RECUPERAREA TENDINITELOR UMARULUI I COTULUI

Evaluarea umrului durerosIn cadrul evaluarii umarului dureros kt tb sa faca distinctia clara intre problemele reale ale artic glenohumerale si cele extraartic.Limitarea misc active si durerea sunt simptome prezente in ambele cazuri mentionate.Limitarea misc pasive adesea insotita de durere, indica aproape in toate cazurile patologie articulara.Daca pac este capabil sa se relaxeze si kt poate realiza misc pasive pe toata AM, etiologia durerii este in cele mai multe cazuri extraartic.

Daca tes moi sunt afectate pe o perioda lunga de timp pot eventual sa determine scaderea mobilitatii, pacientul avand tendinta de protectie la nivelul artic respective.

Durerea extraarticulara poate fi rezultatul unei contracturi sau inflamatii la nivelul musculaturii, tendoanelor sau burselor.

TENDINITA BICIPITALA

TENDINITA BICIPITALA Anatomie functionala Origine capul scurt pe procesul coracoid al scapulei, capul lung pe tuberculul supraglenoid al scapulei Cele 2 capete ale m se unesc in regiunea distala a br pentru a forma un tendon puternic care se insera pe tuberozitatea radiala.Actiune:- flexie in articulatia cotuluisupinator al antebr cand acesta se afla in pronatieAdductie la niv umrului prin capul scurtAdducie la nivelul umrului prin capul lung

TENDINITA BICIPITALACAUZE flexibiliate musculara scazuta tehnica gresita a misc de flex a umaruluiSEMNE I SIMPTOME - DURERE in regiunea anterioara a umarului care ocazional radiaza descendent spre cot. - 4 stadii ale durerii: D este prezenta doar la sfarsitul activitatii, D la inceputul activit, dispare pe parcurs pt a reapare dupa activit, dar fara a determina limitarea acesteia. D apare la inceputul activit, persista in timpul si dupa incetarea acesteia +restrictionarea activitatii. D este prezenta pe parcursul intregii activitati zilnice.

TENDINITA BICIPITALAInflamatia tendonului si a paratendonului.Limitarea miscarilor activeDurere si disconfort la nivelul artic cotului la scrisExamenul fizicSensibilitate la palparea capatului lung al tendonului in santul bicipital, pacientul cu mb sup in rot ext 10. Miscarile active de flexie, abd si rot int ale umarului intensifica durerea.inflamatia tendonului bicipital afecteaza misc active ale umarului si poate fi diagnosticata prin semnul lui Yergason si Speed test.

TENDINITA BICIPITALA

Yergason test pacientul in sezand cotul la 90 executa miscarea de supinatie in timp ce kt opune rezistenta cu o mana iar cu cealalta palpeaza tendonul bicipital in santul bicipital.

TENDINITA BICIPITALA

Speed test rezistenta din partea kt la miscarea de flexie a antebratului.tendonul bicipital se testeaza mai usor cu bratul in rot ext la 60 si degetul mare abd.

RECUPERAREA TENDINITEI BICIPITALEOb programului de recuperare:Imbunatatirea elasticitatii tendonului bicipitalCresterea treptata a miscarilor active fara durereMijloaceIndata ce durerea a mai scazut in intensitate exercitii Codman Stretching dupa faza acuta se incepe cu misc usoare care se mentin 10 sec si se repeta de 6 ori stretchingul se executa pe miscari de rot ,flexie, pe m biceps, tricepsTonifiere la nivelul musculaturii umarului si a bratului. Perioada de recuperare dureaza intre 6-8 saptamani

TENDINITA COAFEI ROTATORILOREste de obicei rezultatul unei microtraume produse prin repetarea unor miscari, in special a miscarilor de overhead.Leziunile coafei rotatorilor apar de obicei in sporturi ca tenis, inot, volei, aruncari de sulita, ciocan, bila. Anatomie functionala Muschii subscapular, supraspinosul, infraspinosul si micul rotator impreuna cu tendoanele lor formeaza coafa rotatorilorc (rol principal de stabilizatori).Impreuna cu deltoidul stabilizeaza capul humeral si sunt responsabili de miscarea overhead esentiala in multe sporturi.

