Doina IACOMI Gornel St-AvtlA

PROIECTAREA SCULELORA$CHIETOARE

irrronuueR'DELABoRAToR :

UIS\TERSITATEA PlTEgTl '- '.''Gatedra l"gi""ie .Manageriali Ii Tehnologici

"r999

PREFATI

indrznnarul pentru lucrdri de laborator la disaiplinaPROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE conline 12 lucrdri carepermit fundarnentarea cunogtinlelar de exploatare Si tehnologie deexeculie a sculelor agchietoare.

Lucrdrile prezentate se referd Ia cele mai reprezentativecategorii de scule agchietoare utilizate tn producgie: culite de stnnE;,burghie elicaidale, frete, scule pentru filetat, broge, scule pentrupreluerat danturd.

Scopul general al acestor lucrdri este acela de a campletactmoStiinlele teoretice predate la cws cu aspecte practice privind:

- tipuri canstructive de scule agchietaare qi modalitdyi deutilizare;

- aperalii specifce ale procesului tehnologic de fabrica[ie Eirealizarea lor practicd, tn laboratar;

- modalttdli gi instrumente pentru controlul parametrilorgeometr ici ai seulelor asch ietoare.

Fiecare lucrare este structuratd fn urmdtoarele capitoleprincipale: twEiuni de bazd, in cuprinsul cdruia seface o prezentare abazelar teoretiee ale lucrdrii, congiruttul lucrdrii, tn care se identificdproblemele ce trebuie rezolvate gi se prezintd scopul lucrdrii,desf$urorea lacrdrii, tn care se dau indicalii privind madul dereglare gi manipulare al utilajului pe care se va efectua practielucrarea, se prezintd succesiunea etapelor de lueru gi se propunernodul in care vor fi prelucrate rezultatele oblinute, obsewagii giconcluzii, tn care se dau tndrwrndri tn privin{a discutdrii rezukatelor.

indnmnrul este destinat studenlilor din unul IV de studiu de laspecialitatea Tehnologia Consnuctriilor de MaEini, prafilut InginerieManageriald gi Tehnologicd.

AUTONI

tii$ul, prin rntermediul ei acesta venitrd in cotraci cu strmd ,fu

material ce trebuie indep6rtat sub formi de aqchii. Se mgi numegrc 8spatele tiiigului.

Fe{ele active pot fi suprafete plane sau curbe- I inir de

interseqie intre dou5 fele active de nume diferite se nume$te nrclirsculei (3). Ea este planl sau spafiali qi reprezintii gp11Er6g-6a

elementari sau materializalf a sculei a$chietoare.

Elementul de referin{E al p64ii active, cu rolul de a i@rtaadaosul de prelucrare sub formi de agchii qi a genera sup'fafa{a de

prelucrat, est€ tiisul sculei (4). Este definit ca fiin_{1{$!91_diedrufinit formatinjurut unei muchii (diedrul solidAVMBHDE F G )'

Dup[ rolul pe care il are in procesul de agchiere' tliqul este:

' tdiq principal su de atoc, aflat pe direclia avansului &generare, cu rolul de a detaqa aSchia;

tdig secundar sau netezitor cu rolul de a forma suprafala

prelucratS, de orieutarea gi calitatea hn depiuind rugozitatea acesteia.

Corespunzitor celor doue tip"ni de tei$uri se deosebesc muehii

principale -(de

atac) Si mtrchii seandore hetezitoare). Proieclia

hocniei pe ptanul de bazn deprmid rmrchra aprenld (linia Ar VrBr).

Intersecpa dintre doui mrrchii vecioe f€prezid un virf al

tiigului. Dintre toate v6rfrrrile mei scule pnul estc considerat vddprincipal rlr, fiind cel mai proeminent gi luind m$cile din inenecgamuchiei principale cu o muchie secrmdar5-

Razr de rotuniire (r") reprezintl raza cerc'uhd de rrcsdarc a

dou6 muchii veoine; raza se misoard in plmul de bsze (fig 1.2 a).

clFigura 1.2 Muchii de trecere

a.raz6.de rotunjire; b.tliq de trecere,

-4-

I

in tocut razei de rotunjire se poate adopa o muchie de trecere,de l[fime b" (fig. 1.2 b). Atiit razz de rotunjire, cAt gi muchia de trecerecontribuie la creqterea rezisten,tei mecanice gi termice a vf,rfului sculei,punctul cel mai solicitat al tiiiqului.

Raza de ascudire (p) reprezinti raza cercului de racordare dintreurmeie felelor de degajare gi agezare intr-un plan de sectionareoarecare (fig. 1.3)

Figura 1.3 Raza de ascupire

Existen{a razei de asculire este avantajoas[, dintr-un punct devedere, ea conducdnd la cregterea rezisten{ei mecanice gi termice avtrfului sculei. Dup[ cum se va vedea, nu trebuie sd se exagerezemlrimea acestei raze.

Fa{etele sunt suprafele de dimensiuni mici practicate pe fefeleactive, in apropierea muchiei. Faletele & pe fata de degajare gi L pefala de a$ezare (fig. l.a) modifici local orientarea fefelor active. Au girol de ghidare a sculei ?n suprafala de prelucrat gi constituie suprafelede aqezare in operaliile de ascu{ire gi control.

..El

Figura 1,4 Fa[etele fefelor active

Culitul de strung se compune, in afar6 de partea activdo dinpartea de pozi[ionare - prindere (corpul], cu rol in orientarea gi fixareasculei in magina - unealti, tn vederea prelucrlrii.

-5-

L.1.2 Geometrie cu{itului de strung

sistemul de referin$ constructiv este un sistem triortogonaidrept, notat oxyz (fig.1.5), sensul axelor fiind stabilit dupn urmitoar€,regull generalE:

- il€ Oz, numiti ax6 constnrctive pnnsipald, are sensulmigcfrii principale de agchiere probabile, dacE piesa se considere fr'xnqi se deplaseazi numai scula;

- axa Ox are sensul miqc[rii de avans probabile;a"xa oy fonneazi cu celelalte dots. un sistem triortogonal

drept.

Figura 1.5 sistemul de referintr constnrctiv gi planele secante

Planul oxy se numege plan de bazn constructiv fpB). Se maidefinegte ca element de referinta un plan frontal (F) care conginetangenta la muchie in p'rctul considerat qi este p."p*or.rtar peplanul de baz6 constructiv (frg. 1.6).

unghiurile sculei determinate faE de axele sistemului derefennp constructiv se numesc unghiuri constructive gi se definescdup[ cum urmeaz[:

' unghiul de degajare constntctiv y in punctul curent M esteunghiul diedru ascr$rt format intre planui tangint la fafa de degajare(D) $ planul debaznconstructiv (pB)

-6-

- unghiul de asezare constuctiv a in punctul curent M esteunghiul diedru asculit forrnat intre planul tangent la fala de agezare(A) qi pianul frontal (F);

- unghiul de inclinare a muchiei I in punctul curent M esteunghiul format intre tangenta TT la muchia real6 pi planul de baz[constructiv (PB). El este considerat pozitiv cdnd punctul M are cotazlamsi micd decfft cota virfirhli zv .

- unghiul de 'tac constructiv 1 in punctul curent M este

unghiut ascu{it format de proiecgia tangentei pe planul d€ baza r1T1{tangenta la muchia aparentf) gi axa Ox;

- unghiul de ascuy.ire [i este unghiul diedru fonnat intreplanele tengent€ la fafa de degajare (D) qi de agezare (A);

wtghiul de profil r este unghiul plan fonnat intre tangentele ladou[ nauehii aparente, pnncipaid qi secundarE, vecite"

ungbiurile de degajare, de agezare gi de ascugire sunt unghiuridiedre, a c6ror m6surb trebuie exprimatd intr-un plan nonnal Cr-Tl p*muchia diedrului" Din considereate legate de conslruc{ie, proiectare^giasau,tire, este necesar a se cunoagte mx.rimea acestor unghiuri gi in alteplane dec6t cel nornral pe muchia diedrului. se difinesc, astfel"urmitoarele plane secante principale (fig.1 .5):

' planwl secant (x-x), plan paralel cu plan*l constnrctiv dereferinfi xoz. unghiurile formate in acest plan primesc indicele x (c,,,F*,Yn),

-7 ^.

Figura 1,6 Unghiurile consfructive ale cu{ihrlui de strung

- planul secant (y-y), O]an^ paratel cu planul de refennli

,oo.t ortiu yoz" Ungblt it"'t"ul"i in acest plan pnmesc ildrcele y-

(ay, Fy , Yy ),\-rl' r 'pi*"r secant (N-lt), plan normal pe plan}l de baz6 5i pe

muchia aiarente an pfanf de baz6. Ungh*rrile sculei in acest plan

primesc indicele r (tr', Fo, To)'

Pentru o parte activ[ oarecare, in figura i'7. sunt reprezefitate

*"1i*it" cu planele secante principale. in vederea centralL care

r"ei-t"tA p*i..1iu pil4ii actlue.pe planul fe-baza construcn\ i?B j'

-up?**ntile aparerite,'principali $i secundard" fyry 9i ungllunle

ii "* principat r, de atac secundar x1 ,gi de profil e. ln vedere. dupa

s[geataA,apareunghiuldeinclinareamuchieiT"inader'6"ratimirime .

Figural.TUnghiurilesculeiinptanesecanteprincipale

Semnelepentruungbiuriledepozrliealef4e|olactivegialernuchiilor ," ,iubile*c {r,nc1ie de planele sistemului de referinp

*o"rtto"tin gi direc{ia migcfuilor in procesul de agchiere. Astfel:

*gn'oraeae-eajareesteconsideratpozitiv.ga''dplanultangent ta iala de degaJare (D), negtru punctul considerat }vt se

n#rt* sub planul de bizi 1pn) dus pnn virtul V al scuiei (fig' 1-8 a);-e*"-"'] "

"r6r,iria- uf.*rl este considerat poziliv cdndalanul frontal

(F) nu intersicteaza pianul fe,tei de T"3a* (A)' frgura 1'8 b;

- unghiul de atac este pozitiv intotdeauna;-8-

{rot-

- unghiutr de inclinare a muchiei este coilsiderat pozitiv c6nd cota

vdrfului faia de planul de referinlA este mai mare decet cota punctului

curent M (fig. 1.8 c).

Figura 1..8 Semnele convenfionale ale unghiurilor constructive

Sistemul de referin{5 cinematic (numit qi sistem de referinl,a

pasiv) este propriu maqinii-unelte pe care se monteaa6 scula

aqchietoare in vederea prelucririi sau ascu{irii. Se definegte a fi un

triedru fiortogonal drept notat AX'YZ, axele sale stabilindu-se fune{ie

de sensul qi direcfiiie migc1rilor de generare rectilinii gi de rotalie

furnizate de lanfurile cinernatice' generatCIare ale maqinii-unelte.Prin convenfie, Gxa OX este paraleli cu axa de rotalie a piesei

sau a sculei a4chietoare (corespunz[tor procesutrui de agchiere

considerat), in general, ea fiind paralell cu generatoare& teoretic[ asuprafelei prelucrate. CSnd miqearea principal[ este rectilinie, se

consider6 c6 centrul de rotafie se g6sqte la infinit.Axa OZ, numitfl qi axd principald cinematicd, are sensul qi

dreclia mipirii principale de agchiere, dacd se considerd piesa frxl 9is-ar deplasa numai scula.

Axa OY se alege paraleli cu una dintre miqcdrile de avans, astfelincflt s[ formeze impreun6 ou celelalte dou6 axe un sistem triortogonaldrept.

Fentru prpcedeul de prelucrare prin strur{ire, sistemul de

referin{5 cinemaiic al strungului este reprezentat in figura 1.9.

Axa OX este paraleli cu axa miqcbrii de rotafie principaH (apiesei) n* gi paraleld cu direcfia avansului de generare vr1 (s&u vr* ),prin urmare paralel4 cu generatoarea teoretic[ a suprafelei preiucrate.

Axa OZ are sensul gi directia vectorultri migcdrii principale v*, dac6piesa ar sta pe toc qi s-ar reiti cufitul. Axa OY are direcfia migc4rii de

avans vs (sau v* ) cu sensul stabilit astfel incdt s6 formeze impreundcu celelalte doul axe triedrul triortogonal drept.

-9-

Figura 1.9 Sisternul de referinfd cinematic al strunguiui

Unghiurile de orientare ale elementelor pirtii active a unei scule

agchietoare determinate fafl de axele sistemului de referinltr cinematic

se numesc unghturi einematice sav pasive tfig. 1.10). Ele au aceleaqi

definilii ca qi unghiurile constructive omoloage, cu deosebirea ci sunt

rapo(ate la elennentele de referinfi ale sistemului cinematic (axe,

direc{ii, piane). Ca notare, pentru a le deosebi de cele constructive,unghiuriie cinematice primesc fie o bar[ deasupra simbolului, fieindicele p (ungbturi pasive):

- r'nghi de degajare cinematic. y ( sau yo);

- unghi de agezare cinematic d ( szu on),- unghi de atac cinematic T ( saurn);- ungld de lnclinare a muchiei cinematic I {sau \).

Figura 1.10 Unghiurile cinematice ale cufitului de strung

- 10-

$i in sisternul de referin{l cinematic se definesc, ca pi insistemul de referinfi consfi-uctiv, aceleagi elernente de refenn{6: planul

de baz6 cinematic ( PB" sau FBn ) qi planul frontal cinematic, un planperpendicular pe planul de bazd cinematic qi care conline tangenta lamuchia reali in punctul considerat.

Fentru rn6surarea unghiwilor diedre cinematice, de degajare yoqi

de apezare on se folosesc cele trei plane seeante principale, (X-X), (Y-Y) gi iN-N)" rn[surile unghiurilor notf;ndu-se corespunz6tor: ]o*, d,px,

Ypy'&ty, ?pn, u*. ,

1.L.3 Metode de ascu{ire a cu{itelor de strung

Asculirea este opratia final6 care se execut6 asupra culitelor destrung ;i determin[ capacitatea de agchiere a sculei qi calitateasuprafelelor prelucrate cu acea$ta.

' Ascufiren qi neterirea cu$telor de strung trebrrie s6 asigure:- geometria cerutfl a p[r,hi active;- rugozitatea corespunz[toare peRtru partea activl;- pistrarea calit6lilor fizico-mecanice ale sculei.$e cunosc mai multe metode de ascu{ire gi netezire:- metoda abrazivl;- metode eleckice (prin scdntei electrice, an'sdo-mecanic6"

prin contact electric);- r'ectificarea chimico-nnecanic6 (pentru piscu{e din carburi

metalice).Metoda abrazivb este cea nnai r[sp6ndit[, fiind sinnplu de

realieat. Prezjnt[ dezavantajd e[ poate produce microfisuri, c6teodatdqi fisuri, mai aies in cazul carburilor metalice, materiale fragile gi cuconductibiiitate tennicE mic[. De asemenea, la ascugirea o]elurilorrapide pot apare arsuri.

Aceste deficienle pot fi id6turate dacfl se respectd mai multeeondi$i, prinfe care: alegerea corecti a caraeteristicilor pietreiabrazive, folosi.rea unui regirn de ascu{ire corespunziltor, utilizareadispozitivelor pentru orientarea gi fxarea cufitulur in vederea ascr4irii,realizarea netezirii dupd asculire, pentru micgorarea rugoait6gii qiintr*turarea sfi'atului def,ect.

