Lisa del Giocondo

Lisa del Giocondo (nume de fată: Lisa Gherardini, va-riantă: Lisa di Antonio Maria (Antonmaria) Gherar-dini, cunoscută ca: Mona Lisa, n. 15 iunie 1479 - d. 15iulie 1542 sau 1551) a fost o membră a familiei Gherar-dini din orașul italian Florența. Ea a dat numele tablouluiMona Lisa (La Gioconda), portretul ei comandat de cătresoț și pictat de Leonardo da Vinci, în timpul Renașteriiitaliene.Nu se cunosc multe detalii despre viața Lisei. Fiind năs-cută în Florența și căsătorindu-se în timpul adolescențeicu un comerciant de mătase și textile care mai târziu adevenit un oficial local, ea a fost mama a șase copii șicel mai probabil a dus o viață confortabilă, caracteristi-că clasei de mijloc a societății timpului ei. Lisa a muritdupă soțul său, care era semnificativ mai în vârstă decâtaceasta.Câteva secole după moartea Lisei, Mona Lisa a devenitcel mai faimos tablou din lume.[1] Speculații ale diferițilorspecialiști și pasionați de artă au făcut ca acest tablou săfie un simbol al artei recunoscut la nivel internațional. Laînceputul secolului al XXI-lea, s-a afirmat faptul că Lisaeste cea pictată în tablou.

1 Viața timpurie și familia

În timpul Quattrocentoului, Florența era unul dintre celemai mari orașe din Europa, fiind considerat un oraș bogat,avansat în plan economic. În ciuda acestui lucru, viața nuera la fel de bună pentru toți locuitorii, între care existaudiferențe financiare uriașe.[2] Lisa provenea dintr-o fami-lie aristrocată veche, care însă își pierduse din influențăde-a lungul timpului.[3] Familia trăia confortabil, însă nuera bogată, principala sursă de venit fiind fermele.Antonmaria di Noldo Gherardini, tatăl Lisei, a pierdutdouă soții, Lisa di Giovanni Filippo de Carducci, cu ca-re s-a căsătorit în 1465, și Caterina Rucellai, cu care s-a căsătorit în 1473. Amândouă au murit în timpul uneinașteri.[4] Mama Lisei, Lucrezia del Caccia, fiica PerreiSpinelli, a fost cea de-a treia soție a lui Francesco, cu ca-re s-a căsătorit în 1476.[4] Gherardini deținea sau plăteachirie pentru șase ferme, ce produceau făină, vin și uleide măsline și unde se creșteau animale.[5]

Lisa s-a născut în Florența pe data de 15 iunie 1479 pestrada Via Maggio,[4] deși pentru mulți ani s-a crezut căea s-a născut pe una dintre proprietățile rurale ale famili-ei, Villa Bignamaggio, aflată în afara orașului Greve.[6] Afost botezată cu numele Lisa, după una din soțiile buni-

Schiţă aMona Lisei, atribuită lui Leonardo.

cului patern.[7] Fiind cea mai mare dintre cei șapte copiiai familiei, Lisa avea trei surori, dintre care una pe nu-me Ginerva, și trei frați, Giovangualberto, Francesco, șiNoldo.[5]

Familia sa a trăit în Florența, inițial în apropierea Biseri-cii Santa Trinita, mutându-se apoi într-un spațiu închiriatîn apropierea altei biserici, Santo Spirito, cel mai probabildatorită faptului că nu-și puteau permite reparațiile vechiilor case, când acesta a fost dezafectată. Familia Lisei s-amutat într-un loc cunoscut astăzi ca Via de Pepi, iar apoiîn apropierea bisericii Santa Croce, unde au trăit lângăSer Piero da Vinci, tatăl lui Leonardo.[8] Ei dețineau deasemenea și o mică casă la țară, în satul Poggio, la aproxi-mativ 32 km sud de oraș.[9] Noldo, tatăl lui Gherardini, șibunicul Lisei, a lăsat drept moștenire a fermă din Chian-ti unui spital din comună, Santa Maria Nuova. Mai târ-ziu, Gherardini reușise să obțină o altă fermă de la spital,plătind rentă, putând astfel să supravegheze plantațiile degrâu, familia de asemenea petrecându-și verile acolo, lao casă numită Ca' di Pesa.[10]