TENDINITA COAFEI ROTATORILORSubscapularul act de compresie la niv capului humeral, responsabil de rotatia interna a bratului Supraspinosul asista deltoidul in miscarea de abductie a bratului cea mai mare contributie a sa fiind initierea miscarii. Infraspinosul si rotundul mic realizeaza rot ext a bratului. Acinunea M cafei rotatorilor in principal infraspinosul rotundul mic si subscapularul stabilizeaza capul humeral in cavitatea glenoida, opunandu-se actiunii deltoidului de a trage in sus capul humeral. Fara ei capul humeral s-ar misca in sus in fosa glenoida in timpul abductiei, actiunea deltoidului ramanand necontrolata.

TENDINITA COAFEI ROTATORILORS-a descoperit ca tendonul supraspinos are o zona subvascularizata in apropierea punctului de insertie pe humerus. Deoarece majoritatea rupturilor degenerative apar in aceasta zona se presupune ca exista o legatura cu subvascularizarea.cauze - flexii repetate la nivelul umarului - miscari repetate de aruncare - folosirea unei rachete necorespunzatoare - dezechilibru muscular intre rotatorii interni si externi - deprinderi biomecanice gresite - oboseala si supraantrenamentul - greseli metodice de pregatire

PREZENTARE CLINICA Simptomele leziunilor cafei rotatorilor fie ca sunt rezultatul unui mecanism macro sau microtraumatic includ: Durere localizat ant, sup si lat la nivelul artic umarului. Limitarea mobilitatii Scaderea fortei musculare.

Pacientii cu inflamatia acuta a coafei prezinta o durere intermitenta la activitati ce includ miscari de overhead.Pacientii cu inflamatia cronica a cafei prezinta o durere moderata dar continua la activitati ce includ miscari de overhead.Pacientii care prezinta dureri localizate in regiunea deltoidiana accentuata nocturn si incapacitatea de a mentine activ umarul ridicat pasiv la 90 - rupturi ale cafei rotatorilor.

Limitarea mobilitatii si scaderea fortei musculare pot fi rezultatul durerii sau a rupturilor partiale sau totate ale cafei. O varietate de manevre sunt folosite pentru a evalua durerea, FM si stabilitatea umarului:Testarea subscapularului - pac executa o rot ext in spatele corpului cu cotul flectat, apoi incearca sa incline corpul in fata in timp ce testatorul opune R mentinnd cotul flectat. Incapacitatea de a se indeparta de testator indica leziuni subscapulare.

TENDINITA COAFEI ROTATORILORTestarea supraspinosului pacientul abduce bratul 90 si il roteaza intern ai policele este orientat in jos. Incapacitatea de a rezista fortei aplicate de testator demonstreza leziuni izolate ale supraspinosului.

Testarea infraspinosului si rotundului mic - sunt examinate impreuna pacientul cu MS flectate la 90 coatele lipite de corp. Daca pacientul nu poate sa opuna rezistenta la rot externa este anormal.

RECUPERAREA TENDINITEI COAFEI ROTATORILORtratamentul conservativ (nonoperativ) da rezultate bune atat in tratarea inflamatiei cronica cat si acute.FAZA I - reducerea inflamatiei - imbunatatirea mobilitatii articReducerea inflamatiei: crioterapie +tratament pe termen scurt antiinflamator nesteroidArticulatia glenoida poate fi mobilizata prin miscari pasive si active asistate. Arcul de miscare (flexie-extensie) poate fi imbunatatit daca durerea permite.Stretching usor precedat de aplicarea caldurii locale sau ultrasunet - add membrului in fata corpului +rot int (sp care folosesc miscarea de overhead au mai dezvoltata misc de rot ext decat cea de rot int, de aceea se insista pe imbunatatirea rot int)

