Iona

IonaPublicata in 1968, Ionade Marin Sorescu este inclusa ulterior ,alaturi de ParacliserulsiMatca ,in trilogia dramatica Setea muntelui de sare. Titlul trilogiei este o metafora care sugereaza setea de Absolut de care omul are nevoie pentru a iesi din absurdul vietii,din automatismul existentei.Subintitulata tragedie in patru tablouri,piesa nu respecta normele clasice. Aicitragedia este inteleasa ca lupta a individului cu destinul,in incercarea de a-l schimba si de a se gasi pe sine.Ca specie literara,piesa Iona de Marin Sorescu este o parabola dramatica,o meditatie a omului modern,dar si un monolog care cultiva alegoria si metafora.In teatrul modern,eliberarea de formele dramaturgiei traditionale se manifesta prin mai multe aspecte: -anularea diferentelor dintre speciile dramatice traditionale , -asocierea categoriilor estetice, -preferinta pentru teatrul parabola si teatrul absurdului-reluarea parodica a unor strategii din dramaturgia traditionala-insertia liricului in text-reinterpretarea unor mituri-prezenta personajului- idee-disparitia conflictului si a intrigii-prepoderenta monologului,timpul si spatial cu valoare simbolica.Principala tema a piesei este singuratatea fiintei umane,potrivit marturisirilor scriitorului: ..am vrut sa scriu ceva despre un om singur,nemaipomenit de singur.Secvente illustrative pentru tema solitudinii sunt,pe de o parte,aceea in care Ionaisi pierde ecoul,la inceputul tabloului I,iar pe de alta parte,scena in care protagonistul scrie un bilet cu propriul sange,taindu-si o bucata de piele din podul palmei stangi(tabloul III).El incearca sa comunice cu lumea si astfel sa gasesca salvarea.Intr-un gest disperat,trimite scrisoarea,asemenea naufragiatilor,punand-o intr-o basica de peste. Faptul ca tot el gaseste biletul sic a nu-si recunoaste propriul mesaj accentueaza sentimental acut al singuratatii. Instrainarea de lume conduce la instrainarea de sine.Titlul piesei trimite la mitul biblic al lui Iona,proroc din cartea cu acelasi titlu a Vechiului Testament. In povestea biblica,Iona este trimis de Dumnezeu in cetatea Ninive pentru a propovadui credinta.Iona refuza si fuge pe o corabie catre Tarsis. Drept pedeapsa,Dumnezeu trimite o furtuna pe mare,iar ceilalti corabieri il arunca pe Iona in apa,pentru a potoli urgia.Iona este inghititde un ghit(o balena).Dupa trei zile de pocainta petrecute in burta balenei.Iona este eliberat. Insa teatrul modern reinterpreteaza miturile,iar pescarul Iona are un destin diferit.Viziunea despre lume a lui Marin Sorescu este redata intr-o parabola dramatica despre singuratate si tragica absenta a sensului din lume.Spre deosebire de prorocul al carui nume il poarta,personajul tragic se afla de la inceput prizonier in gura unui peste,fara a fi savarsit vreun pacat si fara sansa de a fi salvat de divinitate.In plus,spre deosebire de credinciosul Iona,om al lumii vechi,care comunica direct cu divinitatea,monologullui Iona reflecta mentalitatea moderna,o lume demitizata,din care Dumnezeu s-a retras. Astfel,Iona devine exponentul omului modern,instrainat de sacru,de ceilalti si chiar de sine,destinul lui amintind de metafora:Solitudinea m-a inghitit ca o balena.Asemenea majoritatii dramaturgilor moderni,Marin Sorescu modifica regulile de compozitie ale teatrului classic.Scriitorul renunta la dialog si construieste piesa sub forma uinui monolog dialogat,sugestiv pentru tema singuratatii. Exista un singur personaj activ,care-si da replica,fiind obligat sa se comporte ca sic and in scena ar fi doua persoane.Piesa este alcatuita din PATRU TABLOURI,care prezinta etape ale cautarii in care se afla personajul.TIMPUL SI SPATIUL au valoare simbolica in teatrul modern.Precizat in indicatiile scenice de la inceputul fiecarui tablou,SPATIUL si VALOAREA METAFORICA apartine aproape exclusive IMAGINARULUI:acvariul,plaja,burtile pestilor,moara de vant.Conflictul specific teatrului CLASIC,confruntarea dintre