Influenta profesiei

7/25/2019 Influenta profesiei

1/11

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Studiu privind influenta profesiei in perioada

maturitatii asupra tipului de inteligenta dominant

Profesor coordonator:Adrian Luca

Student:Socotinschi(Apreutesei)Sinziana

Grupa !seria "!an ##

Bucuresti!"$%&


2/11

Abstract

'ercetarea are scopul de a reliefa iportanta functionalitatii intelectuale la aturitate

privind desfasurarea optia a activitatilor profesionale#n viata fiecarui individ!profesia ocupaun loc fundaental fiind un cople* de cunostinte teoretice si deprinderi practice care

definesc pregatirea cuivaA avea o anuita eserie la aturitate presupune

teperaent!echili+ru!cunoastere!perseverenta!cultura!inforatie!ra+dare!spirit de

echipa!aa+ilitate!creativitate!inteligenta si curiozitate intelectuala!rigoare si alte calitati care

se pot adauga in functie de fiecare individ in parte si de particularitatile pe care le solicita o

anuita eserie aleasa de acesta,e aseenea!inteligenta ocupa un loc foarte iportant in

alegerea profesiei deoarece aceasta influenteaza capacitatile unui individ de a face face unui

anuit ediu profesional!de a face fata cerintelor unei anuite eserii#n functie de

inteligenta doinanta!individul se canalizeaza ai +ine in cautarea unei profesii!ceea ce il

a-uta sa ai+a perforante ridicate intr.un anuit doeniuCuvinte cheie:inteligenta figurala!aturitate!functionalitate intelectuala

Introducere

#nteligenta se defineste ca fiind / o functie psihologica sau ansa+lu de functii

datorita carora organisul se adapteaza la ediu!ela+orand co+inatii originale aleconduitelor!achizitoneaza si foloseste cunostinte noi!rationeaza si rezolva pro+leele confor

regulilor dega-ate prin foralizarile logicii0(,oron!"$$)

'onceptul de inteligenta a fost foarte controversat de.a lungul tipuluiUnii

teoreticieni au sustinut faptul ca inteligenta nu e*ista in realitate!ci este doar un nue sau

concept pentru a defini ceea ce asoara testele de inteligentaPe de alta parte!altii sustin ca

aceasta este un adevarat fenoen ce iplica /capacitatea de a invata din e*perienta!gandirea

terenilor a+stracti si tratarea efectiva a diferitelor cirscustante de ediu0(Sith!"$$1)

#nteligenta a priit in istoria psihologiei nueroase definitii!fiind un su+iect cu

adevarat foarte controversatBergson defineste inteligenta ca fiind / facultatea de a fa+ricao+iecte artificiale!in special unelte si de a avaria la infinit aceasta fa+ricatie0,in acest fapt

rezulta ca ea nu este nuai o capacitate co+inatorica in forarea asociatiilor ci si o a+ilitate

functionala care face posi+ile rezolvarile de situatii /prin descoperirea unor raporturi noi!greu

sesiza+ile perceptiv sau in +aza vechilor asociatii0,e aseenea!2ean Piaget considera

inteligenta ca fiind0o relatie intre intre organis si lucruri0#n viziunea sa!caracteristicile

definitorii pentru inteligenta sunt : sesizarea relatiilor!co+inarea unor eleente stocate

anterior in forule noi cu ela+orarea strategiilor de rezolvare!reversi+ilitatea

constructiilor!coordonarea actiunilor in od fle*i+il si fluid!co+inarea unor odalitati

algoritice cu odalitati euristice


3/11

,escartes definea inteligenta ca fiind /i-locul de a achizitiona o stiinta perfecta

privitoare la o infinitate de lucruri0#n aceasta definitie se regaseste inteligenta ca siste

cople* de operatii si inteligenta ca aptitudine generala

2ean Piaget a fost cel care a definit patru ari stadii ale dezvoltarii inteligentei: stadiul

senzorio.otor (de la $ la " ani)!stadiul preoperational(de la " la ani) si stadiul operatiilorconcrete (de la 3 la %" ani)4eoria lui 2ean Piaget asupra dezvoltarii cognitive ai este

cunoscuta si su+ denuirea de /teoria cognitiv.constructivista0Acesta a realizat o+servatii

repetate asupra copiilor!inclusiv pe cei trei copiii ai sai!si a descoperit erori in rationaentele

pe care acestia le faceau#n acest od a a-uns la concluzia ca sisteele logice coerente stau la

