8/17/2019 lucrare 07.04

1/30

Introducere

Extrădarea a fost tratată pe larg în literatura noastră de specialitate, fiind o sec iuneț

care nu rămâne ignorată de către autorii de drept, jurispruden a tratând-o cu maximaț

seriozitate care i se cuvine.

Deoarece rata criminalităţii a crescut îngrijorător de-a lungul timpului, era inevitabilă

identificarea unor mijloace juridice de cooperare internaţională pentru a preveni i a combate

fenomenul infracţional, care prin ramificaţiile sale devenea internaţional. !rupările

criminale au început să devină din ce în ce mai sofisticate, folosindu-i profitul, puterea i

influenţa pentru a-i izola i proteja ierar"ia de orice tentativă de descoperire i tragere la

răspundere penală.

#omânia a cunoscut sc"imbări alarmante în structura i dinamica fenomenului

infracţional sub toate aspectele, c"iar i prin dezvoltarea crimei organizate i intensificareaș

faptelor de corupţie. Dimensiunile criminalităţii organizate fac din aceasta o ameninţare la

adresa siguranţei naţionale a #omâniei, prin afectarea mediului social, îndeosebi, si, desigur, a

mediului economic.

Dacă instituţia extrădării, ca mijloc de drept penal, nu ar exista, eficienţa legii penale

s-ar diminua, iar posibilitatea contracarării criminalităţii s-ar reduce considerabil. $n acelaitimp, neextrădarea infractorilor, în cazul în care acetia au părăsit statul pe teritoriul căruia s-a

comis fapta, ar duce la imposibilitatea aplicării legii penale în temeiul principiilor 

teritorialităţii, personalităţii i realităţii legii penale.

%uncţionând direct în interesul statului care o solicită, extrădarea este o instituţie de

drept penal care, indirect, răspunde i intereselor comune ale tuturor statelor. Extrădarea nu

 poate acoperi toate necesităţile asistenţei juridice internaţionale în lupta împotriva

infracţiunilor, însă ea este modalitatea de asistenţă cu cele mai importante efecte.&ctuala legislaţie penală a #omâniei reglementează instituţia extrădării prin prisma

unor reflecţii normative, care implică o serie de imperfecţiuni ce urmează să fie identificate i

amplu analizate. $n acest context, prezenta lucrare este o analiză a instituţiei extrădării, prin

 prisma legii penale.

'

8/17/2019 lucrare 07.04

2/30

(apitolul '. Extrădarea privită în mod special

(onceptul de cooperare internaţională este strâns legat de cel al relaţiilor internaţionale, presupunând întotdeauna cel puţin un element de extraneitate. &cesta se referă la existenţa,

într-un raport juridic, a altui stat sau organizaţii internaţionale.

(ooperarea internaţională, constituită din relaţiile internaţionale, a contribuit la naterea

unei comunităţi internaţionale care respectă principiul suveranităţii i suveranităţii a statelor 

componente. %iind de un rol însemnat în dezvoltarea durabilă i armonioasă a societăţii

internaţionale.

Dorinţa, înţelegerea de a coopera este manifestată prin înc"eierea unor, tratate,convenţii, acorduri, pacte care implică voinţa a două sau a mai multor state. &cestea prin

obiectul ce îl formează pot avea un caracter cu aplicativitate zonală, regională sau c"iar 

universală. )dată ce au fost semnate aceste acte cu caracter normativ devin imperios necesare

în respectarea acestora.

*deea de cooperare nu este una nouă ci datează încă din antic"itate i este în continuă

dezvoltare. Dezvoltarea cooperării între state are la bază încrederea pe care în mod reciproc

statele i-o oferă în procesul de relaţionare.

&stfel, cooperarea internaţională este o modalitate prin care statele în baza unor relaţii

internaţionale, având la bază respectarea tuturor principiilor + în mod special independenţa i

suveranitatea fiind realizate pe baza manifestării de voinţă i a acordării reciproce, toate

acestea în vederea promovării i a protejării a unor intere la care au aderat.

$mpotriva criminalităţii fie internă sau internaţională, cele mai bune rezultate pot fi

obţinute numai pe baza unei cooperări deosebite între state.

(reterea predominată a criminalităţii prin constituirea acestora în sub formă de

organizaţie sau acţionând pe cont propriu a contribuit la necesitatea de a se dezvolta relaţii

internaţionale de cooperare i în acelai timp a condus la o solidaritate a unor state, care fiind

contiente că trebuie să-i unească eforturile pentru a putea captura i sancţiona, sau după caz

să aplice o pedeapsă persoanelor care săvâresc infracţiuni'. -a constatat că această cooperare

între state este necesară, iar efectuarea unor asemenea eforturi se impune pentru ameliorarea,

reducerea sau c"iar stoparea fenomenului infracţional, deoarece prin ramificaţiile acestora

tind să se întindă.

' /anual de drept penal0 1 /atei 2asarab, Ed. 3umina 3ex, '4456

8/17/2019 lucrare 07.04

3/30

2azele cooperării organizate a statelor împotriva fenomenului infracţional sau altfel

spus, lupta organizată statelor a statelor în vederea stopării criminalităţii a pus bazele, pe data

de '5 decembrie la 7e8 9or:, iar #omânia aderând la această convenţie în ; din 6.

