TOATT PICTLIRILE,

PREFATA DE LIE N RY LOYRETTEPregedinte qi director general al Muzeului Luvrtr

F OT O GRAF II DE EIiICH LES SING

EDITARE SI NOTE INTRODUC'IIVE DlJ VI,NCENT POMARDDECurator general;i director al Departanentului de picturi al Muzeului Luvru

TEXTE DE ANJA GREBEProfesor de istoria artei la Universitatea din Bamberg, Germania

LITERABucuregtj

2019

e

Cuprins

Prefald de Henri Loyrette vii

' lntroducere de Yincent Pomardde ix

Galeriile de picturd din Muzeul Luvru xvii

$coala Italiand

$colile nordice

$coala FrancezE

$coala SpaniolS

I

209

415

707

Indice de artigti 7+6

Pictura italianlla Luvru

,,Pentru cd mi-am dorit dintotdeauna ca Fran[a sd. aibd.

tot ce este mai frumos in ltalia, continud sd prive;ti

cu multd gr4d Ia ce ti se pctre cd meritdm sd ni se trimitd."'

.I IAN -BAPTISTE COLtsERT

e-a lungul timpului, cercetitori, scriitori gi pasionali cle art!, dar;i publicul larg s-au adunat la

Muzeul Luvru pentru a descoperi sau a revizita marile capodopere ale Scolii Italiene dc pichrrd.

Am putea spune despre aceasti pasiune pentru pictura italiani c; este o formi de itdlocentnst??,

care a riclicat $coala Italiani la cel mai inalt rang.

in anul 1803, filosoful gerrnan Friedrich schlegel descrie vizita sa Ia Luvru, pe c.rrc o incepe in

Salon Carr6 (Salonul Pitrat) din Grande Galerie (Marea Galerie), admirincl numeroasele tablouri italiene

erpuse acolo, ,,'frec6nd printr-o mictt! u$e, am ajuns in fa!.a unora dintre cele mai superbe piciuri care,

cu putin tirnp in urm5, decorau plrrdninl-rrrarr! al ltaliei"z. Pc vrenea cirrd Schlegel scia aceste renduri,

coleclia p;incipali de opere de arti in baza cireia se fondasc Muzeul Central de Artir - maioritatea acestor

picturi ficind parte din vechea coleclie regal! - era imbogititi prin acllugarea untti numlr inPresionant

de opere de arti, care fuseserd luate din Peninsnla ltalici in tirrpul rizboaielor revolulionare gi al celor

napoleoniene. Cativa ani rrrai tirziu, Stendhal avea si expritlle rrn sentiment similar cu cel al Elosofului

gennan- Acestea merg atdt de departe incit justificd ce era de neirstificat- secheslrarea iliciti a operelor de

artd. Potrivii lui Stendhal, picturile italiene exprrse la Luvru se bucurau de o audienll mai largi decdt claci

ar fi rirnas in Italia, unde ar fi fost impri5tiate prin toati tara fi mr s-ar fi bucrlrat decet de ,,trei sau patru

\izitatoripe zi, care trebuiau si cilitoreasci de la o suti de leghe depirtare pentru a le admira"r.

in ciuda acestui fapi, dc;i unele opere de artS aveau si fie testitrite tirilor de unde fuseseri luate

odat! cu ciderea lui Napoleon I, coleclia italiani rimane intactl, $i continui si fie una de neegalat.

Jen Brptiste C.lbe , .iut nr Pieiic Clanrcnt, Strhor,, ,Bhr.l'uni t namd,, d? Colb.l1, vol. 1 (Parjs, I lj68 I 87 I ): fncdrich Schlegel,,,Note despre pichtri l,l'rn {1801),tublicalnrD.s.rizii&pi.ru,(laris,200l),pp.29-ll' \ftrzculCcDtraldcArti,fondatinann]l9Tl,dupicidereanonar|iei,devinecunoscnts'b(lennrnnerdeilll'e lN]poleor

n, lnnpulPriDUhi lnpclnr,nr.nnc dc. fi r.dcrunritMuzcullnNnr nrd ll8l;.'Stendhnl,O6lo'edp'dluniilzl,sns(Pxrir,l8lT,rcodiidcPa'is,1929).pp.l20 l2L

