Lp Uri Fizio

8/16/2019 Lp Uri Fizio

1/20

Sem 2.Fiziologie Lp 1 (17.02.2016)

Examenul facial

-stomodeum(gura primitiva-sapt IV)

-fata se formeaza prin fuziunea unor entri de restere

Puncte antropometrice

-osoase-radiologi e-tegumentare-!situate - pe linia mediana anterioara"posterioara a fetei

-paramedian

-laterale

1.trichion (Tr )-situat la interse tia liniei mediane#anterior u linia de insertie a parului la nivelul

pielii gla$re% pun t tegumentar e&trem de relative2.ophrion (Oph )-situat la lo ul de interse tie al medianei anterioare u tangent la marginea inferioaraa pun tului de onve&itat ma&ima a onturului or$itar superior% pun t osos#tegumentar#radiologi

'. subnasale (Sn )- a pun t tegumentar este situat la interse tia santului su$narinar u linia mediana afetei

- a pun t osos este situat pe linia mediana a fetei imediat su$ spina nazalainferioara

- a pun t radiologi interse tia medianei anterioare u tangenta la planul inferiorosos(narinar)


2/20

. gnathion (Gn )-este pun tul el mai inferior si posterior de pe orpul mandi$ulei la interse tia ulinia mediana a feteiFigura este uprinsa intre trichion si gnathion si uprinde ' eta*e

1. Trichion-ophrion (eta*ul superior"frontal )2. Ophrion-subnasale (eta*ul mi*lo iu"senzorial )'. Subnasale-gnathion (eta*ul inferior "dentar )

Fata este uprinsa intre ophrion si gnathion si uprinde 2 eta*e

1. Mijlociu sen!orial". #nferior $entar

Examenul facial se face intot$eauna $in norma frontal si norma lateral.

Examenul $in norma frontala%

− Forma fetei− Simetria fetei− +roportia eta*elor (sa fie egale)

Examenul $in norma laterala%

− Profilul -normal(atun i and pun tul Sn este situat in planul nazofrontal - patologi , onve& (atun i and Sn este situat anterior planului) si on av (atun i andSn este situat posterior planului)

− Treapta buzelor/labial , normala atun i and $uza superioara o depaseste u 2 mm anterior pe

ea inferioara si este mai groasa− Unghiul mandibulei -in mod normal este uprins intre 110-12 °

Meto$e $e $eterminare

− du em tangent la marginea inferioara a orpului mandi$ulei si da a a easta este tangenta las oama o ipitalului# ung iul mandi$ulei este in limite normale iar eta*ul inferior estenormal

− patologi•

tangenta interse teaza o ipitalul#ung i mai mare#eta* marit• tangent nu interse teaza s oama o ipitalului#ung i mai mi #eta* inferiorredus#mi sorat

Sem 2. Fiziologie.lp 2 .2 .02.2016

&a'itatea bucala

/eprezinta primul segment al tu$ului digestiv si indeplineste numeroase fun tii

-functia fonatorie(aici se formeaza sunetele articulate/vocea si un rol important il au dintii silimba mai ales in pronuntarea consoanelor)


3/20

-functia digestiva :• Prehensiune• Masticatie• Insalivatie sub actiunea amilazei salivare incepe digestia gucidelor • Deglutitie

-functia respiratorie(accesorie)-functia estetica/fizionomica-functia antropologica(buze)

o alizare-in eta*ul inferior al fetei#inferior de fosele nazale si superior de mus ii mio iloidieni.&a'itatea bucala omuni a anterior u e&teriorul si posterior u faringele si este impartita dear adele dentoalveolare in vesti$ulul $u al si avitatea $u ala propriu-zisa.