+aza gandirii copiilor

4recerea de la stadiul senzorio.otor la cel al gandirii preoperationale!apoi la stadiul

operatiilor concrete si in final la cel al gandirii forale pune in evidenta fara nici un du+iu

evolutia peranenta a structurilor cognitive!capacitatea lor de a se restructura si reodela

confor solicitarilor#n stadiul senzorio.otor /copiii se diferentiaza de alte o+iecte si

recunosc peranenta acestora!insa trasatura esentiala a acestui stadiu o constituie

egocentrisul0(Golu!"$%$)'onfor stadiului preoperational!pe asura ce achizitioneaza

li+a-ul copiii /invata utilizarea si+olica a acestuia si incep sa recunoasca relatiile siple si

sa anipuleze o+iectele in plan ental0(Golu!"$%$)#n stadiul operatiilor concrete!copiii

/devin preocupati de cauzalitate!gandirea intuitiva este inlocuita de cea logica!conserva

asa!lungiea!greutatea si voluul si sunt capa+ili de clasificari!ordonari si de rezolvarea

pro+leelor pe +aza rationaentului deductiv0(Golu!"$%$)A+ia in stadiul operatiilor

forale copiii sunt in stare sa gandeasca a+stract!sa testeze ipoteze si sa utilizeze si+oluri

Pana in anii 0$!cercetarile in doeniul inteligentei erau doinate de a+ordarea

factoriala4otusi!dezvoltarea psihologiei cognitive a adus o noua a+ordare in acest doeniucare identifica procesele entale care stau la +aza coportaentului inteligent

5o6ard Gardner a ela+orat /4eoria #nteligentelor 7ultiple0!confor careia e*ista

sapte tipuri diferite de inteligenta care nu depind una de cealalta!fiecare functionand ca un

siste separatAcestea sunt:inteligenta lingvistica!inteligenta uzicala!inteligenta logico.

ateatica!inteligenta spatiala!inteligenta corporal.8inestetica si inteligenta

interpersonala#nteligenta lingvistica presupune capacitatea de a vor+i si iplicatiile utilizarii

li+a-ului in diferite situatii!inteligenta uzicala presupune aptitudinea de a crea!counica si

intelege sensul sunetelor!inteligenta logico.ateatica este aptitudinea gandirea

a+stracta!inteligenta spatiala se refera la aptitudinea de a percepe inforatii vizuale sau

spatiale fara a face referire la stiulul initial!inteligenta corporal.8inestetica reprezintaaptitudinea de a folosi o parte sau intreg corpul pentru a rezolva pro+lee!inteligenta

intrapersonala reprezinta capacitatea de a face diferenta intre propriile sentiente si

otivatii!iar inteligenta interpersonala reprezinta aptitudinea de a face deose+iri intre

sentientele!credintele si intentiile altor persoane

Gardner /analizeaza fiecare tip de inteligenta din nueroase puncte de

vedere:operatiile cognitive iplicate!aspectul e*tern al persoanelor supradotate si al altor

indivizi e*ceptionali!dovezi de la cazuri de afectiuni ale creierului!anifestari in diferite

culturi si posi+ilul curs al dezvoltarii evolutive0(Sith!"$$1)#n concluzie!Gardner si

cola+oratorii sai au solicitat evaluari /corecte ale inteligentei0 in scoli!invataant!pentru a leperite copiilor sa.si afle si sa.si deonstreze aptitudinile si prin alte i-loace inafara de


4/11

testele creion.hartie!cu ar fi de e*eplu!0asa+larea unor angrena-e pentru a deonstra

aptitudini spatiale0(Sith!"$$1)