Verc.ese. Nunrd dJ. arnd, l56l

Intr adevir, cu circa treizeci dearti rrrai tarziu, la 2l clecenrbrie l8 3 I, un alt german, cornpozitorul Fclix\lendelssohn, carc sc afla la Paris, ii va spunc ct nltilt eltuziasrr s rorii sale: ,in fiecare dinrineati, darr

luga ia Ltrvru 5i admir tablorrrile lui Rafael si pc cele ale pictomlui meu prefcrat- l'i1iln in prezente rrnorasemenea laltlouri, nu !i dorc;ti decit si ai zece ochi";. Mai tirziu, Emile Zola avea si scrie, cu o dozide cinisrn, despre invitalii dc nunii ai lui Ceryaisc, eroila romanului siu LA oonrroi/e, care fdcca parte

din saga Les Rougon M.lcgll.r,'I, tur de foft; al nahrralisrnului francez.o in rorranul respectiv se ficea inci o

dati referire la galeriile pictorilor italieni clin nruzeu, cu care flccnu paradi personajele 1ui ZoJa, gi undc\edeau ,,?n faLr ignoranfei Jor crase, formele delicate alc prinritivilor italieni, splendorile vcnelienilor"r.Petrecerea de nunti, 1a care particip:rn(ii era. .gor bcfi, lre loc in Salon Carr6, in insi;i inima muzeului,unde fiecare personaj descrie, ?n nod nair', picturile care erau agitate de pereli:,,Domnrl MadiniernurDruri, ca si cLnJl s-ar 6 aflat inir-o l>iseric!, ci nu erar decat capodopere acolo- Ficuri hrrll Salonului.Genaise prrse o inirebnre cu privirc lt Nw.llra rlin Cana; era o prostie si ntr scrii numelc personajelor dinpicturi pe ramclc iabloului. Coupeau se opri in fa[a Mona l,iszi, pe care o aserrini clr una dintre rnitlsilcsale. Boche 9i Bibi l''urnitorul chicoliri la vederca rrnor tablouri crr ferrei goalc. Coapsele lui Anliopeprolocar! cel mai mare 5oc"3 .

in accsi fcl, de la sofisticalii irttelectuali germani la un prrblic mai putrrr inlonnat, oricine vizita\litzeul Luvru in secolul XIX era mai impresionat de $co:rla ttaliani dccit de orice alti coleclie. Asaclar,

tabloLrrile Scolii [la]iene erau considerate cele lrlai prestigioase. Aceasti faimi se aplici si scriitorilor,iar colectia exceptionali carc cupindea iablorrri ale un piciori italieni care, aga cum arrr specificat,supravietuisc procesului clc rcstihrire a operclor - avea sii devini, crl tinpul, rut subject clc studiu deneegalat. De cxenrplu, Th6odore G6ricault, a lost un entuziast shrdios al colccliei de pictur:i italianl,care se gdsea in inirna Muzeuhi Napoleon din Paris, cel care a avrt o existcnti scrlrt!. El a rcprodlr

'J.l,rarah.d,P/t,b.irinJJdnri,ln.d,nvdunat:.tiitai,utittiy,nl.rJzrdi(|arn,20llt),p.91.1..rd:r$iedc Lomrne rerlnte, f'rblh.icdc tniloZdr (18.10 l90l)iirlr.l87trillt!t,atodcon.cp$deautor.r o ,.nbric socitrl:i riDtuuh r ueif.nriliicxrc 1d!rrnb xlDoilca tnrpcriu F'!r(c2,,a-ire zot.,, L,\,"",.,r (p-n, l !77). .if. l