Vesti$ulul $u al se intinde • anterior de buze• lateral de obraji•

posterior de arcadele dentoalveolaresi are forma de pot oava.

avitatea $u ala propriu-zisa este delimitata

• anterior de fata orala a arcadelor dentoalveolare• posterior de istmul faringian(ingustare delimitata de pilierii amigdalieni)• superior de palatul dur care se continua fara limita neta de demarcatie cu palatul

moale(valul palatin)• inferior de planseul bucal

Fie are $uza prezinta

-o fata anterioara (tegumentara) -o fata posterioara(mucoasa) -margine fi a


4/20

-margine libera(formata dintr-un epiteliu necheratiniza-rosul buzelor- transparent sinepigmentat)

Stru tura peretelui $uzelor

− strat tegumentar − strat muscular(multe fibre din m! orbicular al gurii "m! mimici)− -strat glandular(glande salivare mici)− #trat mucos

/olurile $uzelor

− Digestiv(prehensiune)− $izionomic− %ntropologic− $onatie

+eretii avitatii $u ale propriu-zise

− +eretele superiorPalatal $ur-la nivelul lui# pe linia mediana# imediat inapoia in isivilor entrali se o$serva gaurain isiva prin are iese nervul in isiv are este a operit si prote*at de papilain isiva(tesut mu os)-de la gaura in isiva pe linia mediana se o$serva o proeminenta(osoasa) dispusalongitudinal numita rafeu me$ian # rezultata prin sutura pro eselor palatine ale oaselorma&ilare pre um si prin sutura oaselor palatine-la unele persoane# in treimea posterioara a palatului dur e&ista o proeminenta# toruspalatin-dreapta stanga lateral de rafeul me$ian se o$serva niste pli i mu oase numite rugipalatine are prezinta un desen spe ifi pentru fie are individ in parte-!amprentadigestiva

− +eretele anterior Planseul bucal

-format din &! M! miohiloidieni'! M! geniohioidieni! M! digastrici

-foarte $ine vas ularizat si irigat-avem orifi ii de varsare ale&! landelor salivare'! landelor submandibulare! landelor sublinguale

Limba


5/20

-organ mus ular# format din orp si rada ina

-prezinta

• $ata dorsala cu o suprafata pe care se afla papilele gustative• $ata ventrala(dedesubt) lucioasa" transparenta prin care vedem vascuarizatia

+e fata interna a o$ra*ilor se afla orifi iul de varsare al analului stenol .

Sem 2. Fiziologie.lp ' .02.0'.2016

Explorarea etapei buco-faringo-esofagiene a $igestiei

asti atia reprezinta pro esul de prelu rare a alimemtelor in avitatea $u ala si este primul a t

motor digestiv.a realizarea unei masti atii efi iente parti ipa

− #istemul muscular − #istemul osos(ma ilar"mandibula"dinti"articulatia *MD)− lande salivare− #istemul nervos

3entitia la om este temporara($eci$ua) formata din 20 dinti si dentitia permanenta($efiniti'a) formata din '2 dinti.

Eruptia $entitiei temporare*arsta + luni 1" luni 1, luni " luni / luniMaxilar I II IV IIIMan$ibula I II IV III V

− +ruptia− Dinti vor atinge planul de ocluzie prin miscari in plan vertical − #patiere dentara(,- ani)− %braziune− .izaliza

Eruptia $entitiei permanente

*arsta + ani 0 ani , ani ani 1/ ani 11 ani 1" ani 1,-"1Mx + 1 " 2 0 ,M$ + 1 " 2 0 ,


6/20

&aracterele $intilor

− aractere comune− aractere de grup− aractere individuale

Stru tura unui dinte prezinta &oroana

la interior dentina la e terior smalt

colet(gatul) la interior dentina− la e terior smaltul si cementul care se suprapun cap la cap sau nu se

ating(spatiu in care dentina este descoperita) ra$acina la interior dentina− la e terior cement

3entina delimiteaza o amera pulpara are se ontinua si in analul radi ular.3intii sunt an orati in alveole prin ligamente dento-alveolare are se numes parodontitiu# a esteligamente sunt formate din fi$re de olagen eli oidale dispuse atat o$li dinspre olet spre ape& atsi tangential.