4eoria lui Anderson a inteligentei si a dezvoltarii cognitive scoate in evidenta faptul ca

inteligentele ultiple ale lui Gardner sunt oarecu gresit definite /uneori un

coportaent!alteori un proces cognitiv si uneori o structura a creierului04eoria luiAnderson sustine ca /diferentele individuale de inteligenta si schi+arile induse de dezvoltare

in copetenta intelectuala sunt e*plicate de ecanise diferite!astfel ca diferentele in

inteligenta rezulta din diferentele induse de ecanisul de procesare de +aza!ce

ipleenteaza gandirea!care!la randul ei!produce cunoasterea 0(Sith!"$$1)Potrivit lui

Anderson!inteligenta cuprinde gandirea propozitionala si functionarea vizuala si spatiala#n

%99"!Anderson a analizat cazul unui +ar+at de "% de ani care suferise de convulsii in tipul

copilariei si fusese diagnosticat cu autis'a si adult!acesta nu putea vor+i si astfel o+tinea

scoruri foarte ici la testele psihoetrice'u toate acestea!avea un # de %"; si o capacitate

foarte are de a identifica nuere prieAnderson a a-uns la concluzia ca acest +ar+at avea

un ecanis de procesare intact!ceea ce ii peritea sa se gandeasca la si+oluria+stracte!insa a suferit o deteriorare a odulelor lingvistice care a ipiedicat counicarea

Spre deose+ire de teoria lui Anderson!teoria triarhica a lui Stern+erg se +azeaza pe

e*perienta si conte*t!aseenea ecaniselor de +aza privind procesarea inforatieiAcesta a

o+servat diferite categorii de studenti:unii aveau rezultate +une la invatatura in liceu!un scor

inalt la testele de inteligenta!dar si recoandari foarte +une!altii avand rezultate foarte +une la

aproape toate asuratorile referitoare la a+ilitati!dar fara a se rearca in od special la ceva

anuePentru a aduce toate e*plicatiile acestui fenoen si pentru a e*plica

inteligenta!Stern+erg a conceput trei parti: su+teoria coponentiala(se ocupa cu procesele de

gandire)!teoria e*perentiala(se ocupa cu efectele e*perientei asupra inteligentei) si su+teoria

conte*tuala(analizeaza efectele ediului si culturii individului)

'ercetarile recente ale lui Stern+erg au ca su+iect talentul!creativitatea si

intelepciunea!inteligenta practica!antrenarea inteligentei!stilurile de invatare!ceea ce a-uta

foarte ult ca predictori ai perforantei scolare la elevi< concluzie foarte iportanta care se

desprinde din cercetarile lui Stern+erg este aceea ca inteligenta reprezinta ult ai ult decat

rezultatele o+tinute in ura efectuarii unui test standardizat !sau a rezultatelor o+tinute la

scoalaPotrivit acestuia!0inteligenta poate fi educata nuai pe +aza analizei factorilor care

ipiedica o iplinire a inteligentei precu:lipsa otivatiei!lipsa controlului

ipulsurilor!lipsa de perseverenta!neputinta de a transpune gandurile in fapte!teaa de

esec!dezorientarea0(Sith!"$$1)#nteligenta sociala a fost inventata de catre Ed6ard Lee 4horndi8e in anul %9"$ si se

refera la a+ilitatea individului de a intra in interactiuni sociale cu caracter adaptativ2o= Paul

Guilford(%931)defineste inteligenta sociala ca a+ilitatea de cunoastere a coportaentului

altor indivizi(capacitate de intuire!de intelegere a gandurilor!otivatiilor!sentientelor si

intentiilor celuilalt pe +aza e*perientei acuulate in ura interactiunilor sociale repetate)!de

acceptare sau relationare la coportaentul altor persoane (a+ilitatea de a sta+ili si entine

cu usurinta relatii sociale variate) si de adaptare eficienta a individului in functie de situatii

sau asteptari(a+ilitatea de a prevedea si a reactiona in od fle*i+il in diferite situatii

sociale)Pria asura a inteligentei sociale a avut la +aza conceptia lui 4horndi8e potrivit

careia inteligenta are trei laturi care au legatura cu capacitatea de a intelege idei(inteligentaa+stracta)!o+iecte concrete(inteligenta ecanica)si oaeni ( inteligenta sociala)'u toate


