5
Îndrumar de elaborare a lucrării de disertație la programul de master Selecția şi Gestiunea Resurselor Umane Lucrarea de disertație este un produs ştiințific original bazat pe cercetare teoretică şi empirică. Orice lucrare de disertație presupune un efort de documentare în sensul utilizării bibliotecilor (fizice şi online), bazelor de date sociale şi a altor documente sociale. Lucrarea de disertație trebuie demonstreze internalizarea competențelor specifice domeniului sociologiei din câmpul selecției şi gestiunii resurselor umane. Lucrarea de disertație se va elabora având în vedere următoarea structură: Introducere, Teorie, Metodologie, Analiză, Concluzii, Bibliografie, Anexe. Conținutul fiecărei secțiuni a lucrării se va elabora ținând cont de următoarele aspecte: o Introducerea va conține o trecere în revistă a problematicii abordate în lucrare cu punctarea aspectelor originale şi motivarea alegerii temei. o În secțiunea de teorie se aşteaptă prezentarea coerenta a unor teorii explicative din câmpul ştiințific al analizei comportamentului organizațional sau sociologiei resurselor umane şi a modului în care studentul derivă propria analiza din aceste teorii. Această secțiune va surprinde stadiul actual al cunoaşterii în domeniu. Studentul va urmări adecvarea perspectivelor teoretice la temă, identificarea corectă a bibliografiei relevante pentru perspectivele teoretice la care face referire, modul în care perspectivele teoretice sunt utilizate pentru a constitui cadrul teoretic de analiză a lucrării. Se recomandă ca ponderea părții teoretice nu depăşească 35% din economia lucrării. o În secțiunea metodologie studentul va detalia modul în care abordează empiric problema cercetată. Modul în care este elaborata această secțiune va demonstra adecvarea metodologiei la temă. Se cere ca în această secțiune a lucrării studentul să respecte etapele cercetării şi concordanta între etapele planului de cercetare. Se verifică: definirea conceptelor, operaționalizarea conceptelor, corectitudinea formulării obiectivelor/întrebărilor de cercetare, corectitudinea formulării ipotezelor, verificabilitatea ipotezelor, procedura de eşantionare (de selecție a cazurilor), construcția instrumentelor de cercetare, adecvarea instrumentelor la tipul studiului. Eşantionul în cazul studiilor de caz ce utilizează metodologie cantitativă va trebui cuprindă minim 35 de cazuri. o Secțiunea analiză va demonstra nivelul de cunoaştere şi capacitatea de utilizare a tehnicilor şi procedurilor de prelucrare şi analiză a datelor. Se aşteaptă ca studentul demonstreze abilități de prelucrare, analiză şi prezentare a datelor. Se verifică adecvarea utilizării metodelor de analiza, corectitudinea utilizării metodelor de analiză a datelor, acuratețea prezentării datelor. Studentul va face dovada colectării datelor brute (chestionare, fişe de observație, înregistrări etc.). o Secțiunea concluzii va urmări măsura în care obiectivele lucrării au fost atinse, măsura în care ipotezele au fost verificate (s-a răspuns la întrebările de cercetare), măsura în care lucrarea şi-a adus contribuția la clarificarea conceptelor şi a temei. o Bibliografia trebuie fie în legătura cu tema, din domeniul lucrării de disertație. o În secțiunea anexe studentul va include: instrumentele utilizate, tabele şi grafice de prezentare a analizei a datelor, alte documente relevante ce fundamentează secțiunea de analiză sau concluzii.

Indrumar SGRU v1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ru

Citation preview

Page 1: Indrumar SGRU v1

Îndrumar de elaborare a lucrării de disertație la programul de master Selecția şi Gestiunea Resurselor Umane

Lucrarea de disertație este un produs ştiințific original bazat pe cercetare teoretică şi empirică. Orice lucrare de disertație presupune un efort de documentare în sensul utilizării bibliotecilor (fizice şi online), bazelor de date sociale şi a altor documente sociale.

Lucrarea de disertație trebuie să demonstreze internalizarea competențelor specifice domeniului sociologiei din câmpul selecției şi gestiunii resurselor umane.

