istoria intregiri europene

7/25/2019 istoria intregiri europene

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-intregiri-europene 1/6

Primele instituţii europene. Crearea comunităţii economice

europene

Organizaţiilor de cooperare în sistem clasic, înfiinţate în Europa Occidentală până în

1949, în scopul realizării unei unităţi mai strânse a statelor membre, li se vor adăuga,

începând cu anul 195, câteva organizaţii de un nou tip, comunităţile europene, prin care s!a

inaugurat în mod direct, pe baza unei noi viziuni, procesul edificării "niunii Europene#

$el care %i!a legat pentru totdeauna numele de primele demersuri ale realizării noii

entităţi europene a fost omul politic %i economistul francez &ean 'onnet#

El a fost cel care a propus ca producţia de cărbune %i oţel din cele două ţări rivale de secole !

(ranţa %i )ermania ! să fie administrată de un organism supranaţional, cu scopul de a sc*imbadestinul unui domeniu care servise războiului, ce tulburase de nenumărate ori lini%tea Europei#

+e considera că, prin crearea acestui sistem, se vor stimula relaţiile dintre cele două state,

precum %i investiţiile reciproce, cele ce vor împiedica un eventual conflict între acestea#

pariţia primelor comunităţi europene sunt strâns legate de activitatea omului politic francez

-obert +c*uman, puternic influenţat de ideile lui &ean 'onnet# lături de cei doi menţionaţi,

în rândul .părinţilor fondatori/ ai noii construcţii europene au fost înscri%i %i marii oameni

politici ! german %i italian ! 0onrad denauer %i lcide de )asperi#iua în care -obert +c*uman, pe atunci ministru de E2terne a (ranţei, a lansat planul prin

care (ranţa %i )ermania urmau să pună sub administraţie comună industria cărbunelui %i a

oţelului din cele două ţări ! 9 mai 195 !, a marcat momentul esenţial al declan%ării procesului

de unificare europeană, c*iar dacă primul tratat a fost semnat un an mai târziu, fiind declarată

ulterior ca iua Europei#

3a 9 mai 195, ministrul francez al facerilor E2terne, -obert +c*uman, propune

pentru prima dată ideile care vor sta la baza construcţiei europene# 9 mai devine astfel ziua dena%tere a "niunii Europene#

$rearea unei pieţe a cărbunelui %i oţelului, condusă prin intermediul unei organizaţii

constituite pe baze supranaţionale, ceea ce reprezenta un element cu totul nou în relaţiile de

cooperare dintre state, a reprezentat un prim pas %i decisiv pe calea dezvoltării comunitare,

respectiv o solidaritate economică premergătoare unificării politice#lanul +c*uman, conceput

cu scopul evident de a se evita o nouă conflagraţie mondială, a fost receptat cu mare interes %i

apoi acceptat imediat de )ermania, dar %i de talia, 6elgia, Olanda %i 3u2emburg#

1



3a 17 aprilie 1951 a fost înc*eiat %i s!a semnat, de către cele %ase state, tratatul prin

care se instituia $omunitatea Europeană a $ărbunelui %i Oţelului 8$E$O, pe o perioadă de

5 de ani#

+emnarea tratatului din 17 aprilie 1751 ! aris

:ratatul a fost ratificat %i a intrat în vigoare la ;< iulie 195; 8a e2pirat la ;< iulie ;;,

ca urmare a intrării în vigoare, două zile mai târziu, a :ratatului de la =isa, de constituire a

$omunităţii Europene# &ean 'onnet a devenit pre%edintele >naltei utorităţi, formată din 9

membri desemnaţi de cele %ase guverne %i având rol de e2ecutiv comunitar, însărcinată cu

îndeplinirea prevederilor tratatului 8a funcţionat până în anul 19?@, când a fost asimilată de

$omisia Europeană# +ediul ei a fost stabilit la 6ru2elles# Aispozitivul instituţional al noului

organism a fost completat cuB $onsiliul +pecial de 'ini%tri, reprezentând statele membre cu

scopul de a da avize conforme cu anumite situaţiiC dunarea arlamentară, cu rol de control

democraticC $urte de &ustiţie, ca organ Durisdicţional al $omunităţii, cu scopul de a asigura

respectarea normelor comunitare#

O nouă treaptă a construcţiei comunitare a fost marcată de reuniunea mini%trilor de