5/11

acestea!Philip E6art >ernon a dat cea ai cuprinzatoare definitie pentru conceptul de

inteligenta sociala: /a+ilitatea individului de a se intelege cu ceilalti!in general dezinvoltura in

societate!cunostinte despre chestiuni sociale!sensi+ilitate la stiulii oferiti de alti e+rii ai

grupului si !de aseenea!intuirea starilor de spirit teporare sau a trasaturilor de personalitate

care ar putea sa le e*plice0Unii cercetatori au incercat sa defineasca inteligenta sociala prin

evidentierea relatiilor acesteia cu inteligenta generalaFord si 4isa8 ( %9;?) au realizat unstudiu pe $$ de elevi de liceuAcestia au strans patru asuri ale capacitatii ver+ale si

ateatice!prin analizarea cataloagelor cu note si a rezultatelor su+iectilor la teste

o+isnuite#nteligenta sociala a fost asurata prin autoevaluari ale su+iectilor!prin evaluari ale

colegilor si a profesorilor in ceea ce priveste copetenta sociala!prin Scala de Epatie a lui

5ogan(%99) si printr.un interviu in care erau evaluate copetentele sociale ale

su+iectilor#ntr.un alt studiu!2ones si ,a=(%993)!s.au +azat pe distinctia facuta de @a=ond

B'attell(%9)intre inteligenta cristalizata si inteligenta fluida#nteligenta fluida reflecta

cunostintele indivizilor despre ediul social!spre deose+ire de inteligenta cristalizata care

presupune a+ilitatea indivizilor de a rezolva corect si cu rapiditate pro+lee inedite care apar

in cadrul unor situatii socialePe parcursul cercetarii!autorii au aratat ca inteligenta socialacristalizata era diferita de inteligenta sociala fluida!insa nu era diferita si de inteligenta

teoretica(generala)

,in punct de vedere psihologic!in nucleul inteligentei se afla intelectul ipreuna cu :

actele senzorio.perceptive.otrice!gandirea care isi dezvaluie calitatile declansandu.se

propt!fle*i+il alaturi de iaginatie care ipria aceste calitati facandu.le originale

#nteligenta se constituie ca o aptitudine generala ce a-uta in adaptare!acoodare!si

rezolvarea de pro+lee ce apar pe parcursul vietii noastre,e aceea!este /+enefic sa dispune

de diferite -ocuri!-ucarii!e*ercitii pentru a dezvolta inteligenta copilului din perioade cat ai

tipurii!fiindca!astfel contri+ui la perfectionarea capacitatii lui de a intelege!a se orienta!ainterpreta!a analiza!a o+serva!a copara!a -udeca si a e*pria gandurile cat ai clar!plastic si

logic0(,eac!"$$3)'icero era de parere ca /inteligenta inseana puterea si functia intii de a

sta+ili legaturi si a face legaturi intre legaturi0!ceea ce inseana ca inteligenta a-uta

copilul!dar si adultul sa anticipeze si sa previna evenientele!sa interpreteze

coportaente!situatii si sa utilizeze vechile cunostinte si e*periente in situatii noi

Sir Francis Galton!naturalist si ateatician a fost cel care a incercat sa dezvolte teste

intelectuale fiind interesat de de diferentele individuale!dupa ce a analizat indelung teoria

evolutionista propusa de varul sau!'harles ,ar6inGalton era de parere ca unele failii sunt

superioare fata de altele!ca oaenii sunt superiori intre ei din punct de vedere alinteligentei#n %;;&!0Galton a aplicat o serie de teste (care asurau varia+ile precu

diensiunea capului!tipul de reactie!acuitatea vizuala!pragurile auditive si eoria

forelor vizuale)pe ai ult de 9$$$ de vizitatori de la E*pozitia din LondraSpre

dezaagirea sa!a descoperit ca oaenii de stiinta +ritanici straluciti nu puteau fi deose+iti de

cetatenii o+isnuiti pe +aza diensiunii capului si ca asuratorile precu tipul de reactie nu

erau legate de alte asurari ale inteligentei0(Sith!"$$1)