a varsta a '-a s ade irigatia parodontitiului-! atrofie -!mo$ilitate dentara res uta-! e$entatie .is arile mandi$ulei- o$orare# ridi are# lateralitate(didu tie)# propulsie# retropulsie# ir umdu tie.4fi a itatea me ani a pe are o realizeaza mis arile mandi$ulei se datoreaza faptului a pun tul despri*in arti ular al atuit impreuna u forta mus ilor masti atori(de mus atura) si u rezistenta opusade aliment formeaza un sistem de parg ii de gradul II si III.

Sem 2. Fiziologie lp . 05.0'.2016

Musculatura masticatorie

1. M. 3i$icatori ai man$ibulei− Masseter − $asciculul mijlociu si anterior al temporalului− Pterigoidieni interni si e terni

-!In ontra tie simetri a ridi a mandi$ula si in ontra tie unilaterala trag mandi$ula intr-o parte". M. &oboratori si $i$uctori

− Pantecele anterior al digastricului− M! Milohiloidian− eniohiodian− Pterigoidianul e tern


7/20

. M. Propulsori− Pterigoidieni interni si e terni

. M. 3etropropulsori− ontractia fasciculului mijlociu si posterior al temporalului

is arile pe are le e&e uta mandi$ula du la sta$ilirea unor relatii fun tionale importante intrema&ilar si mandi$ula.este relatii se studiaza prin analiza o luziei ar adelor dento-alveolare la opil si la adult si prin

raportul restelor mu oase de la ma&ilar si mandi$ula.La nastere%

1. Oclu!ie plana - in care ambele creste sunt bine dezvoltate iar cea inferioara vine in contactcu mijlocul celei ma ilare0 are o pozitie usor posterioara1 retrognatism fiziologic 0 cea mai

favorizata dezvoltare armonioasa a aportului dento-ma ilar .'! Oclu!ie in acoperis - e ista un mic decalaj sagital" creasta mandibulara este inapoia celei

ma ilare cu un oarecare grad de supraacoperire0 evolutia favorizata sau nu in functie de factorii de mediu!

! Oclu!ie in capac $e cutie 2 creasta superioara este puternic dezvoltata in plan vertical si oacopera pe cea inferioara0 evolutia este spre ocluzie adanc acoperita!,! Oclu!ie progena - creasta inferioara o depaseste pe cea superioara in plan sagital0 evolutia

este spre prognatism mandibular!! Oclu!ie cap la cap 2 evolutie favorabila sau nu!

4inamica $e!'oltarii oclu!iei

−

Momente critice in $e!'oltarea oclu!iei sunt1. La nastere esential ar fi sa e&iste retrognatism fiziologic al nou-nas utului# in

timpul suptului la san se produ e prima mezializare fiziologi a a mandi$ulei.− 3upa aparitia dintilor avem ' etape

&! Etapa dentitiei temporare in care momentul esential este eruptia molarului &temporar care realizeaza prima inaltare a ocluziei! In timpul dentitiei temporareocluzia se mentine la nivelul caninului" molarului & si ' si poarta numele de zonade sprijin 3orc3house

'! Etapa dentitiei mixte care merge intre 4-&' ani" eruptia molarului & permanent(de 4 ani) realizeaza a doua inaltare fiziologica a ocluziei si cea maiimportanta

! Etapa dentitiei permanente de la &'-& ani0 eruptia molarului de &' ani ceconstituie a- -a inaltare a ocluziei0 eruptia molarului (&5 ani)!

