Upload
simonar20069969
View
306
Download
6
Embed Size (px)
Citation preview
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
1/48
a vazut di sunt pe coridor. Ea ~edea in pat,
dind am intrat in camera.
- Baiatul asta e cre~tin sau se preface.
Mie nu-mi place ce am vazut la gentlemanul
asta respectabil. Batos. Teapan ca piatra ~i
prost ca 0cizma, dupa parerea mea, eu ex-
eeptia eazului cand i~i urmare~te interesele.
Era foarte palida, tremura toata, a~a di
i-am dat sarurile de pe masuta de toaleta.
Erau intr-o sticla ro~ie cu dop aurit. Duse
sticluta la nas, dar mana ii dizu de pardi ar
fi fost prea franta sa poata tine sticla. Apoi
i~i lua privirea de la fereastra, cer, oglinda ~i
lucrurile frumoase de pe masuta de toaleta.
Sticluta ro~ie cu capac aurit dizu pe podea.
Si-a intors fata la perete.
- Dumnezeu ne-a parasit, spuse ea ~l
inchise ochii.
Nu a mai spus nimic ~i am crezut di a
adormit. Era prea bolnava sa vina la nunta ~i
m-am dus sa-mi iau ramas-bun, eram emo-
tionata ~i ferieita gandindu-ma acum la luna
de miere. Am sarutat-o ~i ea mi-a dat un
skulet de matase.
- Inelele mele. Doua sunt valoroase. Nu
i Ie arata lui. Ascunde-Ie. Promite-mi.
Am promis, dar cand am desehis skuletul
unul dintre inele era aur simplu. M-am gandit
di a~ mai putea vinde indi 0zi de ieri, dar
cine cumpara ee am eu de vanzare aici? ..
Cristophine spunea: "Matu~ica ta prea
batrana ~i bolnava ~i baiatul acela Mason un
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
2/48
nevrednic. Fa-ti curaj ~i lupta-te pentru tine.
Vorbe~te cu sotul tau, calm ~i lini~tit, spune-i
despre mama ta, despre tot ce s-a intamplat
la Coulibri ~i de ce s-a imbolnavit ~i ce i-aufacut. Nu tipa la barbat ~i nu face mutre de
nebuna. Nici sa nu plangi. Plan suI nu-i face
nici un bine. Vorbe~te frumos ~i fa-I sa inte-
leaga. "
- Am incercat, i-am raspuns eu, dar el
nu ma crede. E prea tarziu pentru asta acum
(intotdeauna e pre a tarziu pentru adevar,
m-am gandit). Voi incerca din nou, daca
faci ceea ce iti ceL Oh, Christophine, mi-e
a~a de frica, am insistat eu, nu ~tiu de ce, dar
mi-e a~a de frica. Tot timpul. Ajuta-ma.
A zis ccva ce n-am inteles. Apoi a luat un
bat ascutit ~i a desenat linii ~i cercuri pe pa-
mantul de sub copac, apoi le-a ~ters cu
piciorul.
- Daca vorbe~ti tu cu el intai, fac ce-mi
cell..
-Acum?
- Da, spuse ea. Acum uita-te la mme.
Uita-te in ochii mei.
Eram ametita cand m-am ridicat, ~i ea
intra in casa murmurand ~i veni inapoi cu 0
cea~ca de cafea.
- 0 gura buna de rom in ea, imi spuse.
Fata ta ca a unei moarte ~i ochii ro~ii ca
collcriant. Stai lini~tita - uite, vine Jo-jo ~i el
spune tuturor ce aude. Nu-i mai bun ca 0
tigva gaurita baiatul asta.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
3/48
Dupa ce am baut cafeaua, am inceput sa
rid.
- M-am nedjit atat de mult pe degeaba,
pe degeaba, am spus.Fiul ei ducea un co~ mare pe cap. Ii ur-
maream picioarele zdravene pa~ind cu atata
u~urinta pe carare. A parut surprins ~i curios
cand m-a vazut, dar intreba politicos in
patois dad eram bine, dad stapanul era bine~i sanatos.
- Da, Jo-jo, multumesc, suntem bine
amandoi.
Christophine I-a ajutat la co~, apoi a adus
o sticla de rom alb ~i i-a turnat0
jumatatede masura-. EI a dat-o peste cap. Apoi i-a
umplut paharul cu apa, iar e1 I-a baut ~i pe
asta, a~a cum obi~nuiesc ei.
Ea spuse in engleza:
- Stapana plead, calul este acolo in
spate. Pune-i ~aua.
Am urmat-o in casa. In prima camed, era
omasa de lemn, 0banca ~i doua scaune
stricate. Dormitorul era mare ~i intunecos.
Mai avea inca plapuma din petice colorate,
frunza de palmier din Duminica Floriilor ~i
rugaciunea pentru 0moarte fericita. Dar dupa
ce am observat ni~te pene de gaina intr-un
colt, nu m-am mai uitat in jurul meu.
- A ~i inceput sa-ti fie frica, ei?
Si cand am vazut expresia de pe fata ei
ml-am scos punga cu bani ~i am aruncat-o
pe pat.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
4/48
- Nu trebuie sa-mi dai bani. Fac nerozia
asta de dragul tau, pentru d ma rogi - nu
pentru bani.
- E 0nerozie? am spus eu optit, i ea aras din nou, incetior.
- Dad b eke spui d e nerozie, atunci e
nerozie. Beke detept ca diavolul. Mai de-
teapta decat Dumnezeu. Nu-i ap? Acum
asculta i iti voi spune ce ai de Iacut.Cand am ieit afara la lumina soarelui,
Jo-jo 11tinea pe Preston langa un pietroi
mare. M-am urcat pe el i am incalecat.
- La revedere, Christophine; la revedere,
Jo-jo.- La revedere, stapana.
- Ai sa vii sa ma vezi curand, Christo-
phine?
- Da, vin.
M-am uitat inapoi la capatul cararii.Vorbea cu Jo-jo, i el parea curios i amuzat.
Un coco canta in apropiere i m-am gandit:
"Asta-i pentru tradare, dar cine este tradato-
rul?" Ea n-a vrut sa fad asta de bunavoie. Eu
am obligat-o cu banii mei murdari. Si-apoice tie lumea despre tradatori sau de ce Iuda
a Iacut ce-a Iacut?
lmi aduc aminte de fiecare secunda a ace-
lei dimineti, dad inchid ochii vad albastrul
intens al cerului i frunzele de mango, ibis-
cusul rou i roz, baticul galben pe care-l
purta legat in jurul capului, dupa obiceiul
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
5/48
din Martinica, cu colturile in fata, dar acum
vad totul nemicat, incremenit pe veci, ca i
culorile unui vitraliu. Doar norii se mica.
Ce mi-a dat era invelit intr-o frunza i 0simteam neteda i racoroasa pe pide.
- Stapana faci 0vizita, mi-a spus Baptiste
cand mi-a adus cafeaua in dimineata aceea.
Se va intoarce la noapte sau maine. Se hota-
reti in graba i a plecat.
Dupa-amiaza, Amelie mi-a adus a doua
scnsoare.
De ce 1111raspul1defi? Nil ma credefi? Atlll1ci
111trebafi pe altcineva - oricil1e din Spal1ish Town
~tic. Dc cc crcdefi ca v-au adus aici? Vrcfi sa vin
acasa ~i sa spun totlll 111 gum mare In fafa tllturor?
Venifi dumneavoastra la minc sau V il1 cu.
Aici m-am oprit din citit. Hilda a venit in
camera i am intrebat-o:
- Amelie e aici?
- Da, stapane.
- Spune-i ca vreau sa-i vorbesc.
- Da, stapane.
Ii duse mana la gura de parca ar fi vmt
sa-i inabue rasul, dar ochii, cei mai negri
pe care i-am vazut vreodata, atat de negri
incat era imposibil sa deosebeti pupila de
iris, erau speriati i uimiti.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
6/48
M-am a~ezat pe teras a cu spatele spre
mare ~i ma comportam de parca toata viata
a~fi Iacut accst lucru. Nu-mi puteam imagina
alta vreme sau un alt ceL Cuno~team con-
turul muntilor a~a cum cuno~team conturul
celor doua vaze cafenii de pe masa de lcmn,
pline de flori albe cu miros dulceag. Stiam d
fata va purta 0rochie alba. Va fi alba ~i ca-
fenie, buclele ei, bucle de fata alba, cumspunea ea, pe jumatate ascunse de un batic
ro~u, ~i desculta. Vor fi cerul ~i muntele,
florile ~i fata ~i sentimentul ca totul era doar
un co~mar ~i vaga speranta mangaietoare d
m-a~ putea trezi.S-a rezemat de stalpul terasei, nepasator
de gratioasa, intocmai cat se cuvine de res-
pectuoasa, ~i a~tepta.
- Tie ti s-a dat aceasta scrisoare? am
intrebat-o.
- Nu, stapane. Hilda 0iei.
- Si omul acesta care scrie este un pne-
ten de-al tau?
- Nu mi-e prieten, raspunse ea.
- Dar te cunoa~te - sau, oricum, spune
ca te cunoa~te.
- Oh, da, 11cunosc pe Daniel.
- Foarte bine. Spune-i, te rog, d aceste
scrisori ma enerveaza ~i ar face mai bine sa
nu mai scrie, spre binele lui. Dad mai aduce
scrisoare, i-o dai inapoi. S-a inteles?- Da, stapane. Inteleg.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
7/48
Ramase rezemata de stalp zambindu-mi,
dar tiam d in orice clipa zambetul ei se va
transforma intr-un hohot de ras. Ca sa opresc
aceasta eventualitate, am continuat:- De ce imi scrie?
Raspunse cu un glas nevinovat:
- Nu va spui el asta? Va scrii doua scri-
sori i nu spui de ce va scrii? Dad dumnea-
voastra nu titi, atunci nici eu nu tiu.- Dar tu 11cunoti? i-am spus. Se nu-
mqte Cosway?