' llJnileZola,Lrl\y,hrnt(Pinis, ]8ii).crt. l

doui dintre capodopereie lui Tigian: Madiriul Sfinhlui Petru Doninicanul (care se all! astlzi la catedrala

din Verona; versiunea lui C6rjcarlt se afli la Muzeul de Arti din Bascl) 9r indllarea Fecr'oarei, t:blou care

astizi este distrus (care se gisea iniqial 1a bisetica Santi Ciovanni e Paolo din Verrelia; copia lui G6ricaultse afi la Kunsthalle in Bremer). Dupi restituirea accstor opere Italiei, marele artist care avea sd pictezePhta Medusei i9i ia drept model tabloul Jui 'figian, Prnerea in nonndnt (tezi, de exemplu, versiunea sa 1a

\luzeul Cantoral de Arte Frumoase din Lausannc). Eugdne Delacroix, care lucra la o copie a Puneni ln

mormanl cam in aceeasi perioadi (versiurrea sa se afli acrrm la Mlzeul cle Arie Frumoase din Lyon), studia

tabloul lui Tigian Conceft campenesc i Nunta dirr Cana al lrri Veronese Culorile acestor doui nari opere

aleau sd ii influenteze 'intreaga crealie (vetsiunile lui Delacroix se aflir in coleclii private).

Asadar, artigtii dezvolti o relafe apropiatd cr1 colectia italiani, o intimitate ce avea si se clesfiqoare

pe toati durata secolului XIX. La 40 de ani dupi vizitele lui Delactoix la Luvm, Nunta dhl Cdna ^vea

sd

il farmece pe LIelri !-antin Latour, care devine un fel de specialist al compoziliei, producind mai multecopii ale acestei imense cirpodopere ale piciurii itaiiene, de dimeDsiuni mai reduse (astizi, reproducerilese gisesc la Muzeul de Arte I,rumoase din Ciudat de Mdxico si la Muzerrl Ulster clin Beifast). Spre regretul

nostrlr, Fantin Latour refuzi si picteze o versiune la dimensiu[i]c originale. Aproape zilnic, F-antin-[,atour,

care rSmine unul dinire cei mai prolifici copigti ai Scolii Italicne, ar fi exclamat: ,,Necesitatea mirnotiveazd si continui, nu incantarea. Flaideti, putrrrogilor, sculareal Este ora opt diminealal Si nergernla Luvrul"e in otod sirnilar, Edouard Manet, cle;i era mai prrlin prolific in copierea Vechilor Mae;tri, i;iilnparte lascinatia intre mai mrrl1l maeltri ai $colii Italiene, realizAncl copii dupi Pardo Venus de Tilianrcoleciie privati) 9i dvpe l.bcioara cu iepure (copia se afli intr-o colec.tie privati Ja Nerv York), dar 9i dLrpi

.\utopotietu l l\ri l-inlore iLo (copia se afl! la Muzeul de Arte tr'mmoase din Dijon).

Julic, nepoata lrri Nlanet, ne ofer; o ninurati descriere a experientelor din timpuJ geclintelor de

picturi lirlute in preajnra rnarilor capodopere italiene de la l,uvru: ,,Am ners cu fearlrle Barldot la Llrvrupentnl a colrtenlpla ceea ce ne doream 9i pentru a decicle care sulrt picturile pc care 1e vorrl copia. Jea ne

area sd realizeze o copie a Feciodrei de Tilian. Paule lGobillard] se gendea la lTeciodr.r al iepute, \)e care

unchilll nrer o reprodusese magistral... in ce rnd privegte, eu allr solicitat Sf.inid llnrilie a ]ui Veronese,

iar in seara asta sunt atat de agitati gdndinclu-mi la coplegitoarea sarcini pe care trebrlie s! o incepniine, trenur efectiv, dar in sensul bun"r0. Julie dcscric rnoclrrl in care ntaegtrii recunoscuti se plimbau

