Proiect La Scule Aschietoare

7/22/2019 Proiect La Scule Aschietoare

1/42

PROIECT LA SCULE ASCHIETOARE:

BROSA

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic
http://ts%28%27body%27%2C1%29/http://ts%28%27body%27%2C-1%29/http://ts%28%27body%27%2C1%29/http://ts%28%27body%27%2C-1%29/


2/42

PROIECT LA SCULE

ASCHIETOARE:

BROSABreviar pentru proiectarea broselor.

DOCUMENTE SIMILARE

Share on facebookShare on twitterShare on emailShare on printMore

Sharing Services0

REACTIUNILE CAII DE RULARE

ASUPRA ROTILORAUTOVEHICULULUI MERCEDES

509 CDI

PROIECT ORGANE DE MASINI -

mecanism de actionare

PREZENTAREA GENERALA SI A

CARATERISTICILOR TEHNICE ALE

AUTOVEHICULULUI

INSCRIEREA CONCRETA IN

DESENUL TEHNIC A

TOLERANTELOR LA

DIMENSIUNILE CE REALIZEAZAAJUSTAJE

Motor hidraulic (hidrostatic) cu gabarit

redus - Proiect

BILETE DE EXAMEN SUDARI SI

DESEN TEHNIC

Dimensiunile nominale ale penelor

paralele, STAS 1004 []

Forte hidrostatice pe suprafete curbe

inchise

Sudura cu dioxid de carbonDimensiunile radiatoarelor PANOU (in

milimetri)

TERMENI importanti pentru acest

document

:proiect scule aschietoare :proiectare brosa :

brosa canal de pana proiect :proiectareacutitului disc profilat :
http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/REACTIUNILE-CAII-DE-RULARE-ASU21549.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/REACTIUNILE-CAII-DE-RULARE-ASU21549.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/REACTIUNILE-CAII-DE-RULARE-ASU21549.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/REACTIUNILE-CAII-DE-RULARE-ASU21549.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-ORGANE-DE-MASINI-mecan74352.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-ORGANE-DE-MASINI-mecan74352.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PREZENTAREA-GENERALA-SI-A-CARA95197.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PREZENTAREA-GENERALA-SI-A-CARA95197.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PREZENTAREA-GENERALA-SI-A-CARA95197.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSCRIEREA-CONCRETA-IN-DESENUL24232.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSCRIEREA-CONCRETA-IN-DESENUL24232.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSCRIEREA-CONCRETA-IN-DESENUL24232.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSCRIEREA-CONCRETA-IN-DESENUL24232.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSCRIEREA-CONCRETA-IN-DESENUL24232.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSCRIEREA-CONCRETA-IN-DESENUL24232.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Motor-hidraulic-hidrostatic-cu35698.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Motor-hidraulic-hidrostatic-cu35698.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/BILETE-DE-EXAMEN-SUDARI-SI-DES12914.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/BILETE-DE-EXAMEN-SUDARI-SI-DES12914.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/BILETE-DE-EXAMEN-SUDARI-SI-DES12914.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Dimensiunile-nominale-ale-pene24768.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Dimensiunile-nominale-ale-pene24768.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Forte-hidrostatice-pe-suprafet63312.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Forte-hidrostatice-pe-suprafet63312.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sudura-cu-dioxid-de-carbon84476.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Dimensiunile-radiatoarelor-PAN92935.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Dimensiunile-radiatoarelor-PAN92935.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiect-scule-aschietoare_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectare-brosa_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectare-brosa_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/brosa-canal-de-pana--proiect_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-cutitului-disc-profilat_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-cutitului-disc-profilat_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/REACTIUNILE-CAII-DE-RULARE-ASU21549.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/REACTIUNILE-CAII-DE-RULARE-ASU21549.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/REACTIUNILE-CAII-DE-RULARE-ASU21549.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-ORGANE-DE-MASINI-mecan74352.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-ORGANE-DE-MASINI-mecan74352.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PREZENTAREA-GENERALA-SI-A-CARA95197.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PREZENTAREA-GENERALA-SI-A-CARA95197.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PREZENTAREA-GENERALA-SI-A-CARA95197.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSCRIEREA-CONCRETA-IN-DESENUL24232.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSCRIEREA-CONCRETA-IN-DESENUL24232.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSCRIEREA-CONCRETA-IN-DESENUL24232.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Motor-hidraulic-hidrostatic-cu35698.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Motor-hidraulic-hidrostatic-cu35698.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/BILETE-DE-EXAMEN-SUDARI-SI-DES12914.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/BILETE-DE-EXAMEN-SUDARI-SI-DES12914.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Dimensiunile-nominale-ale-pene24768.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Dimensiunile-nominale-ale-pene24768.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Forte-hidrostatice-pe-suprafet63312.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Forte-hidrostatice-pe-suprafet63312.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sudura-cu-dioxid-de-carbon84476.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Dimensiunile-radiatoarelor-PAN92935.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Dimensiunile-radiatoarelor-PAN92935.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiect-scule-aschietoare_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectare-brosa_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/brosa-canal-de-pana--proiect_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-cutitului-disc-profilat_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-cutitului-disc-profilat_s-15.php