1

2 3 MONA LISA

2 Viața târzie și mariajul

Pe data de 5 martie 1495, la vârsta de 15 ani, Lisa s-acăsătorit cu Francesco di Bartolomeo di Zanobi del Gi-ocondo, un comerciant de mătase și textile, devenind adoua sa soție. Zestrea Lisei consta din 170 florini și fer-ma San Silvestro din apropierea casei de la țară a familiei,o dovadă a faptului că familia Lisei nu era foarte înstărităla acel moment și că ea și soțul său se iubeau.[11] Propri-etatea se afla între Castellina și San Donato, din Poggio,în apropierea a două ferme ce mai târziu aveau să fie înproprietatea lui Michelangelo.[8] Nefăcând parte din clasasăracă, însă nici din clasa de elită a Florenței, cuplul a trăito viață caracteristică clasei de mijloc a societății. Maria-jul Lisei este posibil să îi fi crescut statutul său social, dinmoment ce există se poate ca familia sa să fi fost mai săra-că decât cea a soțului ei.[11] Pe de altă parte, Francesco deasemenea ar fi putut beneficia din punct de vedere social,de pe urma mariajului, din moment ce Gherardini esteun „nume cu vechime“.[12] Cuplul a trăit într-o locuințăcomună împreună cu alte familii, până la 5 martie 1503,când Francesco a cumpărat o casă lângă vechea locuințăa familiei sale din Via della Stufa. Se crede că Leonardoa început lucrul la portretul Lisei în același an.[13][14]

Centrul Florenței. Francesco și Lisa au trăit pe strada Via dellaStufa (roșu), la aproximativ 1 km nord de râul Arno. PărințiiLisei au trăit mai aproape de râu, mai întâi în partea de nord, șiapoi cea de sud (mov).

Lisa și Francesco au avut cinci copii: Piero, Camilla, An-drea, Giocondo și Marietta, dintre care patru între 1496și 1507.[15] Lisa a fost de asemenea și mama vitregă a luiBartolomeo, fiul lui Francesco și a primei sale soții, Ca-milla di Mariotto Rucellai, care avea în jur de un an cândmama sa naturală a decedat. Caterina di Mariotto Ruce-llai, mama vitregă a Lisei, și prima soție a lui Franciscoerau surori, membri ai proeminentei familii Rucellai.Camilla și Marietta au devenit călugărițe. Camilla a lu-at numele de Sora (italiană Suor) Beatrice și s-a alăturatmănăstirii San Domenico di Cafaggio, unde i-a fost în-credințată datoria de a avea grijă de sora Antonmariei,Suor Albiera, și de asemenea de surorile Lisei, Suor Ca-

milla (despre care se știa că fusese însoțită, în mod scan-dalos, de patru bărbați, în interiorul mănăstirii) și SuorAlessandra.[16] Beatrice a murit la vârsta de 18 ani,[16]fiind înmormântată la biserica Santa Maria Nouvella.[17]Se știe de asemenea că Lisa reușise să intre în relație cuSant'Orsola, o mănăstire de prestigiu din Florența, undea reușit să o înscrie pe Marietta în anul 1512. Marietta aprimit numele de Suor Ludovica, și a devenit un membrurespectat al mănăstirii.[18]

Mai târziu, Franceso a devenit un oficial al orașului Flo-rența. A fost ales de Dodici Buonominu (guvernul Flo-renței medievale și renascentiste) în 1499 și de Signoriaîn 1512, unde a devenit un Priori (membru alDodici Buo-nominu) în 1524. Este posibil să fi avut legături cu familiaMedici, datorită diferitelor interese politice și financiare.În 1512, când guvernul din Florența se temea de întoarce-rea familiei Medici din exil, Francesco a fost închis, fiindeliberat mai târziu, în septembrie, la întoarcerea familieiMedici.[17][19]

Unele surse susțin faptul că Francesco a murit datorităciumei în anul 1538. Lisa s-a îmbolnăvit și a fost luată decătre fiica sa, Ludovica, la mănăstirea Sant'Orsola, pentrua fi îngrijită, unde a murit patru ani mai târziu la vârsta de63 de ani.[20][21] Alte surse susțin că Francesco reușise săîmplinească 80 de ani. Astfel, el ar fi murit în 1539, iarLisa ar fi trăit cel puțin până în 1551, murind la vârsta de71 sau 72 de ani.[9]