- Unii spun d da, altii d nu. Aa ii
spune el.
Apoi adauga prudent d Daniel e un omdeosebit, tot timpul citete Biblia i traiete
ca albii. Am incercat sa aflu ce intelege ea
prin asta i mi-a explicat ca are 0 casa ca
albii, cu 0camera numai de zi. Ca are doua
tablouri pc perete, ale tatalui i mamei sale.
- Albi?
- Oh, nu, negri.
- Dar in prima scrisoare ml-a spus ca
tatal lui a fost alb.
Dadu din umeri. "Asta-i mult prea demult
pentru mine." Era uor sa observi dispretul
ei pentru ceea ce a fost demult.
- Ii spun ce spuneti, stapane.
Apoi adauga:
- De ce nu mergeti sa-l vedeti? E mai
bine. Daniel e un om rau i va veni aici i va
va face neplaceri. E mai bine sa nu vii. Se
spune candva a fost predicator in Barbados,
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
8/48
vorbe~ti ca un predicator ~i ai un frate in
Jamaica, la Spanish Town, pe domnul Ale-
xander. Om foarte bogat. Ai trei pravalii de
rom ~i doua depozite de cereale.Imi arundi 0privire taioasa ca 0lama de
cutit.
- Odata aud di miss Antoinette ~i fiul sau
Sandi se casatoresc, dar astea toatc prostii.
miss Antoinette,0
alba cu0
multime de bani,nu se marita cu un mulatru chiar daca e1 nu
arati mulatru. Intrebati-o pe miss Antoinette,
ca sa va poveste~ti.
La fel ca Hilda, i~i duse mana la gura, de
parca nu se putea opri sa nu pufneasdi in ds,
~i se departa.
Apoi se intoarse ~i spuse foarte incet:
- Imi pare rau de dumneavoastra.
- Ce-ai spus?
- Spui nimic, stapane.
Omasa mare acoperita cu 0cuvertura cu
franjuri ro~ii dadea impresia di in camaruta
era ~i mai cald; singura fereastra era inchisa.
- V-am pus scaunul langa u~a, spuse
Daniel, vine 0briza pe dedesubt.Dar nu era nici 0briza, nici pic de aer, 10-
cuI acesta se a1ajos, aproape la nivelul marii.
- Cand aud ca veniti, am luat 0gura buna
de rom, apoi un pahar de apa sa ma raco-
resc, dar nu ma racore~ti deloc, focul imiizbucne~ti pe ochi in lacrimi ~i jale. De ce
nu-mi raspundeti cand va scriu prima data?
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
9/48
Continua sa vorbeasca, cu ochii atinht1
pe un text ce era atarnat de peretele murdar:
"Razbunarea este a Mea."
- Ti-a luat prea mult timp, Doamne, mise adresa el. Te grabesc un pic.
Apoi i~i ~terse fata slaba, palida ~i i~i sufla
nasul intr-un colt al fetei de masa.
- Mi se spune Daniel, incepu el fara sa
se uite inca la mine, dar numele meu esteEsau. Tot ce am din partea blestematului
meu de tata sunt injuraturi ~i "ie~i afara".
Tatal meu, batranul Cosway, cu placa de mar-
mura alba din biserica engleza din Spanish
Town, sa vada toata lumea. Ai 0 inscriptiepe el ~i un mota in latina ~i litere man, negre.
Nu ~tiu sa mai fie a~a minciuni. Sper ca
piatra aia sa i se lege de gat ~i sa-l tarasca in
lad pana la urma. "Pios", scriu ei sus. "lubit
de toti." Nici un cuvant despre oamenii pecare ii cumperi ~i vinzi ca vitele. "Milos cu
cei slabi," scriu ei sus. Mila! Omul ace1a ai 0
inima ca piatra. Cateodata cand se scarbqti
de 0femeie, ceea ce se intampla repede, 0eli-
berezi ca pe mama mea, chiar el ii da0
coliba ~i0bucata de pam ant (gradina cum 0
numesc unii), dar asta nu din mila, din man-
drie pacatoasa. N-am vazut in viata mea un
om mai increzut ~i mandru - umbli de
parca e~ti stapanul pamantului. "Nu-mi pasa
de nimic", spune el. "Lasa-l sa a~tepte" ...
Vad ~i acum placa in fata ochilor, pentru ca
ma due des s-o vad. Stiu pe de rost toate
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
10/48
minciunile pe care Ie spun - nici unul care
sa se ridice i sa spuna: "De ce scrieti min-
ciuni in biserid?" ... Va spun asta ca sa titi cu
ce oameni aveti de-a face. Sufletul cunotipropria amaraciune, dar sa 0 tii inchisa aa
tot timpul, asta e greu, imi amintesc de par-
d a fost ieri-dimineata in care ma blesteama.
$aisprezece ani aveam i nerabdator. 0
pornesc dis-de-dimineata. Merg pe jos panala Coulibri - ase ore pe jos. Nu refuza sa
ma vada; ma primeti rece i calm, i primul
lucru ce-mi spui e d tot timpul 11bat la cap
pentru bani. Asta pentru ca uneori cer ajutor
sa cumpar 0pereche de pantofi sau aa ceva.
Sa nu umblu descult ca un negru. Ceea ce
nu sunt. Se uiti la mine de pard a fi un gu-
noi, Ina enervez i eu. "Am la urma urmei
drepturile mele", ii spun i titi ce faci? Imi
dide drept in nas. Cand s-a linitit, ma intrea-
ba cum ma cheama. "Nu pot sa tin mintenumele tuturor - se cere prea mult de la
mine", spune el, vorbind de unul singur.
Arata foarte batran in soarele puternic de
dimineata. "Dumneata insuti mi-ai spus Da-
niel", ii spun eu. ,,$i nu sunt sclav cum a fostmama." "Mama ta a fost 0ireata i0pre-
tacuta, din cate tiu eu", spune el, "iar eu nu
sunt tampit. Oricum, femeia e moarta i
asta-i destul. Dar dad este vreo pidtura din
sangele meu in hoitul tau costeliv, eu imi
mananc palaria." La asta sangele deja fierbe
in mine, va spun drept, i zbier inapoi:
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
11/48
"Mananc-o atunci. Mananc-o. Timp pre a
mult nu ai. Nici timp destul sa-ti samti i sa-ti
iubeti nevasta noua. E prea tanara pentru
dumneata." "Doamne, Dumnezeule!" a rostitel i fata i se faci stacojie i apoi un fel de
culoare cenuie, incerci sa se ridice, dar cade
inapoi in scaun. Ai 0dlimara de argint pe
birou, mi-l arunci in cap, ma injuri, dar eu
ma aplec i dlimara loveti de ua. Imi vinesa rad, dar ies repede afara, imi trimite bani
- nici un cuvant, numai banii. Asta e ulti-
ma data cand 11vad.
Daniel respira adanc, ii terse iarai fata
i imi oferi nite rom. Cand i-am multumit
refuzandu-l, ii turn a un pahar i 11 bau
dintr-o inghititura.
- Toate astea tare demult, spuse el.
- De ce ai vrut sa ma vezi, Daniel?
Ultimul pahar se parea d I-a trezit.
Se uita la mine i continua pe un ton mai
fuesc.
- Insist, pentru ca asta am sa-ti spun.
Cand intrebati dad ce va spun eu este ade-
varat, veti intreba cu toate ca nu va place de
mine, pot vedea asta, dar titi foarte bine ca
scrisoarea mea nu a fost 0minciuna. Aveti
grija cu cine vorbeti. Multora Ie placi sa spu-
na lucruri in spatele tau, Ie e teama sa vi Ie
spuna in fata. Ori nu vrei sa se amestece.
Magistratul insa tii foarte multe, dar sotia
lui prietena cu familia Mason i ea 11opreti
dad poti. Apoi mai este fratele meu vitreg
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
12/48
Alexander, mulatru ca mine dar nu fara
noroc ca mine, e1 iti va spune tot fe1ul de
minciuni. A fost fiul favorit al batranului i0
duce bine chiar de la mceput. Da, Alexandereste bogat acum, dar taci despre asta. Pentru
ca 0duci bine, e cu doua fete, nu ar vorbi
impotriva albilor. Este femeia aceea, din casa
voastra, Christophine. Ea e cea mai netreb-
nica. A trebuit sa paraseasca Jamaica, pentru
ca ea merge la inchisoare: tii asta?
- De ce a fost trimisa la inchisoare? Ce
a Ia.cut?
Privirea i-a alunecat intr-o parte.
- Va spun ca plecat din Spanish Town.
Nu tiu tot ce se intampla. E ceva foarte rau.
Ea este 0femeie obeah i0prind. Eu nu cred
in toata povestea asta cu diavolul, dar multi
credo Christophine e 0 femeie rea i va va
minti mai rau decat sotia. Sotia dumnea-
voastra vorbete vorbe dulci i minte.Ceasul negru aurit de pe raft batu ora
patru.
Trebuie sa plec. Trebuie sa ma rup de
aceasta fata galbena, transpirata, i de cama-
ruta lui uracioasa. Sedeam nemicat, parali-zat, holbandu-ma la el.
- Va place ceasul meu? intreba Daniel.
Muncesc din greu sa-l cumpar. Dar este
pentru placerea mea. Nu trebuie sa fac pla-
cerea nici unei femei. Cumpara-mi asta,
cumpara-mi aia - diavoli in carne i oase,
dupa parerea mea. Alexander insa nu se
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
13/48
poate tine departe de ele ~i in cele din urrna
se disatore~te cu 0fata blond a pe jumatate
mulatra, 0familie foarte onorabila. Fiul lui
Sandi e ca un alb, dar mult mai chipe~ deditorice alb ~i se spune di e primit in multe case
de albi. Sotia dumneavoastra 11cuno~ti pe
Sandi de multa vreme, intrebati-o ~iva spune.