Ascufirea mecanic[ a cufitelor din o{el rapid ctxnport6 dou5operafii, degrogare Ei finisare, ear€ se execus ccssesutiv pe t'efele de

l! -

a$emre qi de degajare, cu I"gtTT.discului uU*"lu recomandate in tabelul

de a.Echiere 9i caracteristicile

1 .1.

l.l.4Calcutulparametrilordereglareaidispozitivuluideescu{ire a cu{itelor

ln vederea reglirii dispozitivului de ascu$re a culitelor

(menghina tripivotantr) este necesar si se calculeze paranetrii de

;A;A u""rtolt, pornind de la valorile unghiurilor constnrctive ce

s" dotese a fi obfinute prin asculire'

Acesteunghiuri'uotdut"inplanulsecantN-N'perpendicularpemuchia aparenti gi sunt urmbtoarele:

- €rn, Yn, ?[ , X. (pantnr t5iqul principal);

- crtn,?Cr(pentnrtli$ul secundar)'

Unghiurile Tr,, $i l"r rezulti, ca unnare a

dogajare este unicl. _tz-

faptuiui c[ fata de

Tabeh 11

Mat.scull

Tipulascufirii

Mntebreziv

Lirnt Gr.ochi/tol

Du-ritrtc

V6"mls

fustnm/ro

t

srqmmlnin

o,telrapid

Degro-sare

Etectro-corund

Cera-mic

36 L

H-L

20-_iq30-50

0.03 -0.08

0.005 -0.05

r+-o

44Finisare Electro-

corundCera-mic

60-80

Car-bunmet*lice

Degro-

$are

Carburisilicluneasri

Cera-mic

36 LM rz-l5

0.0? -0,05

3-5

Finisare Carburbsiliciuverde

Cera-mic

4U80

M-N l!?0

0.005-0,03

3-5

Netezire Carturisiliciuverde

Ba-chefirn

r5c1E0

M-N zt30

0.005-0,01

0,8-1

Carbur[bor

Para-fini

t8&230

I r_l{

j

1-1.5

lvfat.cetr&-

mice

Finisare Cuburisiliciuverde

Ba'che-lirl

l5G180

M-N ; t2-i rsII

i o,oo5-I o,ot

l-1,5

Netezire Ca$urlbor,

dianant

Para-fini

18G230

I,5.f 0,8-1

Initrial, inaintea ascutirii,cugitului este identic cu sistemulascu{it (figl.1l).

sistemul de referin{i. constructrvde ref,erin{d cinematic al maqinii

alde

Figura 1.11 Pozi{ia sistemului de referinlA construetiv al oulituluifap de sistemul de referinfE cinematic al maqinii-unelte

Parametrii de reglare ai menghinei tripivotante sunt unghiurile

de pivotare r1x , ey , Qz , cu car€ axele sistemului de referin!f,

constructiv (m"atsrializat de menghin[) se rotesc faf6 de axele

sistemului de referinlE cinernatic, oonsiderat fix, (al maqinii de

ascu{it)" p€ntru a se putea realiea asculirea cu partea frontal[ (dinplanul OYZ) a discului de rectificat.

Se face precizarea c& rotirile sunt pozitive dac6 sunt realizate insens direct trigonornetric, pe drurnutr cel mai scurt (cu unghiuri mai

mici de l80o).Asculir*a se real,izeazi pe fata de agezare principal[" pe fala de

degajare gi pe fala de agezare secundar&, calculdndu*se pentru fi-ecare

dintre ele unghiurile de pivotare necssare.

-13-

Ascu{irea pe fata de apezare principallconform ngurii 1.7, ecuafia planului fefei de afezare pnnoiple

rr., in sisteur de referinlS oonstructiv este:

(n")xctg7tt- Yctgyy- z =0 (t l)

unde:

fljlo.=sinfct\d,n*cosrtgA' (12)

\",r o, = cos xctg &^+ sin YgA'

Folosind relaliile de leg[tur[ intre coor&natele constructive qi

cele cinematice, de forma:

f* = o,X +b"Y + cxz (t.i)

1l=arx+brY+cyZlz = q,X +b,Y + c,Z

se poate scrie ecualia planului felei de a$ezarc principali foi srstem de

referin$ cinematic:

x {a,ct E a, - (t, ctg o, - o,} - Y lb. ct g a, - b "

c tg o, - b =) -

- Z(c,ct1at- crctg6, - c")= 0(l 4)

unde au. , Ly,...cz sunt cosinugii directori ai axelor sistemului de

referinli constructiv fali de anele sistemului de referi4i cinematic.

Metoda utilizat[ pentru calculul cosinugilor drectori este

metoda pivotirilor. Se obfin urmfltoarele relalii:

. ch = cos % cos tl, - sin r7, sin 4 ,stn ry "

tty* -oaln,$h ?,

s, = sin q raasrl z + sin r;,cos 17" sh ?"

$,= aosQrsinrT, + sinrT,sin 4rcosr7"

- 14-

b" = cosry,cos?"

[, = sin ryr sin ry " * sin rJ"cos ry/ cos ltz

c* = -costlrshrl,

c" = sin4,

Cz = ga$fl *CO$ ry'

necunoscute: tl*, l'ly , Tl" .

, ' Consider0nd r1*:0, se ob{ine:

t q,=o

7 tl,=-exI

14, = arcr'g("tg s r"^ s,),Ascu{irea cufitului pe fats de degajareProcediindu-se similar ca pentru fatp de

obline ecualia planului felei de degajare ntcinematic de fomra:

-15-

Ascu{irea pe fata de agezare principall p{e!}qye aducerea

acestei fele intr-un d;" F rtrt cu planul frontal YOZ al discului

abraziv. Din punct de vedere analitic, aceasta inseamn[ ci planul n"

este paralel cuPlanul X:0, adici:

t b,ctT a, - b rctg o r- b "

= a

lc,ctg a,- c rctg a r- c "

= 0

inlocuind in sistemul (1.6) expresiile cosinugilor directori date

de relaXiile (1.5), se obline un Jis6m de do*i ecuafii cu trei

(l.s)

(1.6)

(i.7)

L;ezerc PrinciPaltr, se

in sistem de referin{i

(l 8)

(1 e)

x\o,,g y,* {t ytg r v - o ")

* r lb'ts r, - b rtg r, - b ") -

- zG,,s y,- c ytg r" - "")=

o

in care:

frsr ,= srn FET ,- cos $tg)"

\rf f , = Pas ltg T ,+ srn TtgA

Se pune condilia ca planul fepi de degajare, q , sE fie paralel cu

planul frontal al discului abrazrv (de ecuafie X : 0), se considerd q*:0 gi se ob{ine:

rl,= a1T

4r=;*T'ry"= -arctgfrg T ,cosy,)

de forma:(

)",got,= -ct9ausin 7r+tg hrcos2'r

| "rgOrr= ctgA'nsos 6+stn Trtg 7,

se oblin pentru unghiurile de pivotare relafiile:

(I (1.r0)

(r l r)

Ascufirea pe fa{a de agezare secundariProced6ndu-se la fel ca qi pentru celelalte doul f4e actve 9i

folosind relafiile p€ntru unghiunle teiqului sectmdar in plane s€cante

(1.12)

1.2 Con{inutul lucririi

in lucrare se urm[regte prezentarea gi insu5irea crnoqtintelorteoretice qi practice necesafe pentru ascufirea gi controlul ct4itelor de

strung, Se va efectua ascu$rea cufitului pe fefele astive, dtry6 care se

vor mlsura parametrii geornetrici ai- cufitului ascugit cu raportoruluniversal.

1.3 llesflEurarea lucrlrii

13.1 Ascu{iren cu{itelor

Aceast6 operalie se executd pe maqina de ascugit UAS-200, cuajutorul rnenghinei tripivotante.

- 16-

I ry,=o

I ou= *ett

lr, =, * oi"rg("tgdrysin s,,)

1.3,1.1, Ascufirea cu{itelor pe ft{a de degajares

se vor determina mai int6i pararnetrii de reglare ai menghinei

tripivotante (rl* , Qv , r1")" precunn qi parametrii de lucru' Se fixeazd

apoi culitul in menghini. Parametrii de reglare se determini cu

r*iuliitr (1"10), tn care ungtriurile Y* $i Ty so deterrninf cu rela{iile

1t.9;. Ordinea de reglare a mengfuinei este urmEtoarea (fig' i'i2):- se regleazi toate scalele menghinei la zero;* se f,rxeaza cufifirl in meng-hina astfel ca suprafafa sa laterall din

stfrnga sE fie indreptatl in jos (acest lucru inseamni o rotire cu unghiui

rl2 ?n j'urul axei Oy, in sens Pozitiv;- se roteqte menghina cu unghiul Y" dup[ scala verticala;

- se roteqte rnenghina cu unghiul q, duP6 scala orizontall.

x

S*"

Figura 1".12 Asculirea cu$itului pe fala de degajare

1.3. 1.2 Ascu{irea cu{itului p@in-cipaH

Parametrii de regtare ai rnenghinei tripivotante se determin5 cu

relaliile (1.?), in care unghiurile fl* gi fly se deterrnini cu rela$ile

{1.?). Ordinea de reglare a menghinei este urmf,toarea (fig' 1.13):

- se regleazd toate scalele menghinei la zero,

- se fi.xeazd cu{itul in menghin[ astfel ca suprafa{a sa de bazx s5

fie indreptat6 ?n jos;- se roteqte menghina cu unghiul q, dupd scala vertioald;

- se roteqte menghina cu unghiul r1" dupd scala orizontalfl.

-t'l -

Figura r.rr n"e"gg3ffililTl'I,HT p€ntru ascutirea

., ,r,-.s -^ r-+, laflt t.l'f.S Ascu{irea cu{itului pe fa{a de agezare s€cnn{

Determirareapararnetrilordereglarearmenghinei.rlplvotant€se face cu relaliile (1.12), tn care ung[iunle at* $i grrl s determinl

cu relaliile (f.11). O'-Jio"" de reglare a mengbinei este aceeaqi ca

**o iaP ae a$ezare Princig{l . -*:- oBsEnValii;fim-onrANTa : in pezenta lucrare se dau ca

date inilial.rloghrorilu *, \n, X' L' or;' 1t' Deoalece fap de

degajare cerut5 "*;;4 ,r' rur""r.""a unghiurile 11o 9i )"1 cu

rela{iile:

l'gY ,^= tgr vcos rr- tgY 'sin

7' (1'13)

l r*rt, - tgy ,sin f i tgT ,c'osf l

in care unghiurile T* $i Yv se determinl cu relafiile (1'9)'

1.3,2 Controlul elementelor geometrice 9i constructive

Du@asculireseexecuticorrtrolulunghurilorsr'tliactive(q',yo, ?( , I , ctlo ' ,(J; ajutorul raportorutui universal' Se menfioneazi

cx la mlsurarea unghiurilor qo., T1 ' y,rn rigteta raportorului se aqeazi

A"pa aitt.f* ptanutui segant principal NN'

-18-

Valorile abaterilor maxime admisibile ale unghiurilor pi(iiactive a cutritului se dau in tabelul 1.2.

Pentru mbsurarea elernentolor constructive ale cutitului se vor

folosi ;ubterul sau linia gradatn.

tr.4 Observatii qi eonclusii

Se vor tage concluzii privind modul in care s-a ftcut asculirea

cufitelor, atit in ceea ce priveqte precizia valorilor oblinute, cdt gi

a$upfa oauzelor posibile care au generat erori. Aceste sauze sunt fie

legate de caliulut se$it al parametrilor, fie de reglarea

necorespunzitoare a dispozitivului, fie de efectuarea gregit6 a

controlului.

-19-

Tabelul 1"2

IT I Mlrimea unshiului Abateri linitfUnghiuri de agezare (In, frtn S 80

g-. Crr' ) 80

+ 30't10

Unghiul de degajare Ttt (

Y.>12"12"

11"rno-LL

Unehiul de atacnrincipal

Toate valorile +2"

Unghiul de atacsecundar

Ir<5"T.r ) 5o

t1"+- 2"

Unghiul la vdrf e < l00oe > 100"

*20t50

Unghiul de inclinareamuchiei

h:4"...10o fl"

LUCRAREA NR 2

ASCUTIREA BURGHIELOR ELIC ODALE

2.L. Noliuni de bazt

in acest capitol se face o scurtl prezentare a construcfiei gi

geornetriei burghiului eticoidat 9i a metodelor de ascu$re a acestuia.

2.f.1. Parametrii geometrici ai burghiului

Conform STAS 5?1-80, STAS 1370-80 qi figurii 2'1'

geometria constructivd a burghiului elicoidal defrnegte unghiurile

pe4ii active, care sunt variabile functie de pozitia punctului curent pe

muchia principlI, considerati rectilinie.

Figura 2.tr Geometria constructivi aburgbrului elicoidal

-20 -

.)..\:4.

I

Prin puncttii curent lv{, sitmt pe muchia principal', se facsecgiuni cu planele sgcante pnncipale x-x fici-o'6G normal petangenta la muchia principal5 apArint4).u\ {'lnghtul de degaiare constructiv yl6este definit in pranul o-o,intre tangenta la farade trgE*" in punctur M gi normara in acer punctla suprafap gener.al'..d9-grl pr* rotirea acestuia * :** axeiuuqslytu; ca ungfu diedru, sL masoarE in planul normal ar muchieirealg N-N gi se noteazd "/''n, , intre acest unghi gi unghiur yu drn planulsecant o-o existi urrnitoarea relalie {datn ie..sotu?i*dr"r*1,

(8 T,u = tg Y rcas fi, (2. 1)

unde l'1a este unghiul de inclinare a muchiei principale in punctul M.Unghiul de degajare in plan axial (planul secant f") ,* **,*egai.:u unghiul 'de- tnclinare rrlla a elicei canalului de evacuare au.+:hilor'in punctul curent M (fata de dega3are i";;;; din canalulelicoidal).

Aplicdnd relaliile intre unghiurile sculei in plane secante gitinand cont de variagia unghiului j'e inchnare a canalelor elicoidale cudiametrul burghiului, se piate scrie urmdtoarea relafie de dependen]i:

tsTv=3:y +$Auct1trup* srn X,Pentru determin6ri uzuale

folosi relaf ia simplifi catd:

tgyu =D* . rydtD sl:rry

ale unghiului(2.2)

de degajare se poate

t2 3)?n care:cl este unghiul de inclinare al canalurui erieoidar, in grade;

ry - unghiul la v6rf al burghiului, in grade; l

Dr"r- dianretrur cercurui q{*utg ry unip*rhrr considerat M, in mm;D - diarnetrul exterior al burghiul;,; *_Din relafia (2.3) se to*tt*td ctrvalorile maxime ale unghiului dedegajare se g6sesc la diametrul exterior al bwghiului (T : 1g"... 33").b' unghiu! de inclinare ar canarurui eri*oio"i o),-este format,intre axa burghiului gi desfapurara ri*"i elicoidare a #"#; dd;.Acest wrghi variaei cu diameirut;;i;; rela{iei:

-21-.o1

ts@w =*.,r, {2 4)

e. Ungbiul de apezare cr, cuprins intre tangenta la faga de asezare

intr-un punct M de pe tiig gi tangenta in acel punct la cercul descris de

el in junrl axei burghiului. Acest unghi se misoari in planul axialX'X plan ce trece prin punetul considerat pe tiiq gi este tangent

la suprafala cilindrici a cirei ax[ este axa burghiului.in punctele periferice ale bwghiului unghiul de a$ezare are

valori cuprinse intre 6o gi 10" crescdnd ca valoare spre prtea centralip6ni la 25o...30".

in sec{iunea normal[ O-O (frg 2.1) ungbiul de a$ezare se

determinE cu ajutorul relagiei simpiificate:

tga =tEA,r.sttrZ (2.5)

2.1.2, Ascu{irea burghielor elicoidale

Ascufirea se executii pe suprafa{a de a{ezare a burghiului lamagini de ascufit speciale sau la magini de ascupt universale previzutecu dispozitive care permit obtrinerea unor unghiuri de a$ezare pozitivegi variabile in raport cu diametrul burghiului. in practicd se utilizeazide obicei doutr procedee de ascutire;

a) Asculirea conicd (ftg. 2.2) la care suprafala de agezare aburghiulBi facs parte din suprafala lateralb a unui con dezarat fap de

axa burghiului cu distanla k.Ascu{irea se realizeazd imprimdnd dispozitiv'ului o migcare

oscilatorie ?n jurul axei conului imaginar tangent'la suprafafa planifrontali a discului abraziv.

b) Ascufirea elicoidall (fig"2.3) la care suprafrp de aqezare aburghiului este elicoidall.

Prin aceastii metodi se obfine o cregterc cu aproximativ 25 o/a aunghiului de agezare al burghiuiui fa{n de metoda conicS" in schimbdatoriti acestui fapt rezisten{a filigului scade. De aceea ascu,Lreaelicoidald este recomandatii la burghiele ce vor prelucra materiale moi,iar ascutirea conic[ la cele ce vor preluera materiale dure.

,1.

Figura 2.2 Asculirea conis6 a burgbielor elicoidale

La ascufirea elicoidalfl, discul abraziv are o migcare de rota.tie injurul axei Or - Or .trndependent de aeeast5 migcare, bucga 3 ?n care

ests montat arborele principal 2, se roteqte in jurul a,xei O * O tnsensul sdgefii b. in acelagi tunp, datoritE camei 4 9i tachetului 5, bucAa

3 ftnpreun* cu discul abraziv 1 executa o mirycare de dute-vino, duplsAgeiite c. Deci, discul abraziv I executd o miEcare ptranetar6 in jurul

axei O - O, o miqcare de translalie gi o miqcare de rota{ie in jurutr axei

sale.

Frgura 2.3 Ascufirea elicoidalE a burgbiului

n2

Burghiul 6 este fixat in mandrina 7 gi se roteqte continuu cu oturalie micd. Ptofilul camei cilindrice 4 este elicoidal, a$a cum rezult6gi fefele de agezare principale ale burghiului.