5nali!a oclu!iei

Se fa e intotdeauna in plan sagital# transversal si verti al la ateva repere(la molari# anini# grupulin isiv)


8/20

In plan sagital La molari%

− raportul neutral(normal): #antul intercuspidian al molarului de 4 ani inferiorarticuleaza in dreptul cuspidului meziovestibular al molarului de 4 ani superior

− Patologic raportul mezializat (in fata)" distalizat La canini%

− raportul neutral: 6arful caninului inferior articuleaza in spatiul dintre incisivul lateral si caninul superior

La grupul incisi'%− .aportul neutral: fata vestibulara a incisivilor inferiori vine in contact cu fata

palatinala a incisivilor superiori

In plan transversal

La molari%− .aportul neutral: este atunci cand cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori articuleaza

in santul intercuspidian al molarilor superiori− Patologic pot avea raport vestibularizat sau lingualizat

La canin:− $ata vestibulara a caninului inferior vine in contact cu fata palatinala superioara

La grupul incisiv:− 7inia interincisiva mandibulara coincide cu cea de la ma ilar si mediana mandibulei

coincide ma ilarului

In plan verti al

La molari%− .aportul neutral: molarii superiori ii acopera pe cei inferiori cu inaltimea unui cuspid

La canini si la grupul incisi'%− .aportul neutral este atunci cand dintii frontali sunt supraacoperiti de cei superiori pe

o treime din inaltimea lor − Patologic supraacoperire sau inocluzie

Sem 2. Fiziologie. p . 16.0'.2016

Masticatia

4ste pro esul de prelu rare me ani a a alimentelor in avitatea $u ala si primul a t motor digestiv.

#mportanta functionala a masticatiei

− %juta la prelucrarea alimentelor prin taiere" zdrobire si titrurare− %juta la insalivarea bolului alimentar − Participa/ favorizeaza digestia glucidelor in cavitatea bucala(digestia chimica: amilaza

salivara-8 glucide)


9/20

− #timuleaza secretia salivara si implicit secretia gastica favorizand digestia− Masticatia eficienta asigura o stare de nutritie corespunzatoare− Dantura deficitara duce la afectarea starii de nutritie deoarece pacientul va selecta alimentele

pe criteriul proprietatilor fizice sau mecanice si nu pe cel al aportului de nutritie− $avorizeaza deglutitia− $orta dezvoltata in timpul masticatiei rezulta din numarul de unitati motorii stimulate (o

unitate motorie este reprezentata de totalitatea fibrelor musculare eferente terminatiilor unuineuron)0 asa se e plica de ce se poate contracta un muschi partial sau in totalitate0 pe de alta

parte" forta de muscatura rezulta din numarul de muschi sau de grupe musculare contractate!

3eflexul masticator

asti atia in epe din pozitia de repaus a mandi$ulei# gura fiind in isa iar ar adele dentare ininoclu!ie fi!iologica (intre ele doua ar ade dentare e&ista un spatiu de 2-' mm). easta pozitiede repaus este mentinuta de tonusul mus ilor ridi atori ai mandi$ulei are primes impulsuri dela su$stanta reti ulata(impulsuri proprio eptive- de presiune si la$irinti e de orientare# reglate dea easta su$stanta fa ilitatoare si in i$itoare la fel a tonusul mus ulaturii s eleti e are se opunegravitatiei.

&! Coborarea voluntara a mandibulei - produsa de impulsuri venite pe caile piramidaledin zona corticala si motorie si contracta digastricul mio si geniohiloidian sicoboara mandibula

'! Ridicarea reflexa a mandibulei - deschiderea gurii produce intinderea muscilorridicatori(masseter" temporal" pterigoidian e tern)" stimuleaza fusurile muscularecare genereaza impulsurile ce merg in nucleul senzorial mezencefalic altrigemenului si de aici la nucleul motor din punte unde pornesc stimuli catre muschiiridicatori ai mandibulei" mandibula este astfel ridicata si gura include alimenteleintroduse