Alfred Binet a fost priul psiholog care a ela+orat o etoda sisteatica de asurare a

inteligenteiAcesta a fost interesat de odul in care erau educati copiii cu rezultate scolare

ediocre!si in acest sens a incercat sa ela+oreze o etoda de identificare a acestora in scopul

de a le perite frecventarea unor scoli speciale pentru ei!unde acestia prieau un a-utorsuplientar pentru a a-unge la nivelul copiilor noraliBinet a aratat cu este posi+ila


6/11

aprecierea varstei intale!prin ela+orarea unui set de intre+ari si deterinarea varstei la care

poate raspunde la acestea!pentru pria data!un copil o+isnuitAcesta /a atras atentia asupra a

trei eleente iportante ale testului sauPrio: testele au ca scop asuratori strict

practice!care deterina!pur si siplu!ceea ce stie un copil!la o anuita varstasecundo: scala

este cu adevarat utila doar pentru identificarea copiilor retardati in unele privinte si nu tre+uie

aplicata la copii noralitertio: testele nu reprezinta o asura stricta a potentialului deinvatare al copiilor.ele au ca scop sipla identificare a copiilor care necesita ai ult a-utor

decat altii!fara a insena ca acesti copii sunt incapa+ili0(5a=es!"$%$)

Eleentele de test realizate initial de Binet au fost adoptate pentru scolarii aericani

de catre Le6is 4eran la Universitatea Stanford4eran s.a ocupat cu standardizarea si

adinistrarea testului si a dezvoltat nore in functie de nivelul de varsta!in acest fel aplicand

testul pe ii de copii de diferite varste Paralel cu Binet!Spearan in Anglia si @a=ond

'attell in Statele Unite dezvoltau o perspectiva fundaentala!referitoare la analiza proceselor

inteligenteiAceasta se +azeaza pe /constatarea diferentelor individuale!interpretate ca

e*presie a aptitudinilor diferite in functie de indivizi


7/11

persoane si calculatoare!persoane si cunostinte!persoane si ediul fizic din care fac

parteAcest ulti studiu sustine ca inteligenta artificiala ar tre+ui sa faca parte din educatia

oricarui o de stiinta date fiind progresele din doeniu!raspandirea si dezvoltarea etodelor

aplicate pe scara larga in viata reala

Un al treilea studiu prezentat face referire la inteligenta si factorul de intelegere inrelatia cu procesul de i+atranire#nteligenta este considerata de ulti cercetatori ca fiind o

aptitudine generala couna tuturor oaenilor!indiferent de ediul din care fac parte!varsta

sau educatie'u cat un individ inainteaza in varsta!inteligenta acestuia se poate odifica sau

poate do+andi noi caracteristici@ezultatele unor cercetari releva faptul ca #.ul ver+al este

sta+il pana in -urul varstei de ;$ de ani!in tip ce #.ul de perforanta /scade incepand de la

&1 de ani si se pra+useste dupa 3$ de ani0(Fontaine @!Psihologia i+atranirii!p9&)4ot in

legatura cu procesul inteligentei s.a constatat faptul ca inteligenta legata de achizitiile scolare

si cunostinte se entine o data cu inaintarea in varsta!pe cand inteligenta legata de situatii noi

(puzzle!enige)i+atraneste dupa &$ de aniPotrivit lui 'attell!e*ista doi factori generali de

aptitudini /gc0 sau aptitudine cristalizata si /gf0!reprezentand aptitudine fluidaAptitudineafluida poate fi asurata prin teste valide !fiind independenta de conte*tele

socioculturale'elalalt factor se gaseste in voca+ular si copetente nuerice si este total

independent de starile particulare ale persoanei,e aseenea cei doi factori au cur+e de

i+atranire diferite:aptitudinea fluida atinge a*iul la varsta de %1 ani!in tip ce atitudinea

cristalizata isi atinge a*iul ai tarziu!in -urul varstei de "$ de ani si raane sta+ila pana la

varsta inaintateFacand o concluzie la toate acestea!+atranii sunt a-utati de e*perienta pentru a

face fata dificultatilor situatiilor noi0#n tip ce Piaget atri+uie un rol fundaental activitatii

su+iectului in ela+orarea si dezvoltarea structurii intelectuale!Schaie sustine ca inteligenta

persoanei varstnice este organizata dupa o structura tipica!distincta de cea a unui

tanargandirea este la fel de perforanta!doar ca adaptata la solicitarile ediului si statutuluipersoanei#n odelul sau!perioada +atranetii corespunde unei faze de reintegrare!iar

capacitatea intelectuala se anifesta in situatii care au logica pentru individ0(Golu!"$%$)