2.2. Scopul lucrlrii

Scopul lucrfuii constil in insuqirea problemelor teoretice qipractice pe caxe le implici cunoa9terea gi folosirea utilajului pentruascufirea bwghielor elicoidale.

-XzJ Desf{gurarea lucrlrii2,3.1 Prezentarea matinii speciale de ascufit burghie

Asculirea burghiului se executi dupd metoda elicoidal[ pemagina special* de ascuqit burghie 3659 M - U.RS.S.

Schema cinematici a maginii este prezentati in figura 2.4.Migcarea de rotafie a pietrei'abrazive se realizeaei de la motorul

electric de 3 lov gi 1430 rot/min prin transmrsia cu curele uapezoidale.Migcarea planetari a pietrei abrazive se realizeazi pnn agezarea

excenfrioi a ar<ei arborelui in raport cu a)ra bucgei, pnntr+ migcare derotafie intirziattr, prin curelele trapezoidale, rolile 7 Si M, pinionulrigid 35, roataZ,un sistem de came asamblate cu pmonul 3 fixat rigidpe axul II, roata intermediard 33, roata 30 gi bucga

Universalul s€ rote$te de la axul de dishibugie tr, rofle 16 gi17" axul III, cutia de viteze cu ro{ile 20,23,19,22,18, 21, rcl;le 24,25 qi mecanismul gurub-piulifi 2746.

Trei turafii corespund sculelor cu 2, 3, 4 dinf .

Avansul automat al sauiei se realizeaze de la manivela I; cuajWorul tijei 4 se imprimE o rnigcare de balans clicheurlui 5, in cuplajcu roata de clichet 6, care rotegte axul { melcul 8 gi roab melcati 9,migcarea transmilAndu-se camei I 0.

Caracteristicile tehnice ale rnaginii de asculit burghie 3659 M.- diametrul burghiului .maxim 80 mm

min'im 12 mm- unghiuldevirfalbusghiului .... 90"...140";- unghiul de agezare realizat 6o. . . . ..20";- turaiia pietrei abrazive .. .1930 roUmin;- lungimea universalului pentru scule

-24 -

cu doi, trei, patru dinti . ..50, 33, 25 rot/min;- nr. treptelor de avans automat . .. " 8 .

2.3.2 trdentificarea miqcsrilor de lucru necesare nscu{irii

Pentru realizarea asculirii fe{ei de agezare a burghielor dupdmetoda elicoidalE, sunt necesare urmEtoarele rnigciri de lucru:

a) Migcarea planetald a arborelui cu piatra abraziv[ intr-un planperpendieular pe axa sa, ceea ce asigur6 deplasarea suprafelei de lucrua pietrei abrazive de-a lungul muchiei tiietoare a burghiului. Miqcareaplanetar6 se realizeae6 prin a$ezarea excentrici a axei arborelui inraport cu axa bucgei;

b) Miqcarea alternativfi de translalie a arboreluiabraeiv* intr-o direclie paraleld cu axa sa,

c) Migcarea de rotafie a universalului lmpreuni

cu piatra

cu sculaaqcbietoare in jurul axei sale;

d) Avansul sEulei inf-o direcfie paralel[ cu axa discului derectifieat;

e) Migcarea de rota{ie a discului abraziv in jurul axei sale.

2.3.3 Reglajele ce trebuie efectuate in vederea ascu{irii

1, Alegerea curburii K a cannei cu profil elicoidal, funcfie deunghiul de agezare ce tr"ebuie realizat.

Curburile K ale camei au urm[toareie ridiclri maxime aLezonelor de lucru:

K1 :5,582 mmK2 - 6.403 mmKr:7.533 mm

Se cunoagte cE relafia de teg6tur6 intre curbura K gi unghiul deaqezare ct este:

n.DK -_.tpaZ

(2.6)

unde:D este diametrul exterior al burghiultri in mm;Z - nurnirul de dinf.2. Alegerea twafiei universalului func{ie de numflrul de dinfi ai

sculei de ascutit;

-23 -

3. Alegerea treptei de avans;4 Reglarea poziliei pirfri superioare a saniei funcfie de unghiul

de vArf al burghiului;5. Reglarea pozifiei universalului funclie de unghiul la varf al

burghiului qi limitarea la lungime a burghiului;6. Fixarea burghiului func{ie de lungirnea sa.Dupa efectuarea tuturor reglajelor necesare se va executa

ascufirea experimentald. a unui bughiu cu parametrii geometricicunosculi.

2,4 Observa{ii pi concluzii

se vor face aprecieri asupra caracteristicilor metodei elicoidalede asculire a burghietor, asupra preciziei gi caliuilii obfinute.

Referatul va cuprinde schila cinematici simplificatd a maginiide ascu{it 3659 M cu indicarea miqcirilor de lrrcru qi calculelornecesare reglajului.

Figura z.+ snema cinemaiic-a a m-$t*t d"atqrt b*grrre--to-

z8a

hew

LUCRAREA NR.3

CONTROLTIL BI] RGHIELOR. ELICOTDATE

3,1 No{iuni generale

in asest eapitol se face o scurtl prezentare a construcfiei 9i

geometriei burghiului elicoidal.

3.1.1 Elemente constructive

Burghiele elicoidale (fig. 3.1) se compun in principal din

umritoarele elernente :

- partea agchietoare, lu , care participfl nemijlocit ta procesul de

formare a aqchiilor;- partea util6, h , prev[zut[ cu doua canale e!.icoidale folosite

pentru crprinderea gi evacuarea agchiilor;- g&ttil burghirdui,lq ;

- coada br:lrghiului, la , care reprezintd partea de pozifionare-

fixare a acestuia, putfild fi conici sau cilindrici,- cap6tul de antrenare-evacuare, 15 .

Figura13" I Elementele constructive ale burghiului etricoidal

Partea agchietoare a unui burghiu elicoidal cuprinde unndtoarele

elemente (fig. 3.2):1 - fesele de agezare prineipale, reprezentate de suprafelele

frontale ale eeior doi din{i aqchietori; -,7 -

.v --i

". arf

@;

2 - fefele de degajore, reprezentate de suprafe{ele canalelorelicoidale drn imediata apropiere a tiipurilor;

3 - feyele de aqezare secmdare, reprezentate de suprafetrelefa{etelor dispuse pe generatoarea sculei;

4 - tdigurile principale, reprezentate de unghiurile diedre finitedin jurul celor douEmuchii principale;

5 - tdiSurile secundare sau tiiigurile faletelor, reprezentate deunghiurile diedre frnite din jurul celor doutr muchii secundare;

6 - tdigul transversal, reprezentat de unghiul diedru irnit dinjurul muchiei transversale,

? - vdrfurile rnuchiilor burghiului.

7

Figura JC Elementele p[rfii arychietoare a burghiului elicoidal

3.1.2 Geometria burghiului elicoidal

conform figurii 3.3 parametrii geonetrici ai burghiului ericoidalsunt:

a. unghiul de degajare normal y;r , misurat in planul N - N,intre planul de baei axial ce trece prin punctul A considerat gi planultangent la fap de degajare in acel punct;

b. mghiul de asezare fl4, mf,surat in planul O - O [X - X) infeplanul tangent la faF de agezare in punctul A considerat gi direcaramigcirii principale in acel punct. Planul o - o trece prin punctul Aconsiderat pe t5b gi este tangent la suprafap. cilindricd a c[rei a.:<d este

?6.qi/

-28 -

axa burghiului. in figura 3.3 b citindrul este reprezentat cu linieintrerupti-

r{-f{

Figure l13t

Geometria const'u'ctivfl a burghiului elicoidal

in punctele periferice ale t6igulur unghiul de agezare are valoricuprinse intre 6"...10", mdrindu-se c[tre partea cenfialil pf,n5 la25o...30", Aceastl variafie este impusn de fapul ca in procesul deagchiere unghiul de aSezare funclional se micqoreazd pe mtrswaapropierii de axa burghiului.

In secliunea normal[ N - N unghiul de agezare se determini cuajutorul relafiei:

tgcru: tgcra. sin; TJ.TJ

c. unghiul de inclirmre al canalului elicoidal o este format intreaxaburghiului gi desfdgwata liniei elicoidale a muchiei fafetei (fig.3.a]

Unghiul ro variaei cu diametrul D al burghiului conform relafiei:

I--.t -

_ - t- I

I

ts,)A =*.,r* (3.2)

Figura 3.4 Varialia unghiului de inclinare a canalelor elicoidale

-29 -

3.2 Con{inutul lucrflrii

Scopul lucrlrii consta in insuqirea metodelor 9i aparaturii

necesare controlului geometriei 9i elementelor constructive ale

burghielor elicoidale.

3.3 Desllquraree lucririi

Mflsurarea elementelor geometrice 9i constructive a1e brngbielor

se face cu ajutorul dispozitivului de control din figura 3.5 qi al

instrgmenteloi de m[surat, ca micrometru" gubler, raportor universal

sau optic.

Frgura 3.5 Dispozitivul de control al bughiului elicoidal

Scala gradati a rotirii burghiului are 2" pe o diviziune, sania

longitudinaltr se deplaseaz[ cu 2 mm |a o rotafie a qurubului

conductor, iar sania transversalf, cu 1,75 mm la o rotafie a gurubului

conducitor.

-30-

3.3.1 Controlul unghiului de agezare

Unghiul de aqezare se mdsoari in mai rnulte puncte aie t[iquluiburghiului dup[ cum urmeaz6:

- se fixeaz[ burghiul in suportul 1 care permite fixarea qi,rotireacu unghiul dorit;

- se aqeaz[ axa comparatorului 3 prins in suportul 2 inprelungirea axei brrghiului ;

- se plasaeaz[ vdrful comparatorului la prirnul diametru la caredorim sd miswdm unghiul o prln realizarea unei deplas6ri a saniertransversale dup6 sdge{ile K ({inand cont de caracteristicile qurubuluiconducdtor).

- se roteqte burghiut cu un unghi 0 de circa 5"...10" (fig. 3.0) gise citeqte pe cadranul comparatorului mdrimea detaton*rii, respectivdistanfa h din fig. 3.3 b, care reprezinti una din catetele triunghiuluicurbiliniu A.2cD. cealalt[ catetd a triunghiului se calculeazd ou rela,tia:

- lt.D^-0"t - "_(mm\350"

(3 3)

Figuna $-.0 Cont oiul ungluului de aqezare\ ..

e

Distan{a 1 reprezinti arcul de cerff parcurs in timpur mdsuririide citre punctul Az de pe fa{a de agezare a burghiului.

considerflnd triunghiul A2cD ca firnd rectiliniu {eroarea care seface este de max. 2 o/o) se poate calcula unghiul de agezare cr: ajutorulrelafiei:

at- Jl -

L",tI

a = arcry!-Qrade) sflu tga =i.3600

(3.4)n.Dn.0

Pentru determinarea valorii unghiului de a&zare la celelaltediametre, se procedmz6 in mod similar, trecand rezultatele intr-untabel de forma:

- 5,r. -

3.3.2 ttlsurarea unghiului o de irclinare a camlului elicoidalse realizeazja cu ajutorul comparatorului a$ezat ca in figura 3.7, adicaastfel incdt si palpeze muchia canalelor elicoidale perpendicular peaxa bnrghiului. in aceasii pozitre comparatorul se regieaze lazera.

-*'* FFigura3l7' Controlul unghiului de iaclinare a camlului elicoidal

Se deplaseazi oompamtorul pe o lungime cunoscuEi / (cuajutorul saniei longitudinale) in lungul axei burghiului, apoi se roteqtebwghiul cu un unghi A pen[ ce comparatorul ajunge din nou la zero.

Unghiul elicei pe diametrul extedor rezultil cu relafia:D.a

tga = TI (3.5)

unde unghiul rp se introduce in radiani.

D" (mm) 5 10 15 20 250o

h {mmitsaG,o

3.33 Controlul unghiului de at*c

tlnghiul de atac al burghiului 2 21 se detergrini cu o precizie

suficientli dand comparatorului din figura 3.8 o deplasare AR pe

direcXie perpendicular6 pe a>ia burgbiului qi m[surdnd cu ajutorul

comparatorului deplasarea Ah a palpatorului acestuia de-a lungUl orei

burghiului. Unghiul de atac se calculeazi cu relafia:

(3.6)

Y

Unghiul la vflrf 2 y se poate masura gi direct folosind raportul

universal.

3.3.4 Controlul unghiului de degaiare \ tt\;

Acest unghi se determin6 prin calcul folosind relalia:

AR-tgy = *{Sraae)

tETt = (3.7)

in care se introduc valorite unghiurilor ol $i X, 9i valorile diametrului

D4 pentru care s-a ficut mdsurarea unghiului de agezare.

-33-

D sinT

[*i-r--+.)

-2o/5

3.3.5 Controlul conicitifii inverse a burghiului

conicitatea inversi a fa{etei cilindrice, care se realizeazi invederea micqorlrii frec[rii fafetei pe suprafafa prelucrati, se determinicu rela{ia:

K=Dt-Dr*,oo (3 8)

in care:Dr este diametrul burghi'lui la varf, in mm; D2 - d"iametrul

burghiului la coadi, in mm; L - distanfa dintre secpuniie tn care s-af6cut m6surarea diametrelor D1 qi Dz , in mm.

3.4 Prelucraret rezultatelor

cu ajutorul rezultatelor obfinute la determinarea valorilor ,unghiurllel de ageare gi de degajare ale burghiulur se vor trasacurbele de varialie ale funcJiilor a: f(D) qi r: n[y. ror-u gi valorileyrmale ate variafiei unghiurilor respective se prezinta in graficul dinfigrna 3.9.

I- - -------l

:tta n- )

Figura 3.9 variafia unghiurilor constructive ale burghiului elicoidal

3.5. Observafu li concluzii

Pe baza rezurtateror obfinute gi a graficurui din figura 3.9 se vortrage concluzii asupra modului in care ia f6cut NuFr[ aat in ceeace priveqte precizia. ".dld* obxinute, cdt gi i" iri".t" vanalieiparametrilor respectivi. !" vor enunfa legte ," ,.^G in urmaprelucrxrii rezultatelor. in cazul obfineni -trnor valori sau va'afiianormale se vor arwr.oa cauzele posfoile ce au ;;il ra acesterezultate .

-34-

*T-

I-+_*

LUCRAREA F{R,.4

FR$ZAREA DINTILOR FREZ,W,\- DISCcu TREI T.[rgURr

4.1 No{iuni de baz6

in acest capitol se prezint6 geomckia frezelor - disc *u treitEiWri qi metodele de execulie a dingilor acestora.

4.1.1 Parametrii geometrici ryi constructivi ai frezelor disc cutrei t$iguri

Freza-disc cu trei tiiquri are dintii agezali atAt pe suprafalacilindricE, cit gi pe arnbele suprafe{e frontale ceea ce determindexistenta unghiurilor de aqezare cr qi do degajare y, atdt pe parteacilindricfl (a", yJ cfit gi pe partea frontalI (cnr, yr).

Freza prezinti gi doui tiiguri de trecere, caracterizate prinunghiurile flt, h, Xt.

In afara elementelor geonnetrice prezentate mai sus, dintii &ezeimai sunt ceracterizafi prin fafetele de agezare f qi fr, indtfirnea dinlitorh qi h1, rczade la fundul din{ilor r gi ri, ryi unghiul golului dintelui u giur {fig. 4.1).

in urma frezirii g,olurilor dintre dinfii frezei dispugi ardt pepartea cilindric6 c6t qi pe cea frontali, trebuie s[ se realizezeelennentele " yc, Ttt t), ul, h, hr, r, rr, f, fl, , urmflnd ca unghiurile deagezare cr6, (r,6, cr", $i unghiurile tniqului de trecere ctt, yt, J(1 s6 sereaLizeze ia ascu{ire.

4.1.2 Fletode de exeeu{ie a din{ilor frezei-disc

Executarea din$or frezei-disc se Wt€ face prin doui metode:- turnarea frezei cu ajutorril modelelor de ceard ugor firzibile,

dupi care se execrdd nurnai ascufirea dinlilor;- frezarea danturii eu freza unghiulard.