zi de zi prin galerii, privindu i pe tincrii arti$ti care nllnceau de zor: ,,Am vizut nulti lune, cum ar fiCarolus-Duran, cu burta lui ilrlensi care ii iegea din pantaloni, si care pirea absolut banal. Plimbildu-seprin galerie, Caroius-Duran este oprit cle unul clin paznici, care il irtreabi daci gtie cine este acest "pictore\ceptional'. Dorrmtl MalJarm6, care a sosit ccva lnxi terziLl, imprerrnii cu Whistler, rispunse: .S a decis

se onoreze l,Llvrul c11o viziti trnic!'"r1.in lurnina pasiunii sale pentru pictura italiani de la Luvru, este nonnal ca un scriitor, sofisiicatul qi

originalul Th6ophile Gauthier, sI facl rezlrmatul teoriei sale despre dorninalie. Autorul, care ru nunai ci a

scris celebtul ronan C dpitanuL ltracasse, dar gi rrnele dintre cele mai aprigi critici ale saloanclor artistice clin

secolul XIX, descria Italia ca leagimrl artei europene: ,,Putem identifica originiJe;rrtei pi prinrele incerciristingace dupd irei sau patru secole cle barbaisnr care aLr urrnat ciclerii Iurperiirlui llonan;i in timpulcirora ideel de frtirnusefe pirea pe veci pierduti"l:. Degi putem fi de acord cu aceasti vizirnle asopta

primilor mae;tri italieni 9i a primelor vlistare a)e Renagterii di peninslrls, acceptim rrlai greu plrerealrri Gauthier despre Evul Nlediu. in plus, este adevirat ci :rulte scoli italiene srrnt parte integranti dincolecliile de la l,uvru, lucru care se cxplici prln faptul cd acestea au fost primele Jucriri achizilionaiepentrLr colectia regali. in mod clar, acesie coleclii reprezinti nuclelrl a ceea ce este astizi Muzeul Llvrtr.

ldolphc Jlllhn, Fd,fir l-drod, v'rr' t pdro,ii (r, n, 1990), p ?4

Julio \rr,d,lr-dr (189r r899) (tmis.1979), pp 140 llllL'rn \rr*1,/u,d/ (lrl9l-1899)(rriln,197!), pp r+0 ]11

: It'aophilc Ciuihier,(i/i'dald,idrorluj lifn (Prft, l8B2), p. 7l Tinto.etro, AutoportEt, cca 588

Francisc /:O coleclie de..artd modernd"

in ciuda a ceea ce se crede, originile colectiei regale de pictur! italianl ntr ar trebri atribuite regelui

Francisc I, ci predecesorului sIu, Ludovic al XII lea. Poreclit ,,Pdrintele Poporului", Ltrdovic a tost un

monarh ercepfional, iar importanta do[rniei sale este descori trecuti cu vederca. Ini{iaior al carnpaniei

nlilitare din Italia, Luclovic al Xll-lea le a perlnis intelectualilor 9i artiEtilor francezi si descoPere inovaliile

5i raFnamentul Renaqterii din peninsuli. irrtr-adevir, pasiunea sa pentru arti - nu a 6n1ui siu, Francisc I -a facut posibili achizilionarea de Muzeul Luvm a pictrrii |ecio.iru intre stdnci alrri I'enardo da Vi[ci, dar

si a altor importante capodopere ale artei italiene

cu toate acestea, multunjiti cartitilii $i calititii achjzitiilor pichirale si initiativei vizionare de a le

g;zdri la Foniainebleat, in al s:u dppi?dement des bditrs, Francisc I s-atr autoi titulat adevirat fondatol

al colectiei regale de picturi gi, mai nult chiar, respoDsabil al picturilor italjene de la Luvru' l)espre

pariliontl picturilor (patillott des peinturcs) de la Fontainebleau, Michel Laclottc sPunea ci este ur

ade\.irat 'muzeu de arti rlroclen.ri,.ll. cu siguranli, regele nu avusese nici pe departe ideea cle a pune

bazele unei colectii nalionale de pictrrri, in sensul in care o inlelegem astizi Nlai degrab! am putea

:pune ci Francisc I adopta aceeagi pozilie de Patron al artelor fi de coleclionar pe care o adoPtau 9i printii

italieni si condottierii cu care acesta fraternizase ill timprrl sejufurilor sale clin peninsuii. Desigur, aceastS

abordare a|ea la bazS eruditia $i sintul estetic, insS ti dorirla de a exercita o putere Politici de reegalat.