Dar cred di nu tot.
Rase.- Oh, nu, nu tot. Eu ii vad cand ei cred
di nimeni nu-i vede. 0 vad cand ea...
Plecati, ei?
Se repezi in prag.
- Nu, nu plecati pana nu va spunultimul lucru. Vreti sa-mi tin gura despre ce
~tiu. Ea incepe cu Sandi. Va povestesc destul
de bine cu fata. Se uiti in ochii tai ~i vorbe~ti
vorbe dulci - ~i-s minciuni ce spui ea. Min-
ciuni. Mama ei a fost a~a. Se spune ca ea mairea ca mama-sa, ~i aproape un copil inca.
Trebuie di sunteti surd de nu auziti lumea
cum rade cand va disatoriti cu ea. Nu va
irositi furia pe mine, sir. Nu eu va prostesc,
vreau doar sa va deschid ochii ... Un gentle-man englez inalt ~i chipe~ ca dumneavoastra,
nu vreti sa atingeti un ~obolan galben ca mine,
ei? In afara de asta, inteleg bine. Ma credeti,
dar vreti sa Ie faceti pe toate pe furi~, a~a
cum pot englezii. Foarte bine. Dar dadi imi
tin gura, mi se pare di imi datorati ceva. Ce
inseamna cinci sute de lire pentru dumnea-
voastra? Pentru mine inseamna viata.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
14/48
M-a cupnns scarba ~i greata. Scarba ~l
mania.
- Foarte bine, tipa el ~i se trase din pra-
gul u~ii. Duceti-va... afara. Acum e randulmeu sa 0spun. Afara. Afara. Si daca nu ai
banii, vreau sa vezi ce pot eu sa fac. Transrnite
dragostea mea sotiei, surorii mele, striga
dupa mine plin de venin. Nu e~ti tu primul
care ii saruta chipul dragala~. Chip dragala~,piele neteda, culoare dragala~a - nu galbena
ca a mea. Dar tot mi-e sora ...
La capatul cararii, departe de vederea
casei ~i de vuietul ei, m-am oprit. Lumea era
lasata prada caldurii ~i mu~te1or, lumina eraorbitoare dupa camaruta lui intunecoasa. 0
capra baltata priponita in apropiere se uita la
mine ~i, timp de ceea ce mi s-au parut mi-
nute in ~ir, m-am holbat in ochii ei oblici,
galben-verzui. Apoi m-am indreptat spre
copacul unde imi lasasem calul ~i am luat-o
din loc cat am putut de repede.
Te1escopul era irnpins intr-o parte a mesei
pentru a se face loc unei carafe pe jumatate
pline cu rom ~ipentru doua pahare pe 0tava
mata de argint. Am ascultat zgomote1e nein-
trerupte ale noptii ~i am urmarit procesiuni
de fluturi ~i gaze izbindu-se de flacara luma-
narilor, apoi mi-am turn at un pahar de rom
~i I-am baut dintr-o inghititura. Dintr-odata,zgomote1e noptii au palit in intensitate, deve-
nind suportabile, chiar placute.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
15/48
- Vrei sa ma asculti, pentru numele lui
Dumnezeu, spuse Antoinette.
Mai spusese ace1a~i lucru ~i mai inainte,
iar eu nu-i dadusem nici un dspuns, msa de
data asta i-am spus:
- Desigur. A~ fi bruta care fad mdoiala
ma crezi ca sunt, daca nu te-a~ asculta.
- De ce ma ura~ti? mtreba ea.
- Nu te udsc, sunt foarte indurerat dincauza ta, sunt fdmantat, am dspuns.
Dar nu era adevarat, nu eram fdmantat,
eram calm. Era pentru prima data dupa multe
zile cand ma simteam calm ~i stapan pe mine.
Purta 0rochie alba care mie imi placuse,dar acum ii alunecase neglijent de pe umar
~i parea prca mare pentru ea. 0 urmaream
cum i~i tine incheietura mainii stangi in
mana dreapta, un obicei enervant.
- Atunci de ce nu te mai apropii demine? mtreba ea. Sau nu ma mai saruti, sau
nu mai vorbe~ti cu mine. De ce crezi ca pot
suporta asta, ce motiv ai sa ma tratezi a~a?
Ai vreun motiv?
- Da, am spus eu. AITIun motiv, ~l anl
adaugat foarte mcet: "Dul11l1ezeule."
- Intotdeauna i:1invoci pe Dumnezeu,
spuse ea. Crezi in Dumnezeu?
- Sigur ca da, sigur ca cred in puterea ~i
mte1epciunea creatorului meu.
Ridid sprancenele ~icolturile buzelor i se
conturara intr-o Intre bare batj ocoritoare.
Pentru 0secunda, adta aproape ca Ame1ie.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
16/48
Poate d sunt rude, mi-a trecut prin minte. E
posibil, chiar foarte probabil in locurile astea
blestemate.
- Dar tu, am intrebat-o, tu. Tu crezi inDumnezeu?
- N-are importanta, ilni raspunse ea cal-
ma, in ce cred eu sau in ce crezi tu, pentru
d nu putem face nimic, a~a suntem facuti.
Arunca de pe masa un fluture mort.- Dar eu ti-am pus 0intrebare, iti amin-
te~ti? Vrei sa-mi raspunzi?
Am baut din nou ~i mintea ilni era lim-
pede ~i clara.
- Foarte bine, dar intrebare pentru intre-
bare. Mama ta mai traie~te?
- Nu, e moarta, a murit.
- Cand?
- Nu tare demult.
- Atunci de ce ml-al spus ca a murit
ca.nd ai fost mid?
- Pentru d ei rni-au spus sa-ti spun a~a
~i pentru d e adevarat. A murit de-adevarat
ca..nd am fost copil. Totdeauna sunt doua
morti, cea adevarata ~i cea despre care oa-
menii afla.- Cel putin doua, am spus eu, pentru cei
noroco~i. Am tacut un moment, apoi am
continuat: Am primit 0scrisoare de la un om
care i~i spune Daniel Cosway.
- Nu are nici un drept la acest nume,spuse ea repede. Numele lui adevarat, dad
are vreunul, este Daniel Boyd. Ii ura~te pe
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
17/48
toti albii ~i cel mai mult pe mine. Spune
minciuni despre noi ~i e sigur di tu il vei cre-
de ~i nu vei asculta partea cealaltiL
- Este ~i0
alta parte? am intrebat eu.- Intotdeauna este ~i cealalta parte,
intotdeauna.
- Dupa a doua scrisoare, care era amenin-
tatoare, am gasit de cuviinta di cel mai bine
e sa ma duc sa-l vad.
- L-ai vazut, spuse ea. Stiu ce ti-a spus.
Ca mama mea a fost nebuna, 0 femeie de
reputatie indoielnidi, di fratele meu care a
murit s-a nascut cretin, un idiot, ca ~i eu
sunt nebuna. Asta-i tot ce ti-a spus, nu-i a~a?
- Da, asta a spus, ~i e ceva adevarat in
toate astea? am intrebat eu cu calm ~i sange
rece.
Una din ladiri se inteti ~ii-am vazut cear-
dinele, gura dizuta, fata subtire incordata.
- Nu discutam despre asta acum, i-amspus eu. Odihne~te-te in seara asta.
- Dar trebuie sa discutam.
Ayea 0voce stridenta ~i ascutita.
- Doar dadi promiti sa fJ.irezonabila.
Dar nu e nici locul, nici momentul potlivit,m-am gandit eu, nu pe terasa asta lunga, intu-
necata, cu lumanarile arzand cu fladira mica
~i noaptea de-afara, care asculta ~i vegheaza.
- Nu in seara asta, i-am spus din nou.
Alta data.
- S-ar putea sa nn fiu in stare sa-ti vor-
besc in alta parte sau alta data. Nu alta data,
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
18/48
acum. Ti-e teama? spuse ea, imitand vocea
unui negru, melodioasa i insolenta.
Apoi am observat ca tremura de frig i
mi-am amintit ca pmtase a earra galbena de
matase. M-am ridicat (mintea atat de limpede
i clara, trupul atat de greu i impovarat).
Earfa era pe scaun in camera alaturata, pe
bufet erau lumanari i Ie-am adus afara pe
teras a, am aprins doua i i-am pus earfa peumen.
- Dar de ce sa nu-mi spui maine, la
lumina zilei?
- N-ai nici un drept, spuse ea cu vio-
lenta. N-ai dreptul sa pui intrebari despre
mama mea i-apoi sa refuzi sa-mi asculti
raspunsul.
- Sigur ca voi asculta, desigur, putem
vorbi acum, daca aa doreti.
Dar sentimentul ca ma aflu in fata unui
lucru necunoscut i ostil era foarte putemic.
- Ma simt foarte strain aici, i-am spus
eu. Am senzatia ca locul acesta imi este
duman mie, ca e de partea ta.
- Greeti destul de mult, spuse ea. Nu
e nici pentru tine, nici pentru mine. N-arenimic de-a face cu nici unul dintre noi. De
asta ti-e frica de el, pentru ca este altceva.
Am descoperit asta demult, cand eram copil.
Am iubit locul acesta, pentru ca n-am avut
nimic altceva sa iubesc, dar e la fel de bun
sau rau ca i acest Dumnezeu pe care 11
invoci intruna.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
19/48
- Putem sta de yorba alCI sau in once
aId parte, am spus eu, cum doreti.
Carafa de rom era aproape goaIa, aa d
m-am dus in sufragerie i am adus 0 aIdsticla de rom. Ea nu mancase nimic, a refuzat
i vinul, acum i-a tumat un pahar de rom,
I-a dus Ia gura, apoi I-a pus jos din nou.
- Vrei sa afli despre mama mea, iti voi
povesti despre ea, adevarul, nu minciuni.Apoi ramase tacuta indelung, ineat i-am
spus cu blandete:
- Stiu d dupa ce a murit tadl tau ea a
fost foarte singura i nefericita.