În iunie 1537, în testamentul său, Francesco a înapoiatzestrea Lisei, garderoba, bijuteriile, și a încercat să-i asi-gure viitorul. Lăsând-o pe Lisa în grija fiicei lor Ludo-vica, iar în cazul incapacității acesteia, în grija fiului săuBartolomeo, Francesco a scris:„Datorită afecțiunii și dragostei defunctului asupra MonaLisei, iubita sa soție; luând în considerare faptul că Lisaa avut întotdeauna un suflet nobil și a fost o soție loială;urându-i să nu ducă lipsă de nimic...”—Francesco del Giocondo în testamentul său, iunie1537[22]

3 Mona Lisa

Ca și alte familii din Florența din aceeași clasă socială,cei din familia lui Francesco erau iubitori de artă. Fiulsău Bartolomeo i-a cerut lui Antonio di Donnino Mazzo-eri să picteze o frescă la mormântul familiei din bisericaSantissima Annunziata din Florența. Pictorul Andrea delSarto de asemenea a pictat o madonă pentru un alt mem-bru al familiei.[17] Concomitent cu comanda lui France-sco pentru Leonardo da Vinci, acesta a cerut de aseme-nea și pictorului Domenico Puligo, să realizeze o icoanăa Sfântului Francisc de Assisi. Se crede că Francesco acomandat aceste tablouri pentru a celebra atât naștereafiicei lor, Andrea, cât și achiziționarea noii case.[14]

3

Femeia reprezentată în Mona Lisa era viziunea din sec.XV și XVI a femeii virtuoase. Lisa este portretizată cafiind o soție credincioasă, prin gestica sa din tablou - mâ-na sa dreaptă este ținută peste cea stângă. Leonardo deasemenea a prezentat-o pe Lisa ca fiind o femeie de suc-ces, și în pas cu moda, posibil chiar să fi fost reprezentatăîntr-o lumină mai bună decât în realitate. Veșmintele saleînchise și șalul negru erau în ton cu moda vremii, influ-ențată de către cea spaniolă; hainele nu sunt un simbolal doliului Lisei pentru prima sa fiică, așa cum s-a sus-ținut inițial. Având în vedere faptul că este un portret,tabloul este de dimensiuni foarte mari, mărimea sa fiindcomparabilă cu cea a portretelor comandate de alte fa-milii înstărite ale vremii. Această extravaganță s-a expli-cat ca fiind datorată aspirațiilor sociale ale Lisei și ale luiFrancesco.[23]

Furtul Mona Lisei din muzeul Luvru (1911) și călătoriile saleprin Asia și America de Nord au contribuit la acumularea faimeitabloului.[24]

Faptul că Leonardo nu avea niciun venit în primăvaraanului 1503 ar putea să explice interesul său asupra unuiportret privat.[19][25] Dar, mai târziu în același an, cel maiprobabil a trebuit să amâne lucrul la Mona Lisa, cândacestuia i-a fost dată comanda să picteze Bătălia de laAnghiari, acesta comandă fiind de o mai mare valoare,având de asemenea și obligația să o termine până în fe-bruarie 1505.[26] În 1506 Leonardo încă considera por-tretul ca fiind neterminat.[27] Nefiind plătit pentru muncasa, Leonardo nu a trimis tabloul clientului său.[28] În tim-pul vieții sale, artistul a călătorit împreună cu tablourilesale, și este posibil ca Mona Lisa să fi fost terminat dupămulți ani, în Franța,[12] în jurul anului 1516.[29]

Titlul picturii datează din 1550. O cunoștință a familieilui Francesco,[9] Giorgio Vasari, a scris: „Leonardo și-aasumat responsabilitatea, în fața lui Francesco del Gio-conda, de a picta portretul Mona Lisei, soția sa.“ (italianăPrese Lionardo a fare per Francesco del Giocondo il ri-tratto di mona Lisa sua moglie.).[30] Titlurile din italiană(La Gioconda) și franceză (La Joconde) ale tabloului sunt

Notiţa lui Agostino Vespucci găsită în Universitatea dinHeidelberg.

atât numele de familie al Lisei, primit după căsătorie, câtși o poreclă,[12] în română „jovială“, sau „cea fericită“.Au existat multe speculații ce asociau numele Lisei cu celpuțin patru alte tablouri,[31] iar identitatea acesteia a fostconfundată cu cea a cel puțin zece persoane.[32] Până lasfârșitul secolului al XX-lea, tabloul devenise un simbolinternațional, ce fusese folosit deja în peste 300 de altepicturi, cât și în peste 2.000 de reclame, în medie apărândîntr-o nouă reclamă în fiecare săptămână.[33] În 2005,un expert de la biblioteca universității din Heidelberg adescoperit o notiță aflată pe marginea unei pagini, în bi-bliotecă, ce stabilea cu certitudine faptul că tabloul eraun portret al Lisei.[34] Franța a deținut tabloul încă dintimpul Revoluției franceze. În ziua de azi, aproximativ6 milioane de persoane vin în fiecare an la muzeul Lu-vru pentru a vedea tabloul, ce face parte din patrimoniulnațional.[35][36]