3/42

1.Elementele cunoscute privind suprafata de brosat:

a. dimensiunile caracteristice si tolerantele acestora;

b. materialul piesei;

c. modul de prelucrare inainte de brosare;

d. dimensiunile caracteristice ale suprafetei semifabricatului si

tolerantele acestora;

e. masina de brosat pe care se va executa prelucrarea.

2. Schema de brosare.

3. Adaosul total de aschiere Ar.

4. Proiectarea partii de aschiere.

a) Suprainaltarea pe dintele az , corespunzatoare schemei de aschiere si

materialul piesei;

b) Alegerea unghiurilor de degajare a si de asezare a corespunzator

materialului piesei si schemei de aschiere;

c) Stabilirea valorii pasului p si a variatiei lui (daca este cazul);verificarea numarului de dinti simultan in aschiere;

d) Stabilirea profilului dintilor aschietori, alegerea coeficientului de

umplere k si determinarea inaltimii h a dintelui;

e) Determinarea celorlalte elemente dimensionale ale profilului dintelui

aschietor: grosimea S, golul g, raza de racordare r, unghiul spatelui

dintelui ;

f) Stabilirea numarului canalelor de fragmentare a aschiilor si forma(profilul) acestora;

g) Determinarea numarului de dinti de degrosare;

h) Determinarea (sau alegerea ) numarului de dinti de finisare si a

suprainaltarii acestora;


4/42

5. Proiectarea partii de calibrare.

a) Numarul dintilor de calibrare;

b) Geometria si profilul acestora;

c) Determinarea lungimii partii de calibrare lc .

6. Stabilirea dimensiunilor cozii brosei, tinand seama de dispozitivul de

proiectare al masinii, de lungimea piesei.

7 Determinarea lungimii totale L a brosei si verificarea lungimii.

8. Alegerea materialului din care este confectionata partea activa si coada

brosei.

9. Determinarea fortei de aschiere Fz.

10. Verificarea la rezistenta a brosei.

11. Calculul dimensiunilor curente ale dintilor.

12. Ascutirea si reascutirea brosei.

13. Stabilirea conditiilor tehnice de executie.

14. Alegerea dimensionala a brosei pentru canal de pana.

1.Elementele cunoscute privind suprafata de brosat.

a. Dimensiunile caracteristice si tolerantele acestora.

Lungimea canelurilor L =30

Latimea canalului b =6

Numarul de canale z=6

Diametrul interior mic di=26

Diametrul interior mare Di=30


5/42

Dimensiunile si tolerantele canelurilor

b. Materialul piesei.

Materialul piesei OLC 50.

Compozitie chimica

C% Mn% Si% S% P% W%

0.470.55 Max. 0.9 Max.

0.37

0.035 Max.

0.04

17.5018.50

Proprietatile mecanice:


6/42

Starea: Imbunatatit.

R02 [N/mm2] = 370520.

Rm [N/mm2] = 750900.

A5 [%] = 13..16.

KCU [J/cm2] = 50.

HB = 430 460.

Tratamentul termic al materialului.

Calire Revenire

To C MediuTo C

Mediu

680-700 apa 810

840

aer

c. Modul de prelucrare inainte de brosare.

Inainte de operatia de prelucrare prin brosare se va efectua operatia de

gaurire (burghiere) a alezajului.

d. Dimensiunile caracteristice ale suprafetei semifabricatului sitolerantele acestora.