8/17/2019 lucrare 07.04

4/30

legislaţii s-a atins un principal progres privind perfecţionarea i amortizarea legislaţiei române

în raport cu legislaţia internaţională în domeniu. Arin adoptarea legii ;

8/17/2019 lucrare 07.04

5/30

) asemenea definiţie a extrădării o întâlnim i în Dicţionarul Explicativ al Limbii

Române când se arată că acţiunea constă în  predarea de către un stat unui alt stat a unui

infractor care se găseşte pe teritoriul său spre a fi judecat sau spre a"şi executa pedeapsa. 

Din punct de vedere juridic, extrădarea este definită ca fiind ,, actul prin care un stat,

 pe teritoriul căruia s"a refugiat un infractor, remite, la cererea altui stat, pe acel infractor în

vederea urmăririi sau judecării într"o cauză penală ori în vederea executării pedepsei.”% 

$n literatura de specialitate, s-au formulat opinii cu privire la definirea conceptului de

extrădare. $n tratatul ,, &xplicaţii teoretice ale 'odului $enal 0 extrădarea este arătată ca fiind

a fiind reprezentată de ,, actul prin care statul pe teritoriu căruia s"a refugiat o persoană

urmărită sau condamnată într"un alt stat remite, la cererea statului interesat, pe aceea

 persoană, pentru a fi judecat sau pentru a executa o pedeapsă la care a fost condamnată.” G

Extrădarea mai este definită ca fiind ,, instituţia juridică ce permite unui stat de a cere

altui stat pe teritoriu căruia s"a refugiat unul dintre cetăţenii săi să i"l predea. &a asigură ca

autorii unor infracţiuni, mai ales ai unor infracţiuni internaţionale grave, să nu rămână

nejudecaţi şi nepedepsiţi, ascunzându"se pe teritoriu altor state.”(  

#aportându-ne la Dicţionarul de Drept Penal8, vom constata că extrădarea este

denumită sub mai multe puncte de vedere, din care amintim@

- este o importantă instituţie juridică, în acest sens reglementând relaţiile

sociale referitoare la condiţiile în care #omânia acordă sau solicită

extrădareaF- este o manifestare de voinţă liberă între două state, sau dintre un stat i o

instanţă internaţională, prin care un stat, pe teritoriul căruia se află o

 persoană care a comis o infracţiune, îl predă altui stat sau instanţe

internaţionale, în baza cereri acestora.

Din cele prezentate, extrădarea poate fi definită ca fiind o formă de cooperare judiciară

internaţională în materie penală constând într-un act bilateral înc"eiat între două state, prin

care un stat remite, la cerere, având în vedere prevederile convenţiilor, tratatelor saudeclaraţiilor la care sunt parte, autorii infracţiunilor refugiaţi pe teritoriu său i care sunt

urmăriţi sau condamnaţi pentru comiterea unor fapte penale pe teritoriu statului străin care îi

solicită, pentru a fi judecat sau a obligării acestora la efectuarea pedepselor ori a măsurilor ce

? !eorge &ntoniu, (ostică 2ulai, g"eorg"e ("ivulescu - ,, Dicţionar juridic penal0, Editura Htiinţifică iEnciclopedică, 2ucureti, '45G, pag. ''6

G I. Donorogoz, . Ja"ane, *. )ancea, *. %odor, 7. *liescu, (. 2ulai, #. #tănoiu - ,, Explicaţii teoretice ale (odului penal român. Aartea generală vol. '0 , Editura &cademiei #..#, 2ucureti '4G4, pag G4

5 /i"ai (onstantin, &ntonie *orgovan, *oan /uraru, Elena iminia Kănăsescu - ,, (onstituţia #omâniei revizuită.(omentarii i explicaţii0, Editura &33 2ec:,2ucureti, 6

8/17/2019 lucrare 07.04

6/30

au fost dispuse de autorităţile abilitate, toate acestea în scopul sancţionării i ocrotirii ordinii

de drept ce a fost încălcate.

Din definiţiile indicate anterior, ca i principale caracteristici ale extrădării, se desprind@

a o formă de cooperare judiciară internaţională în materie penalăF

 b constituie întotdeauna un act bilateral, constă în implicarea a două sau mai multe

state care cooperează dintre care unul solicită 1 denumit i stat solicitant, iar unul

care acordă - denumit i stat solicitatF

c întotdeauna în componenţa sa se găsete i un element de extraneitate, în acest

înţeles reprezintă un act juridic internaţionalF

d realizându-se pe baza voinţei libere a statelor, extrădarea prezintă un caracter 

însemnat politicF

e pentru că este dispusă prin norme de drept i fiind întotdeauna dispusă de organele

 judiciare abilitate, extrădarea prezintă un caracter juridicF

f fiind de o importanţă însemnată, în acest sens, nici un act normativ nu definete

extrădarea în mod expresF

g reprezintă o instituţie juridică funcţională în interesul statului care cere extrădarea

autorului unei infracţiuniF

" extrădarea constituie i un act de suveranitate, constând în aceea că satul căruia i se

solicită a extrăda infractorul care se află pe teritoriul acestui poate refuza sau

accepta extrădarea acestuiaF întotdeauna se exceptează situaţia când obiectulextrădării îl constituie o infracţiune gravăF

i principalul ţel a acestei forme de cooperare judiciară internaţională penală este

acela ca orice persoană extrădabilă ca fiind un inculpat sau condamnat să răspundă

de faptele sale în faţa legiiF

 j $n funcţie după cum statul acordă sau solicită extrădarea, aceasta poate fi activă

+ #omânia stat solicitant sau pasivă + #omânia stat solicitatF

: $n funcţie de prevederile convenţionale, extrădarea poate avea caracter obligativ saufacultativF

l )biectul extrădării nu constă în infracţiuni minore sau care au aduce o gravitate

minoră, ci vizează condiţia pentru pedeapsa ce o prevede legea pentru fapta ce

formează obiectul extrădării.