RECUPERAREATENDINITEI COAFEI ROTATORILORFAZA IIOb principal obt MA pe toata amplit de miscare insotite de dureri usoare.Mijloaceex izometrice progresive care includ m: stabilizatorii scapulei, trapezul, ridicator al scapulei, romboidul mare si mic si dintatul. ant. Tonifierea stabilizatorilor umarului poate sa refaca miscarea corecta scapulohumerala.FAZA IIIObcresterea F cafei rotatorilor, deltoidului si stabilizatorilor scapulari pt a stabiliza capul humeral in glenoida si pt a prevenii sindromul de impingement. se initiaza ex cu greutati usoare si cu benzi elastice.

Pt c m cafei rotatorilor sunt mici pt tonifierea lor nu se folosesc greutati prea mari, misc se executa lent si cu control ridicat.Se creste in special F supraspinosului (abd nu mai mare de 90 pentru a preveni reinstalarea leziunii) abd+rot ext. Ex in lant kinetic inchis (roaba, mers in maini trunchiul sprijinit pe o minge mare) Ex pliometrice si ex specifice activitatii sportive insotite de antrenamentul izokinetic excentric si concentric.

RECUPERAREA TENDINITEI COTULUIAnatomia cotului Artic. cotului este formata din: 3 oase: humerusul, radiusul si ulna, 3 articulatii: humeroradiala, humeroulnara (trohlea humerusului se articuleaza cu olecranul definind planul de flexie - extensie) si radioulnara (permite misc de pronatie-supinatie).

Stabilizatorii dinamici ai cotului: 1. complexul flexori-pronatori (toti acesti m au origine pe epicondilul medial).- flexorul radial al carpului- flex. superficial al degetelor- flex. ulnar al carpului- rutundul pronator

RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC 2. complexul extonsori- pronatori (origine pe epicondilul lateral)- ext. ulnar al carpului- ext. comun al degetelor- ext. radial scurt al carpului- brahioradialul- supinatorul- muschii flexori ai cotului - bicepsul brachial - brahialul ant- muschii extensori ai cotului - tricepsul brahial - anconeul

Stabilizatorii statici -Ligam laterale -Lig colateral ulnar: (limiteaza misc de ext a cotului) -Ligam colateral radial -Ligam inelar -Ligam patrat (limiteaza misc de supinatie)

Stabilitatea cotuluiArtic radiohum asigura o anumita stabilitate la stresul in valg dar totusi fara un ligam colat radial puternic artic s-ar disloca in lateral la un stres in valgus. Lig colateral radial este stabilizatorul cel mai imp al cotului si mai bine dezvoltat decat cel colateral ulnar.Stabilitatea cotului impotriva stresului in varus este asigurata de tendoanele extensorilor care au origine pe epicondilul lat.Stabilitatea crescuta permite ridicarea obiectelor mari, act in care cotul este supus mai degraba unui stres in valg decat in var.

Traumatismele cotului pot fi urmarea:

Fie a unui traumatism direct (macrotrauma) artic cotului este o artic stabila i este necesar un traumatism direct si intens pt a se ajunge la fracturi sau dislocari. Fie a unui tr direct asupra tes moi care au devenit sensibile in urma suprasolic. Fie pot fi rezultate in urma unor microtraum repetate (cronice). Ruptura ligam colateral ulnar poate aparea la miscarea de aruncare numai daca ligamentele sunt deja slabite in urma suprasolicitarilor.

Traumatismele acute

Cazaturi cu sprijin in mana respectiva. Daca cotul este in usoara flexie se poate instala dislocarea postlaterala, Daca este in extensie, F se transmite ascendent spre radius putand cauza o fractura a capului radial sau a capitulului.F varus sau valgus in impact pot duce la fracturi ale structurii condiliene si supracondiliene mai ales la copii.

Traumatismele directe asupra cotului Duc cel mai probabil la fractura olecranului.