7/42

Dimensiuni caracteristice

e. Masina de brosat pe care se va executa prelucrarea.

Masina de brosat verticala

Masina de brosat verticala.


8/42

Aceste masini sunt foarte raspandite in momentul de fata. Sunt

construite pentru o diversitate foarte mare de forte, marimea de curse de

lucru si de viteze de aschiere.

In figura de mai jos este reprezentata schema structurala a unei masini

de brosat verticala. Pe un batiu 1 cu ghidaje verticale este montat motorul

hidraulic 3 al actionarii principale care actioneaza sania principala pe care se

gaseste dispozitivului de prindere 4, in care este prinsa piesa 2.

Acestea sunt folosite in industria de automobile.

Fortele de aschiere, pentru aceste masini verticale pentru interior,

variaza in limite foarte largi: de la 1 tf pana la 100 tf. Vitezele de aschiere

sunt cuprinse in domeniul 1..60 m / min, iar cursele pot ajunge pana la

3000 mm.

2. Schema de brosare.

Alegem schema de brosare la suprafetele cu caneluri, schema de

brosare prin generare.

Schemele de brosare se diferentiaza dupa directia suprainaltarii pe

dinte fata de adaosul de prelucrare.

Schema de brosare prin generare : suprainaltarea pe dinte az aredirectia adaosului de prelucrare maxim. Latimea aschiei este relativ mare

ceea ce face ca suprainaltarea az sa fie relativ mica.

Brosarea prin generare are avantajul ca determina o constructie de

brosa relativ simpla.

Dezavantajele brosarii prin generare sunt urmatoarele:

- apasari specifice mari, ceea ce inseamna uzare rapida si eforturi de

aschiere mari ;

- numar mare de dinti pentru brosa ;

- latime mare a aschiei inseamna dificultati mari la infasurarea aschiei

in golul dintre dinti si pericol de aparitie a autovibratiilor ;


9/42

- grosimea az (de valori mici) este comparabila cu raza de ascutire a

dintelui, apropiere ce se accentueaza cu uzarea taisului, ceea ce face

ca aschierea sa se produca in conditii defavorabile.

Schema de brosare prin generare

3. Adaosul total de aschiere Ar.

a)Pentru partea cilindrica:

Consideram ca alezajul initial este obtinut prin burghiere, in treapta 12 de

precizie, astfel .

Se va calcula Arcil cunoscand diametrul initial al alezajului, astfel


10/42

b)Pentru partea canelata:

Impartirea adaosului de prelucrare

Pentru zona cilindrica:

Pentru zona canelata:

4. Proiectarea partii de aschiere.

a)Stabilirea suprainaltarii pe dinte .

Suprainaltarea pe dinte se determina in functie de mai multi parametrii:

Materialul piesei, tipul si dimensiunea suprafetei,schema de brosare s.a.


11/42

Marimea suprainaltarii se alege pe criterii de rezistenta mecanica,pe criterii

de calitate a suprafetei de prelucrat si pe criterii tehnico-economice:

Suprainaltarea mare inseamna forte de aschiere mari, brosa scurta,

rugozitate mare, productivitate ridicata.

Suprainaltarea pe dinte corespunzatoare schemei de aschiere si

materialul piesei:

Se ia din tabelul 2.12, pag 46[Minciu]

1.Pentru partea cilindrica:

- pentru finisare

- pentru degrosare

2.Pentru partea canelata:

- pentru finisare

- pentru degrosare

b.stabilirea numarului de dinti ai brosei

Numarul de dinti ai brosei depinde de marimea adaosului de prelucrare si de

marimea suprainaltarii pe dinte. Cu cat brosa are mai multi dinti, cu atat ea

va rezulta mai lunga dezavantaje de executie, exploatare si intretinere.

Pentru zona cilindrica


12/42

Pentru zona canelata

b. Alegerea unghiurilor de degajare a si de asezare a corespunzator

materialului piesei si schemei de aschiere.

c. Stabilirea valorii pasului p si a variatiei lui (daca este cazul);

verificarea numarului de dinti simultan in aschiere.