! Coborarea reflexa a mandibulei - alimentele introduse in cavitatea bucala stimuleaza precursorii din ligamentele periodontale din dentina" din pulpa" gingie sitesuturile mai invecinate precum si pe cei din mucoasa palatului dur si fata dorsalaa limbii si declanseaza un refle de deschidere a gurii(de coborare a mandibulei)impulsuri-8 nucleul senzorial al trigemenului din mezencefal-8 la nucleul motor

din punte-8trimite impulsuri catre muschii coboratori ai mandibulei! .aspunsulmotor este prompt ceea ce asigura si protectia arcadelor dentare de eventuala

suprasolicitare mecanica

/ol deose$it de important in masti atie il are dentitia .

n dinte are oroana# olet si rada ina.

1. Smaltul− cel mai dur tesut din organism− structura acelulara


10/20

− alcatuit din cristale de hidro iapatita(prisme adamantine) intre care e ista o cantitate foarte mica de substanta organica( punctul slab al smaltului)

− culoare- transparent" prin transparenta lui se vede culoarea dentinei− compozitia smaltului: subst minerale 94 "apa '" " subst organice &"'

! "entina− #ubst minerale ;<− %pa &<− #ubstante organice '<− #ubstanta albicioasa galbuie" dura− %lcatuita dintr-o matrice organica calcifiata strabatuta de canalicule microscopice ce

contin fibrele lui tomes " adica prelungiri ale odontoblastelor(celule formatoare dedentina) prezente in pulpa dentara

− In canalicule e ista si lichid seros care hraneste dentina si face legatura cu pulpa#! $sul

− #ubstante minerale ,4−

%pa ''− #ubstante organice '

%! Cementul− %copera dentina la nivelul radacinii si al coletelui la fel ca tesutul osos ca componenta

chimica− #e considera ca este un tesut osos modificat pentru a se adapta functiei sale( sa fi eze

dintele in alveola" de fapt fi eaza ligamentul dento-alveolar in dinte)− %lcatuit din substanta fundamentala calcifiata" putine celule si fibre de colagen

/olurile salivei

− Pregatirea mecanica a alimentelor si formarea bolului alimentar( datorita apei din compozitieimbiba alimentele si datorita mucinei reuneste si leaga particulele rezultate in urmamasticatiei)

− $avorizeaza masticatia− $avorizeaza deglutitia− $avorizeaza fonatia− Intervine in reglarea ingestiei alimentelor prin faptul ca ajuta la formarea gustului( prin

dizolvarea in saliva)− Intervine in reglarea secretiei de suc gastric− #caderea cantitatii de saliva din cavitatea bucala duce la uscaciunea gurii si apare senzatia

de sete" putem spune ca saliva participa la mentinerea echilibrului hidric− %ctioneaza mecanic curatand arcadele dentare de resturile alimentare− Protectie impotriva cariei dentare" reduce flora bacteriana− %sigura protectia chimica a intregii cavitati bucale prin sistemul tampon pe care il contine−

Protectie termica− Prin saliva se elimina o serie de virusuri


11/20

− +liminarea metalelor: stomatita =g iar pacientul prezinta gura de lup− Into icatia cu Pb apare un lizereu gingival(inel purpuriu la gingie)− antitati mici de uree" acid uric " creatinina− #aliva dizolva rapid unele substante farmacologice favorizand absorbtia lor − .ol in termoreglare- polipnee(respiratia frecventa se elimin vapori de apa)− .ol antibactericid prin lizozim− .ol de protectie impotriva cariei dentare prin ph" actiune mecanica" umezirea dintelui"

lizozim" factori bactericizi" fluor(fluoroapatita-se absoarbe in suprafata dintelui si conferaluciu)

− #-au descoperit si hormoni printre care factorul de crestere al nervilor si factorul de crestereal epidermei

− .egenerare

3eglarea secretiei sali're

− #ecretia salivara este adoptata cantitativ si calitativ la tipul alimentelor introduse incavitatea bucala