4 Referințe[1] Riding, Alan (& aprilie 2005). „In Louvre, New Room

With View of 'Mona Lisa'” (în engleză). The New YorkTimes (The New York Times Company). http://www.nytimes.com/2005/04/06/arts/design/06lisa.html. Acce-sat la 7 octombrie 2007.

[2] Pallanti 2006, pp. 17, 23, 24

[3] Pallanti 2006, p. 58

[4] Pallanti 2006, p. 37

[5] Pallanti 2006, p. 44

[6] „History of Vignamaggio” (în engleză). Villa Vignama-ggio. http://www.vignamaggio.it/english/history.html.Accesat la 4 mai 2008.

[7] Pallanti 2006, p. 40

[8] Pallanti 2006, pp. 45-46

[9] Zöllner 1993, p. 4

[10] Pallanti 2006, pp.41-44

[11] Zöllner 1993, p. 5

[12] Kemp, Martin (2006). Leonardo Da Vinci: The Marvel-lous Works of Nature And Man. Oxford University Pressvia Google Books limited preview. pp. 261–262. ISBN0-1928-0725-0. http://books.google.com/books?id=1-t_dJh-_mUC&pg=PA261. Accesat la 5 octombrie 2007

4 4 REFERINȚE

[13] „Portrait of Lisa Gherardini, wife of Francesco delGiocondo” (în engleză). Musée du Louvre. http://www.louvre.fr/llv/oeuvres/detail_notice.jsp?CONTENT%3C%3Ecnt_id=10134198673226503&CURRENT_LLV_NOTICE%3C%3Ecnt_id=10134198673226503&FOLDER%3C%3Efolder_id=9852723696500816&bmUID=1155229237450&bmLocale=en. Accesat la 4octombrie 2007.

[14] Zöllner 1993, p. 9

[15] Johnston, Bruce (1 ianuarie 2004). „Riddle of Mo-na Lisa is finally solved: she was the mother offive”. Telegraph.co.uk (Telegraph Media Group).http://www.telegraph.co.uk/news/main.jhtml?xml=/news/2004/08/01/wmona01.xml&sSheet=/news/2004/08/01/ixworld.html. Accesat la 6 octombrie 2007.

[16] Pallanti 2006, pp. 61-62

[17] Müntz 1898, p. 154

[18] Pallanti 2006, p. 63

[19] Masters, Roger D. (15 iulie 1998). Fortune is a River:Leonardo da Vinci and Niccolò Machiavelli’s MagnificantDream of Changing the Course of Florentine History (onli-ne notes for Chapter 6). Free Press via Dartmouth Colle-ge (dartmouth.edu). ISBN 0-6848-4452-4. http://www.dartmouth.edu/~{}rmasters/fourtune/notes/06.html

[20] Lorenzi, Rossella (19 ianuarie 2007). „Mona LisaGrave Found, Claims Scholar” (în engleză). DiscoveryChannel News. http://dsc.discovery.com/news/2007/01/19/monalisa_his.html?category=history&guid=20070119134500. Accesat la 6 octombrie 2007.

[21] Lorenzi, Rossella (2 mai 2007). „Mona Li-sa’s Identity Revealed?” (în engleză). DiscoveryChannel News (Discovery Communications). http://dsc.discovery.com/news/2007/05/02/monalisa_arc.html?category=archaeology&guid=20070502143030.Accesat la 6 octombrie 2007.

[22] Pallanti 2006, p. 105

[23] Zöllner 1993, p. 12

[24] Sassoon 2001, p. 14–16

[25] Zöllner 1993, p. 7

[26] Müntz 1898, p. 136

[27] Clark, Kenneth (martie 1973). „Mona Lisa” (în engleză).The Burlington Magazine (The Burlington Magazine Pu-blications via JSTOR) 115 (840): 144. ISSN 00076287.http://links.jstor.org/sici?sici=0007-6287(197303)115%3A840%3C144%3AML%3E2.0.CO%3B2-Z. Accesatla 5 octombrie 2007.