,esi este cunoscut faptul ca o data cu inaintarea in varsta apare un declin al a+ilitatilor

intelectuale!acest lucru este ai putin resitit la persoanele sanatoase!care au un stil de viata

corectEste cunoscut faptul ca +oli precu depresia!anezia!Alzheier sau +loca-ele renale

favorizeaza scaderea si pierderea functiilor cognitive< data cu trecerea tipului!a aparut

tendinta de supraestiare a efectelor i+atranirii asupra inteligentei datorita nueroaselor

studii cross.sectionale ce testeaza indivizi de varste diferite si le copara rezultatele

Metodologie

Priul studiu privind influenta profesiei in perioada aturitatii asupra tipului de

inteligenta doinant doreste sa evidentieze diferenta privind nivelul de inteligenta figurala

dintre persoanele cu profesie in doeniul real si persoanele cu profesie in doeniul uan

Ipoteza:persoanelecare lucreaza in doeniul real au un nivel al inteligentei figurale

ai crescut decat persoanele care lucreaza in doeniul uan


8/11

Participanti:& de su+iecti alesi aleator?" dintre acestia detin profesii in doeniul

uan(profesori de li+a roana!psihologie!consilieri!psihologi!-urnalisti)!iar ceilalti ?" detin

profesii in doeniul real(profesori de +iologie!inforatica si

ateatica!edici!ingineri!conta+ili!inforaticieni)Participantii au varste cuprinse intre ?1 si

1$ de ani

Variabila dependenta:tipul de inteligenta doinant

Variabila independenta:profesia

Pentru acest studiu s.a aplicat su+iectilor celor doua esantioane testul @aven pentru

inteligenta figuralaAcest test a avut o liita de tip de &$ de inute!iar datele au fost

prelucrate cu a-utorul prograului SPSS!utilizandu.se testul t pentru esantioane independente

4estul @aven este cel ai cele+ru test folosit pentru asurarea inteligentei!asurand

factorul G!adica inteligenta generala si nivelul de dezvoltare entala#n alcatuirea acestuia

intra:7atricile Progresive Standard care contin $ de itei7atricile Progresive Avansate care

contin &; de itei@aven colorat ce contine ? de iteiUltia varianta este special

conceputa pentru copii7atricile Progresive Standard au fost construite pentru evaluarea

inteligentei persoanelor cu varsta cuprinsa intre si ;$ de ani

Rezultate:in ura prelucrarii datelor nu s.a confirat ipoteza confor careia

persoanelecare lucreaza in doeniul real au un nivel al inteligentei figurale ai crescut decat

persoanele care lucreaza in doeniul uan!rezultatele aratand ca nu e*ista diferente

senificative intre cele doua esantioane(%%%$!"%%&!t.%!;1!df"!p$!$;)

'a si concluzie!se poate spune ca nivelul inteligentei figurale nu difera in functie de

profesia practicata si ca persoanele care lucreaza in doeniul uanist pot inregistra un scor

ridicat si la acest test

Limiteleacestei cercetari tin de profesiile alese pentru studiu si de nuarul su+iectilor

care au fost testati din fiecare profesiePe de alta parte!cariera de profesor de ateatica a

fost incadrata la aria realista!cu toate ca a fi profesor iplica si a+ilitati de ordin social in

vederea unei +une relationari cu elevii

#n ceea ce priveste datele colectate in al doilea studiu!privind inteligenta artificiala in

conte*tul educatiei acadeice in inforatica s.a urarit evidentierea teaticii

studiate(structura pe odule a disciplinei)!tipul!proiectele!respectiv activitatea de cercetare

asociataAvand in vedere frecventa ridicata de aparitie a teaticii de retele neuronale!s.a

detaliat studiul pe structura continutului acestui doeniu

@eferitor la rezultate!studiul a relevat faptul ca:retelele neuronale sunt prezente in

prograa a ;9C dintre universitati!algoritii genetici sunt studiati in 1"C dintre

cazuri!reprezentarea cunostintelor ?C!data ining(te*t ining!6e+ ining)&; C!procesarea

li+a-ului natural(prograarea logica).1"C!agenti inteligenti.&1C!sistee e*pert.

