarea. sa, începînd cu ianuarie 1990, el a fost liderul principalului consiliu al SDRP. Kwasniewski a mai fost şi preşedinte al Comitetului Olimpic Polonez, din februarie 1988 pînă în decembrie 1991. / v , -

Începînd cu octombrie 1991, ' Kwasniewski a fost deputat în . Seim (camera inferioară â parlamentului polonez) şi lider al grupării parlamentare SLD. Din noiembrie 1993, este lideţul comitetului constituţional al Adunării Naţionale. Este căsătorit şi are o fiică.

(ROMPRES)

itisia şl priM izia extiEisiere . alianţei flersi-AMaite

Lărgirea către Est a*Alianţei■ Nord-Atlantice va modifica situaţia geopolitică din lume şi va obliga Rusia să caute noi căi de protejare -a, intereselor sale naţionale, , a apreciat generalul Viktor Gomenko, membru al b locului electoral "Pentru Patrie”.

Potrivit-informaţiilor sale, politica de forţă promovată de conducerea Alianţei, lărgirea arbitrară către Est

- a zonei de influenţă a NATO sînt îndreptate, în primul rînd, împotriva Rusiei, relatează ITAR-TÂŞS. în

' concepţia generalului rus, ca urmare

a amestecului în evenimentele din fosta Iugoslavie, Alianţa Nord- Atlantică a dobîndit experienţă în desfăşurarea de acţiuni ofensive pe teritoriu străin, fiind de asemenea,’ testată eficienţa folosirii annatei şi armamentului îm po triva 'unu i duşman ce acţionează după modelul sovietic de luptă. „Toate acestea demonstrează faptul că NATO nu poate reprezenta un eventual partener, acest bloc fiind o' ameninţare directă la adresa securităţii Rusiei”, este de părere Viktor Gomenko.

e§ b c i r oC R E D IT A N S T A L T IN V E S T R O M A N I A

In a t e n t ia in v e s t i t o r i lo r la

FONDUL ROMAN DE INVESTIM

f ■ ' Fondul Român de Investiţii administrat de Crediianstalt Invest S.A. România [CIRO] anunţa invesţitorii că începînd cu data de 15 noiembrie 1995 au posibilitatea să efectueze operaţiuni şi la ghişcete Băncilor Bucureşti şi Transilvania din întreaga ţară.

•TELEX • TELEX*

• B EIJING - China a anunţat arestarea celui mai important disident din ţară, Wei Jingsheng, 44 de ani, sub acuzaţia de a fi încercat să răstoarne guvernul, informează' agenţia Xinhua.

• LONDRA - Prinţesa Diana, soţia prinţului Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii, de care este separată, a mărturisit că a comis adulter cu un ofiţer de cavalerie, adăugînd că nu doreşte să divorţeze şi că va continua să rămînă în viaţa publică. Lady Di a făcut această declaraţie într-un interviu sincer şi cuprinzător acordat reţelei de televiziune BBC.

• WASHINGTON - Funcţionarii federali americani au revenit la locurile lor de miincă, după ce preşedintele Bill Clinton şi Congresul au pus capăt, cel puţin pentru moment, unei crize bugetare şi unei încetări parţiale de şase zile a activ ităţii guvernamentale, urmînd ca deficitul federal să fie eliminat, probabil, înjurai anilor 2002. ■

• MADRID - Partidul Socialist din Spania, de guvernăm înt, a afirm at că majoritatea ţărilor membre-ale NATO doresc ca ministrul- spaniol de externe, Javier Solana, să devină noul secretar general al Alianţei Atlantice..

• ATENA - Premierul grec Andreas Papandreu, 76 de ani, a petrecut o noapte calmă, dar sub terapie intensivă, medicii care îl îngrijesc confirmînd că premierul elen suferă de pneumonie.

• SEUL - Puternic nemulţumiţi de privilegiile de care se bucură fostul preşedinte sud-coreeân Roh Tae-woo, aflat în închisoare, un grup de 55 de deţinuţi încarceraţi împreună cu el au declarat o grevă a foamei. Roh a fost arestat în urma unor acuzaţii de corupţie.

m ratauE3AREA'

O C A Z IE !Numai fn periotda 20.11 -

20.111995, flrma TV CABLl'vă oferi posibilitatea racordul! la reţeaua proprie, la c«ie nui mid preţuri. Se acordi reducere de 50% la te u de Intfalam

Penoaaele care tncheie contract In aostfă perioa d i vor

- participa »i la SUPER TOMBOLA orjţinizati cu oauda Sărbătorilor de Iarnă, dnUlă cn

>; p itn i h valoare de 8 n ifeae kii La SUPER TOMBOLA vor

participa fi abonaţii fideli Ansei, care an achitată la ri taxa dc difuzare pe anul 1995.