Deoarece cazurile de criminalitate au devenit tot mai numeroase, necesitatea instituţiei

extrădării este iminentă, iar în acest caz se impune o strânsă cooperare între state care au ca

temei combaterea fenomenului infracţional.

G

8/17/2019 lucrare 07.04

7/30

$n istoria română, instituţia extrădării a început să existe încă din cursul anului '>?4

fiind consacrată în (onstituţia Arincipatelor Cnite /oldova i Mara #omânească.

Cnul dintre cele mai însemnate roluri ale extrădării, este acela că în activitatea fiecărui

stat trebuie să se asigure o bună condiţie a realizării justiţiei. Arin această caracteristică,

extrădarea dă ansa statelor de a efectua această condiţie, constituind un o garanţie a

solidarităţii infracţionale a statelor împotriva criminalităţii.

(ontinuarea relaţiilor internaţionale, au ca obiect stabilirea unor raporturi juridice care

au în componenţa lor un element extraneitate.

) dată cu integrarea #omâniei la Cniunea Europeană a determinat i revizuirea legii

fundamentale în ceea ce privete extrădarea, pentru ca #omânia să fie de acord cu extrădarea

cetăţenilor români, pe baza convenţiilor internaţionale i reciprocitate, în limita prevederilor 

legale. Datorită acestor împrejurări, legislaţia în ceea ce privea materia extrădării era necesară,

în vederea "otărârii condiţiilor în care infractorii de cetăţeniei română pot fi extrădaţi din

#omânia.

$n acest sens, la data de 6>.

8/17/2019 lucrare 07.04

8/30

extrădarea prezintă o natură juridică mixtă, adică în componenţa sa implică întotdeauna un act

de suveranitate i un act jurisdicţional. $n toate opiniile, extrădarea este arătată ca fiind un act

 juridic prin care un stat remite o persoană care este urmărită pentru o faptă comisă sau care

este condamnată, unui alt stat străin, care potrivit legii îi revine competenţa în a o judeca sau,

după caz, a o condamna.

Din punct de vedere politic, extrădarea este văzută ca fiind un act de bunăvoinţă în

relaţiile dintre state, scopul acestei instituţii fiind acela ca răufăcătorii să nu scape fără să li se

aplice o pedeapsă refugiindu-se pe teritoriile altor state.

$n cazul în care autorul unei infracţiuni este solicitat de mai multe ţări pentru a fi

extrădat, statul, în exercitarea atribuţiilor sale suverane i independente, este cel care se pune

de acord cui îi va acorda prioritate.

Cnii autorii'' din literatura de specialitate din domeniu, susţin că extrădarea ca formă de

cooperare judiciară internaţională în materie juridică implică o dublă natură juridică@

- internaţională, fiind o modalitate de cooperare internaţională în materie penală,

în care era implicată voinţa de întrajutorare, ce au ca temei convenţiile pe care le-au înc"eiat

sau la care aderă, extrădarea fiind unul dintre elementele care stau la baza dreptului

internaţional.

- internă, în acest sens extrădarea este indicată ca fiind un act guvernamental, in

funcţie de autoritatea competentă în a dispune cu privire la admiterea acesteia.

&ceastă părere mai este împărtăită i de alţi autori '6, atribuind extrădării două roluri însfera sa de reglementare.

Extrădarea este o instituţie juridică, fiind în strânsă legătură cu dreptul intern dar i cu

dreptul internaţional, prin care autorii unor infracţiuni sunt remise ţărilor cărora le revine

competenţa în a îi judeca i condamna sau să le oblige la executarea condamnării.

$n sfera dreptului intern, în diferite ramuri de drept, extrădarea este reglementată, care îi

conferă acesteia o deosebită importanţă.

(oncluzia care se desprinde din cele evidenţiate anterior este că stabilirea cu exactitate anaturii juridice a extrădării nu este pe deplin rezolvată. $nsă în stabilirea naturii juridice a

extrădării trebuiesc a fi îndeplinite câteva elemente fundamentale@

- în toate cazurile extrădarea are în componenţa sa, pe lângă elementul

intern i elementul de extraneitate, i având un caracter internaţionalF

- prezintă întotdeauna o exprimare a liberei voinţe a ţării i astfel

exercitarea suveranităţii acesteiF

''  7icolae 3upulescu - ,, Extrădarea0, Editura 3uceafărul, 2ucureti, 6

8/17/2019 lucrare 07.04

9/30

- extrădarea unei persoane este posibilă numai prin "otărârea unei instanţe

 judecătoretiF

- pentru a se putea solicita extrădarea unei persoanei, trebuie să existe

săvârirea unei infracţiuni care să fie pedepsită de o lege penalăF

- prezintă o constrângere juridicăF

- este reglementată în legislaţia română prin (onstituţie, (od Aenal, (od

 procedură penală, legea ;