13/42

Numarul de dinti aflati simultan in aschiere este verificat.

d. Stabilirea profilului dintilor aschietori, alegerea coeficientului de

umplere k si determinarea inaltimii h a dintelui.

Adopt h=2mm, inaltime normala

e. Determinarea celorlalte elemente dimensionale ale profilului dintelui

aschietor: grosimea S, golul g, raza de racordare r, unghiul spatelui

dintelui .


14/42

Grosimea dintelui: s= (0,30,35)p rezulta S = 3;

Grosimea golului: g = (0,650,7)p rezulta g = 4;

Raza de racordare: R = (0,650,7)p rezulta R = 4;

Unghiul spatelui dintelui = 3045o. Aleg = 45.

f. Stabilirea numarului canalelor de fragmentare a aschiilor si forma

(profilul) acestora.

Canal de fragmentare a aschiilor

Canalele pentru fragmentarea aschiilor au rolul de a micsora latimea

aschiei.

Se justifica existenta acestor canale prin urmatoarele:

- reducerea eforturilor de aschiere datorita micsorarii lucrului mecanic

de deformare suplimentara a aschiei la infasurarea ei in golul dintre

dinti;


15/42

- reducerea amplitudinii vibratiilor

Nu se justifica existenta canalelor de fragmentare prin urmatoarele

argumente:

- conditii de aschiere nefavorabile pe taisurile laterale formate decanalele de fragmentare (unghiurile mici sau chiar nule);

- rigidizarea aschiei prin existenta nervurilor longitudinale;

- dublarea suprafetei de umplere a golului dintre dintii;

- cresterea costului brosei printr-o manopera suplimentara

b=46mm latimea aschiei intre doua canale de pana rezulta numarul de

canale de fragmentare; b=5mm

Pentru zona canelata latimea canelurii b=9mm se adoptacate un canal de

fragmentare a aschhilor pe dinte pozitionat la distanta b=3mm fata de

muchia laterala a fiecarui dinte aschietor. Canalele de fragmentare vor fidispuse conform figurii de mai sus.

f. Determinarea numarului de dinti de degrosare.

Zona cilindrica

Se recalculeaza suprainaltarea pe dinte:


16/42

Zona canelata


h. Determinarea (sau alegerea ) numarului de dinti de finisare si a

suprainaltarii acestora.

Pentru zona cilindrica


Pentru zona canelata


Lungimea partii de aschiere:


17/42

4.Proiectarea partii de calibrare,pentru care se determina sau se aleg

urmatoarele:

a)Numarul dintilor de calibrare:

adopt

adopt

b)Geometria si profilul acestora:


18/42

c)Determinarea partii de calibrare:

5. Proiectarea partii de calibrare.

a. Numarul dintilor de calibrare.

zcalib = 38 dinti Aleg z=4 dinti.

b. Geometria si profilul acestora.

C = 00 3020C = 10;

fC = (0,30,8) mmfC = 0,5 mm;

C =150;

pC = 6 mm;

hc = 2 mm;

sc = 2 mm;

gc = 4 mm;

c. Determinarea lungimii partii de calibrare lc.


19/42

Partea de calibrare

6. Stabilirea dimensiunilor cozii brosei, tinand seama de

dispozitivul de proiectare al masinii, de lungimea piesei.

Coada brosei lcd e formata din partea de prindere l1, gatul brosei l2,

conul de ghidare l3 si partea de ghidare din fata l4.

Coada brosei

Dimensiunile caracteristice ale acestei cozi de brose in functie de b =

6 mm sunt:


20/42

h b3 l5 l2 l3 l4 b2 c k r1 r2

2

5

NominaleAbaterea

limita 12

0

2

5

2

5

1

66 1 3

0,

31

8-0,040

-0,073

7 Determinarea lungimii totale L a brosei si verificarea

lungimii.

Lungimea brosei

l6 = (0.71) p

l6 = 1 26

l6 = 26 mm

L = 140+406+70+26+80 = 722

722 = L 40 d = 40 30 = 1200

8. Alegerea materialului din care este confectionata partea

activa si coada brosei.

Aschierea metalelor este insotita de o serie de fenomene fizice careimpun cateva proprietati specifice materialelor din care se confectioneaza

partea activa: rezistenta mecanica la solicitari de intindere, compresiuni si

incovoieri; duritate ridicata, stabilitate la cald.