Traumatismele de suprasolicitareCauzele cele mai frecvente ce favorizeaza suprasolicitarea: suprasolicitare excentrica a extensorilor antebratului (cotul tenismenului) sau valgus stres la miscarea de aruncare (suprasolicitarea tendoanelor flexorilor, ruptura ACL).

EPICONDILITA LATERALA (COTUL TENISMENULUI) Este rezultatul unor microtr repetate la nivelul tendoanelor extensorilor antebr si se intalneste in special la jucatorii de tenis de camp.Factori predispozanti tehnica gresita care duce la incarcare excesiva la nivelul grupul de extensori ai antebr.strangerea rachetei prea tare in timpul misc de lovire a mg.musc slab tonifiata la nivelul antebrtehnica incorecta la serviciul mingii.folosirea unei rachete prea grea sau prea mare Acesti factori pot determina forta excesiva la nivelul extensorilor antebr ducand la microtr repetitive si inflamatie.

Semne si simptome Durere in zona epicondilului lateralScaderea FM la nivelul antebratuluiDificultate la prinderea si strangerea obiectelorDurere la intinderea tendoanelor extensoare ale antebr si la flexia pasiva a pumnului Caracteristicile dureriiEste stadial apare si se intensifica gradual: - numai dupa activitati intense - la inceputul ef, dispare in timpul acestuia dar reapare dupa terminarea efortului. - la orice activitate cotidiana si chiar in repaus total .

Ext pumnului pentru epicondilita lat si flex pentru cea mediala sunt dureroase.Este localizata la nivelul epicond dar daca ramane netratata se poate extinde la toti m antebr, miscarile de pronatie si supinatie devin si ele dureroase, si scad abilitatea de a apuca si strange obiecte in mana Durerea scade mobilitatea artic. radiocubitale in special cand e asociata cu extensia cotului.

Tratament kinetic ca si in tendinite primul pas este reprezentat de depistarea si eliminarea cauzei aparitiei acesteia scazand asfel riscul recidivei. FAZA I Scaderea inflamatiei si dureriiElectroterapie -ionoforeza, ultrasunet, fonoforezaMasajul (cross friction massaj) tes moi din aria epicondiliara pentru imbunatatirea circulatiei locale: se aplica presiuni cu degetul mare in zona sensibila mobilizand tesuturile moi peste planul osos perpendicular pe directia fibrelor musculare pe o arie de 1-2 cm .

FAZA 1 continuareExercitii pentru umar si trunchiIzometrie usoara daca tendonul este inflamat si nu permite mobilizariMobilizri pasive in limitele nedureroase, iar presiunea mainii mobilizatorului cat mai aproape de articulatieMedicatie

FAZA IIImbunatatirea flexibilitatii, cresterea mobilitatii articulare Stretching (activ sau assistat)Flexie, ext cotului, articulatiei radiocubitale si degetelor, pronatie, supinatieStretchingul activ actioneaza atat asupra artic cat si asupra musc Exercitiile de tonifiere - se incep exercitii cu rezistenta manuala, cu greutati usoare sau cu therabandul, progresand apoi spre greutati mai mari (exercitii excentrice).Initial ex incep in planul perpendicular pe planul scapulei apoi pe diagonalaExercitii in lant kinetic inchis.

FAZA III Ex pliometrice care pregatesc sp prin miscari functionale pt reintoarcerea la activitatea sportive.se incepe cu ex usoare de pliometrie apoi se creste viteza de executie si R in fc de capacitatea zonei lezate de a suporta din ce in ce mai mult stres.Cresterea progresiva a intensitatii nu tb sa fie mai frecventa de o data la 3 zile, modificandu-se intensitatea unui singur parametru o data. orteza (nu elastica) poate asista misc in timpul prog de ex rolul acesteia fiind reducerea activit extensorilor si distributia stresului aplicat la nivelul tendoanelor extens.orteza tb purtata atat in timpul programului de recuperare cat si dupa inceperea activit sp.