- Si foarte sarad, a spus. Nu uita asta.Cinci ani. Ce repede spui cinci ani. Si ce greu
trec, dad ii traieti. Si singura. Era atat de
singura, ineat a uitat de ceilaiti oameni. Aa
se indmpla. Si rnie rni s-a indimpIat, dar pen-
tru mine a fost mai uor, pentru ca eu nu-mimai aminteam aproape nirnic. Pentru ea a fost
ciudat i infricoator. Si apoi ea era atat de
fi-umoasa. Ma gandeam d ori de eate ori se
uita in oglinda probabil spera i se prefacea.
Si eu m-am preIacut. Nu era acelai Iucru,
desigur. Poti sa te prefaci muita vreme, dar
intr-o buna zi toate se naruie i tii d eti
singur. Eram singure in cel mai fiumos Ioc de
pe pamant, e cu neputinta sa existe undeva un
Ioc aa de frumos cum era Coulibri. Marea
nu era departe, dar n-o auzeam niciodata,
noi auzeam intotdeauna raul. Nu marea. Era
o casa de moda veche, iar odata fusese l 0
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
20/48
alee de palmieri regali, dar mul~i cazusera,
al~ii fusesera taia~, ~i cei care mai ramasesera
pareau pierdu~i. Copaci pierdu~i. Apoi i-au
otravit calul ~i nu mai putea nici calari prinimprejurimi. Lucra in gradina duar ~i cand
soarele ardea, ~i ei Iispuneau: "Mergi inaun-
tru acum, stiipana."
- Si cine erau ei?
- Christophine statea cu noi, ~i Godfreybatranul gradinar, ~i un baiat, imi scapa nu-
mele. Oh, da, rase ea. ilchema Disastrous,
pentru ca na~a lui gasea c a e un cuvant a~a
de frumos. Preotul i-a spus: "Nu pot boteza
un copil cu nume Disastrous, trebuie sa aiba
alt nume", a~a ca numele i-a fost Disastrous
Thomas, ~i ii spuneam Sass. Christophine ne
cumpara mancarea din sat ~i convinsese ni~te
fete sa 0ajute la maturat ~ila spalatul rufelOL
Am fi murit, spunea manla mereu, daca ei
n-ar fi ramas cu noi. Mul~i au murit in zilele
acelea, ~i albi ~i negri, mai cu seama batrani,
dar nimeni nu mai vorbe~te de zilele acelea,
acum. Au f ost uitate, in afara de minciuni.
Minciunile nu se uita niciodata, merg din
gura in gura ~i se umfla.- Dar tu, am intrebat-o, tu ce faceai?
- Eu nu eram niciodata trista diminea~a,
spuse ea, ~i fiecare zi era 0 alta zi pentru
mine. Imi amintesc de gustul laptelui ~i al
painii, ~i de bataile rare ale pendulei, ~i deprima zi in care mi-au legat parul cu sfoara,
pentru ca nu mai aveam panglica ~i nici bani
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
21/48
sa cumparam alta. In gradina noastra cre~teau
toate florile din lume ~i uneori, cand imi era
sete, lingeam pidturile de apa de pe florile de
iasomie, dupa ploaie. Dad te-a~ putea faces-o vezi, pentru ca au distrus-o, iar acum
acesta e singurul loc in care a mai ramas.
Se lovi u~or peste frunte.
- Unul dintre cele mai minunate lucruri
era un ~ir arcuit de trepte roase care duceala terasa ~i la blocul de piatra de pe care
incalecai; bara era din fier omamentat.
- Fier forjat, am precizat eu.
- Da, fier forjat, ~i la ultima treapta bara
era indoitii ca un semn de intrebare, ~i cand
o atingeam cu mana, fierul era cald ~i eu ma
simteam consolata.
- Dar ai spus d intotdeauna erai fericita.
- Nu, am spus ca eram intotdeauna feri-
cita dirnineata, nu intotdeauna dupa-amiaza
~i niciodata seara, pentru d dupa apusul soa-
relui casa era bantuita de stafIi, a~a cum sunt
unele locuri. Apoi a venit ziua aceea in care
~i-a dat seama ca eu cre~team ca un negru
corcit ~ii-a fost ru~ine de mine, iar dupa aceea
toate s-au schimbat. Da, a fost vina mea,
doar vina mea d a inceput sa fad planuri ~i sa
lucreze cu furie, cu ardoare, ca sa ne schimbe
viata. Apoi au inceput din nou sa vina pe la
noi in vizita oameni ~i, cu toate d uneori ii
uram ~i imi era teama de ochii lor reci,sacaitori, am invatat sa-mi ascund tearna.
- Nu, am contrazis-o eu.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
22/48
- Cum, nu?
- N-ai invatat niciodata sa-ti ascunZl
teama, am insistat eu.
- Am mvatat sa mcerc, spuse Antoinette."Nu pre a bine", m-am gandit eu.
- Si apoi a fost noaptea aceea cand I-au
distrus.
Se lasa pe spate m scaun, era foarte pa-
lida. I-am turn at putin rom ~i iI-am oferit,msa a dat paharul la 0parte cu atata bruta-
litate, mcat i s-a varsat pe rocme.
- Acum n-a mai ramas nimic din el. L-au
dlcat m picioare. Era un loc sacru. Un loc
mchinat soarelui!
Incepeam sa-mi pun intrebarea cat era
adevarat, cat era imaginatie, cat era denaturat
din spusele ei. Sigur d foarte multe dintre
aceste case de pe plantatiile vechi fusesera
incendiate. Peste tot am vazut ruine.
De parca mi-ar fi ghicit gandurile, con-
tinua:
- Dar iti povesteam de mama. Dupa
aceea, am avut friguri. Eram m casa matu~ii
Cora, la Spanish Town. Am auzit tipete,
apoi pe cineva razand foarte tare. A doua zi,
dimineata, matu~a Cora mi-a spus ca mama
era bolnava ~i d plecase la tara. Asta nu mi
s-a parut ciudat, ea era parte din Coulibri,
iar dad Coulibri fusese distrus ~i disparuse
din viata mea, mi se parea normal sa dispara~i ea. Am fost multa vreme bolnava. Capul
imi era bandajat, pentru ca cineva aruncase
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
23/48
in mine cu 0piatra. Matu~a Cora imi spunea
d se vindcd i ca n-o sa-mi fad rau la
frumuse~e de ziua nun~ii. Dar cred ca mi-a
facut rau de ziua nun~ii i de toate celelalte
zile ~i nop~i.
I-am spus:
- Antoinette, nop~e tale nu sunt distruse,
nici zilele, lasa lucrurile triste la 0parte. Nu
te gandi la ele ~i nimic nu va fi distrus, i~ipromit.
Dar inima imi era grea ca plumbul.
- Pierre a murit, continua ea de parca
nu m-ar fi auzit, iar mama 11ura pe domnul
Mason. Nu-l lasa sa se apropie de ea sau s-oatinga. Spunea d 11omoara, cred ca a ~i in-
cercat. A~a ca i-a cumparat 0casa ~i a angajat
doi mulatli, un barbat i0femeie, sa aiba gtija
de ea. 0 vreme a fost trist, dar apoi pleca
foarte des din Jamaica ~i i~i petrecea mareparte din timp in Trinidad. Aproape ca a
uitat-o.
- Si tu ai uitat-o, n-am putut sa nu-i spun.
- Eu nu sunt 0persoana uituca, spuse
Antoinette. Dar ea, ea nu m-a dorit. M-a im-
pins ~i a ~ipat cand m-am dus s-o vad. Mi-au
spus d i-am facut i mai rau. Lumea vorbea
de ea, n-o lasau in pace, vorbeau de ea tot
timpul ~i taceau cand ma vedeau pe mine.
Intr-o zi, m-am hotarat sa merg s-o vad, de
una singura. Inainte de a ajunge la casa ei,
am auzit-o plangand. Mi-am zis d am sa
omor pe oricine ii face vreun rau mamel
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
24/48
mde. Am descalecat i am alergat repede pe
veranda de unde puteam vedea in camera,
imi aduc aminte de rochia pe care 0purta -
o rochie de seara, foarte decoltata, i eradesculta, in camera era un negru gras cu un
pahar de rom in mi'ma. I-a spus: "Bea asta i
ai sa uiti." II bau dintr-o suflare. I-a mai
turn at, ea a luat paharul, a ras, i I-a aruncat
peste cap. Se facu tandari. "Curata", II spusee1 femeii, "altminteri vei dilca pe cioburi."
"Daca 0face, foarte bine", i-a raspuns femeia.
"Poate se linitete atunci." Dar a adus un
fara i0matura i a adunat cioburile. Toate
astea Ie-am vazut cu ochii mei. Mama se uita
la ei. Se plimba de colo-colo prin incapere i
spunea: "Dar e 0 surpriza foarte placuta,
domnule Luttrell. Godfrey, ia calul domnu-
lui Luttrell." Apoi mi s-a parut ca obosete
i s-a aezat in balansoar. L-am vazut pe
barbat cum 0 ridica din scaun i 0 saruta.
I-am vazut gura incletandu-se pe gura ei i ea
s-a inmuiat toata in brate1e lui, iar e1 a ras.
A ras i femeia, dar era suparata. Cand am
vazut ce se intampla, am fugit. Christophine
ma atepta, cand m-am intors plangand. "Ce
ti-a trebuit sa te duci acolo?" m-a intrebat ea,
iar eu i-am spus: "Taci, diavol ce eti, diavol
negru i blestemat din lad." Christophine a
zis: "Ai, Ai, Ai! Ea uite la mine necaz, uite
la mine suparata!"Dupa un timp, am auzit-o spunand, ca 1
cum i-ar fi vorbit ei insai:
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
25/48
- Am spus tot ce am vrut sa spun. Am
incercat sa te fac sa intelegi. Dar nu s-a
schimbat nimic.