Se recomanda ca partea activa a broselor sa fie executata din urmatoarele

otel rapid sau din urmatoarele oteluri bogat aliate C 120, RP3, Rp4.


21/42

Aleg RP3.

Racirea Revenirea Duritatea

Calire

clasicaCalire in trepte Calire izoterma

550-5800C (2-4

reveniri in timp de

45-60 minute si

apoi racire in aer.

6365

HRCUlei sau

aer

Racire in baie de

saruri la

500..5500C (3..5)

minute apoi in aer

Calire in baie de

saruri (20-30)

minute apoi in

aer.

Preincalzirea si incalzireaI II III

550600 800850 12601290

9. Determinarea fortei de aschiere Fz.

10. Verificarea la rezistenta a brosei.

11. Calculul dimensiunilor curente ale dintilor.

Dintii pentru degrosare:


22/42

Dintii pentru finisare:

Dintii pentru calibrare:

12. Ascutirea si reascutirea brosei.


23/42

Operatia de ascutire se executa pe masini speciale de ascutit brose.Ascutirea se face pe fata de degajare necesara indepartarii uzurii dintelui

brosei. In felul acesta, dintele brosei isi va recapata calitatile aschietoare.

Stratul de material indepartat din dinte trebuie sa fie cat mai mic

posibil. Datorita existentei unghiului de asezare cu cat stratul indepartat prin

aschiere este mai mare cu atat brosa se decalibreaza mai repede.

Schema de prelucrare la ascutirea brosei este aceeasi ca in cazul

rectificarii profilate a fetei de degajare a dintilor. Si pentru ascutire se pun

aceleasi probleme in legatura cu dimensiunile si profilul discului abraziv.

In cazul ascutirii broselor din otel rapid, aceasta se executa cu discuri

abrazive din electrocorund cu liant ceramic.

Pentru degrosare se foloseste un disc cu granulatia 3646 si duritatea

K, L.


24/42

Regimul de aschiere folosit are urmatoarele caracteristici:

- vas = 20..30 m/s;

- t = 0,005..0,05 mm (avansul de adancime);

- vs = 10..15 m/min. (viteza de avans circular).

Pentru finisare discul abraziv are granulatia 60.80 si duritatea L, M.

Regimul de aschiere folosit are urmatoarele caracteristici:

- vas = 25..35 m/s;

- t = 0,005..0,05 mm;

- vs = 10..15 m/min.

Ascutirea se face fie cu racire abundenta, fie fara racire. Ca lichid de

racire se foloseste emulsia de sapun in apa.

13. Stabilirea conditiilor tehnice de executie.

Recomandari privind tolerantele dintilor aschietori.

2az 0,03-0,05

0,06-0,10

0,11-0,15

>0,15

Ta 0,005 0,007 0,01 0,015

Recomandari privind tolerantele dintilor de calibrare.

To 0,1

Tc -0,005 -0,007 -0,01 -0,012 -0,015

Pentru brosele de prelucrare canalelor de pana, toleranta dintelui

aschietor pe latimea sa, se alege 1/3 din toleranta latimii canalului, dar nu

mai mare de 0,02 mm. Pentru dinti de calibrare toleranta se alege numai

negativa si in general se ia 1/3 din toleranta suprafetei.

Abaterea unghiului de degajare este de 1o, iar a celui de asezare + 30o.


25/42

Rugozitatea suprafetei brosei:

- 0,8 pentru fata de asezare, partile de ghidare din fata si din spate, fatetele

dintilor de calibrare, gaurile de centrare;

- 1,6 pentru fetele de degajare si suprafetele de ghidare din fata sau dinspate;

- 3,2 si 6,3 pentru celelalte suprafete.

14. Alegerea dimensionala a brosei pentru canal de pana.

Alegerea dimensiunilor brosei canalului pana se face din tabelul 3.5,

si se aleg urmatoarele date:

b = 8 mm; So = 14 mm; b1 = 0,08 mm; Do = 24 mm; h = 27,2 mm.

CUTITUL ROATA

Generalitati.

Este o scula folosita la generarea prin rulare a danturilor cilindrice

evolventice sau neevolventice, interioare sau exterioare, dantura dreapta sau

inclinata, prin procedeul de mortezare sau rabotare, in orice fel de productie

si este singurul mod de generare prin rulare a danturilor interioare.