[28] Zöllner 1993, p. 6

[29] „Mona Lisa 1503-16” (în engleză). University of theArts, London. http://www.universalleonardo.org/work.php?id=197. Accesat la 24 octombrie 2007.

[30] Vasari, Giorgio (1879) [1550, rev. ed. 1568].Le vite de' più eccellenti pittori, scultori ed archi-tettori. IV. Gaetano Milanesi. Firenze: G.C.Sansoni. pp. 39. http://books.google.com/books?id=EroFAAAAQAAJ&pg=PA39. Accesat la 5 octombrie2007

[31] Stites, Raymond S. (ianuarie 1936). „Mona Lisa--Monna Bella” (în engleză). Parnassus (CollegeArt Association via JSTOR) 8 (1): 7–10+22–23.doi:10.2307/771197. ISSN 1543-6314. și The Two“Mona Lisas” . The Century: A Popular Quarterly byMaking of America Project via Google Books scan fromUniversity of Michigan copy. 1914. pp. 525. http://books.google.com/books?id=ux0MAAAAMAAJ&pg=PA525&vq=mona+lisa#PPA528,M1. Accesat la 9octombrie 2007 și Wilson, Colin (2000). The MammothEncyclopedia of the Unsolved. Carroll & Graf viaGoogle Books limited preview. pp. 364–366. ISBN0-7867-0793-3. http://books.google.com/books?id=Mf7ujOGDzZ8C&pg=PA364

[32] Debelle, Penelope (25 iunie 2004). „Behind that secretsmile”. The Age (TheAge Company). http://www.theage.com.au/articles/2004/06/24/1088046208817.html. Ac-cesat la 6 octombrie 2007. și Johnston, Bruce (8 ianuarie2007). „Riddle of Mona Lisa is finally solved: shewas the mother of five” (în engleză). Telegraph.co.uk(Telegraph Media Group). http://www.telegraph.co.uk/news/main.jhtml?xml=/news/2004/08/01/wmona01.xml&sSheet=/news/2004/08/01/ixworld.html. Accesatla 6 octombrie 2007. și Nicholl, Charles (reviewof Mona Lisa: The History of the World’s MostFamous Painting by Donald Sassoon) (28 martie2002). „The myth of the Mona Lisa” (în engleză).Guardian Unlimited (London Review of Books viaGuardian News and Media). http://books.guardian.co.uk/lrb/articles/0,6109,675653,00.html. Accesat la6 octombrie 2007. și Chaundy, Bob (29 septembrie2006). „Faces of the Week”. BBC News (BBC). http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/magazine/5392000.stm.Accesat la 5 octombrie 2007.

[33] Sassoon 2001, Abstract p. 16

[34] „Mona Lisa – Heidelberger Fund klärt Identität (English:Mona Lisa – Heidelberger find clarifies identity)” (în en-gleză). University Library Heidelberg. http://www.ub.uni-heidelberg.de/Englisch/news/monalisa.html. Acce-sat la 15 ianuarie 2008.

[35] Chaundy, Bob (29 septembrie 2007). „Faces of the We-ek” (în engleză). BBC News (BBC). http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/magazine/5392000.stm. Accesat la 5octombrie 2007.

[36] Canetti, Claudine. „The world’s most famous paintinghas the Louvre all aflutter” (în engleză). Actualité enFrance via French Ministry of Foreign and EuropeanAffairs (diplomatie.gouv.fr). http://www.diplomatie.gouv.fr/en/france_159/discovering-france_2005/france-from-to-z_1978/culture_1979/museums_4412/the-world-most-famous-painting-has-the-louvre-all-aflutter_6824.html. Accesat la 8 octombrie 2007.

5

5 Bibliografie• Zöllner, Frank (1993). „Portretul MonaLisei del Giocondo de Leonardo” (în en-gleză) (PDF). Gazette des Beaux-Arts 121(S.): print 115–138. ISSN 0016-5530.http://archiv.ub.uni-heidelberg.de/artdok/volltexte/2006/157/pdf/Zoellner_GBA_93.pdf.Accesat la 9 octombrie 2007.