8/17/2019 lucrare 07.04

10/30

- extrădare judiciară 1 atunci când competenţa de a soluţiona cerere de

extrădare revine organelor judiciareF

- extrădare administrativă 1 există când competenţa soluţionării cererii este

de competenţa !uvernuluiF

- extrădare mixtă 1 există atunci când organele care sunt competente în a

soluţiona cererea de strămutare revine organelor judiciare i puterii

executive.

a în funcţie de modul în care urmează a se finaliza';, extrădarea poate fi@

- extrădarea persoanei în scopul judecării 1 extrădarea persoanei se acordă

 pentru ca celui care a comis infracţiuni să i se poată fi stabili o pedeapsă

i în acest fel să se poată realiza justiţiaF

- extrădarea în scopul executării pedepsei 1 în acest caz extrădarea se

acordă pentru persoana extrădabilă pentru motivul ca aceasta să îi

execute condamnarea primită, pentru că judecata s-a realizat în lipsa

acestuiaF

- extrădarea ordinară 1 există atunci când se are în vedere toată procedura

de acordare sau de refuzare a extrădăriiF

- extrădarea simplificată 1 se consideră atunci când nu mai este necesară

 prezentarea tuturor actelor de procedură a extrădăriiF

a în funcţie de forma i de fondu extrădării, aceasta poate fi@- extrădare obligatorie 1 există atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile

 pentru ca persoana care a comis fapte încriminate de legea penal să fie

extrădatăF

- extrădarea facultativă 1 există atunci când un stat poate refuza extrădarea

infractorului, motivul ar fi acela că nu sunt întrunite toate condiţiile în

vederea extrădăriiF

- extrădarea procesuală 1 este solicitată atunci când se are în vederetragerea la răspundere penală a celui care a săvârit fapte încriminate de

legeF

- extrădarea în vederea executării pedepsei 1 aceasta se solicită atunci când

 pentru persoana care a comis infracţiuni s-a stabilit o condamnare i prin

extrădarea acesteia urmează a o executa.

'; !eorge &ntoniu - ,, Dreptul penal i integrarea europeană0, în #.D.A., nr. ;B6

8/17/2019 lucrare 07.04

11/30

3iteratura juridică de specialitate'= i a legislaţiei care se află în vigoare la acest moment

sunt denumite trei sisteme în baza cărora se acordă extrădarea, iar acestea sunt în strânsă

legătură cu competenţa autorităţii publice care pot să dispună cu privire la admisibilitatea sa@

' sistemul guvernamentalF

6 sistemul jurisdicţional

; sistemul mixt.

istemul guvernamental.

(ei care sunt susţin caracterul exclusiv guvernamental al extrădării sunt de părere că

autoritatea guvernamentală este singura competentă să decidă asupra cererii de extrădare, iar 

organele judiciare nu trebuie să aibă nici un fel de implicare. Aotrivit acestei susţineri,

extrădarea este văzută ca un act care aparţine în mod absolut voinţei politice i din acest motiv

ea ar trebui să fie oferită de guvernul statului solicitant în baza probelor culese de organele

abilitate. $n probarea acestei opinii se indică autoritatea guvernamentală, ca fiind o parte a

suveranităţii ţării, este singura îndreptăţită să îi exprime decizia asupra admisibilităţii cererii

de extrădare. '?

 7u în foarte multe ţări ale lumii mai operează prezentul sistem, extrădarea depinzând

doar de voinţa unui singur organ care va decide în mod suveran asupra admiterii sau

respingerii cererii, în acest sens nu se asigură o garanţie pentru protecţia dreptului persoanei

reclamate.

Evoluţia sa istorică în domeniu, extrădarea a deţinut un caracter absolut din parteavoinţei politice până în secolul al I*** 1 lea, poate explica faptul că constituia obiectul unor 

relaţii interstatale, situaţia în care suveranul era unicul competent. $n cazul sistemului politic

al extrădării, cererea este adresată diplomatic statului solicitant, care după primirea acesteia

dispune în mod obligatoriu a se face câteva verificări referitoare la persoana care este

reclamată i referitoare la temeinicia cererii, verificări ce vor fi efectuate organele abilitate în

drept + organe legislative, organe judiciare. După ce este efectuată o asemenea procedură,

indiferent de rezultatul acestora, guvernul trebuie să îi exprime decizia cu privire laadmisibilitatea cererii de extrădare având în vedere interesele sale politice interne sau externe.

istemul jurisdicţ ional.

'= (onstantin /itrac"e, (ristian /itrac"e 1 Dreptul penal român. Aartea generală0, ediţia a **- a revizuită iadăugită, Cniversul uridic, 2ucureti, 6

8/17/2019 lucrare 07.04

12/30

$n cadrul acestui sistem, se consideră că extrădarea este un act care aparţine în mod

direct organelor judiciare ale statului solicitant, iar acestea au competenţa de a decide cu

 privire la admisibilitatea cererii de extrădare.