− .eglarea preponderent nervoasa dar si hormonala− In cazul secretiei ssalivare sns si snp actioneaza sinergic nu antagonist" reglarea prompta

declansandu-se in '- secunde si se face prin mecanism refle neconditionat(alimentaplicat pe receptor din cavitatea bucala-8secretie) sau conditionat(stimuli e teriori:vaz"auz"miros)

− alea aferenta reprezentata de receptori din cavitatea bucala" fibre ale nervului bucal"lingual" palatin

− entrii din bulb− $ibre eferente din glosofaringian si vag

Sem 2. Fiziologie. p6.2'.0'.2016

4eglutitia

3eglutitia este pro esul me ani prin are $olul alimentar este deplasat din avitatea $u ala instoma .4a se desfasoara pe par ursul a ' timpi

&ucal 'aringian Esofagian

1. Timpul bucal− Incepe in momentul ni care bolul alimentar este plasat pe fata dorsala a limbii− +ste un proces voluntar


12/20

− 6arful limbii este ridicat si vine in contact cu fata palatinala a frontalilor si cu treimeaanterioara a boltii palatine" iar baza limbii coboara formand un plan inclinat in jos siinapoi!

− 7imba e ecuta o miscare de piston si bolul alimentar este impins brusc spre faringe− Durata scurta de


13/20


14/20

− se poate observa forma stomacului" motilitate si prezenta unei nise(imagine radioloigca deulcer)

− radioscopia− tubaj gastric− endoscopie

Tubajul gastric se fa e utilizand o sonda su$tire einhorn are se poate introdu e fie pe ale nazalafie pe ale orala# se re loteaza su ul gaastri $azal# sep une intr-un re ipient# dupa are seadministreaza su$stante stimulatoare ale se retiei gastri e.

6istamina− testul ma imal 3a− reactii tipice de alergie− claritin"aerius− derivati de histamina:histalog

Se retia gastri a u gastrina sau pentagastrina se asteapta 20 min si se re olteaza# iar su ul gastri setrimite la la$orator.

autam aciditatea bazala si stimulata chimismul gastric− celularitatea (celule epiteliale"celule sangvine-ulcer sau tumora"celule atipice- canceroase

sau tumora)− examen microbiologic - incercam sa identificam prezenta lui helicobacter p(l ori (si prin

dozarea anticorpilor)auze aciditate mare" helicobacter p lori

Compozitia sucului gastric


15/20

))* apa substante anorganice+ ioni de ,- CL- .a- -anionul de C0 1ubstante organice

o +nzimeo pepsinogen-8pepsina" importanta in digestia proteicao astrinao %nhidraza carbonicao 7ipaza- activa la nou-nascutio 7izozimio $actor intrinsec astel important in absorbtia vit C&'" organismul are un rezervor de

C&' de '-4 ani" dupa care apare anemie perinicioasa" se rezolva prin administratie parenterala de C&'

o Mucuso Proteine plasmaticeo %lbumineo Imunoglubulina %

idul lor idri din su ul gastri are rol in digestie si de a transforma fe'8 (nea$s) in Fe28 (a$s).

Sem 2. Fiziologie. p9. 20.0 .2016

SE&3ET#5 7#L#535

- bila este produsul de secretie si e cretie al ficatului si se acumuleaza in perioadeleinterdigestive in vezicula biliara (colecist)" unde se concetreaza si de unde se eliminaintermitent prin coledoc in duodenul ' (D') in perioadele digestive!