Lucrarea de disertație se va elabora având în vedere următoarea structură: Introducere, Teorie, Metodologie, Analiză, Concluzii, Bibliografie, Anexe.

Conținutul fiecărei secțiuni a lucrării se va elabora ținând cont de următoarele aspecte:

o Introducerea va conține o trecere în revistă a problematicii abordate în lucrare cu punctarea

aspectelor originale şi motivarea alegerii temei.

o În secțiunea de teorie se aşteaptă prezentarea coerenta a unor teorii explicative din câmpul ştiințific al analizei comportamentului organizațional sau sociologiei resurselor umane şi a modului în care studentul derivă propria analiza din aceste teorii. Această secțiune va surprinde stadiul actual al cunoaşterii în domeniu. Studentul va urmări adecvarea perspectivelor teoretice la temă, identificarea corectă a bibliografiei relevante pentru perspectivele teoretice la care face referire, modul în care perspectivele teoretice sunt utilizate pentru a constitui cadrul teoretic de analiză a lucrării. Se recomandă ca ponderea părții teoretice să nu depăşească 35% din economia lucrării.

o În secțiunea metodologie studentul va detalia modul în care abordează empiric problema

cercetată. Modul în care este elaborata această secțiune va demonstra adecvarea metodologiei la temă. Se cere ca în această secțiune a lucrării studentul să respecte etapele cercetării şi concordanta între etapele planului de cercetare. Se verifică: definirea conceptelor, operaționalizarea conceptelor, corectitudinea formulării obiectivelor/întrebărilor de cercetare, corectitudinea formulării ipotezelor, verificabilitatea ipotezelor, procedura de eşantionare (de selecție a cazurilor), construcția instrumentelor de cercetare, adecvarea instrumentelor la tipul studiului. Eşantionul în cazul studiilor de caz ce utilizează metodologie cantitativă va trebui să cuprindă minim 35 de cazuri.

o Secțiunea analiză va demonstra nivelul de cunoaştere şi capacitatea de utilizare a tehnicilor şi

procedurilor de prelucrare şi analiză a datelor. Se aşteaptă ca studentul să demonstreze abilități de prelucrare, analiză şi prezentare a datelor. Se verifică adecvarea utilizării metodelor de analiza, corectitudinea utilizării metodelor de analiză a datelor, acuratețea prezentării datelor. Studentul va face dovada colectării datelor brute (chestionare, fişe de observație, înregistrări etc.).

o Secțiunea concluzii va urmări măsura în care obiectivele lucrării au fost atinse, măsura în care

ipotezele au fost verificate (s-a răspuns la întrebările de cercetare), măsura în care lucrarea şi-a adus contribuția la clarificarea conceptelor şi a temei.

o Bibliografia trebuie să fie în legătura cu tema, din domeniul lucrării de disertație.

o În secțiunea anexe studentul va include: instrumentele utilizate, tabele şi grafice de prezentare a

analizei a datelor, alte documente relevante ce fundamentează secțiunea de analiză sau concluzii.

Page 2: Indrumar SGRU v1

Standarde de tehnoredactare a lucrării de disertație

1.1. Lucrarea va avea minim 15.000 de cuvinte (fără anexe și bibliografie).

1.2. Numărarea paginilor se va face începând cu foaia de capăt iar numerotarea începând cu pagina de cuprins.

1.3. Lucrarea de disertație se va tehnoredacta cu font de 12pt, la 1,5 rânduri, spațiere normală a

caracterelor; caracterele nu vor fi îngroşate!

1.4. Notele de subsol se vor tehnoredacta cu font de 10pt, la 1 rând, spațiere normală a caracterelor

1.5. Marginile paginii vor fi următoarele: 3 cm stânga, 2 cm sus, 2 cm jos, 2 cm dreapta

1.6. Coperta va conține următoarele elemente:

Universitatea, Facultatea, Departamentul, Specializarea Lucrare de disertație

Numele coordonatorului, Numele absolventului Anul, Localitatea

1.7. Foaia de titlu va conține următoarele elemente:

Universitatea, Facultatea, Departamentul, Specializarea

Titlul lucrării Numele coordonatorului, Numele absolventului

Anul, Localitatea

1.8. Se recomandă ca bibliografia să conțină minim 40 de titluri, din care: • minim 50% trebuie să fie într-o limbă de circulație internațională • minim 35% trebuie să fie articole din reviste de circulație națională şi internațională.