E2terne ai celor %ase ţări 8(ranţa, 6elgia, )ermania, talia, 3u2emburg %i Olanda, din 1!<

iunie 1955, de la 'essina 8+icilia, care a avut ca scop proiectarea unei ieţe $omune

desc*isă economiei %i energiei nucleare#

Aupă negocierile de la 6ru2elles, din iunie 195?, în cadrul unei conferinţe

interguvernamentale %i în baza -aportului unui comitet de e2perţi condus de belgianul aul

enri +paaF, unul din artizanii procesului de integrare, s!a propus înfiinţarea a două noi

comunităţiB

! $omunitatea Economică Europeană 8$EE, care viza crearea unei pieţe comune

generalizateC

! $omunitatea Europeană a Energiei tomice 8$EE sau E"-:O', care urmărea o

solidaritate sectorială în domeniul utilizării energiei nucleare#:ratatele care au instituit $EE %i $EE au fost semnate la -oma, la ;5 martie 195@C în

aceea%i zi a fost semnată %i $onvenţia cu privire la instituţiile comune# :ratatele de la -oma,

cum mai erau ele numite, au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1957#

Părinţii fondatori

&ean 'onnet 81777!19@9

$onsilier pe probleme economice %i om politic francez, &ean 'onnet %i!a dedicat viaţa

cauzei integrării europene# fost sursa de inspiraţie a planului +c*uman, care prevedeaunificarea industriei grele a Europei occidentale#'onnet provenea din regiunea franceză

2



$ognac# Aupă terminarea studiilor, la vârsta de 1? ani, a călătorit în întreaga lume, datorită

profesiilor sale de distribuitor de coniac %i, ulterior, de banc*er# >n timpul celor două războaie

mondiale, a ocupat poziţii înalte în domeniul producţiei industriale, în (ranţa %i în -egatul

"nit#>n calitate de comisar al planului de modernizare a (ranţei după război, a fost omul care

a inspirat faimoasa .Aeclaraţie +c*uman/ pronunţată la 9 mai 195# ceasta a condus la

crearea $omunităţii Europene a $ărbunelui %i Oţelului 8$E$O, considerată a fi originea

"niunii Europene de astăzi# >ntre 195; %i 1955, a fost primul pre%edinte al comitetului

e2ecutiv al $E$O#$u toate acestea, ar fi nedrept să limităm la sfera economică influenţa

e2ercitată de 'onnet# (raza sa cea mai celebră %i cel mai frecvent citată a fost .=u coalizăm

state, ci unim oameni/# rogramele actuale derulate de "niunea Europeană în domeniul

sc*imburilor culturale %i educaţionale se înscriu în această tradiţie#

-obert +c*uman 8177?!19?<

Omul de stat -obert +c*uman, Durist eminent %i ministru francez al afacerilor e2terne

în perioada 1947!195;, este considerat unul dintre părinţii fondatori ai "niunii Europene#

+c*uman s!a născut la 3u2emburg, iar situarea acestei regiuni în vecinătatea graniţei franco!

germane %i!a pus amprenta asupra sa# >n ciuda e2perienţelor trăite în )ermania nazistă sau

poate tocmai ca urmare a acestora, a recunoscut că numai o reconciliere de durată cu

)ermania ar putea constitui baza unei Europe unite# Aeportat în )ermania, în 194, a reu%it să

fugă, doi ani mai târziu, %i s!a alăturat rezistenţei franceze# >n ciuda acestei e2perienţe, nu a

încercat niciun resentiment faţă de )ermania când a devenit ministru al afacerilor e2terne,

după terminarea războiului#>n colaborare cu &ean 'onnet, a elaborat planul +c*uman, celebru

în lumea întreagă, pe care l!a prezentat la data de 9 mai 195, considerată astăzi data na%terii

"niunii Europene# cest plan propunea e2ercitarea unui control comun asupra producţiei de

cărbune %i oţel, materiile prime cele mai importante pentru industria armamentului# deea de

bază era aceea că o ţară care nu deţine controlul asupra producţiei de cărbune %i oţel nu va

avea miDloacele necesare pentru a provoca un război#+c*uman l!a informat pe cancelarulgerman denauer despre acest planC acesta a recunoscut imediat %ansa care i se oferea Europei

de a trăi în pace %i a acceptat# 3a scurt timp după aceea, guvernele taliei, 6elgiei,

3u2emburgului %i Gărilor de &os au reacţionat %i ele pozitiv# $ele %ase state au semnat acordul

de instituire a $omunităţii Europene a $ărbunelui %i Oţelului, la aris, la 1 aprilie 1951#

stfel, istoria "niunii Europene a început printr!o iniţiativă de pace#+c*uman a contribuit %i la

elaborarea unei politici europene de apărare comună# Ae asemenea, între 1957 %i 19?, a fost

pre%edintele arlamentului European#0onrad denauer 817@?!19?@

3



rimul cancelar al -epublicii (ederale )ermania, care s!a aflat în fruntea acestui nou

stat din 1949 până în 19?<, a sc*imbat mai mult decât oricine altcineva )ermania postbelică