&mprenta acestui sistem apare încă din a doua jumătate a secolului 1lea, la ora

actuală operează în cele mai multe ţări, considerându-se că este unicul organ care are

competenţa să asigure o protecţie a drepturilor i libertăţilor fundamentale a persoanei care

 poate fi extrădată.

Extrădarea ca formă a cooperării internaţională în materie penală, are ca obiect

realizarea justiţiei, fiind în directă coordonare cu raporturile diplomatice între state, extrădarea

reprezintă un act judiciar efectuat de statul care-l solicită, presupunând i prinderea

+ arestarea unui răufăcător a cărei judecare sau condamnare nu intră în sfera sa de

competenţă. Din punct de vedere juridic, extrădarea efectuată în baza unui sistem

 jurisdicţional poate oferi o garanţie a respectării drepturilor i libertăţii fundamentale ale

individului i astfel evitându-se posibile abuzuri.

#omânia prin modificarea (onstituţie din '44' a adus un rol semnificativ instituţiei

 juridice a extrădării, sc"imbând sistemul mixt de acordare a extrădării care consta în "otărârea

guvernului de a admite sau a respinge asupra cererii de extrădare, iar după această modificare

competenţa în a lua "otărâre cu privire la admisibilitatea cererii de extrădare revine organelor 

 judiciare.

istemul mixt.  istemul mixt este mai denumit i italian pentru că, conferă instituţie juridice

+extrădării atât un caracter politic dar i un caracter jurisdicţional, deoarece pentru

soluţionarea cererii de extrădare sunt implicate organele judiciare, care verifică dacă sunt

întrunite condiţiile de acordare a extrădării, dar i autoritatea guvernamentală care se pronunţă

asupra cererii, de admitere sau de respingere a acesteia.

Din punct de vedere istoric, sistemul mixt îi are existenţa în sec. al I***-lea, apărând

ca o replică împotriva caracterului exclusiv al extrădării care era văzută prin prisma unui actguvernamental. Arima reglementare a acestui regim mixt este întâlnită în '5;G în 2elgia,

după semnarea unei convenţii a %ranţei cu Mările de os. /ai târziu, în '>;;, 2elgia atribuie

 puterii juridice doar un rol consultativ iar decizia finală asupra admisibilităţii cererii de

extrădare revine puteri guvernamentale.

  Arin codul de procedură penală al regelui (arol al **-lea, inspirat din legea belgiană i

cea franceză, se statua un sistem mixt, mai altfel spus procurorul efectua cercetări iar 

 judecătorul se pronunţa în mod definitiv asupra admisibilităţii cererii.

'6

8/17/2019 lucrare 07.04

13/30

Aână la modificarea (onstituţiei #omâniei în '44', în dreptul penal intern a funcţionat

sistemul mixt care era prevăzut în legea =B'45', conform căreia !uvernul era organul suveran

în a decide extrădarea. Dar raportându-ne la (onstituţia #omâniei adoptată la >.'6.'44' în art.

'4 alin. = arată că extrădarea este posibilă numai prin "otărâre judecătorească .

. Principiile. !riminalitatea " lupta #mpotriva criminalită iiț

$n literatura de specialitate în domeniu juridic, principiile care stau la baza extrădării

sunt într-o continuă preocupare, nu se găsete o unitate de păreri în ceea ce privete izvorul

din care se trage principiul fundamental i nici asupra elementelor pe baza cărora un principiu

instituţional i se poate atribui caracterul de principiu i nici în ceea ce privete identificarea

 principiilor de bază.'G

Arincipiile fundamentale ale extrădării reprezintă regulile care prezintă un caracter 

general care este prevăzută în totalitate în legislaţie.

Arincipiile pot fi clasificate @

'. în funcţie de consacrarea lor în legi, acestea pot fi@

a prevăzute în mod expres de lege 1 sunt întâlnite în (onstituţie, (od penal,

(od de procedură penală, în legea ;

8/17/2019 lucrare 07.04

14/30

d referitoare la procedură 1 în acest caz operează principiul non bis in idem,

acest principiu stabilete regula că orice persoană care a fost judecată printr-

o "otărâre a unei instanţe judecătoreti, nu poate fi din nou urmărită sau să i

se o aplice o nouă sancţiune pentru fapta care a fost executată.

' după apartenenţa sau nu la dispoziţii comune cu alte domenii juridice,

acestea pot fi@

a specifice extrădării 1 care implică o dublă încriminareF

 b nespecifice extrădării 1 operează principiul umanismuluiF

' în funcţie de importanţa lor în reglementarea în domeniul extrădării, acestea

se împart în@

a principale 1 sunt acele principii de reciprocitate, care necesită o dublă

încriminare a persoaneiF

 b secundare sau adiacente 1 reprezintă acel principiul al refuzării, sau

neacordării, extrădăriiF

' în funcţie de natura legii în care sunt prevăzute, acestea pot fi@

a principii care sunt indicate în (onstituţie 1 în acest caz putem menţiona

 principiul neextrădării cetăţenilor româniF

 b principii consacrate în (odul penal 1 cum ar fi principiul reciprocităţiiF

c principii prevăzute în legi speciale 1 care consacră principiul dublei

încriminări.$n continuare, urmează a descrie, din punct de vedere juridic, caracteristicile principiilor 

extrădării.