&&C#nteligenta artificiala este prezenta in forele:analiza nuerica(planificare!organizare!

optiizare!deonstrare teoree!sistee pentru rezolvarea euristica a pro+leelor)!sistee de

decizie +azate pe reguli (inferenta!inlantuire)!sistee cu e*ecutie autonoa

(agenti!ro+oti),esi e*ista universitati care includ inteligenta artificiala in prograa priului

an universitar!a-oritatea solicita parcurgerea altor discipline inforatice preergatoareprecu:ateatica!logica!prograare si sistee de calcul,e aseenea!la universitatile


9/11

studiate!nuarul de ore dedicate inteligentei artificiale(curs si la+orator) este in general de &

ore

#n concluzie!rezultatele studiului confira prezenta constanta a inteligentei

artificiale!alaturi de inforatica!in curriculu.ul acadeic#nteresul anifestat pentru aceasta

disciplina de catre universitatile analizate este relevat de nuarul are de aspecte teaticedin doeniul inteligentei artificiale a+ordate in prograele analitice!varietatea teatica a

proiectelor propuse studentilor sau a celor de cercetare#n @oania!tratarea inteligentei

artificiale in institutiile acadeice este copara+ila cu cea o+servata la universitatile din

strainatateStructura disciplinei de inteligenta artificiala este in general aseanatoare

!prograul de studiu si proiectele a+ordand aceeasi gaa de doenii

Al treilea studiu privind factorul inteligenta si factorul intelegere in relatia cu procesul

de i+atranire pleaca de la trei ipoteze:

%'u cat are loc inaintarea in varsta!cu atat are loc un declin in capacitatea de

intelegere

"'u cat are loc inaintarea in varsta!cu atat are loc un declin al nivelului de inteligenta

?


10/11

teste este ai are!cu cat su+iectul este ai tanar,e aseenea!datele au condus la

confirarea ipotezelor cercetarii confor carora perforanta la a+ele teste (intelegere si

inteligenta) scade o data cu inaintarea in varsta!iar testul Pearson a indicat o corelatie scazuta

intre factorii inteligenta si intelegere


11/11

BIBLI!RA"I#

,eac!Suzana!E*ercitii pentru dezvoltarea inteligentei la copiii de .%" ani!'lu-.

Dapoca!Editura Grinta!"$$3

,oron!@oland!,ictionar de psihologie!Bucuresti!Editura 5uanitas!"$$3

Golu!Florinda!Psihologia dezvoltarii uane!Bucuresti!Editura Universitara!"$%$

5a=es!Dic8=!#ntroducere in psihologie!Bucuresti!Editura All!"$$?

Lieur=!Alain!7anual de psihologie generala!Paris!Editura Antet!%99$

Sith!Ed6ard!#ntroducere in psihologie!Bucuresti!Editura 4ehnica!"$$1

http:revistaieaserocontent"9+odeapdf

http:666iiplacesportulroinde*phpoptionco8"Hvie6iteHid"1:sportul.face.

copiii.ai.inteligenC'1CA?iH#teid91
http://revistaie.ase.ro/content/29/bodea.pdfhttp://www.imiplacesportul.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=25:sportul-face-copiii-mai-inteligen%C5%A3i&Itemid=95http://www.imiplacesportul.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=25:sportul-face-copiii-mai-inteligen%C5%A3i&Itemid=95http://www.imiplacesportul.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=25:sportul-face-copiii-mai-inteligen%C5%A3i&Itemid=95http://www.imiplacesportul.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=25:sportul-face-copiii-mai-inteligen%C5%A3i&Itemid=95http://revistaie.ase.ro/content/29/bodea.pdf

Documents

Influenta profesiei