Antoinette a ras.- Nu rade a~a, Bertha.
- Nu ma cheama Bertha; de ce imi spui
Bertha?
- Pentru ca este un nume care imi place
in mod deosebit. Ma gandesc ca e~ti Bertha.- N-are importanta, spuse ea.
Am intrebat-o:
- Cand ai plecat azi-dimineata, unde te-ai
dus?
- M-am duss-o
vad pe Christophine,spuse ea. hi voi spune tot ce vrei sa ~tii, dar
in cuvinte putine, deoarece cuvintele n-au
rost, asta ~tiu acum.
- De ce te-ai dus s-o vezi?
- M-am dus s-o rog sa faca ceva pentru
mille.
- Si a Iacut-o?
-Da.
o alta pauza lunga.- Ai vrut sa-i cen un sfat, asta-i?
Nu dspunse.
- Ce-a spus?
- A spus ca ar trebui sa plec - sa te
padsesc.
- Chiar a~a ti-a spus? am zis eu surprins.
- Da, asta a fost sfatul ei.
- Vreau sa fac ceea ce e cel mai bine
pentru amandoi, am rostit. 0 buna parte din
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
26/48
cele ce-mi spui suna ciudat, diferit de ceea
ce mi s-a dat sa inte1eg. Nu crezi d poate
Christophine are dreptate? Ca dad ai pleca
de aici, sau a~ pleca eu - cum dore~ti tu,desigur, pentru 0vreme, ar f i eel mai inte-
lept lucm pe care I-am putea face? Apoi, am
spus pe nea~teptate: Bertha, ai adormit, e~ti
bolnava, de ce nu-mi dispunzi?
M-am ridicat in picioare, m-am apropiatde scaunul ei ~ii-am luat mainile reci intr-ale
me1e.
- Starn aici destul de demult, e foarte
tarziu.
- Tu du-te, mi-a spus. Vreau sa stau aici
in intuneric ... unde mi-e locul, adauga ea.
- Oh, ce prostii!
Am cuprins-o in brate ca sa incerc s-o
ridic, am sarutat-o, dar ea s-a tras inapoi.
- Gura ta e mai rece decat mainile mele,
spuse ea.
Am incercat sa rid. In dormitor, am inchis
obloanele.
- Dormi acum, vom mai discuta maine.
- Bine, incuviinta ea, desigur, dar sa vii
sa-mi spui noapte buna.- Sigur d vin, draga mea Bertha.
- Nu Bertha in seara asta, spuse ea.
- Ba da, in seara asta mai mult ca ori-
cand trebuie sa fii Bertha.
- Cum dore~ti.Cand am intrat in camera ei, am vazut
pudra alba impra~tiata pe podea . .Asta a fost
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
27/48
primuIIucru de care am i'ntrebat-o - despre
pudd. Am intrebat-o ce este. Mi-a spus d
este i'mpotriva gandacilor negri.
- N-ai vazut d nu sunt gandaci negri in
casa ~i nici miriapode? Dad ai ~ti ce oribile
sunt ganganiiIe astea.
Aprinsese toate Iumanarile ~i camera era
plina de umbre. Erau ~ase Iumanari pe mas a
de toaleta ~i trei pe noptied. Lumina i'i da-dea 0 alta i'nfati~are. Niciodata nu mi se
paruse atat de vese1a ~i atat de frumoasa.
Turna vin in doua paharc ~ii'mi intinse unul,
dar jur d i'nd i'nainte de a-I bca am simtit
nevoia sa-mi ingrop fata in parul ei, a~a cumfaceam i'nainte. I-am spus:
- Lasam stafiiIe sa ne tulbure viata. De
ce n-am putea fi fericiti?
Imi raspunse:
- Si Christophine ~tie despre stafn, darnu a~a Ie spune.
N-ar fi trebuit sa-mi fad ce mi-a facut.
Pot sajur asta, n-ar fi trebuit s-o fad. Atunci
cand mi-a intins paharul zambca. Imi amin-
tesc ca am spus cu 0voce care nu parea sa fie
a mea ca e prea u~or. Imi amintesc ca am stins
Iumanarile de Ianga pat, ~i asta-i tot ce-mi
amintesc. Tot ce-mi voi aduce aminte din
noaptea aceea.
M-am trezit in intuneric dupa ce am visat
d fusesem ingropat de viu ~i, treaz fiind,
scnzatia de sufocare tot mai staruia. Ceva
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
28/48
imi acoperea gura; parul ei cu parfum dulce
~i greu. L-am dat la 0 parte, dar tot nu
puteam respira. Am illchis ochii ~i am zacut
nemi~cat cateva minute. Cand i-am deschis
din nou, am vazllt lumanarile arse pana jos
pe masuta aceea sL";"irboasade toaleta ~i am
~tiut unde sunt. U~a spre teras a era deschisa ~i
briza era atat de rece, incat am ~tiut ca-i foarte
devreme, illainte de ivirea zorilor. Si mie imiera fi:ig, un 6:ig de moarte, ~i ma simteam rau,
~i ma dureau toate. M-am ridicat din pat lara
s-o privesc, m-am dus impleticindu-ma pana
ill camera mea ~imi-am vazut chipulill oglin-
da. M-am illtors cu spatele numaidecat. Nu
puteam voma. lrni era doar 0greata cumplita.
Ma gandeam: am fost otravit. Dar era un
gand nedeslu~it, ca un copil care descifreaza
literele unui cuvant pe care nu-l poate citi ~i
pe care chiar daca l-ar putea citi n-ar avea
nici inte1es, nici context. Eram prea ametitca sa ma pot tine pe picioare i am cazut
inapoi pe pat, uitandu-ma la patura care
avea 0nuanta ciudata de galben. Dupa ce
m-am uitat la patura un timp, am fost in
stare sa ma duc la fereastra ~i sa vomit. Mis-a parut ca a durat ore ill ~ir. Ma rezemam
de perete ~i imi ~tergeam fata, apoi greata ~i
voma incepeau din nou. Cand s-a terminat,
m-am intins pe pat, prea slabit ca sa mai pot
face vreo mi~care.
N-am lacut ill toata viata mea asemenea
efort ca atunci. Doream sa zac acolo i sa
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
29/48
dorm, dar am racut 0 sfortare sa ma ridic.
Eram siabit i ametit, dar nu-mi mai era
greata, nici dureri nu simteam. Mi-am pus
halatuI, mi-am aruncat cu apa pe fata, apoiam deschis ua de Ia camera ei.
Lumina rece ddea asupra-i i am privit Ia
linia trista a buzelor ei chute, Ia cuta dintre
spd.ncenele dese, adand de pard ar fi fost
tiliata cu un cutit. In timp ce-o priveam, ea semid i-iintinse bratul. M-am gandit cu ra-
ceaIa: da, foarte frumoasa, incheietura subtire,
parfumul dulce al antebratuIui; cotul arcuit,
imbinarea arcuita a umarului cu partea de sus
a bratului. Toate prezente, totul perfect. Cum
o priveam, cu ura, fata ei a devenit neteda i
din nou tanara, ba chiar parea d zambqte. 0
padIeaIa a Iuminii, poate. Ce altceva sa fi fost?
S-ar putea trezi in orice clipa, mi-am
spus. Trebuie sa actionez repede. Camaa ei
de noapte era pe jos, sIaiata, am acoperit-o
uor cu ceaqaful de pard a fi acoperit 0
fata moarta. Dnul dintre pahare era gol, ea li
bause tot vinul. Mai ramasese ceva in celaialt
pahar, care era pe masuta de toaletiL Mi-am
varilt degetul i I-am gustat. Era amar. Nu
m-am mai uitat la ea, ci cu paharul in mana
am ieit pe terasa. Hilda era acolo cu matura
in mana. Mi-am dus degetul la buze i ea a
racut ochii mari, apoi m-a imitat, ducandu-$i
degetul la buze.
De indata ce m-am imbracat i am ieit din
casa, am inceput sa alerg.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
30/48
Nu-mi amintesc clar de ziua aceea, 1nco-
tro anl alergat sau cmn am dizut, dadi arl1
plans ori am zacut epuizat, 1nsa m cele din
urma m-am trezit Hlnga casa darapanata ~iportocalul salbatic. Aici trebuie sa fi adorInit
cu capul pe brate ~i, cand m-am trezit, se mtu-
neca ~i vantul era rece. M-am ridicat ~i am
gasit cararea 1napoi spre casa. Am ~tiut cum
sa evit plantele agatatoare, nu m-am 1mpie-dicat nici 0 singura data. M-am dus In ca-
mera mea ~i, daca am trecut pc langa cineva,
nu l-arl1 vazut, iar daca mr-a vorbit careva,
nu I-am auzit.
Pe masa era 0tava cu 0cana de apa, un
pahar ~i cateva chiftele de pe~te. Anl baut
aproape toata apa, pentru ca 1mi era foarte
sete, dar de nlancare nu m-arl1 atins. M-arn
a~ezat pe pat In a~teptare, ~tiam ca va veni
Amelie ~i ~tiam ce va spune: "Imi pare rau
de durnneavoastra."
A venit pc tacute, desculta.
- Va aduc ceva sa mancati, spuse ea.
A adus pui rece, paine, fruete ~i0sticla
de vin, ~i am baut un pahar fara sa scot un
cuvant, apoi mea unul. A taiat cateva bueatide came ~i s-a a~ezat langa mine ~im-a hranit
ca pc un copil. Bratul ei In jmLlI gatului meu
era cald, dar cand am atins-o era rece, aproape
sloi. Am privit-o In fata, fata ei dragala~a
lipsita de expresie, m-am ridicat ~i am datfarfuria la 0parte. Atunci a spus:
- Imi pare rau de dumneavoastra.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
31/48
- Asta mi-ai mai spus-o, Amelie. Asta-i
singurul dntec pe care-l ~tii?