.$. Principiul le%alităţii.

'adrul juridic@ acest principiu nu este cuprins în mod expres în vreun cuprins al unui act

normativ privind extrădarea, însă existenţa acestuia rezultă din interpretarea întregului cadru

 juridic privind extrădarea. %iind de o mare importanţă, acesta este indicat în documente ca @ ,, #eclaraţia *niversală a #repturilor +mului”(  , -#eclaraţia drepturilor omului şi

cetăţeanului” , -$actul internaţional cu privire la drepturilor civile şi politice”).

 /oţiune0 Arincipiul legalităţii este o regulă după are întreaga activitatea ce se efectuează

 pentru extrădare, aceasta trebuie făcută numai în baza i în numele legii. Dacă în cursul unei

'5Declaraţia Cniversală a Drepturilor )mului, publicata in /onitorul )ficial nr. ';? din ;' mai '44=

'>'4 Aactul internaţional cu privire la drepturile civile i politice din 'G.'6.'4GG N, publicată în2uletinul )ficial ,  în vigoare de la data 20.11.1974

'=

8/17/2019 lucrare 07.04

15/30

asemenea proceduri, principiul legalităţii este încălcat, asta înseamnă că toate actele înc"eiate

nu sunt capabile de a produce efecte juridice, deci actele înc"eiate sunt nule.

'aracterizare0 e subînţelege că întreaga activitate ce trebuie de urmat în cazul acestui

 principiu se desfăoară cu respectarea legii. 7u este doar un principiu specific extrădării ci

acesta guvernează întreaga legislaţie penală. Arincipiul legalităţii este de o deosebită

importanţă pentru că are aplicativitate în întregul sistem de drept i nu doar într-o anumită

ramură sau instituţie de drept. Arincipiul legalităţii nu are în componenţa sa excepţii sau

derogării pentru că este un principiu absolut.

Aentru prima dată acest principiu este formulat de (esare 2eccaria în anul '5G=, când

spunea că numai legile pot stabili pedepsele corespunzătoare infracţiunilor, iar această

autoritate nu o poate deţine decât legiuitorul, care reprezintă toată societatea unită printr"un

contract social”21  . $n ceea ce privete principiul extrădării în domeniul extrădării, acesta

exprimă regula potrivit căreia întreaga procedură trebuie să fie efectuată cu respectarea strică

a legii.

Arin regula ce o exprimă principiul legalităţii, acesta reprezintă un zălog + o garanţie a

drepturilor i libertăţilor fundamentale ale individului împotriva oricăror influenţe sau abuzuri

din partea autorităţilor judiciare i de asemenea reprezintă o garanţie că legea va fi aplicată

numai pentru faptele ce au fost săvârite după intrare în vigoare a legii care incriminează acea

faptă.

Aentru a se putea respecta întocmai prevederile acestui principiu, întotdeauna trebuieavute în vedere următoarele premise@

' nullum crimen sine lege praevia, nulla poena sine lege

 praevia +nici o crimă fără lege, nici o pedeapsă fără lege 1 

legea penală nouă nu poate interveni peste legea vec"eF

6 nullum crimen sine lege certa, nulla poena sile lege stricta 1 

nici o crimă fără lege singură, fără o pedeapsă sigură 1 se

descrie în mod exact în lege fapta care este încriminată i prevederea clară a sancţiunii ce urmează a fi aplicatăF

; nullum justitia sine lege, nullum judicium sine lege 1 nu există

nici o dreptate în afară de lege, nu există nici o "otărâre în

afară de lege 1 respectarea legalităţii procesuale.

Arincipiul legalităţi este i va rămâne un principiu care nu este prevăzut în mod expres ci

fiind dedus prin interpretarea legii i care prezintă un caracter absolut. (u toate că este un

6

8/17/2019 lucrare 07.04

16/30

 principiu nespecific extrădării va continua să existe i să prezinte un caracter principal în

întreaga procedură a extrădării.

.. Principiul reciprocităţii.

'adru juridic. &cest principiu este reglementat în mod expres în @

- art. ' din (onvenţia de europeană de extrădare, unde se arată că , , $ărţile

contractante se angajează să"şi predea reciproc, potrivit regulilor şi sub

condiţii determinate prin articolele următoare, persoanele care sunt 

urmărite pentru o infracţiune sau căutate în vederea executării unei

 pedepse sau a unei măsuri de siguranţă de către autorităţile judiciare ale

 părţii solicitante”.

" art. '4 alin. ; din (onstituţia #omânei revizuită în 6

8/17/2019 lucrare 07.04

17/30

Arincipiul reciprocităţii presupune pretinderea statului, înainte de a soluţiona cererea de

extrădare, să primească o declaraţie din partea unui stat care solicită, în a-i lua obligaţia de a

soluţiona favorabil o eventuală cerere de extrădare identică, formulată de satul solicitat.66 

Arincipiul reciprocităţii este întâlnit pentru prima dată în legea belgiană din '>;; care

 prevedea extrădarea, acesta era indicată ca o condiţie prealabilă a extrădării, mai târziu

 principiul a cunoscut o generalizarea în practica din domeniu. (u toate că acest principiu nu

este caracteristic extrădării însă există legislaţii care nu-l au în componenţă.