%i cursul istoriei europene# semenea multor oameni politici ai generaţiei sale, denauer î%i

dăduse seama, după rimul -ăzboi 'ondial, că pacea durabilă nu poate fi garantată decât de

o Europă unită# E2perienţele trăite în timpul celui de!al treilea -eic*, când a fost îndepărtat de

nazi%ti din funcţia de primar al ora%ului 0Hln, nu au făcut decât să!i întărească această

convingere#e durata a numai %ase ani 81949!1955, denauer a realizat obiective de politică

e2ternă de mare amploare, destinate să stabilească legături cât mai strânse între )ermania %i

alianţa occidentalăB aderarea la $onsiliul Europei 81951, crearea $omunităţii Europene a

$ărbunelui %i Oţelului 8195;, intrarea )ermaniei în =:O 81955#O piatră de temelie a

politicii e2terne a lui denauer a fost reconcilierea cu (ranţa# $olaborarea sa cu pre%edintele

francez $*arles de )aulle a marcat un moment de cotitură în istoria EuropeiB în 19?<, (ranţa

%i )ermania, odinioară rivale de neîmpăcat, au semnat un tratat de prietenie care a reprezentat

unul dintre cele mai importante repere ale integrării europene#

lcide de )asperi 81771!1954

Ain 1945 până în 195<, lcide de )asperi, în calitate de prim!ministru %i de ministru

al afacerilor e2terne, a trasat politica internă %i e2ternă a taliei postbelice#+!a născut în

regiunea :rentino ! lto dige 8:irolul de sud, care aparţinuse ustriei până în anul 1917#

semenea altor oameni de stat remarcabili ai vremii sale, a militat activ în favoarea unităţii

europene# E2perienţele neplăcute trăite în perioada fascismului %i a războiului ! a fost

prizonier între 19;? %i 19;9, înainte de a se refugia la Iatican ! l!au condus la concluzia că

numai o Europă unită poate împiedica repetarea lor# promovat numeroase iniţiative

favorabile unificării Europei occidentale, lucrând la crearea lanului 'ars*all %i creând

legături economice strânse cu alte ţări europene, în special cu (ranţa# 'ai mult decât atât, a

spriDinit lanul +c*uman pentru crearea $omunităţii Europene a $ărbunelui %i Oţelului %i a

contribuit la dezvoltarea ideii de politică europeană de apărare comună#aul enri +paaF 81799!19@;

"n om de stat european ! aceste cuvinte ar putea rezuma îndelungata carieră politică a

belgianului aul enri +paaF#'inţind în legătură cu vârsta, s!a putut înrola în armata belgiană

în rimul -ăzboi 'ondial %i, drept consecinţă, a petrecut doi ani în înc*isorile germane, ca

prizonier de război# >n al Aoilea -ăzboi 'ondial, de data aceasta în calitate de ministru al

afacerilor e2terne, a încercat în zadar să menţină neutralitatea 6elgiei# >mpreună cu ceilalţi

membri ai guvernului, +paaF s!a retras în e2il, mai întâi la aris %i apoi la 3ondra#Aupăeliberarea 6elgiei, +paaF s!a alăturat guvernului, ocupând funcţia de ministru al afacerilor

4



e2terne %i pe cea de prim!ministru# >ncă din timpul celui de!al Aoilea -ăzboi 'ondial, a

elaborat planuri de unificare a ţărilor 6enelu2# Aupă înc*eierea războiului, s!a implicat în

acţiunea de promovare a unificării Europei, spriDinind $omunitatea Europeană a $ărbunelui %i

Oţelului %i o $omunitate Europeană de părare#+paaF considera că unificarea ţărilor prin

tratate obligatorii reprezintă cel mai eficient mod de a garanta pacea %i stabilitatea# avut

posibilitatea de a contribui la realizarea acestor obiective ca pre%edinte al primei dunări

)enerale a =aţiunilor "nite 819?4 %i ca secretar general al =:O 8195@!19?1#aul enri

+paaF a avut o contribuţie determinantă la elaborarea :ratatului de la -oma# Aupă a%a!numita

.conferinţă de la 'essina/, din 1955, cele %ase guverne participante l!au desemnat pre%edinte

al comitetului de lucru care a pregătit :ratatul#

5



Bibliografie

1# 6ărbulescu, ordan )*eorg*e, "niunea EuropeanăB aprofundare %i e2tindere,

6ucure%ti, Editura :rei, ;1#

;# 6îrzea, $ezar, oliticile %i instituţiile "niunii Europene, 6ucure%ti, $orint, ;1#

<# (erreol, )illes 8coordonator, Aicţionarul "niunii Europene, a%i, olirom, ;1#

6

Documents

istoria intregiri europene