-35-

Figura 4.1 Construclia frezei - disc cu rrej tar;rin

4.2 Con$nutul lucr5rii

Lucrarea urmiregte cunoagterea modului de rezoivare apreiblemelor legate de stabilirea parametrilor de reglare precum gi demanewarea maqinii de fr9za! gi aparatuni necesare ia frezaie gicontrolul frezei-disc cu trei GiiEuri. pentru aceasta este necesar a seefectua calculul parametrilor de reglare gi respectiv frezarea ,lintilor depe partea cilindrici qi de pe fefere frontale, dupa care se rla facecontrolul objinerii parametrilor geometrici gi construcnr r

4.3 Desflgurarer lucrdrii

Executarea dingilor frezei-disc cu trei tniguri se realizeazi pemagina de frezat orizontald. Executarea canalelor se lace cu o fiezdunghiular5 conicr (srAS 3541-80), care are unghrul profilulur egal cuunghiul golului dintre dinlii frezei - disc, u. Semifabncatul se

-36-

n=2lr-sin(v+z -A) I2L ,inv- +srnrcctgv1 mm' (4.2j

in care:

. 360 (xD ^\A=-t __J l:,D\Z " )'u este unghiul profilului canalelor pe circumferinl5 egal cu

unghiul profilului f,rezei - sculd, in grade;Z - num[rul de dinfi ai frezei -disc cu trei tnr$uri;f - lnlimea fafetei dingrlor de pe cucumferinfa" in mm.Dupi ce s-au efectuat reglinle de mai sus, se pomegte magina qi

avansdnd semifabricatul cflte freza-scul5" conform metodei de frezarecontra avansului, se taie un dinte. se efectueazi apoi divizarea gi seexecuti tiierea celorlalfi dinli de pe partea cilindricn.

to*T

i{aLr"u{

Figure 4"3 Pozifia frezei-sculfl fa!6 de semifabricat la executareadinlilor de pe circumferinl6

-38-

4.3.2 F rwrea din{ilor laterali

Dupe ftezar3a dinflor de pe circumferinp se executi frezareadinfilor laterali ai trezer.Pentu aceasta axa capului divizor se inclini sub unghiul r carese calculeaztr cu relalia:

sinz = tg6 .ctgvo (4.3)in care:

6 estepasutunghiularal *ezei( ^ 360"\

\u = z )'

in grade;

ur - unghiul profilului canarelor dinlilor laterari (egar cu unghiurprofilului frezei-scul[), in grade;Z - numirul dinlilor de nez*.Pozifia frezei-sc,,ti fafi de semifabricat se determini cuparamctrii de reglare ar gi hr (fig. a.a).Deplasarea pe orizontala u', ," calculeaza cu relafia:D.4, = TsutYt [mmJ V.4]Deplasarea pe verticartr h1 se carculeazE cu fonnura:. ln(=L#['*t, *snrr

'rI)-*l],g, 'ctsv, (rrun) (4 5)in care:

Tr este ungfuul d9 deqajare al din{ilor &ontali, in grade.fi * l'fimea faptei pe lungimeaneceu dinte frontal, in mrn.

iI

iI

I

I

Figura 4'4 schema de reglare pentru executarea dingilor frontali

39-

4.4 Observa{ii gi "sas[rrzii

se vor face obsewafii asupra cauzelor posibile care au condus raeventuale erori de ftezare.

se vor face observalii asupra modului de regrare a maginii defr:"ut precun gi a metodei de frezare a dinfilor hezeiansc cu treitiiguri.

Printe cauzele mai imporante care pot duce la rezultateanormale se menfioneazi:

- bataia prea mare a dornurui pe care se monteazE freza;- reglarea necorespullzitoare a maginii de frezat;- uzura prea marc a din[ilor frezei-sculi.

-40-

LUCRAREA N[R.5

FREZAREA DINTILOR FREZEI UNGHIULARE

5.1 Nofiuni de bazi

Frezele unghiulare sunt freze disc care au generatoarea inclinatfdupi una sau doui direcXii fa|6 de axa scul€i. Aceste freze se

construiesc ou coad5 pentru diamefe mici, pdni la 40 mm gi cu alezajpentru diametre mai nrari.

Frezele unghiulare posedl doul r6nduri de tdiguri, dintre car€, l,a

frezele simple unghiulare (cu diamerul mare al frezei dispus pe partea

cozii), unul este dispus pe partea frontall (fig. 5.1).

Frgura 5.1 Construcfia frezoi unghiulare

Golurile dintre din{i se executil prin frezare, cu ajutorul uneifreze ungtriulare avdnd ungliul profilului egal cu unghiul gotuluifrezei semifabricat, u .

Fateta f qi unghiul de agezare u^ se oblin in procesul de ascufire.

-41-

v.r= 4aJ3L,

5.2 Reglarea mapinii - unelte Ei a capului divizor

La frezele unghiurare, incrinarea fundurui canalelor de evacuarea a'gchiilor nu cioncide cu cea a generatoarei exterioare (e * e1, rrg.5 l)t.D."

3"?eu: la proiectare, este-nevoie s[ se stabileascd'gi valoareaunghiului de inclinare a fundului dinlilor in rapoJ ,u-u*u sculei,parametru care se forosegte la execufie, pentru inclinareacoresprrnzltoare a axei capului divizor fa]d de axa maqinii.

cazul tfi.iquritor iispuse p"-g"rr*r"toare, unghiul de fund ardin{ilor se determini din condilia ca-dreapta a-b caie cuprinde bazadinlilor sd fie paralel[ cu axa frezei (fig. S.ji.

F.7*. oc-u,;

a a, ! l*nio a? .,w,/ af a'tn/eL.

:P :y.J irLrrLrg

Figurn 5-2 schema de calcul a unghiuiui de incrinare a canarurui deevacuare a agchiilor, la fundul dintilor

Confom figuni 5.2, se poate scrie:€l-&t-A2 (s 1)

-42-

I1

\\iIil

\I

.\

unde unghiurile or $i CIz se detennind in funcliegeometrice gi constructive ale &ezei ce se va realiza.

Din triungbiul OPN I tga, =OP

Din triunghiul OrN'Q : OrQ = PN = Rcosd ;

Din trirmghiul OPM . OP = PMtge = RtgtDeci:

tgdr = cas6 'ctge

Din triunghiul ONS : sina, = g = j*.ONON

Din triunghiul KTF : FK =N,S = t = m - ctgvDin niunghiul O1Q N : n = Rsind

Din triunghiul OPN : oN =iL * Rgosdsmar slndl

Deci:

{s.2)

sin42 = sindi 'tgd'ctgv (5 3)inlocuind expresiile lui or gi cr2 date de relaliile (5.2) gi (5,3) ?n

expresia (5.1) se obline valoarea unghiului de inclinare a urei capuluidivizor e1.

Deplasarea &ezei-sculd pe verticali, pentru a realiza inElf,meadintilor p keza semifabricat, se calculeazd astfel:

Dintriunghiul OMV ". MV =OMcos{et+e), unde:

oM= R

coss

Deci: ft =MV-*totk*g) (5.4)coss

ina4imea dinlilor prelucrafi H este :

Din tiunghiul LMV: H = h.

cos6r

Deci:rr=al!{r'js)- (5.5)cos6 "cos€'l

-43-

de elementele

PN

- 3600o--

53 Cuprinsul lucrlrii

in lucrare se umlrepte cunoagterea modutui de rezolvare aproblemelor legate de stabilirea parametrilor de reglare, precum gi demanevrarea maginii de kezat gi aparaturii necesare la frezarea gi

controlul dinfilor frezelor unghiulare.Pentru aceasta este necesar a se efectua calculul parametrilor de

reglare gi respectiv fuezarca dinfilor de pe suprafafa conicil a frezeiurghiulare, dupi care se va face controlul obfinerii parametrilorgeometrici gi constructivi.

5,4 Deslilgurerer lucrtrrii

Cunosctnd elementele geometrice Ei constructive ale frezeisemifabricat, se calculeazi elementele de reglaj ale maginii - unelte cuajutorul relatiilor (5.1)...(5.4), dup6 care se va proceda la tiiereagolurilor dintre dingi.

Calculele au fost asfel elaborate astfel incet dinlii s[ rezulte f6rifatet4 fa{eta 9i unghiul de agezare realizdndu-se in procesul deascufire.

Se poate obflne gi o fatetil f in lungul muchiei agchietoare, dapereglajul sculei nu se va face 1n ad6ncime la valoarea h, conformrela{iei (5.4), ci la o valoare h' dat6 de relafia:

lr,= nlotkt1")-cosa oos6.tgvPentru tligurile froutale unghiul de lnclinare a firndului

se determini ca la frezele disc cu trei t8iquri.

5,5 Observa{ii gi coneluzii

(5.5)

dintilor

Pe baza rezultatelor obfinute la control se vor trage concluziiasupra modului tn care s-n f{cut frezarea dinlilor, in ceea ce priveqteprecizia valorilor obfinute. in cazul obtinsrii unor valori anormale aleparamehilor respectivi, se vor face observalii asupra cauzelor posibilecare au condus la aceste rezultate.

Se vor face de asemenea observatii asupra modului de reglare amaEinii de frezat.

-44-

LUCRAREA NR.6

ASCUTIREA $I CONTROLUL FREZELORCILINDRICE ELICOIDALE

6.1No{iuni de bazfi

in aceasti lucrare vor fi prezentate elementele geometrice ale

frezelor cilindrice, modul de asculire 9i de contol al acestora-

Frezele cilindrice fac parte din categoria sculelor cu mai mulF

dinli aqezafi pe periferia unui corp de revolulie'' niq" hezelor cilindrice pot fi drepti sau elicoidali, calitate ce va

influenla asupra modului de asculire gi control'Biementele geometrice ale unei freze cilindrice cu dinfi

elicoidali sunt prezentate in figura 6.1'

Figura 6.1 Elementele geometrice ale frezei cilindrice elicoidale

-45-

unghiurile de agezare gi de degajare se nnisoari intr-un planperpendicular pe axa de rotafie a frezei lor, td gi lntr-un plan normalpe tniq^ut dintelui (q,, yo).

Intre unghiurile dintre cele doux plane existi urm[toarele relaliide leg6turfl:

tETo =tgTt. cosa)

. tgd,r$d,o =

cos() (6.1)

6.2 Ascu{irea frezelor cilindrice elicoidele

Frezele cilindrice elicoidale fiind freze cu dingi freza1i se ascutatflt pe fafa de a;ezare c0t 9i pe fap de degajare.

. Ascufirea felei de degajare se realraeazi cu suprafala conic6 aunei pietre abrazive tip taler (fig. 6.2), cu granula{ia ed... sti gi duritateK sau L, din electocorund, cu liant ceramic.

Figura 6.2 Ascufirea fefei de degajare

- 46-

Pentru obtinerea unghiului de degajare pozitiv, este necesarflrotirea vdrfului dintelui de asculit pdnE c6nd fa{a de degajare devineparalell cu faga piefei abrazive. Dupd rotire, cele doui suprafe.te s-auindep*rtat una fafi de alta gi necesiti o apropiere cu distanfa a.Mirimea a a deplasdrii pietrei abrazive, sau a frezei in acest caz, nucorespunde cu deplasarea real[ a', dup6 cum se vede in figura 6.2,care este o secfiune normalf, pe tnigul elicoidal al frezei.

Deplasarea real[ s' ss va calcula cu rela]ia:, D, sin(z + d')

{t =- ----2 lmml t6.2)2 cost(7 +d)+sin2(7 + d). cos"ar?n care:

6 este unghiul profilului pietrei abrazive, tn grade;crl - unghiul de inclinare a canalelor elicoidale ale frezei, in grade

"\sculirea felei de agezare a frezelor cu dir4i frezafi se poate f,aceeu o piatril abrazivd conicd din electrocorund, cu liant ceramic, degranulalie 60 gi duritate K sau L, cu o piafil cilindricd plan[, sau cu opiatrd taler sau oaln (fig. 6.3).

Figura 6.3 Asculirea pe fata de agezare

Deplasarea o p€ntru realizarea unghiuiui de e$ezarecalculeaztr cu relafia:

o = 2rino tmml (6..3)

-47-

6J Reglarea ma$inii- unelte 9i a dispozitivului de lucru

in vederea realiz[rii unghiulur de agezare' dinlele l:*i tebuie

s[seafleinloeulincarevineincontactcumuchiapietreiabrazive,de;;;i;i""u oal[, sub-a,xa orizontall atuezeicu cota a2(fr*' 6'3)

Odate * a"piul** Lngituainal* a fterr,r pnn drey'tul muchiei

pi.t ol;}[; i 'ii* tebuii s[ execute gi o migcare de rota{ie'

ffi; de elicea inclinatii cu unghiul ro. Aceastil migcare se poate

asigura fie de "atte

ditpo;ttut.*'4: cu rigll de copiat' fie de c6fre

un palpator anut "tJ'*o"lul

muchiei pietrei abrazive 9i ca're,

spruinindu-r" pu Afuit;;g"J*" a dinteluice se ascute sau a dintelui

de sub er, face ,i *"^ ie ,* roteasci pe parflrsul deplaslrii

longitudinale.

6.4 CuPrinsul lucrlrii

Lucrareaaredreptscopinifierealncunoa'gtereafeluluicumseface asculire, gi ,*do1ol hezeior cilindrice Cticoidale, precum 9i

reglarea maqinii de asculit'

6'5 Ilesflgurarea lucrlrii

Pentruefectuafealug6riisevorindicamaiirrtAiung}riurilecetrebui; oUtio,tt" Aupe *o"fitt, pe baza cfuora se vor stabili care sunt

parametrii de reglare'Freza cilindricl elicoidall montattr pe un doT,. se fixeazi pe

masa maginii i"tttoatntti, astfel incdt s6 se poat6 t$ JiUose apropie ;;; d" biu* fro"* "rtr"t

incf;t tntre dinfii frezei

Ei pia{e ti tA*aoA o distanli de 0'3"'0"8 mm'

In aceast5 ;;f;;, uooo" vflrtul palpatorului sub dintele ce se

ascute, avind gtjt; vdrful palpatorului slse afle in dreptul zone'i d:

contactdinfie**r'i"pi.*luu*"iu'gidintelefrezeiqitotodatE'v6rful dintelui ," ,, uriote s[ fie

"o ,ot oz sub axa ftezei. Reglajul

definitiv ut "ot

i u, t* At" ridic'end 9i cobordnd pApup port - piafrl

care, deplasaod $iilrfuipatpatorutui solidar cu ea, face ca dintele ce

t" utt*i s[ se ridice *"o ia coboare'

-48-

Dup[ ce s-a efectuat reglajul in mod corect, se pomeqte motorul

miqcbrii pnncipale, alegtnd in aqa fel sensul de rota{ie al pietrei, ?ncdt

ug"ni"r*u s[ se produci dinspre fafa de degajare a dintelui.

Deplasflnd longitudinal freza qi avdnd griji s6 se menlind inpermaoetrltr contactui intre palpator 9i dintete urmhrit se apropie freza

de piatri pdni cind se produce aqchierea-

Ufenlinana constant reglajul adancirnii de aqchiere se ascut pe

rdnd toli dinlii frezei, divizarea fbcdndu-se la cap de curs6

longitudinald, cAnd dintele frezei pirdseqte palpatorul. Dacd este

,rurir"r, se efectueazl un nou reglaj in adAncime, cu o valoare de 0,01

- 0,02 mm dupfl care procedeul corrtinud"

6"6 Controlul frezelor dupi ascu{ire

Dup[ ascu{ire frezele se supun unui control care consti tn:

- verificarea unghiuritror de agezare qi de degajare

- verificarea b[tiii radiale a t[igurilor (valorile maxime admise

sunt: 10,15 mm)* verificarea calitElii tdigului frezei, urmlrindu-se ca tiigul sd nu

aib[ gtirbiri, cr*pdturi, rizuri sau alte defecte 1i si fie bine ascufit.

6.7 Observa{ii 9i concluzii

fn urma controlului efectuat asupra frezei ascufite se vor trageconcluzii asupm modului cum s-a desftqurat ascufirea, atdt in ceea ce

privegte precizia valorilor oblinute ale parametrilor geometrici, c6t pi

in privinfa calitiilii suprafelelor ascu{ite.in cazul oblinerii unor valori anormale ale parametriior

respectivi, se vor trage concluzii asupra cauzelor posibile care au dusla aceste rentltate.

Se vor face totodati observa,tii asupra modului de reglare a

rnaginii de ascuflt, precum qi a muchiei de ascu{ire a din{iior frezei.

-49-

LUCRAREA NR.7

ASCUTTREA $r CONTROLUL DTNTTLORF'RnzEr Drsc cu rREr rAr$unr'

?.1 No{iuni de bazl

in lucrare se prezintli construclia frezelor disc cu trei t6i$uri $iprocedeele de asculire a acestora.Frezele disc sunt construite in douE variante principare: cu dinli

drepfi gi cu dinfi inzig-rag.Pgr.algtrii geometrici ai unei &eze disc ou frei tiiiquri rezulttr dinfi.q*u 7.1. unghiurije de a$ezare gi degajare are diqlbr ae pe parrea

cilindrici se noteazi crc, To, iar +nghiritie de agezare gi degajare alediqilor de pe f4ele frontare, asrespectiv rr. in ir*, r* ouignuiegte cala frezele disc cu aei tiiiguri" peotru evitarea ftectrrilor pe p[4ilelaterale, sd se^practice un unghi de atac secundar J(rr a cirui valoareeste *1o ... -3o.