Aentru o mai bună aplicare a prevederilor constituţionale care prevăd extrădarea i în

îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în convenţii i tratate la care #omânia este parte, a fost

necesară adoptarea legii ;

8/17/2019 lucrare 07.04

18/30

resortisant, ea va trebui, la cererea părţii solicitante, să supună cauza

autorităţilor competente, astfel încât să poată exercita urmăriri judiciare,

dacă este cazul. 6n acest scop, dosarele, informaţiile şi obiectele privind 

infracţiunea se vor transmite gratuit pe calea prevăzută la paragraful

al art. 2. $artea solicitantă va fi informată despre rezultatul cererii

 sale.”

" art. '4 alin. ' din (onstituţia #omâniei revizuită în 6B6

8/17/2019 lucrare 07.04

19/30

(onstituţia #omâniei în art. '4 stabilete condiţiile în care pot fi extrădaţi cetăţenii

români i pe baza acestor considerente se poate renunţa la principiul absolut care guvernează

instituţia extrădării în dreptul intern. (azurile de excepţie, a extrădării cetăţenilor români,

sunt reglementate în legea ;

8/17/2019 lucrare 07.04

20/30

(a o concluzie la cele enunţate, principiul neextrădării propriilor cetăţeni este consacrat

în legile care formează obiectul extrădării este specific acestei forme de cooperare judiciară în

materie penală i prezintă in caracter principal.

 b. principiul neextrădării propriilor justiţ iabili.

'adru juridic0 acest principiu se află precizat în legea ; din (onstituţia #omâniei revizuită în 6 -'etăţenii străini şi apatrizi.

8/17/2019 lucrare 07.04

21/30

'aracterizare. )riginea cuvântului azil vine din latină de la cuvântul asQlum0, iar 

acesta provine din grecescul asilon0 i având o dublă însemnătate@ primul sens, al acestui

termen, indică locul sau teritoriul unde un individ nu poate fi prins de cei cel urmăresc, iar al

doilea sens îl indică protecţia care îi este oferită persoanei faţă de cei cel urmăresc.

Documentele internaţionale în materie definesc azilul ca fiind un act panic i umanitar 

i-n acest context acesta nu este un act care să creeze probleme unui stat.64

Arevederi care descriu azilul politic au fost descrise i în convenţiile regionale africană

i americană. (onvenţia )rganizaţia Cnităţii &fricane din '4G4 care prevede unele aspecte

referitoare la refugiaţi i care include prevederi ce privesc oferirea azilului. (u toate că

noţiunea acestui principiu a cunoscut evoluţii importante însă până la momentul de faţă nu

sunt acte internaţionale care să definească din punct de vedere juridic termenul de azil.

&ctele juridice internaţionale, dar i practica ţărilor în acest domeniu, indică faptul că

orice individ are tot dreptul de a solicita i a obţine azil politic într-o ţară. (a o condiţie

generală, care arată că, azilul poate fi acordat numai persoanelor care sunt persecutaţii în mod

grav în ţara căreia îi aparţin i în nici un caz azilul politic nu se acordă indivizilor care au

comis fapte care sunt încriminate din punct de vedere penal i sau pentru comiterea unor 

infracţiuni internaţionale. Deci, azilul se acordă numai indivizilor care sunt urmăriţi pentru

activitatea lor politică i nu pentru activităţile care implică nerespectarea actelor normative.

)dată ce dreptul de azil politic a fost acordat individului, ansele extrădării acestuia nu mai

este posibilă. Aotrivit art. '= din Declaraţia Cniversală a Drepturilor )mului motivaţia asupradecizie de acordarea a azilului politic este de competenţa ţării care acordă acest drept în

exerciţiul suveranităţii sale.

$n ţara noastră azilanţii se pot bucura de drepturile i pot să îi asume responsabilităţile

oricărui străin.

Arincipiul neextrădării azilanţilor politici este un principiu absolut i în acest sens în legi

nu se prevăd excepţii. (a o concluzie, spre deosebire de principiul neextrădării propriilor 

cetăţeni, unde este posibilă extrădarea acestora, pe când în principiul neextrădării azilaţiilor nu este posibilă extrădarea acestora.

 

.(. Principiul dublei incriminări.

'adru juridic0 &cest principiu este consacrat în mod expres în art. 6= din legea

;

8/17/2019 lucrare 07.04

22/30

 /oţiune0 Dubla încriminare este regula potrivit căreia, în vederea extrădării, fapta ce

constituie obiectul unei infracţiuni este incriminată în legislaţiile ambelor state, neinteresând

în mod expres încadrarea juridică iBsau denumire ci doar incriminarea faptei.

'aracterizare0 Dubla încriminare este îndeplinită c"iar dacă diferă încadrarea juridică

a faptei care este încriminată în cele două legislaţii. 7u interesează care este încadrarea faptei

ci, condiţia necesară pentru a fi îndeplinită cerinţa dublei încriminări, constă în prevederea

respectivei fapte în ambele state.