In ochi i se aprinse 0lidirire de veselie, dar
ca.nd am ras mi-a acoperit gura cu mana, cuteama. Am tras-o jos Linga mine ~i amandoi
ne-am pomenit razand. Cam asta-i tot ee-mi
amintesc despre acea mtalnire. Era atat de ve-
sela ~i atat de naturala ~i probabil mi-a trans-
rnis ceva din veselia ei, ca n-am avut nici unmoment vreo remu~care. Nici nu eram curios
sa ~tiu ce se mtampla dincolo de peretele sub-
tire care ne dcspartea de camera sotiei mele.
Dimineata, desigur, m-am simtit altfel.
Alta complicatie. Imposibil. Si pielea ei eramai intuneeata ~i buzele mai groase dedt
crezusem.
Dormea adanc ~i lini~tit, dar dnd ~i-a des-
chis ochii era pe deplin con~tienta de realitate
~i i-a venit sa rada. Eram satisIacut ~i lini~tit,dar nu vesel ca ea, oh, Doamne, nu vesel.
N-am avut niei cea mai mica dorinta s-o
ating. Si ea a ~tiut asta, pentru ca s-a ridicat
din pat imediat ~i a meeput sa se imbrace.
,,0 rochie foarte eleganta", i-am spus eu
~i mi-a aratat fe1urite chipuri in care putea fi
purtata, cu trena, ridieata ca sa se vada un
jupon de dantela sau prins a mult deasupra
genunchiului.
I-am spus ca urma sa plec curand de pe
insula, dar ca inainte de a pleca voiam sa-i
dau un cadou. Era un cadou frumu~el, dar
ea I-a primit fad multumiri ~i fad vreo
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
32/48
expresie pe fata. Cand am intrebat-o ce avea
de gand sa fad, mi-a spus:
- E multa vreme de cand ~tiu ce vreau
sa fac. Si ~tiu d nu aici e locul.
- E~ti destul de frumoasa ca sa obtii tot
ce vreI, I-am spus.
- Da, raspunse ea cu simplitate. Dar nu
alel.
Voia, se pare, sa se duca la sora ei care eracroitoreasa in Demerara, dar ea nu va sta in
Demerara, mi-a spus. Voia sa mearga la Rio.
Erau oameni bogati la Rio.
- Si cand te vei apuca de toate astea?
am intrebat, amuzat.- Acum.
Va lua una dintre biircile pesdre~ti la
Massacre ~i va ajunge la ora~.
Am ras ~i am sacait-o. Fugea de batrana
Christophine, am zis eu.
Nu zambi cand imi raspunse:
- Nu port pid nimanui, dar nu mai stau
aICl.
Am intrebat-o cum va ajunge la Massacre.
- N-am nevoie de cal, nici de catar. Pi-
cioarele mele sunt destul de bune sa ma dud.
Dcoarece oricum plcca, nu m-am putut
abtine sanu spun, pejumatate plin de dorinta,
pe jumatate triumfator:
- Ei, Amelie, iti mai pare rau de mine?
- Da, imi raspunse, imi pare rau de tine.Dar gasesc destul loc in suflet sa-mi para rau
~i de ea.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
33/48
Am mchis u~a mcet. Am stat intins ~i am
a~teptat sa aud zgomotul pe care ~tiam d-l
voi auzi, copitele calului cu care sotia mea
pleca de acasa.
M-am mtors pe 0parte ~i am dormit pana
cando Baptiste m-a trezit cu cafeaua. Ayea
fata mtunecata.
- Plead budti'ireasa, anunta el.
- De ce?Ridid din umeri ~ii~i destacu larg bratele.
M-am ridicat, am privit pe fereastra ~i am
vazut-o ie~ind din bucatarie, 0femeie zdra-
vana. Nu vorbea engleze~te sau spunea ca
nu ~tie. Am uitat de asta cand am spus:- Trebuie sa-i vorbesc. Ce-i legatura aia
mare de pe capul ei?
- Salteaua, spuse Baptiste. Se va mtoarce
dupa ce1elalte lucrmi.. N-are rost sa-i vorbe~ti.
Nu mai vrea sa stea in casa asta.
Am ras.
- Si tu pleci?
- Nu, riispunse Baptiste. Eu sunt admi-
nistrator aici.
Am observat ca nu mi se adresa cu "dom-
nule" sau "stapane".
- Dar Hilda?
- Hilda face cum ii spun. Ea va sta.
- Grozav, am spus. Atunci de ce e~ti a~a
de nelini~tit? Stapana ti se va intoarce curand.
Iar ridid din umeri ~i mm"mura ceva,dar daca vorbea despre moravurile mele sau
de munca m plus pe care va trebui s-o faca,
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
34/48
n-a putea spune, pentru di mormaia in
graiul lor stalcit.
I-am spus sa atarne unul dintre hamacele
de pe terasa sub copacii de cedru i acolomi-am petrecut tot timpul zilei.
Baptiste se descurca in privin~a mancarii,
dar rareori zambea, i nu vorbea decat ca
sa-mi raspunda la intrebari. So~ia mea nu s-a
intors. Totui nu ma sim~eam nici singur,
nici nefericit. Soarele, somnul i apa rece a
ra.ului erau suficiente. A treia zi i-am scris 0
scrisoare prudenta domnului Fraser.
Iispuneam ca ma gandeam la 0carte dcs-
pre obeah i mi-am adus aminte de povestea
cazului peste care daduse el. $tia cumva peunde ar putea fi f emeia acum? Era inca in
Jamaica?
Aceasta scrisoare a fost trimisa cu mesa-
gerul care venea de doua ori pe sapramana i
probabil ca mi-a raspuns pe loc, pentru ca incateva zile am primit urmatorul raspuns:
M-am gdl1dit deseori la sotia dumitale ~i la
duml1eata. $i ehiar eram pe punetul de a-Ii serie.
intr-adevar, n-a/'l'l uitat cazul. Femeia tl1 eauza se
numea Josephine sau Christophine Dubois, eam
a~a eeva, ~ifusese Ilna dintre servitoarele familiei
CoswaJl. Dupa ee a ie~it din tllehisoare, a disparut,
dar se ~tie ea domnul Mason, batrdnul, se tmprie-
tenise cu ea. Am auzit ea poseda sau ise daruise
o casu/a ~i ni~te pamdnt Idnga Granbois. E 0
femeie inteligenta tn f elul ei ~i se exprima bine,
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
35/48
dar lW mi-a plaCHt fe/Ill ei de a fi ~i 0 consider 0
persoalla deosebit de periCHloasa. Sotia mea
sf/stine ca s-a IlltorS III lWartinica, insula ei
natala, ~i a fost foarte necajita ca am men!iollat
acest caz, chiar ~i a~a, pe ocolite. ACHm Insa se
[ntdmpla sa ~tiu ca nit s-a Intors [11 Martinica,
a,~a ca i-am SC11sfoarte discret lui Hill, inspectorul
alb de politic din Z011a voastra. Daca locuie~te
prill apropiere ~i se apuca de vreuna din prostiileei, atwllta-l pe loc. Va trim ite vreo doi politi~ti
palla acolo ~i I1It va scapa It~o r d e d ata asta. Te
asigltr eu ...
"Arat in ceea ce te privete, Josephine sauChristophine", m-am gandit. "Atat in ceea
ce te privqte, Pheena."
Era acea jumatate de ora dupa apus, juma-
tatea de ora albastra, cum ii spuneam eu.
Vantul cade, lumina este incantatoare, muntii
sunt scoi in relief, fiecare frunza de pe
fiecare copac se vede cIar i limpede. Stateam
lungit in hamac, de veghe, cand a aparut
Antoinette. A trecut pe langa mine ara sa se
uite la mine, a descalecat i a intrat in casa.
Am auzit-o trantind ua camerei de dorm it
i cIopotelul sunand cu furie. Baptiste aparu
in pas alergator pe veranda. Am coborat din
hamac i am intrat in salon. El deschise
bufetul i scoase 0sticla de rom. A turnat 0
parte intr-o caraa, pe care a pus-o pe tava
cu un pahar.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
36/48
- Pentru cine-i asta? am intrebat eu.
N-a raspuns.
- Nici un drum, nu-i aa? i-am amintit
eu i am ras.
- Nu vreau sa tiu mmlC despre asta,
spuse el.
- Baptiste! striga Antoinette cu voce ascu-
tita:
- Da, stapana.
Ma privi drept in ochi l lei cu tava.
Iar batranei, i-am vazut umbra inainte de a
o zari pe ea. Si ea a trecut pe langa mine lara
a-i intoarce capul. Nici nu s-a dus in camera
Antoinettei, nici nu s-a uitat intr-acolo. A tra-
versat veranda de la un capat la altul, a co-
borat treptele pe partea cealalta i a intrat in
bucatarie. In acest rastimp, se intunccase i
Hilda veni sa aprinda lumanarile. Cand i-am
vorbit, m-a privit alarmata i a luat-o la
fuga. Am deschis bufetul i m-am uitat la
irul de sticle. Aici era romul care te omoara
intr-o suta de ani, coniacul, vinul alb i rou,
de contrabanda, presupun, din Saint Pierre,
Martinica - Parisul Indiilor de Vest. Am ales
romul. Da, era placut la gust, am ateptat 0
clipa explozia de caldura i lumina in pieptul
meu, ca taria lui sa-mi incalzeasca tot trupul.
Apoi am incercat ua de la camera Antoinet-
tei. Ua ceda greu. Probabil Impinsese vreo
mobila in ua, poate masa rotunda. Am lm-pins din nou i am deschis-o indeajuns s-o
pot vedea pe Antoinette. Zacea intinsa pe
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
37/48
spate in pat. Avea ochii inchi~i ~i resplra
greu. i~i trasese ceaqaful pana sub barbie.
Pe un scaun, langa pat, era carafa goala,
paharul cu ni~te rom pe fund ~i un c1opo~elde alama.