26/42

Din punct de vedere constructiv, influentate de marimea modulului,

de felul danturii interioare sau exterioare si de modul de prindere in arborele

masinii de danturat, cutitele roata sunt realizate in diferite variante.

Cel mai des utilizat pentru danturile exterioare este cutitul roata disc.

Prin tema de proiectare se cere sa se proiecteze un cutit roata de mortezat

pentru prelucrarea danturii exterioare din aceiasi tema de proiectare.

Date initiale.

Dantura exterioara ce se doreste a fi prelucrata este definita prin

urmatoarele elemente caracteristice:

1. Modulul: 2

2. Numarul de dinti: 71

3. Cremaliera de referinta:

4. Unghiul de inclinare:

5. Sensul inclinarii dintelui: stanga

6. Diametrul de divizare:

7. Clasa de precizie si jocul: 8JC

Alegerea materialului sculei si stabilirea tratamentului termic al

acesteia.

Material scula: otel rapidRp3

Compozitie chimica

C Mn Si Cr Mo W V

0.700.78 max.0.40

max.0.45

3.804.50 max.0.6

11.20 17.5018.50

Tratamentul termic.

a) Forjare sau laminare


27/42

b) Recoacere de inmuiere

duritatea 240300[HB]

c) Calire:

mediu de racire: ulei,aer,baie izoterma

d) Revenire:

duritatea 64[HRC]

Se aplica doarcalire si revenire.

Alegerea tipului de scula.

Din multitudinea de cutite de prelucrat prin rulare se alege CUTITUL

ROATA CU DINTI INCLINATI care se utilizeaza la prelucrarea rotilor

dintate cu dinti inclinat si dinti in V.

Unghiul de inclinare ai dintilor rotii supuse prelucrarii , la nivelul

diametrului de divizare este egal cu unghiul de inclinare al suprafetei

generatoare a cutitului roata, iar daca diametrul semifabricatului este egal cu

cel al cutitului roata, si pasul elicei va fi acelasi.

De obicei aceste ghidaje se livreaza odata cu masina de mortezat ca

piesa de schimb. Fiecare ghidaj este calculat pentru un anumit diametru

nominal al cercului de divizare al cutitului roata si pentru un anumit unghi

nominal de inclinare al dintilor rotii prelucrate . Asadar pentru un unghi

, firma producatoare fixeaza si diametrul cutitului roata.

Alegerea numarului de dinti la cutitele roata cu dinti inclinat este

limitata de ghidajele elicoidale existente la masina pe care se prelucreaza.

Astfel pasul ghidajului trebuie sa fie egal cu pasul elicei cutitului roata

, iar inclinarea elicei acestuia trebuie sa fie egala cu inclinarea dintilor de

prelucrat.

In ceea ce priveste restul criteriilor la alegerea numarului de dinti,

acestea raman aceleasi ca si cutitele roata cu dinti drepti. Pe de alta parte se


28/42

mentioneaza ca doua roti dintate care angreneaza intre ele nu pot fi

prelucrate cu cutit roata cu numar diferit de dinti.

Pentru a obtine unghiul de asezare la varful dintilor cutitele roata

cu dinti inclinat se executa conice. Datorita acestui fapt apar unghiuri de

asezare laterale de aceiasi marime ca si la cutitele cu dinti drepti, flancurile

dintilor fiind suprafetele elicoidale in evolventa.

Prin urmare cutitul roata cu dinti inclinat poate fi considerat ca un

pinion cu dantura inclinata cu profil deplasat, al carui coeficient de deplasare

scade liniar cu distanta de la planul frontal.

Fata de degajare se realizeaza in doua feluri. Astfel in functie de

modul de ascutire al acestuia cutitele roata cu dinti inclinati se impart in:

cutite roata de tip I (Sykes)

- cutite roata de tip II (Fellows)

Primele se construiesc pentru module de la 2 la 12 [mm] iar tipul II

pentru module de la 1 la 7 [mm].