Figura 7.1 Geometria consfuctiv[ a frezei disc cu tei tiiguri

-50-

7.2 Froeedee de ascu{ire a frezelor dise cu trei t[ipuri

Ascutirea acestor freze se poate face fie pe magini universale deasculit cu dispozitiv special, fie pe magini speciare de asculit. inambele cazuri ascufirea se poate executa fie cu partea cilindrici adiscului abraziv, figura 7.2, fle cu partea frontard a unui disc abrazivsub formi de taler sau oal6 conic6, ca in figura 2.3.

\rlp\,

.t

Figurn 7"2Asculirea cu pafiea cilindric6

a discului abraeiv

Figura 7"3Ascutirea cu partea frontalf

a eiiscului abraziv

Asculirea cu partea cilindrici a discului abraziv prezintidezavantajul c6, dup[ ascufire, fala de agezare a dintelur rezult5eoncav6, ceea ce reduce lntr-o mic6 m6sur6 rezisten{a tdiqului dinteluiqsol}it in plus, acest procedeu nu se poate aplica la asculirea p€ falade degajare a dinlilor.

Pentru ascugirea frezelor disc cu trei tdiguri este necesax ca rnaiint6i sd se execute o serie de operalii pregdtitoire"

. Astfel, pentru evitarea bdtiilor radiale, dinfii frezei, se rectific5la drannetrul exterior pe o magind de rectificat rotund, dupd care,pentnr inlEfurarea betnii frontale ss rectifici vdrfirile din{ilor peambele feEe frontale ale frezei. in aceasti ultimd rectificare t'ebuie sise finE searna de lilimea B a frezei.

lvlodul de asculire al frezelor disc cu tr€i taiguri cu din{i in zig-zag este asem[nitor cu modul de ascufke al frezelor disc cu trei uigtiicu dinp dtepg.

Diferfr, ascugirea dinlilor de pe partea cilindricE, care se face oala frezele cilindrice cu dinqi elicoidali, in dispozitiv speciai

- 5t -

\i

3)\9 I

v ,:1

?.3 Con{inutul lucririi

Scopul lucrlrii const[ ?n cunoagterea problemelor ref'eritoate lx 'determinarea paramenrilor de reglare pentu masina .d9 asculit, a

*od"t"i de asiulire, precum 9i a controlului geometriei frezelor disc

cu trei tniguri.

?.4 llesfElurarea lucrlrii

Ascutirea frezelor disc cu trei tiiiquri se face de regultr at6t pe

fa{a de agezare, cit qi pe fafa de degajare.- I pentru ascutiie, freza se fixeaz5 intr-un dispozitiv de rotire

speciat (fig" 7,4) montat p€ masa maginii de ascutit universal5"

Ai"ir*"o fi ind"**ta realizdndr.l-se cu ajutorul unu.i. gnritor, sau

utli"atta un cap divizor care se gisegte in dotarea maqinii de asculit'

Figura ?.4 Capul divizor utilizat la maqina universali de asculit scule

de tiP UAS-200

-52-

Ascugirea felei de degajare a dinfiior se face in dou{ etape:- ascufirea felelor de degajare ale dinfilor de pe partea cilindricE

gi de pe pe4ile frontale;- ascugirea din{ilor pe felele de agezare.

7.4.1AscuFrea fe{elor de degajere

Ascu{irea feletror de degajare ale dinfilor se face in fiei etape.In prima etap6 se ascute fafa de degajare a dingilor de pe

circumferin{i. Ascugirea se ef,ectuetz{ cu o piatri abrazivi de tip taler,folosind drept utilaj ma;ina de asculit AS4 echipatii cu capul divizorrotativ in jurul a fei axe rectangulare (fig. 7.5).

Verful dintelui frezei se deplaseaz5 fafn de axa verticalfi cu cotad care rezult6 din expresia:

D.a =7Stfi{"

Figura 7"5 Asculirea fefei de degajare a dinlilor de pe circurnferinfafrezei disc cu trei tiiguri

(7.rj

-53-

Pentru un anumit reglaj al adincimii de aqchiere se ascut tofidin$ii, efectudndu-se divizarea cu ajutorul discului divizor, dupd care,

decl este necesar, fbri a se modifi.ca eo1e- a, se rote$te freza lmpreundcu mecanismul de divizare, tn sensul regldrii unei noi ad6ncimi de

agchiere.Asculirea fe{ei de degajare a tIigurilor laterale decurge identic

cu asculirea felsi de degajare a t6iqului principal (fig. 7.6). Datoritfegalitilii intre unghiurile 1. = d, mlrimea de reglaj et = & .

Figura 7.6 Asculirea pe felele de degajare ale dinlilor frontali.

7.4.2 Ascu{irea fe[elor de agezare

Pentru ascutirsa fetelor de a$ezare ale dinlilor de pecircumferintrA, freza se frxeazi in pozi;ia arfltatii in figura 7.7.

Verful dintelui se aflfl coborit sub axa orizontali a frezei cu cotaa2, QA'e rrezultl din expresia:

Da. =-SL'JA^"2 (7.2.)

-54-

oo

se va avea grij& ca sensul de rotafie al pietrei sE indepirtezeagchiile dinspre fafa dede_degajare spre fafa de aqezare

, c{'

v-

Figura ?'? *Asculirea

pe fala de a$ezare u ciqil#fr p" "ioo*e.*g

Figura 7.8 Ascu{irea ft1elor de aqezase laterale

fLI

Pentru ascu{irea felei de agezare a tiigwilor laterale (fig. ?.s)valo1ly unghiwitror crr gi or se regleazfl direct pe scErile gradate alecapului divizor. DatoritEl pozi{iei tnclinate pe care o are f,ieza, cursamesei maginii trebuie lirritate astfel ca piana abrazivf, s6 nu atingi gialli dintri, in afara celui care se ascute"

I-5s-

7.S Controlul geometrisi dintilor frezei

controlul se executtr duF asculirea tuturor dingilor gi constd iumdsurarea unghiurilor, a elementelor liniare gi a rugozitiifii feleloractive.

Abaterile admisibile ale 'rnghiurilor pot fi de mlrimea t lo .

Elementele liniare care se mdsoarE sunt: mdrimea fa{etelnr,l[fimea tiigurilor qi diametml exterior,

7.6 Observa{ii fi concluzii

Pe baza rezultatelor obfinute la control se vor trage concluziiasupra modului in care s-a ff,cr:t asculirea dinlilor, in ceea ce priveqteprcci"ria valorilor oblinute "

In cazul obfnerii unor valori anormale ale parametrilorrespectivi se yor face observalii asupra cauzelor posibile care aucondus la aceste rerultate.

Printre cauzele ce pot deterrnina apari,tia erorilor se pot intainiurmltoarele:

- montarea incorectfl a opritorilor;- neplaneitatea fe{ei de lucru a discului abraziv;- erori de pozilionare a frezei,- rigiditatea necorespunzitoare a sistemului tehnologic.se vor face totodatii observa{ii asupra modului de reglare a

dispozitivului gi maginii de ascutrit, precum qi asupra metodei deascufire a dinlilor frezei disc cu trei tfliEun.

-56-

LUCR.AREA NR.8

I}ETALONAREA PRIN STRTINJIRE A I}trNTILORFREZELOR I}ISC PR.OFILATE

8.1 Nofiuni generale

Detalonarea se aplic& in special sculelor profiiate cu mai mullidinS dispugi echidistant, care au la baz[ un corp de revoiufie, de tipulfrezetror disc profilate" frezelcr deget profilate, frezelor melc, cuf,telorroat6 de danturat, frezelor pieptene de filetat, addncitoareior pi

teqitcarelor profelate, etc.Avantajele principle ale sculelor cu din"ti detalona{i sunt

urmdtoarele:- execu{ie simpl[;- exploatare sirnptfi, reascu{irile plane dupl fa{a de degajare

executdndu-se W dispozitive simple.Cu toate aceste avantaje de baz6, sculele detalonate prezint[ qi o

sErie de dezavantaje dintre oare cele mai importante sturt urmfitoarele:- la marea lor majoritate, fata de agezare este nerectificati

prezentSrd o calitate inferioari qi un strat decarburat dupd tratamentultermic cu repercusiuri asupra durabiliffiXii qi caliti$i suprafeleipreiucrate;

- tdiguri cu raze de rotunjire mari;- au un nunnflr mic de dinli foentru a asigura un spa{iu sufrcient

de mare pentru agchii qi un numdr cflt mai mare de reascu{iri pe fa,ta de

degajare), ceea e€ conduce la un lucru neuniform;- au o durabilitate net inferioarfl sculelor cu dinli freza{i;- rezistenla qi rigiditatea dinlilor scad pe mdsura reascufirilor;- reascu{indu-se exclusiv p€ fata de degajare iar uzura diminuatd

fiind cea a felei de aqezare (fig. 8.1), la fiecare reasculire se elirnind unstrat de metal de pe fala de degajare exagerat de mare, ceea ceconduce la reducerea numdrului posibil de reasculiri qi la scurtareaduratei totale de exploatare a sculei.

-5',1 -

Pentnn a mlri durata totall de exploatare, este necesar careasculirile sr se practice cit mai des, intdrzierea reascufirii fe{ei dedegajare determinand o ligime intens[ a fa{etei de uzur[ de pe fala deagezare, ceea oe conduce ulterior la eliminarea unui strat exagerat demare de metal la reascu{ire.

Figura 8,1 Reascu{irea dintelui detatonat pefa\ade degajare

cu toate aceste4 frezele detalonate nu pot fi evitate in fabricalie,deoargce oferi posibilitatea realizdrii profilelor complexe care nu-gimodificd profilul dup6 reascupire.

8.2 Curbe de detalonare

curba dupil carre se detaloneazi suprafala de agezare a sculeitrebuie s[ satisfaci douf condifii de baz6:

- profilul si fie colstant in urma reasculirilor radiale pe fap dedegajare, rcspectiv, distanfa misurati pe direcf,a radial[ intre curbelede detalonare a diferitelor puncte de pe t[i$ A, A, An, ....A", s6rlnen[ constantl (frg. 8.2).

- unghiul de agezare si r[m6n[ constant duptr reascufire planeradiale ale fe{ei de degajare.

-58-

\Il

i

Figura 8.2 proprietEfile unei curbe de detalonare

orientarea felei de a$€zare este dati de m5rimea detalonErii K,ce,reprezintfi m&rimea cu care coboard curba AB (curba de detalonarea fegei de aqezare) sub cercul de ra vdrful dintelui A, pe cuprinsul unuipas unghiular al frezei.

Dintre curbele de detalonare oea mai utilizatfi, datoritEavantajelor saie, este spirala arhirnedici.

Din punct de vedere cinematic, aceastd ct'b[ se obfine prineompunerea a dor"d migc6ri u:riforme, una de rotafie, iar cealalta detranslatie restilinie radial[, ceea ce reprezintf, un cae optirn sub aspecttehnologic.

cu toate cd spirala arhimedici nu asiguri constanfa unghiurilorde agezare, se Fare dernonstra cd vanalia

'nghiurui i* *q"u*, p"

durata reascu6irilor repetate este acceptabile tehnTc.Avantajele principle ale detalondrii dup* spirala lui Arhirnede

sunt urrn6toarele:simplitatea executlrii cannelor, prin sombiilarea migcf,riiunifoy.e de rotape cu o migcare r*rtili*i" unifou*a radiard a

cugituiui, sau a sculei deblonate,- posibilitatea folosirii aceleiagi came la modificarea diametrului

sculei detalonate.

-5q-

S.3 L€gBture dintre perametrii detalontrrii 9i parametriigeometrici ai sculei detslonate

Operapa de dstalonare se executd pe un strung de deralonal lacare sania fiansversald este acfionattr de c6tre o cami, raportul dintre

turatria acesteia, n* gi cea a sculei, nr, fiind reprezeuw*t de numflrul de

dinli ai sculei:n-

n., Marimea detalondrii K se exprima func1ie de diametrul exterior

al frezei, D, numlrul de din$ ai frezei , z $i unghiul de aqezare a cu

(8.1)

(8.2)rela{ia:g = L.rso

z

La o rota{ie a camei cu 350o, scula se rotegte cu un pas unghiular

5" pe parcursul unghiului <p., producfindu-se detalonarea, iar pe

parcursul unghiului eg, QllfS& de retragere a cu{itului. Unghiul cwsei

utile g,, de pe scul[ corespunde unghiului 9o,, de pe camd, iar unghiul

de mers tn gol'cpu corespunde ungbiului Q.g, de pe cam6 (fig' 8.3).

,/ t{ $ lnrrtr v(

t(r

\\I -'-*-=rt-tI

-l r'-'

Figura 8.3 Scherna cinematic* a operagiei de detalonare prin strunjire

-60-

Practie, se folosesc trei valori pentru unghiul rpu : 90" ; 60o ; 45"

cirora le corespund fiei valori ale raportului dintre unghiui cwsei ingol gi suma dintre unghiul cursei in gol qi a celei active.

Atregerea urrui raport mare, de exemplu 114, determini un spaFu

mate peou'u aSchii, cu o retragere fdra gocuri a eu{itului din material la

detalonare, dar nu asigUri dec6t un numdr mic de reascufiri posibile

ale dintelui care rezultE de rezistenf6 9i rigiditate sc6zuti"

Alegerea unui raport rnie determina o creqtere a nrrmlrului de

reascugiri., dar diminueaa[ spa{iul pentru cuprinderea qi evacuarea

a;chiilor gi aceentueazl gocul la retragerea cu$itului de detalonat- De

cele mai multe ori se preftr6 prima solt{ie.

8,4 Reglarea maqinii-ulrelte

Obtrinerea curbei de detatronare se face pe un utiiaj special numit

strung de detalonat, la care, sirnultan cu migcarea de rotalie a piesei Iare lcc gi o urigcare alternativl pe directrie radiatrE a unei slnii speciale,

n$lTtit6 sanie de detalonare 2. Fe sania de detalonare se af16 instalate

sdniile transversale 3 6i port culitul (fig. 8.a)-

t//r

Figura 8"4 Schema cinematic6 simplificatii a strungului de detalonat

-61 -

Sania de detalonare se migc6 pe ghidajele ciruciorului 5, fiindac{ionatl de cdffe cama cu profil arhimedic 6 tn cursa de inaintare sprepiesi gi de resorturileT lacursa de revenire.

Odatd cu sania de detalonare, sXniile aflate deasupra ei qi culitulvor executa miqcarea alternativ[ radial[, urmirind pe parcursul acesteimigcEri profilul arhimedic al camei.

Profilul camei se compune dintr-o zoni activl cu profil despiral[ arhimedici (zona AB, fig. 8.5) gi o zond de retragere(zona A).

Diferenfa dintre raza maxim[ qi raza minim[ a camei este chiarm6rimea detalonirii K.

Pentru a efectua detalonarea corectd a tuturor dinfilor frezei se

impune ca la rotirea frezei cu un dinte sania de detalonat s[ execute ocursd complexi de avansare-refragere, respectiv cama sd efectueze orotafie completi-

Figura 8.5 Profilul camei de detalonat

Dacd freza are z din1i, la o rotafie completl a ei cama va efectuaz rotafii.

Reglarea migclrii de rotafie a camei se va face din montajulrolilor de schimb Xp , fie calcul6nd raportul de transmitere necesar, fiemai simplu, alegind rolile de schimb din cartea tehnigf a maqinii-unelte.

Maqina-unealtii este prevEzuti, pe l6ngn setul corespunzdtor dero{i de schimb gi cu un set de came cu mlrimea detalon[rii K : 1 ... 18.

Cunoscflnd ungbiul de agezare care trebuie realuat. la ftez4diametrul gi numirul de dinli ale acesteia, cu relaSa (8.2) se calculeazi

J_rlf

\Ai r

-62-

mdrimea detalonlrii, dupl care se alege cama cu valoarea cea maiapropiatX gi se monteazl p€ strung.

8.5 Desftigurrrea lucririi

Dup6 ce s-&u efecfirat reglajele in ceea ce priveqte ro1ile de

schimb gi cama, se pune strungulinfunctitrnePentru a pozi{iona corect dintrii frezei in raport cu inceputul

curbei de detalonare, se rotegte manual arborele principal pdnn cdndsania de detalonare se afli la cursa ma:rim6 retras6.

in aceasti pozilie se fixeazE freza in arborele pnncipal cu dinteledinspre culit cu fata de degajare in ios, iar virful dintelui aflat cu0.5... I mm deasupra muchiei agchietoare a cutitului.