Faccţi un cadou plăcut celjr dragii

0 întreprindere rusească îşi plăteşisr

angajaţii în ...chibritPentru că nu a avut fondurile j».

plata salariilor angajaţilo; întreprindere din oraşul Ba (Rusia) le-a oferit acestora în fcţj bani cîte 5000 de cutii de cbife transmite agenţia REUiţt recepţionată de ROMPRES.

La prima vedere, ar păreaebiţ ideea managerilor întreprinderii4 chibrituri din acest oraş siberian, într-o acută criză financiară ],;,, muncitori lor trimişi acasă în coit fără plată produse .proprii, în ket salarii.Şi totuşi, conducerea fi®,, împuşcat astfel doi iepuri dint singur foc: a rezolvat profe5 salariilor, oferind.fiecărui muncife chibrituri în valoare de citcajmnau de milion de ruble (aproximativH de dolari) şi a scăpat şi de sl de marfa nevîndută.

’ -Cazul nu este primul de acest jj ce se întîmplă în Rusia, nu mai dej# de acum doi ani o întreprinderi Celiabinsk (Serbia) oferind angajaţib în ziua chenzinei cîte două sicrie.

Cu lansatorul Q

rachete la furatUn furgon blindat a

M arsilia .de către un grupt răufăcători înarmaţi ciudat, as lansator de rachete anti-tanc, France Presse, fără a preciza fe valoarea sumei jefuite.

Cu puţin timp înainte de ora 11 camionetă şi patru automobile t blocat furgonuî bancar şi trei tiik

. cu feţele acoperite cu cagule, înari cu un lansator de rachete, ui | automat şi o puşcă mitralieră, cerut celor trei gardieni să descls vehiculul. Agresorii, care nuanţa nici un foc, au reuşit să ia 5-6 aa: bani, fiind însă constrinşi să lase li neterminată, datorită sosirii la locului a unei maşini a poliţiei.

La 13 martie 1990, un alt fi" 'blindat a fost atacat în aceeaşi» circumstanţe similare, dar operate s-a transformat în carnaginJ gardieni aufoştucişi şi un alîrdt grav rănit de către gangsteri, te® şi atunci cu un lansator de tacte Comandoul a‘ reuşit să dispari» milioane de franci (800.000 dofc

0 f a m i l i e d e români

se refugiază într-o BPNd a t e a m a e x p u l z a i

din CanadaO .familie de români şi-a $

, refugiul într-o biserică din locali® canadiană Saint John (provincia N1 Brunswick, pe coasta de d 1 Canadei), pentru a scăpa deunw* de expulzare din Canada ce ur®! intre în vigoare săptămînă trec® informează AFP, citind auto# canadiene. Lucian Sava, soţia»* cei doi copii ai lor au fost desap ascunşi în biserica Saint Andît Saint David, din locali^ menţionată. Serviciile canatW* imigrare au indicat că nu au încă la - poliţie pentru a soli3* arestarea românilor.

Cazul Sava urmează să fie o*** marţi dc autorităţile canadicK

- resort, precizează AFP. ■■ Lucian Sava, care a fo#1*"

România trăieşte de paWjj împreună cu familia sa în cc i-a refuzat acordarea sl refugiat, în 1993.

CASA DE EDITURĂ

i*AutarizBtâ prin SC nr. 128/1991, judecătoria Cluj-

Napoca, hnatricutetâ la Oficiul Registrului. Comerţului judeţului Cluj. s u b , nr J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din 22:tt).1B81 ‘boifTfâc8l '204489 •

’ I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

D A N R E B R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ;

V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .

... Secretar.de redacţie de serviciu:.Maria SÂNGEORZÂS ,

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 ' Sccretariat-redactor şef, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192J$> Secretariatderedacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.50?

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "GeorgeBariţiu" - ; tellK431S0Z; fax:*43^501.