Breviar pentru proiectarea cutitului roata

a) Determinarea numarului de dinti ai cutitului roata si a diametrului dedivizare in sectiunea initiala.

b) Determinarea caracteristicilor in sectiunea frontala:

c) Stabilirea geometriei constructive.

d) Determinarea unghiului de angrenare in sectiune normala

(corespunzator profilului de inlocuire).

e) Determinarea sau alegerea unghiurilor de asezare laterale.

f) Determinarea grosimii dintelui pe cercul de divizare in sectiunea de

referinta.

g)Dimensiunile dintelui cutitului roata.


29/42

h) Stabilirea pozitiei sectiunii A-A de corijare maxima pozitiva .

i) Determinarea grosimii dintelui pe cercul de divizare in sectiunea A-A.

j) Determinarea grosimii pe cercul exterior in sectiunea A-A in plan normal.

k) Stabilirea pozitiei sectiunii B-B de corijare maxima negativa.

l) Diametrul cercului interior din sectiunea A-A in plan frontal.

m) Determinarea unghiului de divizare al elicoizilor flancurilor pe cilindrul

de divizare.

n) Pasul elicoizilor flancurilor stanga si dreapta.

o) Determinarea unghiului de inclinare a elicoizilor flancurilor pe cilindrul

de

baza (numai cand cercul de baza este mai mare decat cercul interior).

p) Unghiurile de profil ale cremalierelor de referinta in sectiunea frontala A-

A.

q) Determinarea unghiului de asezare pe cilindrul de baza.

r) Diametrul cilindrilor de baza pentru cele doua flancuri.

s) Grosimea dintelui pe cercul de divizare.

t) Grosimea dintelui pe coarda cercului de divizare in sectiunea A-A.

u) Inaltimea de masurare pana la coarda .

v) Alte elemente constructive.

x) Ascutirea, conditii tehnice si dimensiunile alezajului conform Masinii

Unealta de danturat si canalul de pana.

a) Determinarea numarului de dinti ai cutitului roata si a

diametrului de divizare in sectiunea initiala.


30/42

- numarul de dinti ai cutitului roata,

- pasul elicoidului camei,

- modulul normal,

- unghiul de inclinare al dintilor rotii dintate,

=1198,0004 [mm]

Din tabelul 2.33 se alege d = 15o.

.

Se alege zc = 50 de dinti.


31/42

Se recalculeaza unghiul in sectiunea initiala I-I.

Diametrul cercului de divizare in sectiunea initiala I-I.

Diametrul cercului de divizare ideal in plan frontal

b) Determinarea caracteristicilor in sectiunea frontala:

Modulul frontal:

Unghiul de angrenare: .


32/42

c) Stabilirea geometriei constructive.

Unghiul de asezare la varf pe directia elicei dintelui se alege

constructiv in intervalul

Aleg

Unghiul de asezare la varf in sectiunea axiala .

Unghiul de degajare la varf .

Se alege tot constructiv .

d) Determinarea unghiului de angrenare in sectiune normala

(corespunzator profilului de inlocuire).


33/42

Se alege cutitul de TIPUL I:

e) Determinarea sau alegerea unghiurilor de asezare laterale.

f) Determinarea grosimii dintelui pe cercul de divizare in sectiunea de

referinta.

In plan normal:


34/42

In plan frontal.

g)Dimensiunile dintelui cutitului roata.

- inaltimea capului dintelui:

- inaltimea piciorului dintelui:

- inaltimea dintelui:

- coeficientul de inaltime a dintelui rotii de prelucrat (standardizat =1).

- coeficientul de joc de la piciorul dintelui rotii de prelucrat.

- coeficientul de joc de la piciorul dintelui cutitului roata.


35/42

h) Stabilirea pozitiei sectiunii A-A de corijare maxima pozitiva .

Se face prin determinarea cotei (in plan normal ) sau (in plan

frontal ) intre coeficientii de corijare determinati in cele doua plane existand

legatura:

Pentru aceasta ca si in cazul danturii drepte , se determina -

numarul de dinti ideali ai cutitului roata.

dinti.

Se alege din nomogramele din fig. 8.58 [3] coeficientul de corectie

si se calculeaza

Aleg ( ) min din T 8.23[3] si se calculeaza

( )min=0.4 rezulta:

Pentru =0.2 si numarul de dinti rezulta = 0,9.