1.9. Bibliografia trebuie să fie din domeniul lucrării.

1.10. Editarea textului va respecta următoarele caracteristici:

A. Note de subsol:

Notele de subsol vor fi folosite exclusiv pentru explicații, completări etc. şi nu pentru trimiteri bibliografice. Recomandăm evitarea folosirii în exces a notelor de subsol.

B. Tabele, figuri şi anexe:

Tabelele şi graficele vor fi inserate în text în poziția justificată de dezvoltarea argumentului. Vor fi numerotate separat, cu cifre arabe. Informația prezentată într-un tabel nu va fi, de regulă, dublată de o reprezentare grafică a aceloraşi date.

Tabelele vor fi însoțite de titlu, amplasat în partea inferioară, aliniat la centru:

Tabel 1: Categorii de motivații formulate de către respondenți în sprijinul intenției de vot

La fel se va proceda şi în cazul graficelor:

Page 3: Indrumar SGRU v1

Figura 1: Mobilizarea politică a alegătorilor de către diferiți actori în campania pentru PE 2009

Anexele vor fi plasate la sfârşitul documentului şi vor fi numerotate cu cifre arabe. Denumirea anexelor se va face similar cu cazul tabelelor şi graficelor, plasarea textului fiind însă în partea superioară, cu aliniere la stânga:

Anexa 1: Modele explicative ale intenției de vot pentru PSD+PC. Regresie logistică

Atât în cazul tabelelor, cât şi al graficelor şi anexelor, eventualele note explicative sau menționarea surselor vor fi plasate în partea de jos.

C. Citare:

Citarea surselor se va realiza în conformitate cu modelul Chicago „în text” (T) autor-dată-pagină (cu mici modificări), după cum urmează:

(Autor-Spațiu-An-Două puncte-Spațiu-Pagină) sau (Autor-Spațiu-An) Exemplu:

(Sartori 1999: 88) sau (Sartori 1999).

Dacă numele autorului apare în frază, trimiterea se va face după cum urmează:

(An) sau (An-Două puncte-Spațiu-Pagină)

Exemplu: Sartori (1999: 203) distinge între patru tipuri de decizii...

Pentru 2 autori, vor fi menționate ambele nume, separate prin „şi”:

Exemplu: (Clive şi Mughan 1989: 1168)

Pentru 3 autori, vor fi menționate toate cele trei nume, primele două fiind separate prin virgulă, iar al doilea şi al treilea prin „şi”:

Exemplu: (Berelson, Lazarsfeld şi McPhee 1954: 77)

Pentru 4 sau mai mulți autori, va fi menționat numele primului dintre ei, urmat de „et al.”: Exemplu:

(Adorno et al. 1950: 89)

Pentru trimiteri la o succesiune de pagini, se vor folosi toate cifrele atât pentru referențialul de început, cât şi pentru cel de final:

Exemplu (Sartori 1999: 380-384)

În cazul în care sunt necesare mai multe trimiteri la autori diferiți, acestea se vor separa prin „;”. În cazul în care înşirarea nu are o relevanță cronologică, ordonarea se va face alfabetic:

Exemplu: (Gidengil et al. 2000: 3; Schwartzenberg 1995: 12-14)

În cazul în care sunt necesare mai multe trimiteri la lucrări diferite ale aceluiaşi autor, numele său va fi trecut o singură dată, iar separarea datelor se va face prin virgulă-spațiu:

Exemplu: (Fiorina 1977, 1981)

Page 4: Indrumar SGRU v1

D. Bibliografie:

Cărți cu un autor:

Sartori, Giovanni. 1999. Teoria democrației reinterpretată. Iaşi: Polirom.

Cărți cu doi autori:

Enelow, James şi Melvin Hinich. 1984. The Spatial Theory of Voting. Cambridge: Cambridge University Press.