- #ecretia este continua la nivelul polului biliar al hepatocitului! In ',h ;


16/20

&OMPO9#T#5 7#LE#

-subst anorganice Ea" F" a" bicarbonati" fosfati

- subst organice: saruri biliare(ac biliari)" pigmenti bliari" cholesterol" lecitina" ac grasi simucina0 ac biliari 1 ac colic"" ac dezo icolic" ac litolic si ac chenodezo icolic(provin dincolesterol)0 sarurile biliare 1 glicocolatul de Ea sau potasiu" sau taurocolatul de Ea sau potasiu

Explorarea sin$romului excreto-biliar

$o!area bilirubinei%• bilirubina totala - &T : &mg • bilirubina directa/hepatica/con2ugata :


17/20

• microscopic ( cristale de colesterol" precipitat de biliruinat de a-8 pietre" celule epiteliale celule sangvine Geritrocite -8 piatra sau cancer" leucocite -8 infectieH" celule neoplazice -8cancer hepatic)

chimic• bacteriologic / microbiologic• parazitologic ( giardia lamblia)

Sem 2. Fiziologie. p5. 27.0 .2016


18/20

− #e produc localizat si spatiat − 7ocul contractiei este determinat de volumul chimului gastric aflat intr-un anumit

loc− Daca chimul este voluminos" destinde intestinul si e cita mecano-receptorii" ceea

ce conduce la aparitia contractiilor segmentare− rmatoarele contractii vor aparea la jumatatea distantei dintre primele inele

contractateb) Propulsi'e( peristaltice)

− %par in momentul in care chimul gastric a trecut din stomac in bulbul duodenuluideoarece prezenta chimului in duoden declanseaza refle ul gastroenteric si

secretia hormonilor intestinali care raspund de motiilitateaa intestinala− ndele persitaltice se desfasoara cu o forta musculara scazuta si au o viteza de

propagare scazuta

#ritarea mucoasei intestinale reste peristaltismul semnifi ativ ( rus peristalti ) si se insoteste deaparita durerii si a diareei. e anismul iritant -! vaso dilatatie -! e&udatie de apa si ele troliti dinperetele intestinal in lumen -! reste volumul imului -! stimuleaza osmore eptorii sime anore eptorii -! stimuleaza ple&ul mienteri auer$a -! stimuleaza trun iul ere$ral -! sestimuleaza sistemul nervos parasimpati -! rste peristaltismul -! reste forta de ontra tie si vitezade propagare.

/ea tia de aparare a intestinului in in er area de a elimina at mai rapid e& itantul.In onditiipatologi e e&ista si mis ari antiperistalti e reprezentate de varsatura alimentar $iliara.

c) 4e e'acuare ( prin orificiul ileocecal )". inoza# peptidaze si lizozim)− In 2 se se reta apro& 2l de su # el fiind rezultatul a tiunii glandelor $runner are

se reta apa#mu us# enzime# a elulelor ali iforme(se reta mu us) si a elulelor +anetare se reta peptidaza si lizozimi

.


19/20

.


20/20

Forma de depozit a gluci$elor in regnul animal est gli ogenul in onditii $azale 1"' din antitateaingerata se depune iar forma de depozit este gli ogenul in fi at si mus i. /estul fiind su$ forma delipide-grasime.

Explorari

1. $eterminarea glicemiei $e jejum ( valori normale 70-110" 90-120 mgA)2. testul fa=an conn , se pro edeaza u 9 ore inainte de re oltarea pro$ei de sange i seadministreaza pa ientului predison ( su$stanta ipergli emianta ). Se re olteaza o pro$a desange si se determina gli emia pe neman ate. Ii administram pa ientului 0 - 00 mg siasteptam 2 ore. Se re olteaza alta pro$a si dozam gli emia ( valori normale pa ient sanatos#valori res ute pa ient- mai asteptam o ora si re oltam din nou da a valoare va fi normala-tul$urare# da a valoarea este tot res uta pa ientul are dia$et iar si in stadiul preD.(neman at)

. toleranta la gluco!a incarcarea cu gluco!a hiperglicemie pro'ocata

. hemo glicemie glico!ilata se dozeaza , valori normale #'- # - martor al nivelului gli emiei pe termen lung % valoare res uta 1 0 , dia$et za arat.

Documents

Lp Uri Fizio