Se calculeaza cotele


36/42

i) Determinarea grosimii dintelui pe cercul de divizare in sectiunea A-A.

j) Determinarea grosimii pe cercul exterior in sectiunea A-A in plan

normal.

k) Stabilirea pozitiei sectiunii B-B de corijare maxima negativa.

Este determinata de cota .


37/42

Cotele se determina cu relatiile:

l) Diametrul cercului interior din sectiunea A-A in plan frontal.

m) Determinarea unghiului de divizare al elicoizilor flancurilor pe

cilindrul de divizare.


38/42

n) Pasul elicoizilor flancurilor stanga si dreapta.

o) Determinarea unghiului de inclinare a elicoizilor flancurilor pe

cilindrul de baza (numai cand cercul de baza este mai mare decat cercul

interior).


39/42

p) Unghiurile de profil ale cremalierelor de referinta in sectiuneafrontala A-A.

Pentru Tipul I:

q) Determinarea unghiului de asezare pe cilindrul de baza.

r) Diametrul cilindrilor de baza pentru cele doua flancuri.

s) Grosimea dintelui pe cercul de divizare.

t) Grosimea dintelui pe coarda cercului de divizare in sectiunea A-A.

in care unghiul este:

u) Inaltimea de masurare pana la coarda .


40/42

v) Alte elemente constructive.

Latimea cutitului:

Fateta

Denivelarea muchiilor:

x) Ascutirea, conditii tehnice si dimensiunile alezajului conform Masinii

Unealta de danturat si canalul de pana.

Masina utilizata este masina verticala de mortezat roti dintate MD

250, MD250 P

Masina este destinata prelucrarii prin mortezare cu cutit roata dintata

cilindrica cu dintate cilindrice cu dinti drepti si inclinati, cu dantura

exterioara sau interioara.

Prin adaptarea unui dispozitiv pe aceasta masina se pot prelucra

cremaliere cu dantura dreapta sau inclinata cu o lungime pana la 500 mm.

Descriere:

Masina este construita verticala fiind alcatuite dintr-un batiu orizontal

pe care gliseaza sania mesei si un montant vertical pe care se afla capul port-


41/42

scula. Antrenarea axului port-scula si reglarea cursei sale se fac prin

intermediul unui mecanism biela-manivela.

Miscarea de avans radial este executata de sania mesei iar miscarea de

retragere periodica din aschiere la sfarsitul cursei active a sculei se executa

de catre capul port-scula.

Pentru executarea rotilor dintate cu dinti inclinati, in capul port-scula

se monteaza un ghidaj elicoidal care se poate comanda ca accesoriu special.

In functie de precizia sculei utilizate, pe masina de precizie normala se pot

prelucra roti dintate ce se incadreaza in clasele 5.6 de precizie dupa STAS

sau clasa 6 dupa DIN, iar pe masina de precizie ridicata MD 250 P, in

clasele 4 si 5 dupa STAS sau clasa 5 dupa DIN.

Caracteristici tehnice: 250, MD 250 P.

Diametrul maxim de prelucrare mm 250

Modul maxim de prelucrare mm 5

Latimea maxima a piesei mm 60

Cursa maxima a axului portscula mm 72

Domeniul de curse duble pe minut ale sculei c.d./min 90900

Domeniul de avansuri circulare, pentru scula 100 mm mm/c.d 0,10,63

Domeniul de avansuri radiale mm/c.d 0,010,1

Puterea motorului principal (cu doua turatii) 2,4/4

Masa masini kg 6500

Dimensiuni de gabarit

- lungime

- latime

- inaltimea

mm

mm

mm

2220

1560

2070

Accesorii speciale:

Ghidaj elicoidal pentru danturi inclinate, dispozitiv pentru mortezarea

cremalierei, papusa mobila pentru rigidizarea prinderii piesei, dispozitiv

hidraulic de strangere a piesei, dispozitiv pentru prelucrarea sculei la cap de

cursa sau la terminarea prelucrarii, frana pentru miscarea principala,

adaptarea sculei.

Bibliografie


42/42

[1]Minciu C-tin s.a.Scule aschietoare. Indrumar de proiectare. Vol. I,

IIEditura Tehnica 1996.

[2] Vlase A. Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme

tehnice de timpEditura Tehnica 1988.

[3] Colectie de standardeEditura Tehnica 1987.

Documents

Proiect La Scule Aschietoare