• Müntz, Eugène (1898) (în engleză). Leonardo DaVinci, artist, gânditor și om al științei. 2. New York:Charles Scribner’s Sons. pp. 153–172. http://books.google.com/books?id=_-QEAAAAYAAJ&printsec=titlepage#PPA153,M1. Accesat la 14octombrie 2007

• Pallanti, Giuseppe (2006). Mona Lisa dezvăluită:Adevărata identitate a modelului lui Leonardo. Flo-rența, Italia: Skira. ISBN 8-8762465-9-2

• Sassoon, Donald (2001). „Mona Lisa: cea mai cu-noscută fată din lume” (în engleză). History Work-shop Journal (Oxford University Press) 2001 (51):Abstract. doi:10.1093/hwj/2001.51.1. ISSN 1477-4569. http://hwj.oxfordjournals.org/cgi/content/abstract/2001/51/1.

6 Alte materiale• Portretul Lisei Gherardini, soția lui Francesco delGiocondo (în engleză)

6 7 TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES

7 Text and image sources, contributors, and licenses

7.1 Text• Lisa del Giocondo Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lisa_del_Giocondo?oldid=10161986 Contribuitori: Wars, Strainubot, Cristi215,

Escarbot, Rsocol, Afil, Minisarm, Mycomp, Horia mar, VolkovBot, TXiKiBoT, Dcoetzee, Lucian GAVRILA, Niculaegeorgepion, Tge-orgescu, FeodorBezuhov, Liviu Savastru, Gikü, Asybaris01, Alex F., Diego pmc, Alexbot, Alecs.bot, Sebleouf, Luckas-bot, ArkBot,MystBot, ArthurBot, Xqbot, RedBot, Ionutzmovie, D'ohBot, EmausBot, ZéroBot, MJ for U, Zece, Alin, Hype supper, GÜT, Addbot,BreakBot, XXN-bot, Dan Mihai Pitea și KasparBot

7.2 Images• Fișier:Commons-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Commons-logo.svg Licență: Public domainContribuitori: This version created by Pumbaa, using a proper partial circle and SVG geometry features. (Former versions used to beslightly warped.) Artist original: SVG version was created by User:Grunt and cleaned up by 3247, based on the earlier PNG version,created by Reidab.

• Fișier:Del_Giocondo-Gherardini-Firenze-map.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/30/Del_Giocondo-Gherardini-Firenze-map.jpg Licență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: Florence’s APT (Azienda di Promozione Turistica)Artist original: APT, cropped and marked by User:Susanlesch

• Fișier:Firenze-Stemma.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a2/Firenze-Stemma.png Licență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: it.wikipedia.org Artist original: User:Lynxlynx

• Fișier:Flag_of_Italy.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/03/Flag_of_Italy.svg Licență: Public domain Con-tribuitori: There has been a long discussion on the colors of this flag. Please read the talk page before editing or reverting this image. Pantoneto RGB performed by http://www.pantone.com/pages/pantone/colorfinder.aspx Artist original: see below

• Fișier:Gtk-dialog-info.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b4/Gtk-dialog-info.svg Licență: LGPL Contri-buitori: http://ftp.gnome.org/pub/GNOME/sources/gnome-themes-extras/0.9/gnome-themes-extras-0.9.0.tar.gz Artist original: DavidVignoni

• Fișier:Leonardo_design_attributed.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/24/Leonardo_design_attributed.jpg Licență: Public domain Contribuitori: http://www.hydecollection.org/collections/details-image.cfm?ID=43 Artist original: Unknownphotographer

• Fișier:Mona_Lisa_margin_scribble.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e8/Mona_Lisa_margin_scribble.jpg Licență: Public domain Contribuitori: ub.uni-heidelberg.de Artist original: Agostino Vespucci

• Fișier:Mona_Lisa_stolen-1911.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f8/Mona_Lisa_stolen-1911.jpg Licen-ță: Public domain Contribuitori: “The Two Mona Lisas” by Walter Littlefield, article from Century Magazine, Vol. 87, N° 4 (Feb 1914).Published by The Century CompanyDirect link to article Artist original: Necunoscut<a href='//www.wikidata.org/wiki/Q4233718' title='wikidata:Q4233718'><imgalt='wikidata:Q4233718' src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/20px-Wikidata-logo.svg.png' width='20' height='11' srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/30px-Wikidata-logo.svg.png 1.5x, https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/40px-Wikidata-logo.svg.png 2x' data-file-width='1050' data-file-height='590' /></a>

• Fișier:Wikidata-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Wikidata-logo.svg Licență: Public domain Con-tribuitori: Operă proprie Artist original: User:Planemad

• Fișier:Wikiquote-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Wikiquote-logo.svg Licență: Public domainContribuitori: ? Artist original: ?

7.3 Content license• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0