$n literatura de specialitate s-au exprimat diferite păreri cu privire la principiul dublei

încriminări. $n opinia unor autori ;F

66

8/17/2019 lucrare 07.04

23/30

 /oţiune. &cest principiu exprimă regula de drept potrivit căreia individul extrădat nu va

mai fi urmărit, judecat sau reţinut în vederea ispăirii unei pedepse sau care este supus unei

restricţii a drepturilor i libertăţilor sale sau pentru un alt motiv care nu este motivat în

cuprinsul "otărârii prin care s-a dispus extrădarea.

Aotrivit (onvenţiei europene de extrădare, principiul de faţă este descris ca @

 7egula specialităţii

. $ersoana care va fi predată nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deţinută în

vederea executării unei pedepse sau măsuri de siguranţă, nici supusă oricăror alte restricţii a

libertăţii sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat 

extrădarea, în afară de cazurile următoare0

a. când partea care a predat"o consimte. + cerere va fi prezentată în acest scop,

însoţită de actele prevăzute la art. 2 şi de un proces verbal judiciar consemnând declaraţiile

extrădatului. =cest consimţământ se va da atunci când infracţiunea pentru care este cerut 

atrage ea însăşi obligaţia de extrădare potrivit prezentei convenţii!

b. când, având posibilitatea să o facă, persoana extrădată nu a părăsit în cele 8% de

 zile următoare eliberării sale definitive teritoriul părţii căreia îi fusese predat ori dacă s"a

înapoiat acolo după e l"a părăsit.

2. 5otuşi partea solicitantă va putea lua măsurile necesare în vederea, pe de o parte, a

unei eventuale trimiteri a persoanei de pe teritoriul său, iar pe de altă parte, a întreruperii

 prescripţiei potrivit legislaţiei sale, inclusiv recurgerea la o procedură în lipsă.:. 'ând calificarea dată faptei incriminate va fi modificată în cursul procedurii,

 persoana extrădată nu va mai fi urmărită sau judecată decât în măsura în care elementele

constitutive ale infracţiunii recalificate ar permite extrădarea.”

Aotrivit 3egii ;

8/17/2019 lucrare 07.04

24/30

b. având posibilitatea să o facă, persoana extrădată nu a părăsit, în termen de 8% de

 zile de la liberarea sa definitivă, teritoriul statului căruia i"a fost predată, ori dacă s"a

înapoiat acolo după ce l"a părăsit.

8/17/2019 lucrare 07.04

25/30

Arincipiul specialităţii prezintă un caracter relativ, deoarece în domeniul său de aplicare

i în respectarea sa are i unele excepţii. Datorită legii 66=B64 din '=.

8/17/2019 lucrare 07.04

26/30

 pună capăt urmăririlor ce le-au exercitat pentru aceleai fapte sau faptăF nu poate face obiectul

extrădării persoana care a fost ac"itată, graţiată sau a făcut parte din amnistie.

Aotrivit legislaţiei române, art. > din legea ;

8/17/2019 lucrare 07.04

27/30

 poziţionarea lui în legea ;

8/17/2019 lucrare 07.04

28/30

$n cazul în care fapta care face obiectul extrădării este încriminată cu moartea în

legislaţia statului solicitant, persoana nu va putea fi extrădată fără ca ţara respectivă să dea

asigurări, considerate de #omânia îndestulătoare i scrise, că pedeapsa cu moartea va fi

comutată.

) cerinţă care poate împiedica extrădarea este reprezentată de situaţia în care@ acţiunea

 penală poate fi pusă în micare numai după depunerea plângerii prealabile a persoanei

vătămate i acea persoană se opune extrădării. Aotrivit art. ;< din legea ;

8/17/2019 lucrare 07.04

29/30

fundamentale, înc"eiată la #oma la =.''.'4? de &dunarea !enerală a 7aţiunilor CniteF

- infracţiunile prevăzute la art. ?< din (onvenţia de la !eneva din '4=4 pentru

îmbunătăţirea sorţii răniţilor i bolnavilor din forţele armate în campanie, la art. ?' din

(onvenţia de la !eneva din '4=4 pentru îmbunătăţirea sorţii răniţilor, bolnavilor i

naufragiaţilor forţelor armate maritime, la art. '64 din (onvenţia de la !eneva din '4=4 cu privire la tratamentul prizonierilor de război i la art. '=5 din (onvenţia de la !eneva din

'4=4 cu privire la protecţia persoanelor civile în timp de războiF

- orice violări similare ale legilor războiului, care nu sunt prevăzute de dispoziţiile din

convenţiile de la !eneva prevăzute la lit. cF

  - infracţiunile prevăzute la art. ' din (onvenţia europeană pentru reprimarea

terorismului, adoptată la trasbourg la 65 ianuarie '445, i în alte instrumente internaţionale

 pertinenteF  - infracţiunile prevăzute în (onvenţia împotriva torturii i a altor pedepse sau

tratamente crude, inumane sau degradante, adoptată la '5 decembrie '4>= de &dunarea

!enerală a 7aţiunilor CniteF

  - orice altă infracţiune al cărei caracter politic a fost eliminat de tratatele, convenţiile

sau acordurile internaţionale la care #omânia este parte.

$n mod principal, extrădarea este refuzată dacă prin conţinutul infracţiunii pentru care se

solicită există motive îndestulătoare care să justifice luarea unei asemenea "otărâri.

64

8/17/2019 lucrare 07.04

30/30

3egiuitorul, prin art. 66 al legii ;