personaje,lipseste din tragedia lui Sorescu. Conflictul este,de fapt,drama existentiala a protagonistului Iona. Imagine a unui om modern,Iona traieste UN CONFLICT INTERIOR DE ESENTA TRAGICA CU PROPRIUL SINE.Evident,nimic din ceea ce se intampla in scena(subiectul),nu trebuie interpretat in plan real,PIESA FIIND IN FOND O PARABOLA A CAUTARII SPIRITUALE A INDIVIDULUI.Este vorba de drumul dificil si dureros spre intelegere.IN TABLOUL I ,in expozitiune ,Iona un pescar ghinionist,prezinta tipul omului obisnuit,conformist,care se lasa manipulat de viata,care viseaza lapestele cel mare,dar sta nepasator,intors cu spatele,in gura deschisa a unui monstru marin.Acesta il inghite pe Iona la sfarsitul tabloului I (INTRIGA).Conflictul tragic dintre individ si destin este evidentiat de conditia personajului de pescar fara noroc.Aflat in asteptarea pestelui visat,Iona incearca prin joc sa pacaleasca soarta potrivnica cu ajutorul unui acvariu din care prinde pestisorii deja captivi.Caracteristica a limbajului poetic modern,ambiguitatea confera sensuri multiple METAFORELOR:MAREA-este o metafora a libertatii,dar si a greutatilor vietii PESTII-evidentiaza dubla ipostaza a fiintelor de vanat si vanator.Iona se afla in pericol,im gura imensa a pestelui,dar pescuieste intr-un acvariu facut de el,si viseaza sa prinda pestele cel mare.IN TABLOUL II,va constata cu uimire ca esteprimul pescar pescuitde monstrul marin,ca raportul vanat-vanator s-a inversat.Iona incearca diverse solutii de salvare,sa taie cu un cutit sau cu propria unghie o fereastrain burtile pestilor,sa trimita un mesaj de naufragiat si vorbeste despre valorile exiatentei umane:viata,moarte,cunoastere,iubire,familie,etc.CADRUL TABLOULUI II ,ESTE INTERIORUL PESTELUI I.un spatiu- capcana in care eroul mediteaza asupra mortii si a timpului.Incearaca sa se adapteze la noua situatie ,sa arunce navodul.Dar gaseste cutitul,si gaseste calea de salvare:sa taie o fereastra in burta chitului.IN TABLOUL III,MICA MOARA DE VANTaflata in burta PESTELUI II(care inghitise pestele I)si de care Iona se simte atras ca de un vartej,constituie si ea un avertisment symbolic.Intalnirea cu cei doi pescari cu cate o barna in spate,care raman muti la intrebarile lui Iona,SIMBOLIZEAZA ABSENTA COMUNICARII.Ei isi poarta crucea si duc povara existentei resemnati.Iona taie,cu ajutorul unghiilor o fereastra prin care evadeaza din burta pestelui,dar constata ca este inghitit de un peste si mai mare(PESTELE III).Se gandeste sa-I scrie mamei sale un bilet prin care sa o roage sa-l mai nasca o data.Scrie biletul pe o bucata de piele din podul palmei stangi,intr-o alta incercare esuata de comunicare cu lumea.TABLOUL IV surprinde pe Iona intr-o gura de grota.Barba lui Ionacare rasare la gura grotei lunga si ascutitaeste un indice de timp semn ca omul a petrecut o viata zadarnic sa gaseasca Solutia salvatoare.Imaginea orizonturilor concentrice care- l contin este punctual culminant.In cele din urma ,Iona isi aminteste trecutul .isi redescopera identitatea,care anuleaza sentimental tragic al instrainarii.DEZNODAMANTUL.gestul sinuciderii,ca modalitate de a evada din limitele existentei trebuie interpretat in maniera simbolica:personajul gaseste calea mantuirii.Iona este un personaj-idee,care intruchipeaza singuratatea si cautarile omului modern.Actul de pescuit semnifica nevoia de cunoastere si autocunoastere.Caracterizare directa este facuta prin indicatiilor scenice.Prin multitudinea trairilor Iona devine imaginea omului modern.IN OPINIA MEA,PESCARUL IONA,REPREZINTA CONDITIA OMULUI MODERN CARE SE DESCOPERA SINGUR IN UNIVERS ,SI ASPIRATIA ACESTUIA SPRE CUNOASTERE SI COMUNICARE.Rescrierea moderna a mitului biblic.ii ofera autorului posibilitatea de a releva tema sperantei ca mod de a fi intr-o lume inchisa.Iona este pescarul care traieste viata intr-o miscare neicetata.Prin piesa Iona Marin Sorescu aduce innoire radical:teatrul-parabola,iar limbajul este metaforic.3