8.6 Observatn +i concluzii

Lucrarea va cuprinde:- referiri la avantajele gi dezavantajele detalonirii dinfilor frezei

profilate;- schila cinematic[ simplifioat6 a strungutui de detalonat;- calculul unghiului de agezare realizat la piesa prelucrati,

cunoscfrnd dianretrul acesteia, num4rul de dinfi gi caracteristieilecamei de detalonat utilizattr.

-63-

'\-\/

I,IJCRAREA NR.9

PARTICULARMATILA GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVEALE SCULELOR, PENTRU PRELUCRAR]EA FILETELOR.

9.1 Nodinni generale gi clnsificare

. Filetul reprezintfi o suprafald elicoidald cilindricd sau conic{interioarE sau exterioard, cu generatoarea dat6 de profilul filetului, iaidirectmrea o elice.

Dupr modul de executare a suprafe{elor elicoidare, sculelep€ntru filetare se irnpart in dou6 mari grupe;

- scule care reelizeazI filetul prin agchiere;- scule care realizeaei filetul prin deformare plasticila rece.DupE nltnra proeedeului de prelucnre utilizat, sculele pentru

filete se calasifici in:A. Scule pentru prelucrareafiletelor prin strunjire:

Ar - Cufite de filetat:a - simple,b - pieptene.

A2 - Piepteni multipli de filetat:a - tarozi,b - filiere,c - capete de frletat.

B. Scule pentru preluerare* filetelor prin frezare:81 - Freze pieptene,82 - Freze disc,83 - Capete de filetat in v6rtej.

C. Scule pentru prelucrareefiletelor prin rectificare:Cr - Disc abraziv,Cz - Melc abraziv.

- tn frrncfie de modur de desfngurare I proceeurui deprelucrare sculele {ifizate la prelucrarea filetului se impart in:- scule pentru filetare liber6;

-.1

-64-

- scule penfu filetare autocondusb.Sculele care luereaa6 prin metoda filetnrii libere se

caracferieeaz6 prin independen{a unor parametrii dimensionali inrap$n cu cei ai filetului de realizat, ca qi prin tehnologia de filetarepropnu-zisd. Din aceast6 categorie fac parte cuXitele de filetare, frezelepeiltru filetat, discurile abrazive profilate, rolele gi pi5cile de rulatfil*t.

Scuiele de filetare autoconduse se caractenzeazfl prircuprinderea in construefia lor a prineipalilor pararnetrii dirnensionaliai file.tuhd de rea.liuat, din care cauz6 at6t precizia cdt qi dimensiunilefitretului obpnut sunt dependente de cele ale sculei. Acest mod de iueruest* specifrc tarozilor, filierelor gi capetelor de filetat.

9"2 Particularit${i geometrice pi constructive9.2.1 Cu{ite de {iletat

Cufitele de filetat sunt seule cu t6ipurile aqchietoare profilatedupa prof;lul filetuh.ui de executat.

ircfwncpie de destinalie, cutritele de filetare se impart tn:- cutite pentru fil€ffiri exterioare;- cufite peatru filetiri interioare.Dwpd forma constructrvd se deosebesc:- culite normale (radiale), foiosite pentru filetiiri exterioare gi

inteioare ;- crr{ite prismatice (Angengiale), folosite nurnai pentu prelucr&ri

ext*noare;- eu{itc disc, utiliate p€ntru executarea filetelor exterioare gi

interioare.Toate eele trei gnrpe de cu{ite pot fi executate cu un singur tflig

profilat (culite simpie de filetare) sau rnai multe tiiquri profilate (culitepieptene de frletare).

Cu{itele simple norrnale se executi fie din olel rapid, ineonstruc{ii monobloc sau sudate cap la eap, fie prevEzute cu p16cu}edin oarburi metalice lipite sau prinse mecanic.

Cu{itele norrnale de tip pieptene se execut4 in principal din o{elrapid qi numai in cazuri rare cu tiiqurile din carburi metalice.

Tn figura g.l se prezint* un iulit normal simpiu de filetat pentruprelucrdri exterisare {a), un ctrfit normat pieptene pentru prelucrdri

-65-

interioare (b), un cufitpentru filetare (d).

prismatic pentru filetare (c) qi un c4it disc

{i,ru{l. " f,f,", 6i)

l!

l--=a-;

r Figura 9.1 Forme constructive ale culitelor de filetat-t*

ll.2.2.Piepteni multipli pentru filetare (tarozr' filiere)

Taroziisuntsculeagchietoarefolositeexclusivlaexecutareafiletelor interioare. ca p[4i componente, la orice tarod se disting

urm6toarele elemente (frg. 9'2):

-6-

I

t

I

I

I

I

II

t

\1i

.t!

I

- Wrtea de stac sau partea de agchiere a produsului, care

participd efestiv la procesul de eliminare a adaosului de prelucrare

fiind preveeuti clr un unghi de atac ?( , egal cu jurritatea unghiului

conului de virf al tarodului;- part€a fle cafibrare, care are rolul de a netezi filetul realizat de

partea agchietoare, de a ghda tarodul in timputr lucrului 9i de a regla

avansul longrtudinal, prelu6nd rolul de 5urub conducdtcr;

- port"o de pozigionore - ftxare a tarcdului, pfin intermediul

cireia se realizeaz6 antrenarea in procesul de agchiere.

r ,Ja6d4leQ v -! a/Q (.

ne.^Joo Je , cxttor otf'* hrsne

It - 1,.

t'qL\

,":. Figura 9.2 Fe4ile componente gi geometria tarsdului

Dupi rnodul de aclionare tarozii su'rt de manA sau de rna$infl'

Tarozii de m&46 lucreaz[ in seturi de doi, trei tarozi, fiecare

indeplrt6nd o enundt6 cotd - parte din adaosul de preluerare.

Tarozii ele magind de obicei execut[ filetul intr-o singurd tecereqi au lungirnea p[4ii de atac mult mai mare decet cea a tarozilor de

mdn6.Cg_rada tarozilor este cilindrica scurta qi prevflzuti cu pitrat de

antrenare @ntru tatazii de mfrn6) qi este cilindrici scurt5 satr lung*,

cu sau ftr[ pdtrat de antrenare, pentru tarozii de rnaginl.Fifierele se utilizeaz5 pentru executarea filetelor exterioare

normale, de fixare, prin aqchiere din plin sau calibrare.in earurile nCInnale filierele realizeaz[ filetul din dou6 sau o

singur6 trecere gi numai in cazwile deosebite din doui sau nnaxim treitreceri, folosind filiere construite in seturi.

-67 -

tv

Forma constructivf, a unei filierE este prezentatE in figura 9.3'

, F'igura 9.3 Elementele constructive qi geometria filiereir+.

in vederea efeetuirii prelucrflrii, filierels ss rnonteazi indispozitive de fixare de tip port - fi1ier6, construite in funcfie de modul

de anferare al sculei, normalf sau mecanici gi prev[zute cu guruburi

de fixare gi reglare.Din acest motiv filierele au pe suprafala periferich locaquri

corespunzitoare. Astfel, la toate filierele rotunde, axele locagurilorp€ntru quruburile de fixare sunt radiale, iar cele ale puruburilor de

ieglare deplasate cu cota C fa16 de raz[. Prin aceasta, in timpulexploaErii devine posibilE reglarea la cota dorit& a dirrensiunilorfiletului dupf, uzur6, nnanewflnd in mod corespunzitor gurubul

introdus in locagul axial care transforml filiera din rigide tn elasticf,.

9.2.3 Freze pentru filetare

Frezele pentru filetare se impart in funcgie de procedeul de

prelucrare in :

- freze disc, utilizate in special la degrogarea filetelor de migcare,

cu profil trapezoidal, fierflstrhq lofimd etc. avflnd unghiutr de inclinareal elicei noare (filete tungi);

- freze cu t[iguri multiple (pieptene), folosite la executarea

filetelor de fixare, cu profil triunghiular (filete scurte).

Frezele disc pentru filetare sunt scule aqchietoare profilate dupflprofilul filetului de executat, executflnd prelucrarea conf,orm schemei

-68-

di figura 9.4. Au un singur rdnd de tiipuri qi dinE in ng-zag gi funcfiede magina unealtd utilizatd, pot fi cu profil simetric sau asimetric.

Figura 9.4 Prelucrarea filetelor de migcare cu freza disc pentrufiletare

Se utilizeaz6 pentru degloqare, datontd preciziei scdzute de

prelucrare"Frezele piepte.ne pefiru rtleture lucreaz6 confonn schernei din

fig,ra 9.5 gi se folosesc tra executarea filetelor exterioare sau irferioarede tip metric sau WhitworttL avend diametrul intre 32 qi 100 mm"

Figura 9.5 Prelucrarea fitretelor scurte cu freza pieptene

-69-

*t

'n

?\

9.3 Con{inutuI lucrilrii

Scopul lucrfuii consti in cunoagterea elementelor constructive gia geometriei sculelor pentru prelucrarea filetelor precun qi aparticuiaritifilor diferitelor consfrufii utilizate in practicl.

9.4 llcsfigurarefl lucrlrii

Standul de lucru congine diferite tipuri de scule pentru filetare.TinAnd cont de informaliile prezentate in capitolele 9.1 gi 9.2 se

vor identifica construcliile exisbnte, indicdndtr-se caracteristicile debaz6.

Se va efectua studiul elementelor pnr$i active qi al geometrieiconstructive pentru fiecare tip de scul[ analizat.

9.5 Observatn li concluzii

Referatul va cuprinde:- clasificarea sculelor expuse in staad;- schife oonstructive in care se vor indica elementele de

structurd,- schi{e reprezentAnd geomeffia constructivii a p54ii active;- se vor men{iona particularitiifi de constructie gi de utilizare.

, .1.

-70-

LUCRAREA F{R. 10

PARTIC{rLARrr.Lp cnomnrnrcn $rC OIY STRU CTTYE ALE F.REZ,ELT}R

1{i.1 Nofiuni de bszfl

Frezele sunt scule agchietoare de revolulie, prevfrzute cu maimulti dinti, fapt pentru care procesui de agchiere este rnult rnaiproduetiv dec6t prelucrarea prin strunjire, rabotare, gflurire etc.Varietatea rnare de operatii tehnoiogice ce pot ti realizate prin frezare"ca gi forma diferitf, a suprafelelor obtinute, &u creat o diversitate marede tipuri de freze {fig.10.1):

/--\(r,

-w-r

e

Figura n{}.1 lr{etode de frezare cu diverse tip*ri de freze

-71-

a) frezf cilindricl ; b) frezn cilindro-frontali eu alezaj; c) $i d) frezedisc ; e) frez6 fierisffiu; t) $ g) freze cilindro-frontale cu coad6; h)ftez6 unghiulard ; i) trezft profrlatii semirotundE convexd ; j) frezdprofilatd sernirotundE concavfl ; k) li l) freze pentru canelat .

10"2 Ferametrii geometrici ni plrtii aqchietoare

Unghiul de degajare se considerd intr-o secliune normal6 larnuchia tliigului, ca qi [a cutit, iar unghiul de aqezare intr-o secgiuneradial4 r-r, datoritE faptului c[ traiectoria punctului considerat de pernuchia tiigului se afl6 in planul r-r (vezi fig.10.2).

y: unghiul de degajare ;X: unghiul de atac pnncipal;N,r

: un$ul de atac secrmdarlro : unghiul de inclinare al tiigurilor de pe partea cilindricd ;

l": unghiul de inclinare al tdigurilor de pe partea fronta16 ;

Unghiurile y gi c, se referfl atit la din]ii lateraii cf,t qi la ceifrontali. Parametrii geometrici func{ionali pe care keza ii capdti inprocesul de agchiere se considerd fali de tangenta [a traiectoriadescris[ ?n timpul lucrului de punctul considerat de pe muchia t[iguluidintelui" Ungbiurile de degajare ;i de agezare se aleg practic in funcliede materialul de prelucrat, tipul frezei, num[ru] de dinfi etc. Valoaroaunghiului de inclinare al dinlilor se stabileqte in funclie de tipul frezeiqi de numirul de dinti.

Figura 10.2 Farametrii geometrici ai *ezelor1a

103 Clasificsrea freaelor

Datonti multitudinii domeniilor de utilizare, precum 9i a

diversitiilii solufiilor constructive, frezele se pot clasifica dupl mai

rnulte criterii. Vom prezenta in continuare o clasificare conform

STAS 57711- ?8, subrezefi/&c[ aceasti clasifi.care nu este limitativi'

10.3.1 Clasificarea elementelor frezelor

o Danturafrezelct:dantur[ dreaPt4;danturi elicoidali - cu elice pe stinga ;

cu elice Pe dreaPta ;

danturS inzig'zag;o Forma dinPilarfrezelor :

dinte triungfuiular;dinte rottrnd,dinte cu falet[ Proeminenti ;

dinte traPezoidal ;,dinte detalonat;

c Forrna tdigurilor frezelor '.

ttriE neted;tdiE intreruPt ;

t6ig rotund (Pentru degrogare) ;

tdiq sennirotund (pentru degoqare) ;

. Pasul daruturiifrezelor'-pas egal (dantur[ cu divizare egal[) ;

pas inegal (dantur[ cu divizare inegalt) ;

c Forma coziifrezelor".coad[ cilindricd : - netedi ;

- cu aplatia*irc;* fi1etat6;

coadi conic6 : - cu con Morse, cu gatrl filetatli ;

- cu con Morse, gauri filetat[ gi aplatisare;

- cu con lvlors€" cu cap de evacuare ;

- cir con Morse, cap de evacuare $i locag ;

-cuconT 224;k . F'elul alezaielarliezelor

"

-73-

alezal cilindric;alezaj cihndric qi gduri de antrenare ;alezal cilindric cu canal de pan[ longitudinal ;

alezaj cilindric cu canal de pand frontal ;

alezaj cilinduic cu canal de pani frontal gi. g[uri de fixare ;

aleza1 cilindric fi I etat ;alezaj conic .

10.3.? Tiprri constructive de freze

10.3.2.1 Freze cilindrice . IAceste freze pot fi : a) cilindrife - cu coadi (fig. 10.3) ;

/ - cu alezaj;bi - mdnobloc

- crl dinli aplicaS prin lipire ;

- cn dingi monta{i mecanic ,

De regul6, frezele cilindrice, indiferent de tip, se executi cu din$elicoidali. in cazul folosirii pentru degroqare se prev[d fragmentatori.

--tY"

Figura 10.3 Frezd cilifithreqg*eoadi cu dinfi eliceridali

/-10.3.2.2 Freze cilindro-frontale,Ca qi frezele cilindrice, acestea pt fi :

a) cilindro-frontale cu coad6 (fig.10.a) :

b) cilindro-frontale cu alezaj (fig.l0.2) ;

Frezele cilindro-frontale se mai pot clasifica in funclie <ie

modul de construclie sau in func{ie de rnaterialul din care se execut6.Frezele cilindro-frontale prelucreazd simultan doui suprafefeperpendiculare intrg ele" fiind previzute cu dinli atdt pe partea

-74-

.F4s-

cilindnc5 cdt gi pe partea frontal[. T[iqurile principale sunt cele de pe

partea ciiindriefi qi detaqeazi aqchia dup6 lafimea ei, iar tiiguriiesecundare sunt pe dinfii frontati care detaqeazE agchia dup6 grosipea

ei. Frezele cilindro^frontnle cu coadd se construiesc pentru diametre

intre 1 qi ?5 rnm, avflnd coada cilindricd sau conic6. PanS h 10 mm se

eonstr*iesc monobloc, peste aceasti valgar$ se foloseEte construcf,e

sudat5. Ele se folosesc ?n general la 3 categorii de lucr6ri :

- pentru canelat (canale de pan6, caneluri, iocaguri infundate) ;

- p€ntru prelucrarea prin copiere a matrilelor ;- pentru destinalie speciall .

Frezele cilindro-frontatre cu alezaj se construiese cu dia*retnrlextenor cuprins tnre 40 gi 160 lnm ryi au eanal de pan6 fieiongrtudinai, fie frontal.