Am inchis u~a ~i m-am a~ezat cu coatele
pe masa, pentru ca, a~a credeam eu, ~tiam ce
se va intampla ~ice trebuie sa fac. Mi-am zis
ca in incapere e 0caldura inabu#oare, a~a ca
am stins aproape toate lumanarile ~i am a~tep-
tat in semii'ntuneric. Apoi am ie~it pe veranda
sa veghez u~a bucatariei, unde se vedea 0
lumina.
Curand ie~i fetita urmata de Baptiste, in
acela~i timp c1opo~elul din dormitor suna din
nou. Au intrat amandoi in salon ~i i-am
urmat. Hilda a aprins toate lumanarile, dar,
inspaimantata, i~i dadea ochii peste cap in
direqia mea. Clopo~elul continua sa sune.
- Fa-mi una tare, Baptiste. A~a cum imitrebuie.
EI se departa un pas de mine ~i spuse:
- Domni~oara Antoinette ...
- Baptiste, unde e~ti? striga Antoinette.
De ce nu vii?
- Vin cat se poate de repede, spuse Bap-
tiste.
Dar cand se intinse sa ia sticla, i-am luat-o
din mana.
Hilda fugi afara din camera. Baptiste ~i cu
mine priveam unul in ochii celuilalt. M-am
gandit ca ochii lui mari, proeminenti, ~i ex-
presia de totala uimire erau cornice.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
38/48
Antoinette urla din dormitor:
- Baptiste! Christophine! Pheena! Pheena!
- Que lwmesse! spuse Baptiste. 0 chern
pe Christophine.Ie~i In fuga aproape, la fel de repede ca ~i
fetita.
U~a dormitorului Antoinettei se deschise.
Cand am vazut-o, am fost prea ~ocat ca sa pot
scoate0
yorba. Parul nepieptanat ~i ravait Iicadea In ochii injectati ~i fiqi, fata Ii era
Imbujorata ~i parea umflata. Era In picioarele
goale. Totu~i, dind a vrut sa spun a ceva, avea
o voce joasa, aproape pierduta.
- Am SUIJat,pentru c a . mi-e sete. Nu m-a
auzit nimeni?
Inainte ca eu s-o pot opri, s-a repezit la
masa ~i a pus mana pc sticla de rom.
- Nu mai bea, i-am spus cu.
- Si ce drept ai tu sa-mi spui ce am de
racut? Christophine! striga ea din nou, dar
vocea i se franse.
- Christophine e 0batrana primejdioasa
i tu 0~tii la fel de bine ca ~i mine. N-o sa
mai stea aici multa vreme.
- N-o sa mai stea aici multa vreme, se
mauTIutari ca, dar nici tu, nici tu. Am crezut
ca-ti plac negrii tare mult, spuse ea tot cu vo-
cea aceea prctioasa, dar asta-i 0minciuna ca
toate celelalte, iti plac fetele mai putin nc-
gre, nu-i a~a? I-ati vorbit de rilu pe plantatori
i ati scomit poveti despre ei, dar i voi faceti
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
39/48
acelailucm. Sdipati de fete mai iute, :tarabani
sau cu bani putini, asta-i singura diferenta.
- Sclavia nu a fost 0problema de gus-
turi, am replicat eu, mcercand sa-mi pastrez
calmul. A fost 0chestiune de dreptate.
- Dreptate, spuse ea. Am mai auzit
cuvantul asta. E un cuvant :tara viatiL L-am
scormonit i eu, spuse ea cu voce mecata.
L-am scris. L-am scris de multe ori i totdea-
una mi-a apamt ca 0minciuna rasuflata i
blestemata. Nu exista dreptate. Mai lua 0
gura de rom i continua: Mama mea, despre
care toti vorbiti, de ce dreptate a avut parte?
Mama mea care ade intr-un balansoar i
vorbete despre cai morti, i servitori morti,
i diavolul acela negru care 0saruta pe gura.
Aa cum m-ai sarutat tu pe mine, spuse.
Camera devenise acum insuportabil de
mabuitoare.
- 0 sa deschid fereastra sa las sa intre
putin aer inauntru.
- Ai sa lai mauntru i noaptea, spuse
ea, i luna, i parfumul florilor acelora care
tie nu-ti plac deloc.
Cand m-am intors de la fereastra, am
vazut-o ca bea din nou.
- Bertha, am spus.
- Bertha nu e numele meu. Incerci sa
ma transformi in altcineva, dandu-mi alt
nume. Stiu, i asta-i vrajitorie.
Lacrimile ii curgeau iroaie.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
40/48
- Dad tatiil meu, tatal meu adevarat, ar
fi in viata, nu te-ai grabi sa te intorci aici dupa
ce-ar fi ispravit cu tine. Dad ar fi in viata.
Stii ce mi-ai Iacut? Nu e vorba de fata, nu
fata. Dar am iubit acest loc, ~i tu m-ai Iacut
sa-l urasc. Ma gandeam mereu d dad to ate
celelalte lucruri ar disparea din viata mea, tot
a~ mai avea acest loc, ~i acum tu l-ai stricat.
A devenit un alt loc unde am fost nefericita,
~i toate celelalte sunt nimic pe langa ce s-a
intamplat aici. IIurasc acum a~a cum te urasc
pe tine ~i, pana a nu muri iti voi arata cat de
mult te urasc.
Apoi, spre surprinderea mea, se opri din
plans ~i spuse:
- Si e chiar mult mai draguta decat mine?
Nu ma iube~ti chiar de1oc?
- Nu, nu te iubesc, i-am raspuns eu
(amintindu-mi in ace1a~itimp de Amdie spu-
nand: "Iti place parul meu? Nu-i a~a ca-i mai
fi-umos decat al ei?"). Nu in acest moment,
am spus.
A inceput sa rada. Ras de nebuna.
- Vezi. A~a e~ti tu. 0 piatrii. Dar a~a-mitrebuie, pentru ca matu~a Cora mi-a spus:
"Nu te marita cu el. Nici dad ar fi plin de
diamante." Si 0multime de alte lucruri mi-a
mal spus.
- Vorbe~ti de Anglia, am spus eu, dar cezici de bunicutul cu paharul deasupra dnii
de apa ~i lacrimile gada pe obraji dupa toti
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
41/48
prietenii morti i dui i pe care nu-i va mai
vedea niciodata?
- Asta n-are de-a face cu Anglia, dupa
cate tiu eu, a spus ea. Dimpotriva:
o caputa de lema ji 0 laha de lemaSa tr eaca Charlie apa.
Charlie, Charlie,
canta ea raguita. Si a dus din nou stida la
gura.
Am spus "Nu", dar vocea nu-mi mai era
atat de calma.
Am reuit s-o apuc de incheietura mainii
cu 0mana i cu cealalta sa iau stida, dar
cand i-am simtit dintii infipti in bratul meu
am sdpat sticla pe jos. Mirosul inunda
camera. Dar acum, eram furios, i ea i-a dat
seama. A izbit de perete 0 alta stida i a
ramas nernicata cu stida sparta in mana i0
dorinta ucigaa in priviri.
- Indraznqte sa te mai atingi de mine 0
singura data. Ai sa vezi pe loc dad i eu
sunt la fel de laa ca tine!
Apoi m-a injurat pe budtele, ochii, gura,fiecare parte a trupului, i totul a fost ca
intr-un vis, in camera mare, nemobilata, cu
lumanari aprinse, i aceasta strain a cu ochii
injectati i parul valvoi, care imi arunca in
gura mare cuvinte murdare, era sotia mea.In aceste dipe de comar, am auzit vocea
calma a Christophinei:
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
42/48
- Taci odata i linitete-te. Si nu mai
plange. Piansul nu-ti face nici un bine. Ti-am
mai spus. Piansul n-are nici un rost.
Antoinette se prabui pe 0 sofa i conti-nua sa boceasca. Christophine se uita Ia
mine i ochii ei mici erau foarte triti.
- De ce faci asta, ai? De ce n-o iei pe
fata aia neajutorata i prapadita in alta parte?
Dar ea iubqti banii cum tu iubqti banii-trebuie ca de aia va gasiti. Cine se aseamana
se aduna.
N-am mai suportat i am ieit pe veranda.
Bratu1 ilni sangera i ma dorea, mi I-am
intaurat in batista, dar mi se parea ca totul
in jur lmi este ostil. Telescopul se tragea inapoi
i ilni spunea "nu ma atinge". Copacii ma
amenintau, iar jocul umbrelor pe podea ilni
vorbea de pericol. Pericolul acela verde. Ii
simtisem inca din momentul in care am
vazut acest loco Nu era nimic care sa-mi fie
cunoscut, nimic care sa ma mangaie.
Am stat sa ascult. Christophine vorbea
mcet. Sotia mea plangea. Apoi 0ua inchisa.
Trecusera in dormitor. Cineva canta Ma belle
ka di, on era cantecul despre 0zi i0mie deani. Dar indiferent de ce cantau sau spuneau,
era primejdios. Trebuie sa ma apar. M-am
dus incet de-a Iungul verandei. 0 vedeam
pe Antoinette intinsa pe pat, destul de Iini-
tita. Ca 0papua. Chiar i atunci cand m-aamenintat cu sticla avea un aer de mario-
neta. Auzeam Ti moun, iDoudou che, i coitul
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
43/48
batieului desena un deget pe perete. D o do
IJcnjant do. Aseultand, a ineeput sa-mi fie
somn ~i frig.
Cu un mers impletieit, am intrat inapoi in
sufrageria luminata, unde mirosul de rom era
ind foarte persistent, in eiuda aeestui fapt,
am desehis bufetul ~i am seos 0alta sticla. La
asta ma gandeam cand a intrat Christophine.
Ma gandeam sa mai beau un ultirn pahar de
bautura tare la mine in camera, sa zavorase
u~ile ~i sa dorm.