Cărți cu trei sau mai mulți autori, numele ultimului autor va fi precedat de „şi”:

Himmelweit, Hilde T., Patrick Humphreys, Marianne Jaeger şi Michael Katz. 1981. How Voters Decide: A Longitudinal Study of Political Attitudes and Voting Extending over Fifteen Years and the British Election Surveys of 1970-1983. London: Academic Press.

Pentru cărți clasice republicate, recomandăm menționarea anului primei apariții între paranteze pătrate:

Downs, Anthony. [1957] 2009. O teorie economică a democrației. Iaşi: Institutul European.

Capitole în cărți editate: Atenție: doar capitolele vor constitui intrări în lista bibliografică şi nu volumele din care ele provin.

Katz, Daniel. 1973. Patterns of Leadership. În Handbook of Political Psychology, ed. Jeanne N. Knutson, 203-233. San Francisco: Jossey-Bass Publishers.

sau:

Bîrsan, Alina şi Mircea Comşa. 2005. Imaginea publică a principalilor candidați la preşedinție. În Alegerile generale 2004. O perspectivă sociologică, ed. Traian Rotariu şi Mircea Comşa, 99-135. Cluj-Napoca: Editura Eikon.

Articole: Se vor menționa atât volumul, cât şi numărul revistei în care este publicat articolul.

Jenssen, Anders Todal şi Toril Aalberg. 2006. Party-Leader Effects in Norway: A Multi-Methods Approach. Electoral Studies 25 (2): 248-269.

Lucrări prezentate la conferințe: Recomandăm păstrarea în limba de origine a denumirii unei asociații sau universități care organizează o conferință, ca şi a eventualului titlu al respectivei conferințe.

Aarts, Kees. 2000. The Impact of Leader Evaluations on Voting in The Netherlands. Lucrare prezentată la conferința anuală a American Political Science Association, 31 august-3 septembrie, Washington DC, SUA.

Lucrări de doctorat:

Dragoman, Dragoş. 2007. Capital social şi valori democratice în România. Teză de doctorat. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Lucrări ştiințifice publicate online:

Page 5: Indrumar SGRU v1

Shapiro, Alan. 2010. Cultural Citizenship in Contemporary America. International Journal of Baudrillard Studies 7 (1), http://www.ubishops.ca/baudrillardstudies/vol-7_1/v7-1-shapiro.html (accesat la data de 15 aprilie 2010).

Articole de ziar:

Mihai, Cătălina. 2009. Vaclav Klaus, ultimul inamic al „Constituției”. Adevărul, 5 octombrie, Secțiunea Internațional, Ediția națională.

În situația în care avem două intrări ale aceluiaşi autor, publicate în acelaşi an, ele vor fi diferențiate prin litere asociate anului apariției:

Rotariu, Traian şi Mircea Comşa. 2005a. Câteva considerații statistice asupra alegerilor. În Alegerile generale 2004. O perspectivă sociologică, ed. Traian Rotariu şi Mircea Comşa, 27-44. Cluj-Napoca: Editura Eikon.

Rotariu, Traian şi Mircea Comşa. 2005b. Fraudarea alegerilor? În Alegerile generale 2004. O perspectivă sociologică, ed. Traian Rotariu şi Mircea Comşa, 45-72. Cluj-Napoca: Editura Eikon.

Ordonarea lucrărilor în cazul unui autor:

Pentru fiecare autor, lucrările se vor ordona după cum urmează. În primul rând lucrările în care apare ca unic autor, ordonate invers cronologic. În al doilea rând lucrările cu mai mulți autori în care apare ca prim autor, din nou ordonate invers cronologic.

F. Punctuație:

Se vor folosi ghilimele româneşti pentru întregul document. Exemplu: „Logica acțiunii colective”. Dacă

este necesară folosirea de ghilimele în interiorul ghilimelelor, se va recurge la „” în exterior şi «» în interior.

Virgula, punctul, semnul exclamării, semnul întrebării, două puncte, punct şi virgulă se vor lipi de cuvântul anterior şi se vor separa prin spațiu de cuvântul următor.

Parantezele vor fi lipite de conținut şi separate prin spațiu de exterior.