Figura 1CI.4 Frez6 cilindro-frontal[ eu coad6

t$"3,2,3 Freze frontsle (capete de frea*t)Sunt cele mai rdspf,ndite scule agehietoare fslosite ia

preiuararea suprafelelor plane de diverse forme gi dirnensiruri. Se

caracterizeaz6 prin existen{a unui singur rdnd de t6iquri agchietoare

dispus pe partea frontall a sculei. Geometria tiiqurilor frezelorf,rontale (fig"10.5) se m.Esoar5 la fel ca gi in cazul celorlalte tipuri de

freze, in plan normal pe tdilul principal gi celelalte doui plane, axial gi

radial" La stabilirea valarii unghiuritor in plan nornnal se ars in vederc

natura nrateriairdui de pretrucrat ca pi tipul opera{iei. Tot astfel se

stabileqte unghiul de atac principal qi unghiul de incli:nare, Aceste

"t<

fteze frontale pot fi cu coadl sau cu a\ezai, ultinnele fiind cele mai

rlspfindite, avand D : 40 ... 600 mrn. Ele se construiesc ou lamele, cu

"otrit*, cu plicufe din carbwi metalice f,rxate mecanic'

x-x

N. AJ

Figura 10.5 Frezl &onta16 cu culite

1t).3.2.4 Freze discFrezele disc sunt freze cilindrice sau cilindro-frontale' care au o

161ime mic6 in raport cu diametrul. Ele se utilizezi in principal pentnr

frezarea canaleloi, crestdturilor, suprafelelor plane de tfllime micf qi

perpendiculaf,e ifitre ele gi pentru debitarea metalelor. Dup[ modul de

repartitie a dinfilor, frezele di.sc se impart in :- -. freze disc cu un singur rdnd de tiiquri, pe partea cilindnc[

/rfig.10.6 a);- fteee disc cu dou6 rinduri de tiiiguri, unul pe partea cilindrica

qi altul pe partea frontaltr;ireie disc cu trei rdnduri de tiiquri, unul pe partea cilindrici qi

ceielalte pe felele laterale ale frezei (fig- 10.6 b)'

10.3.2.5 Freze unghiulareFrezele unghiulare nu sunt altceva decdt freze disc care au

generatoarea inclinati dupi una sau dou6 direc$ri faiE de axa sculei'

Aceste freze se construiesc pentru diametre mici, SnE la 40 mm, cu

coad6, iar pentru diarnetre mai mari, cu alezaj.

'/ffi.

-76-

Frezele unghiulare cu coadfl se executE in dou6 variante constructiveqi anurne sub formd de :

- freze unghiulare simplu conice cu coadF (fig.10.7 c) ;- freze unghiulare invers conice cu coadi (fig.10.7 d) ;

Frezele cu aiezaj se executi sub formi de .

- freze unghiulare sirnplu sonice (fig.10.7 b) ;- freze unghiulare dublu conice (fig.10.7 a) .

Frezele unghiulare posedd douf r6nduri de tiiquri, drntre care, lafrezele simplu unghiulare, unul este dispus pc partea frontali.

Figura 10.6 Freze disc

10.3.2"6 Freze profil*teFrezele profiate sunt freze disc, freze cilindrice sau cilindro-

frontale cu generatoarea profilatd. Aceste freze se caracterizeazf, prinfaptul cd au Eiqwiie aqchietoare principale profilate in funclie deprot"rlul suprafeXei ce urmeaz6 a fi prelucrat. Din punct de vedere

tehnologic aseste freze se diferenfiazS de cele tratate in prezent prinaceea cd fa{a de aqezare a din{ilor se obline prin detalonare gi nu prin

f,*\E',---\ hl\erqt

Freze disc

-77 -

frezare obipuitfi. Aceastii metoda de prelucrare-este determinati de

n r*rltutru'rmprim[rii profilului frezei pe fata de agezare, profil ce

trebuie menlinut constant in timpul exploatirii, *!ott* dirntilor qi

reascuprile urmtrtoare efectuandu-se numai pe fae dg degajare.

uetalonarea se fase fie dup[ spirala logarinnicl, fie dup[ spirala

arhimedic5, fie du@ o linie dreapt5'

6

Figura 10.7 Freze unghiulare

c

-78-

10.4 Con{inutul lucrlrii

Scopul lucrErii const6 in cunoagterea formei constructive qi ageometriei frezelor. Urrnflrindu-se clasificdrile f6cute, se vor identificasculele expuse, indicflndu-se modul de utilizare al fiecflreia.

Se va efectua studiul elementelor constituiente ale pirfii active afiecnrei scule qi alegdndu-se sistemul de referinlE constructiv se vadefini orientarea fetelor gi rnuchiilor particularizf;ndu-se elementelespecifioe.

10.5 Desf5turarea lucrlrii

Standul de lucru conline o nure varietate de scule pentrufrezare. Ele se vor clasific4 indicindu-se caracteristicile de bazfi" Apois€ vor identifica elementele pdrgii active {fal6 de aqezare, fap dedegajare, rhuchie aqchietoare, tiiig, fa[ete etc.).

Se vor reprezenta schilele de prelucrare corespunzltoare fieciruitip de suprafafi ce poate fi obfrnutii la prelucrarea cu sculele analizate.

10.6 Obsena{ii 9i concluzii

Referatul va cuprinde clasificarea sculelor expuse, scfufe in caresd se prezinte elernentele constructive gi geometrice caracteristice,schrle de prelucrare din care s5 rezulte tipul supnafelelor ce pot fiBrelucrate cu sculele analizate. Se vor menqiona particularitilile deexpl oatare corespunzltoare.

-79 -

LUCRAR,EA NR.. 11

PARTtrCTILARITATT GEOMETRICE $ICONSTRUCTTVE ALE SCTILELOR PENTRU

BRO$AT

11.1No{iuni generale

Broqarea reprezinti un procedeu de prelucrare prin agchiere a

suprafelelor interioare sau exterioare profilate sau neplofilate pentru

cazul pietucr[rii in produc{ie de serie mare 9i mas6, intr-o calitate a

suptaGpi corespunzEtoare opera!ilo1 de finisare'' nin figura 11.1 rezultd caracteristicite principate ale procedeului

de prelucr#e prin broqare qi citeva dinfie caracteristicile sculei

agchietoare.

Figura 11"1 Schenna prbcedeului de prelucrare prin brogare

Broga este o sculd agchietoare cu mai mul{i dinli aflafi la distanla

de un pai qi pozifionali unul fa!* de altul, pe direclia adaosului de

prelucrare, ta distanla ao, ntr.mit5 supraintrllare pe dinte'' Dimensiunea a, reprezinti mfirimea avansului care se rcalizeaah

tn aeest caz prin construcgia sculei aqchietoare gi nu pe cale

cinematic6.

,,/ ,/\, J/,/,ry/./y' tieen'/ 7

-80-

Penfu generare este suficient6 numai migcarea principat6 de

ug.t l..* V* ,i*r, in general, este rectilinie, mai rar de rotafie'

Datoritaacestuinroddegenerarema;inadebrogate.stefsartesimpla fl i.nioa in schimb bioga este relativ complexl, dificil de

;i.izat 9i scutnpa in comparagie cu altg scule a$chietoare'

Finisarea gi .ofiUt*t*a suprafelei prelucrate se face cu dinlii de

suprainEtr{are redusd" respectiv fdrfl suprainlllare'

Brogareaest*',''otol"celemaiproductiveprocedee-deaqchiere.Ea asiggd o calitate a suprafelei Pl_el*crate 9i o precizie dimensionalfl

gi de finne oe cCIrespund prelucr6rilorde finisare'

Dintre A*"ouiot"i*ie procedeului, in afara. comptexitiilii Ei

costului ridicat al siulei agchietoare, se TT ^.pout* remaf,ffa

dezvolatare& unor f"rF J; aqchiere O. u*fori mari (10f ... 101 daN 9i

i.pr"l ca ascuiirea brogei necesita magini speciale de asculit.

11.2 Suprafe{ete prelucrate prin broqare

Prinbroqaresepoateprelrrcraovarietatef,oartemarede.uprur"t" exterioare smr-interioare, plane sau profi.late, cu directoare

t.itilioii, circuiare sau elicoidale''--'"-io'nt*" 11.2 sunt prezentate profiletre cdtorva tipuri de

suprafefe ce pot fi prelucrate prin broqare-

W:rt1 YW b/3 M

#p

Flgura 11.2 $uprafele prelucrate prin broqare

-81-

tr\,)N=4,//y'.7. ,

'l ,7"\,^,',1 ) Y)'r\,,./'t

t ./l' .

,,'{ \,.,y

Sfi#

I 1.3 Clasific&refl brogelor

Clasificarea brogelor se face dupd urmatoarele criterii:t dupd taiectoria miscdrii de agchiere:- broge cu miqcare de aqchiere rectilinie;- broge cu migcare de agchiere circulmd;. dupd modul de solicitare al corpului broqei:- broge de tragere solocitate la intinderi;- broge de impingere, solicitate la compresiune qi flambajt dupd construelie'.- broge dintr-o bucatd (monobloc);- broge din mai multe buc6fi (asamblate);Asamblarea poate fi nedemontabili (sudurd cap la cap) sau

demontabilfl (cu {ilet);- broge cu dinfi aplicalr;o dupd schema de broqore'.- broqe dup6 profil;- broge prin generare;- broqe progresive;. dupdtipul suprafelei prelucrate.- broqe pentru prelucriri extericare;'- bro$e pentru prelucriri interioare.

11.4 Construc{ii de broge

1.1.4,1Broge pentru canale de panflForma qi dimensiunile brogelor pentru canale de pan6 sunt

determinate in special de sistemul de fixare in magina de broqat, formagi dimensiunile canalelor ce urmeazd a fi realizate, precum gi dedispozitivul port - broqd care are rolul de ghidare a sculei, de apezaregi pozilionare corectE a semifabricatului._

Principalele elemente constructive ale brogei pentru canale depan6 rezulti din figura 1 1.3.

1I.4,2" Broge de tragere pentru alezaje circulareDin punct de vedere constructiv o astfel de broql arat[ ca in

figura 11.4.

(

-82-

{i\-

Frgura 11.3 Construc{ia bropei pentru canale de pann

Figura 11.4 Construcfia brogei pentru alezaje circulare

Pentru brogarea gdurilor de diametru D : 10... 15 mm qi lungrmemare i\(fig,11.5).

Brogele cu canale elicoidale au2-3 incepuhri.trn tirnpul lucrului ele febuie sd execrse o migcare de translalie

in lungul a"xei lor de simetrie gi o migeare de rotafie astfel incdtdrectria nrig&6rii efective de aqchiere sE rezulte perpendiculari pe tiif.

-83-

Ca urmare suprainillarea efectivi pe dinte apare tntr-o sec{iune

normald. pe elicea inclinatE cu unghlul q.

Figure 11.5 Broq6 elicoidaid pentru alezaje lungi

11.4.3 Broge de compresiune (dornuri de brogare)Au in generai o construclie mai simpla decat brogele de tracfiune

prin faptul cX Ain punct de vedere functional nu au nevoie de partea de

fixare din fa!n.Ele se utilizeaza la indepirtarea uoor adaosuri mici de

prelucrare, de regUld la calibrlri, din con$iderente de rezistenfi laflambaj.

Pn4ile csmponente apar in figura 11.6.

1I

I

di4i

l

i

degA;&e

t

ela

Tdrha dt/ 1i*ndr'r;a&-t

Figura 11.6 Construclia unui dorn de brogare

-84-

11.4.4 Broge pentru prelucn{ri extcrioare-- tn r**f produqiei de serie mare qi masi opegla de prelucrare

pnn brogare a unor suprafele exterioare complexe de intindere relativ

mare iqi glsegte o tui *ui largl intrebuinfare' Pentru simplificarea

iu".otoi, f'rofifele complicate se descompun in m3r rn'lte sectoare sau

po4l*i'ri*ple, uqor de executat din punct de vedere tehnologic.

O broqe p€ntru prelucrari exterioare avind dinlii inclina{i este

reprezentati in Sgura 11.7.

4"J; de cal;Smn

Figura 11.7 Broqd pentru prelucriri exterioare

L1.5 Con{inutul lucrErii

scopul lucrflrii constii in cunoagterea elementelor constructive si

u g*o*"t iei sculelor pentru brogat precum qi a particularitdfilor

difiritetor construclii de broge utilizate in practici'

1 1"6 DesfE$urarea lucrf, rii

Standul de lucru conline diferite construc{ii de broge. Tinindcont de criteriile de clasificare prezentate in capitolul 11'3, se vor

identifica construcgiile existente, indicf;ndu-se caracteristicile de bazS'

-85-

Se va efectua studiut str-ucturii difEritelor tipuri de broge, se vor

identifica elementele plr$ii active gi se va recrmoaqte geometuia

constructivl a pdrlii a$chietoarc

11.? Observatrl qi concluzii

Referatul va cuPrinde:- clasificarea sculelor expuse in stand ;- schile constructive tn care s€ vor indica elementele de

structtr[;- schi{e reprezent6nd geometria constructivi a pfutii astive;

- peffiu liecare tip de brogl se vor menliona particularitiilile de

construcSe gi utilizare.

- 86-

LUCRAREA NR. 12

PARTrcuLARrrApr.n cEoMETRTcE grCONSTRUCTIVE ALE SCULELOR PEI{TRU

DANTURARE

12.1No{inni genenele

Cea mai importanti qi, in acelapi tirnp, cea mai pretenfioasfloperalle tra executarea rofilor dinfate este prelucrarea danturii. Sculelepentr$ danturare cu care se executil aceast6 opera{ie fac parte dincategoria sctrlelor profrlale gi sunt influenfate in ceea ce privegtecalculul, constructia li tehnologia in primul rflnd de profilul dinteluiexecutat.

Pentru generares danturii rolilor dintate existii dou6 metode deprelucrare :

- metsda gener[rii princopiere ;- metoda generdrii prin rostogoiire (rulare) .

Generarea danturii prin copiere este utilizatii numai tn productiade unicat gi de serie mic[ qi se bazeaz[ pe materia]izarea curbeigeneratoare a sculei aqchietoare pe dintele semifabricahrlui. ln acestscop profilul tiiigului dintelui frezei se exec$e identic cu golul dintredoi dinli alEtura{i ai ro!i. Sculele cu astfel de tiiguri sunt foartecomplioate gi greu de realizat. in schiurb, maginile pe care se faceprelucrarea sunt relativ simple. Generarea danturii prin copiere nuasigurd o precizie ridicat6 pentru profilul dintelui qi nici pentru pasuldanturii.

Metoda gener[rii danturilor priu rostogolire se caracterizeaz6prin indici tehnico-economici ridicafi datorit6 faptului c[ dnqiisemifabricatului se ob{in ca rezultat al migcirii reiative dintre seul[ qipies5, eare reproduce procesul de angreoare dinhe roata dinfatii gicremaliera de referinp .

Genemrea enn rulare, datorid avantajelor legate deproductibvitatea gi de precizia de repetabilitate a profilului generat, s-arnspflndit ca mod de prelucrare gi a altor suprafege: caneluri

-87-

(dreptunghiulare, triunghiulare, exterioare sau interioare), qtiruburi,

din{ii roplor cu profii neevolventic (rectiliniu, are de cerc, cicloidal).Metoda de generare este des folosita in caeul producliiior de

serie mare qi de masd pentru prelucrarea unor piese formate dinsuprafefe cu grad mare de repetabilitate.

,,. X2.2. Clasificare* sculelor pentru dauturare

a Dupd modul de generare al flacurilar dinfilor :

- scule de danturat prin copiere" la care curba generatoare este

matsnalizatii direct de profilul tiigului ;- scule de danturat prin generare, la care profilul rectiliniu sau in

evolvent5 at tEiqutui se rostagoleqte pe flancul dintelui prelucrat curbageneratoare fiind reprezentzth de infiquritoarea pozi{iilor succesiveale t6igulur sculei in raport cu dintele rofii prelucrate .

c Dupdproeedeul de prelucrare .

- scute de danturat prin frezare ;

- scule de danturat prin rabotare ;scule de danturat prin mortezare;- scule de danturat prin broqare .

o Dupd tipul ro{ii dinlate prelucrate ,

- scule pentru danturarea ra{ilor cilindrice, cu din{i drepli qi

inclirn{i ;- scule pentru danfiirarea ro{ilor rnelcate I

- scule pentru danturarea ro{ilor coniae cu dinfi drepli gi

inclinali;- scule pentru danturarea rofilor conice cu dinfi curbi ;

- scule pentru finisarea danturii rolilor cilindrice ;- scule pentru prelucrarea arborilor canelafi .

Pr<rcesul de prelucrare a dintilor ro{ii dinfate se alege in funcfiede condiliile tehnice impuse acesteia ?n ceea ce priveqte precieia deprelucrare qi catritatea suprafelelor. Condiliiie telmice rezultd dinmodul de exploatare a angrenajelor, in care turagiilor gi solicitdrilordinfilor li se atrjbuie roluri preponderente. Erorile de execulie a rolilordinlate afecteazl mai ales dimensiunile pasului, diametrut derostogolire qi grosirtrea dintelui, profilul dintelui, concentricitateacercului de divizare qi a celui exterior.

in continuare se vor prezenta cdteva construc{ii ale unor sculepenlru prelucrarea denturii, evidenliindu-se particulanti.tile lor.