- Sper ca e~ti multumit, sper d e~ti foarte
multumit, spuse ea, ~i n-are rost sa ineepi eu
mine eu mineiunile tale. Stiu ee faei eu fataasta la fel de bine ea ~i tine. Mai bine. Si sa
nu erezi ca mi-e frid de tine.
- Deei a alergat sa-ti spuna ea m-am
pm-tat rau eu ea, da? Ar fi trebuit sa banui asta.
- Ea nu spui nirnie, zise Christophine.Niei maear un lueru. Totdeauna la fel. Ni-
meni nu are mandrie decat tu. Are mai multa
mandrie decat tine ~i ea nu spui nirnic. 0
vad stand in u~a mea ~i ma prive~ti a~a ~i ~tiu
ca se intampla eeva rau. Stiu d trebuie safae eeva iute ~i fae.
- Se pare d ai ~i Iaeut. Si ee i-ai Iaeut
inainte de a 0aduee inapoi in starea in care e?
- Ce-am Iaeut! Aseuld! Nu ma provoea
mai mult decat eu provoe. Mai bine sa nu-ti
spun. Vrei sa ~tiiee fae? Spun doudoH, dad e~ti
la neeaz ai drept sa vii la mine. Si 0sarut. Si
atunei cand 0sarut plange - nu inainte. De
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
44/48
mult tine ea plansul asta, ma gandesc eu. Aa
d 0las sa planga. Asta-i primul lucru. Sa Ie
lai sa planga - dcscard sufletul. Cand ea
nu mai poate sa plangi, Ii dau 0 cana delapte - noroc ca am ceva lapte. Nu vrea sa
manance, nu vrea sa vorbeasca. Aa ca zic:
"Intinde-te pe pat, doudoll, i Inceard sa
donni, eu, eu pot donni i pejos, pentru mine
la fel." Sigur d nu poate sa adoarma natural,dar 0pot eu face sa adoarma. Asta fac. Dar
tu ce faci - pentru asta ai sa plateti mtr-o zi.
Cand ajung In stare a asta, spuse ea, Intai
trebuie sa planga, apoi trebuie sa doarma.
Nu-mi vorbi mie despre doctor, tiu eu mai
mult decat un doctor. 0 dezbrac pe Antoi-
nette sa poata dormi In racoare i bine;
atunci vad d ai fost brutal cu ca, eh?
Ajunsa aici, Incepu sa rada - un ras plin,
sanatos.
- Asta-i fleac - nu-i nimic. Dad vezi i
tu ce vad eu prin partile astea cu maceta
noua i lucioasa, ill coltul camerei, nu mai
faci mutra asta pentru un fleac. 0 faci sa te
iubeasca mai mult daca asta-i ce vrci. Nu
din asta i se citcte moartea pe fata. Oh, nu.
- Intr-o noapte, continua ea, eu tin de
nasul unei femei pentru d barbatul ei aproape
i-I reteaza cu maceta. Tin de nas, i repede
trimit un baiat dupa doctor, i doctorul vine
in fuga In rniez de noapte sa coasa nasul la
loco Cand termina zice: "Christophine, ai
mare prezenta de spirit." Asta Imi spune.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
45/48
Dar acum barbatul pLingi ca un copi!. Zice el:
"Doctore, n-am vrut. S-a indlmplat." "Stiu,
Rupert", spune doctorul, "dar nu trebuie sa
se mai ind.mple. De ce nu tii afurisita aia demaceta in cealalta incapcre?" spune el. Au
doua camere mici numai, a~a ca ii spun:
"Nu, doc tore - mult mai du Linga pat. Se
ciopanesc unul pe altul cat ai clipi." Si doc-
torul rade ~i rade. Oh, era un doctor bun.Cand a terminat cu nasul femeii, nu pot
spune ca adti la fel ca inainte, dar pot sa
spun di nu se vezi prea tare. Rupert era
numele barbatului acela. Multi sunt Rupert
pe aici, observi? Unul este Printul Rupert, ~i
unul care face cantece este Rupert Rama. ilvezi? I~i vinde cantecele langa pod, jos in
ora~. E ora~ul in care locuiesc cand plec
prima oad din Jamaica. Nume frumos, eh
- Rupert - dar unde 11gasesc? Cred ca din
timpuri vechi 11 gasesc. Doctorul acela,
doctor de moda veche. A~tia noi mie nu-mi
place de ei. Primul cuvant pe care-l scot din
gud e politie. Politia - e ceva ce mie
nu-mi place.
- Sunt sigur ca nu, am spus eu. Dar numi-ai spus inca ce s-a intiimplat cand sotia mea
a fost la tine. Sau mai bine zis ce ai Iacut tu?
- SOfia t a l spuse ea. Ma faci sa rad. Eu nu
~tiu tot ce ai Iacut dumneata, dar ceva ~tiu.
Toata lumea ~tie ca te casatore~ti cu ea pen-tru banii ei ~i II iei pe toti. Apoi vrei sa 0
frangi, pentru ca e~ti gelos pe ea. Ea e mult
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
46/48
mai bun a decat tine, ea are sange mai bun ~i
nu-i pasa de bani - nu inseamna nimic
pentm ea. Vad asta prima oad cand ma uit
la tine. E~ti tinar, dar deja aspm. Prostqtifata. 0 faci sa creada ca nici soare1e nu vezi
de dragul ei.
A~a a fost, m-am gandit. A~a a fost. Dar
e mai bine sa nu spun nimic. Atunci aman-
doua VOl' pleca ~i-mi va veni mie randul sa
dorm - un somn adanc ~i lung va fi somnul
meu, ~i foarte departe.
- Si apoi, continua ea cu 0voce de ju-
decator, faci dragoste cu ea pana se imbata
de dragoste, nici un soi de rom n-o putea
imbata a~a de tare, pentm ca nu poate tdi
fad dragoste. Ea este cea care nu mai poate
vedea nici soare1e. Numai pe tine te vezi.
Dar tot ce vrei tu e sa 0frangi.
(Nu a~a cum erezi tu, m-am gdndit eu.)
- Dar ea rezi~ti, a~a-i? Rezi~ti.(D a, a rezistat. Ce pacat .)
- Si te prefaci ca crezi toate minciunile pe
care b1estematul acela de bastard ti Ie spune.
(Blestematul aeela de bastard fi Ie spune.)
Acum tlecare cuvant al ei avea ecou, unecou puternic in mintea mea.
- Ca sa 0la~i singud.
(Sa 0 Ias singura.)
- Fad sa-i spui de ceo
(D e eel)
- Gata cu dragostea, ei?
(Gata cu dragostea.)
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
47/48
- Si aiei, am zis eu eu raeeala, al mter-
venit tu, nu-i a~a? Ai ineereat sa ma otra-
ve~ti.
- Sa te otravese? Da uite neeaz, omulnebun! Ea vii la mine ~i ma rogi sa te fae sa
o iube~ti iar ~i eu ii spun nu, eu nu ma bag
in asta pentru beke. Ii spun ca este nerozie.
(Nerozie. Nemzie.)
- Si ehiar daca nu-i nerozie, e prea tarepentru beke.
(Prea tare pentrH beke. Prea tare.)
- Dar ea plangi ~i ma rogi.
(Ea plangi Ji ma rogi.)
- A~a ca ii dau eeva pentru dragoste.(PCIltnt dragoste.)
- Dar tu nu iube~ti. Tot ee vrei este sa
o frangi. Si asta ajuta sa 0frangi.
(Sa jrangi.)
- Ea imi spui ca in timpul asta ineepisa-i spui porecle. Marionette. A~a eeva.
- Da, irni amintese, i-am spus.
(Marioneta, Antoinetta, M ar ionetta, Antoinetta.)
- Cuvantul insemni papu~a, ei? Pentru
ca ea nu vorbe~ti. Vrei sa 0fortezi sa pIanga~i sa vorbeasca.
(Sa jorfezi sa planga Ji sa vorbeasca.)- Dar ea nu vrea. A~a ca te gande~ti la
alteeva. Aduei fata aia de nimie sa te distrezi
eu ea dineolo in camera, ~i vorbiti, ~i radeti ~idragoste, ca ea sa auzi tot. Ai vrut sa 0faei
sa auda.
7/31/2019 Jean Rhys - Intinsa mare a Sargaselor 4
48/48
Da, nu s-a inta.mplat doar a~a, am vrut.
(Am stat treaza toata noaptea mult dupa ce ei
au adormit Ji, de fndata ce s-a luminat, m-am
sculat, m-am fmbracat Ji am pus Jaua pe Preston.Si am venit la tine. Oh, Cristophine. Oh, Pheena,
Pheena, ajuta-ma.)
- Dar nu mi-ai spus inca exact ce al
ficut cu sotia mea, cu Antoinette.
- Da iti spun. 0 fac sa doarma.- Cum? Tot timpul?
- Nu, nu. 0 trezesc sa stea Ia soare, sa se
scalde in raul rece. CIliaI' daca pica de somn.
Ii fac 0 supa buna. Ii dau Iapte cand am,
fmcte culeg din pomii mei. Daca nu vrea samanance, Ii spun: "Manca tot de dragul meu,
doudou." Atunci ea manca ~i doarme iar.
- Si de ce ai ficut toate astea?
A urmat 0Iunga tacere. Apoi spuse:
- E mai bine ca sa dormi. Trebuie sa
dormi in timp ce eu Iucrez pentru ea - s-o
fac iar bine. Dar n-o sa-ti vorbesc eu tie
despre toate astea.
- Din nefericire, tratamentul tau n-a
avut prea mare succes. N-ai tacut-o bine. Ai
ficut-o mai rau.
- Ba da, reu~esc, spuse suparata. Reu~esc
eu. Dar ma speric ca doarme prea InuIt, pre a
multo Ea nu este beke ca tine, dar este beke,
~i nici ca noi nu este. Sunt dimineti in care
nu se poti trezi sau se treze~ti ~i e ca ~i cum