-88-

12,3 Construc{ii de scule pentru danturatf23.1 Scule pentru danfurares ro{ilor cilindrice

12"3.1. 1 f,'reza disc-nnodulFrezele disc-modul (fig.12.1) fac parte din categoria sculelor

agchietoare cu generatoare materializat6 pe rnuchia lor, numite qi scule.Je form6, folssite la prelucrarea dinte cu dinte (cu divizarediscontinul) a rofilor cilindrice cu danturi exterioarfl, dreapti sau

inelinatS" intr-o produc;ie de serie rnicd sau unicat.in general, sunt folosite penffu danturarea rotilor de modul rnic

sau mijlociu (m<i5). Procedeul de danturare este pulin productiv, iarcalitatea este rel&tiv se[zut6, abaterile fiind cauzate, atit de divizare gi

de pozifionare relativi a frezei fa!6 de piesi, c6t gi de abatcrilesistematice infroduse la proiectarea gi execufarea frezei-modul-disc.

WUTYt

de t",cru O-^5i^,c,6;{,s!e(._

Frgura 12.1 Construcfia gi modul de lucru ale frezei disc*modul ":

\2.3.1.2 Freza deget-modulFrezele deget-modul (fig.12.2) sunt folosite pentru danturarea cu

generatoarea materializatd, prin divizare discontinu6 (dinte cu dinte), arofilor cilindrice cu din{i drepfi sau incknali (gi in V), dantureexterioar6 sau interioari, intr-o produclie de serie micd gi unicat,p€ntru danturi cu modul relativ mare (m>15mm).

12.3.1"3 Capul de mortezat cu cufite profilnteCapl de mortezat este un dispoaitiv de agchiere pentru

preluerarea simultan6 a tuturor dintilor rotilor cilindrice cu danturaexterioard, dreapti sau inclinatii, tnk-o producfie de serie foarte maresau de rnasi. Partea agchietoare este constituiti din cele e cufiteprofrlate identice corespunzdtor celor z goluri prelucrate simultan.Frelucrarea de mortezare este urmatfl de o finisare a danturii.

-89-

MM$s"rrerm qlf, llc'ru @F.eai ae deg.c's,rae

Figura I2.2 Construsfia qi modul de lucru ale frezei deget-modul

L2.3. 1.4 C u{itut-piepteneCulitele-piptene (fig.12.3) sunt folosite la danturarea prin rulare

a ro{ilor cilindrice cu din{i drepti sau inclina{i. cu{ihrl-piptene arezultet din transfonnar€a in scul6 aqchietoare a unei cremaliere, prinrealizarea fe{elor active de degajare gi de a.gezare. Este cea mai ieftinEgi simplfl sculi agchietore de danfurare, iar procedeul de rucru estesuperior calitativ frezelor-melc-modul sau cufitelor-roati.

flernenfu nons lnrc*ve q,t lp*pkne

Figura 12.3 Modul de lucru qi constructia cufitului-piepene

12"3.1.5 Cufitut-roaricu{itul-roatii (fig.Iz.a) este transformati in scul6 aqchietoare a

unei roli dinfate cilindrice, prin realizarea fefelor active de degajare gide ageznre. condilia de generar.e prin rutare est€ € proiec{ia nnncniei

tt rl

rltl

-90-

aotive pe ptanul funcfionnl sb fie aufba conjuga6 a profllului dintelur

oe se prslucfeaze.

€tranenle aons*rrrc#vE qJe

c,rr{;rq'ls. - roqid

Figura 12.4 Constnrclia $i geornetria cutihrlui-roati

12,3"1.6 Frean melc'madutFrezele rnelc-modul (fig.12.5) su$t scule a$ahietoare destinate

preiucrflrii danturii rofilor cilindrice cu dinfi drepii qi tncliaa$, priilmetoda gener6ni. Danturarea eu aoests fteze se hazaazd pe principlpl

angre$rii melsuhli - scdf cu foata dinlat[ ce vfl fi prelucrati. lnproeesul de agchiere freza melc genereaz6 crsxneliera de referin{d a

iolii dinfate, in vederea c{reia i se imprimd migearea de avans inlungui g€neratoarei piesei, iar aeeasta din urn:lfl exeeutfl nniqcarea de

rotulie, p"ttttt arealva angrenarea respectiv*. dvansul de reglare este

imprimat sculei la ?neeputul prelucr6fii. Din punct de vedere

geometfis, orice frez6 mslc. reprezinti un 6urub melc cdruia i s-au

imprimat calitali a$chietoare, prin realizaree fe{eior active 9i a

tiigurilor,12,3.1.? $evere$evenrirea reprezintfl o op€ralie de f,rnisare a ro{ilor dintate

eilinddce, reeomandat$ la produclia de serie rnare ryi de mas[. Fentru

finisarea rogilor cilindrice, se fotosssc gevsre disc (fig.12'6) sau

+evere-cretnalierfl, iar pentru roFle melcate se utilizeaz6 geverul melc.

Procedeul de generare prin qeveruire se bazea:$ pe proprieti{ile

aangrenajului elicoidal.

-91 -

Figure 12.5 Construcfia frezei melc-modul

5g.6p drbcCons$ruclie-u

{

Figuna 12.6 Constrr.rclia gevenrlui-disc

12,3"2 $eule pentnu danturaree rofilor melcate

Rolile melcate se execut[ ntmrai prin frezare cll sculeaqchietaare de tipul frezei-melc, realizate in diverse formeconstructive (frg"12.?), flnand seama de metoda de generare, decalitatea execuliei, de m4nmea produc{iei. Finisarea se face cuajutorui qeverelor melc.

-92-

Figura 12.7 Metode gi scule pentru danturarea ro{ilor melcate

a) Frezare cu avans radial ;

b) Frezare cu avans tangen{ial;c) Frezare cu freza disc elicoicdald;d) Frezare cu freza disc elicoidald de tip culil rotativ;e) Tipuri constructive de fieze melc.

12.3.3 Scule pentru danturarea ro{ilor coniceprin rulare

12.3.3,1 Scule de danturat ro{i conice cu din{i rectiliniic Cutitele de rabotat (fig.12.8)- set din daud culite - procedeul Gleason- un singur culit - procedeul Bilgram

Setul de cu{ite de rabotat este format din doud cufite, c6te unul pentmfiecare flanc. Procedeul Bilgram este mai rar utilizat.

-93-

Cr,J-* dc robo{s}.ftoedcr{r Cbo^ron q"j# dc robodu+

BotraU $grwn.

fa7"Q_J VFigura l2.g Culite de rabotat roti dinpte conics

r Frezele-discPentru danturare sunt folosite dous frezedisc, fiecare prelucrdndcdte un flanc a doi din{i vec$ trgrz.dl divizarea facdndu-se dinte cudinte. Prelucrarea se rearizeazE fara uu* pe lunglmea dintelui(numai cu av&ns de p&trund;t,-r;;; ce face ca ftfi; golurui sirezulte curbiliniu, cu o concavitate. Francurile actrvi*are dinlilormaterializeaz6 flancurite rofi pf*, O* referin{i.

3 i;ry'c l::}1,.'^t.r h seae'er. d. roao".

Figura l?.9 fufodul de lucru al frezelor - discdinpte conice

pentru danturat rofi

-94-

---\

12"3.3.2 Scule pentru dnnturarea ro{ilor conics €u dsnturscurbilinie

o Scule pentru danturarea ro{ilor conice cu dentura in arcde cere.

Angrenajele conice cu dantura in arc de cerc pot fi:a. pinionul qi coroana nu au dantura cu profii evolventic

(metoda Cycles);pinion cu dantur[ evolventicE, coroana cu p:ofil rectiliniu(metoda Formate);pinion gi coroanf cu dantura cu profil rectiliniu (metoda

Octoid).Metodele de lucru suat, pentru fiecare caz, dupd cum tumeazd:a. metoda copierii prin broqare, f6re gcnerare prin rular*,

folosind dou6 broqe circulare, cdte una pentru fiecare roatl a

angrenajului.b. cele doul ro[i sunt prelucrate pe rna$ini diferite, pinionul

prin rulare.c. prelucrare prin rulare a ambelor ro{i, pe aceeagi malinq in

dou[ variante:- cu doui capete de frezat corespunzfttor celor doui rofi (metoda

Octoid);- ou aceea$i frezi pentru ambele rogi (metoda Octoid-Unitool)Capetele de frezat pot fi unilaterale sau bilaterale.o Scule pentru dsnturare* rodilor conice cu din{i ir arc de

cicloidlDirectoarea dinfilor rolii plane face parte dintr-un arc

de epicicloid[ a1ungit6, iar prelucfirea se face pe maryinile:- Spiromatic -Oerlikon (dantura eloidn);- Klingelnberg (metoda ciclo * paloidd).

Danturarea se realizeaz[ cu ajutorul capetelor de fr,ezat construitein cfiteva variante, diferenliate dup6 metoda generfrii.

L Capete defrezat Oerlikon:- variantele EN, EHN, $ UP - culite cu fete de agezare curbilinii;- variantele FN $ FS * culite cu fele acfive plane

2. Capete defrezat Klingelnberg:- de tip universal (asem6n6tor EN gi glil\D cu excentricitate

constantd;- capete de frezat fhr6 excenficitate (aseminitor FN gi FS)"

-95-

b.

l.r

o Scule pentru denturarea ro{ilor conice cu dantura in ercde spiroidfi

Directoarea dintelui pe roat[ planfl imaginari este o epicicloidaalungitd, iar pe rcata pies6 este o eicloidb conicd numit* spiroidE.Scula aqchietoare este o brog6 circular[ cu dinlii situafi pe Frteafrontal[.

e Scule pentru danturarea ro{ilor conice cu din{ii in arc depaloidf,

Directoarea dintelui ro$i plane a angrenajului paloidal est€ unarc de evolvent[. Generarea flancurilor evolventice ale ro]ilorpaloidale se face de cdtre o cremalier[, a clrei materializare detennintro &ez[-melc conic6. Freza-melc conic[ are la bazi un con cu unghiulla vArf de 60". Este construitit cu un inceput, mai rar, pentruprelucririle de degrogare ale coroanelor dinfate de diametre qi moduirelativ mare se realneazA cu doui inceputuri. Generatoarea conuluiprimitiv al frezei melc va face part'e dintr-un hiperboloid de rotafie cuo singur[ penz6.

12.3.4 $eule pentru danturarea prin rulare a prolilelorneevolventice

Pentnr producfi de serie mare gi de masi, la prelucrarea unorpiese cu suprafele cu grad mare de repetabilitate (arbori canelali, rofide clichet, ro{i dir{ate folosite in industria de metrologie, qunfuwiconducitoare, etc.) se recornandl prc.lucrarea prin rulare, datorit6cfrtorva avantaje (productivitate, precizie etc.).

In funcfie de forma, dimensiunile gi pozilia suprafefei suntfolosite urm*toarele procedee de prelucraie (fig.I2.10):

- frezarea cu frezi - melc;- mortezarea cu cufit - roat&;- strunjirea cu culite rotative pentru prelucrarea prin rostogolire.F'rezele-melc peutru profile neevolventice lucreaz[ dupi o

schemd echivalenti cu danturarea prin rostogolire a ro!ilor cilindricecu dinli &epli cu ajutorul frezelor melc * modul. La rAndul lor,cufitele - roat[ pentru danturarea prin rostogolire a profilelorneevolventice lucreaz[ dupd aceeaqi schemi cu cea a cufitelor - roat6pentru danturarea prin rostogolire a profilelor evolventice gi sefolosesc in special" in cazurile in care este necesard danturarea

-96-

(canetarea) unui capdt de arbore, care nu poate asigura inserierea f[rd

interferenlE cu pregul, a unei freze-melc'

culitele -rotative

servesc pentru rrelugraSq arborilor cu

generatoare curbilinie (m|nere), cu supfafete elicoidale sau toroidale

(de revolufie).

Figura 12.10

44

Ii

=.-=Scule pentru prelucrarea prin rulare a pibfilelor

neevolventice

12,3,5 $cule pentru tqire* p6r{ilor frontale ale danturilor

Rofile baladoare din cutiile de viteze teb-uie rotunjite pe partea

frontaiE a danturii, pentru a inlesnii cuplarea lor'

Aceasta operalie se face de obicei numai p€ una drn fetele

laterale ale danturii gi consti din prelucrarea muchiilor frontale tn

form[ de rae[ (rotunjirea) sau rectiiinie (te;irea)'

Fentru rotunji-re, tegire sau debavurare pot fi utilizate freze-

deget, culite Fentu rotunjit (numite gi freze clopor) sau freze

elicoidale"

12.4. Scopul lucr*rii

Consti in cunoagterea formei constructive

sculetor p€ntru dantuare.Urrnlrindu-se clasificflrile prezent&te, se vor

qi a geometriei

identifica sculele

1 expuse, indicdndu-se nnodui lor de utilizare'- Se va efectua studiul elementelor constituente ale p[4ii active a

fiec6rei scule gi alegflndu-se sistemul de referinlI constructiv se va

-97 -

pieeJ

FiGscr

defini orientarea felelor gi muchiilor, particularizdndu-se elementelespecifice.

12.5. Desfigurarea lucrflrii

standul de rucru congine cele mai uzuale scure din categoriasculelor de danturatPentru sculere expuse se va efectua studiul elemontelor pa4iiactive (faF de degajare, fap de ut**, ;;;ht"-uitiirro*", t'is,fa{ete etc') $ se va recunoagte geometria constructivt a p64ii

apchietoare.

12.6. Observafit Si aoncl,rzii

Referatul va cuprinde clasificarea sculelor expuse , pentrufiecare categorie in parte.se vor face schile reprezentind mod*r de lucru qi geometria

constructivE a sculelor analizate.se vor menliona particuraritEfi de construcfie gi utilizare.

-98-

BIBLIOGRAFTE

1. Enache, $t,. Belous' V' Pr-oiectarea sculelar aqchietoore'

B*,G;,;dttura didactica 9i pedagogrci' 1983'

2. Enache , $t', l'i]'Qhnobgra '"ul'ti''os'hi"ioo'e (vol' I' ID'

guc"rlqtl, iditur; Tehnic6' 1 98-7' 1 988'

3. Enache , $t', E'a' Scule a4chtetoare' indrumar de laboralor'

Litografie Institutul Politehnic Bucureqti' 1982'

4. Lizilrescu , T' Calculul pl construclia sculelor aschietoare'

Bucure$ti' Editwa Tehnic1' 1962'

5. Minciuo C P';;:;;;'qi "n"atsia sculelor wq'tru danturare'

Bucttresu' Editura Tehnicl' 1986'

6. Minciu, C- n"qtrilo''n**t9ti' EdituraTehnicl' 1989'

-7. Minciu, C., g^'-Xit' agchietoa'u' indrurnar de proiectare'

gt'";*qtt' Editura tvteuopol' I 995' 199-6'

8. Sauer, L. Sculei"it*t'*""' Bucuregti' Editura Tehnica' 1978'

9. Secari, ca- pi't""i'i" iaa* iyil'3toare' Bucureqti' Editura

didacticl d Pedagogici' 1978'

10. $te{iu, fl'.', i'i iioi* gi pio"trca sculelor aqchietoare' Sibiu'

Editura Universitilii ' 1994"

-99 -

t

--'-'CT]PRINS .

PREFATA :

LUCRAREA NR IASCUTIREA CUTITELOR DE STRITNG..

LUCRAREA NR 2

ASCUTTREA BURGHIELORELICOIDALE. . ... ...."20LUCRAREA htR.3

CONTROLUL BURGHIELOR ELICOIDALE... : ... ... . .: ... -28 ,A LUCRAREA NR. 4FREZAREA DryIrygR IREZEI-DISC cu rREI rAI$IJRI.. . . ..3s

L{ICR,ARNA NR"sFREZAREADTNTILORFREZEIUNGHIUIARE.. . .......4i. ."

LUCRARSAI\TR 6ASCUTIREA $I CONTROLUL FREZELOR CILINDRICEELICOIDATE ... ... ... .45

LUCRAREA NR.7i ASCUI.'IREA $I CONTROLUL DINTILOR FREZEI DISC ,

cU TREi TAI$URI ... ... ;.LUCRAREA NR 8 i.

DETALONAREA PRIN STRUNJIRE A DINTILORFREZELORDISC pROF',ILATE....... ..........."57

- LUCRAREANR9PART]CULARITATNb GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVEALE SCULELOR PENTRU PRELUCRAREA F{LETELOR.. . . . . . . ..64

LUCRAREA I{N- 10PARTTCULARITATI GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVEALE FREZELOR.. ....-.:.1 LUCRAREANR 11

PARTICUTARTTATT GEOMETRTCE ${ CONSTRUCTTVEALE SCULELOR PENTRU BRO$AT.4 LUCRAREA NR. 12

PARTICULARITATILE GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVEALE SCTILELOR PENTRU DANTURAREBTBLTOGRAFIE. .. .. . .r. ,.. .. : :: ..CUPRINS ......... .:r....100 '

- 100-

71