Fascinat de inovatiile Rena$terii gi de mediul intelectual fi artistic care se cristaliza in acea perioacli,

Francisc I, motivat atet de gustrrl personal cat $i cle irterese diplonatice, le!$e9te si integreze alta 'in

shategia sa de exercitare a influenqei politice.

intr-adevir, relafa Pe care regele o construiegte cu poetuJ 9i satiricul Pieiro Bacci' cunoscut mai

bine astdzi srrb llunele de Aretioo, poate fi folositi drept eremp]rrl perfect al acestti stil cle ,,I]etworkiig"

diplomatic extensiv (desfdqurat, de cele mai nulte ori, ill secret), in inillra ciruia siligluiarl noile concepte

estetice ale Rena$terii care aveau si se rispindeasci foarte repede cle la o curte regali la aita. Din nlotive

diplomatice, Aretino este trinis la cnrlea lui Francisc I, in anul 1524, de cjiire Inul dintre cei mai

importanti protectori ai sli, papa Clement al VIIJea (Ciovanni delle Bancle Nere, care fusese condottier

inainte de a de!,eni papi). Oricare ar fi fost notivul trimiterii hri Areiino la crrrtea lui Francisc l, ceea ce a

inceput ca o relatie politici avea sd se transfor[re in prietenie artistici 9i canraraderie intelectuali Aceasta

'i-a culmina, in anul 1518, cu un gest de o mare insennitate simbolici: prietenul lui Aretino, pictorul

Tiuan, ii incredinteazi acestuia spre adninistrare rrna dintre cele mai fnnroase rePreze[tdri picturale ale

Iur Fran.r.c l. care \c pj\ncari ir Jll;zi.Poate ci li nui cunoscrt! decai prietenii cu Aretino este relalia lui Francisc I cu Leonardo da Vilci

Intimitatea dintre artist gi patromrl siu avea si paveze calea celor mai importante capodopere din istoria

pichtrii care vor fi gSzduite la Luvru. Angaiat de rege nu doar ca artist, ci $i ca irgirer - cle exempl ,

Leonardo era insircinat cu proiectarea urlui calal intre rdrrrile Loara ;i Sa6ne - ;i ca organizator al

petrecerilor regale, Leonardo aduce din Italia unele diltre cele rrrai inrPortante picturi ale sale, la care

incepuse si lucreze in timp ce se afla in patria natali ti pe care le ierllrini odati cu instalarea la curtea

regelui. Printre acestea se rurtdri Mona Lisa, Fecioara ;i Prunatl cu Sfdnta Ana, La Belle lterroniire ;iBaccius. Regele a achizilionat aceste tablouri dupl moartea artistului

Geniul 5i renumele lui Leolardo aveatl si Puni in rrmbri, intr-o oarecare nisuri, atraclia lui

Francisc I pentru alti artigti italjeni, printre care Rosso Fiorcnti[o, Fra Barto]ommeo (de la care regele

achizitionase Noli ne tangere qi Buna Vestire), Sebastiano del Piombo (care ii vilde regelni ViTita Feciodrei

\t::li:ittrcloth,P,crrldelrredfilnLun\uaxc.ptidSoliiFtdi@z(Lond,IC82),Pl

Ate ie.!r !l Leonardo da Vi.. , sfantul loon Batezatotut

.lnoscut 5 a Bd..hus cca l5l

.\laria) 9i Andrea del Sarto (a cirui lucrare Mi/a

avea si conpleteze coleclia). Si nu uitim de

Rafael care era. de'igur. urrul dirrlre arii"lii pc

care Francisc I ii admira cel nui nultsiale ciruipicturi aveau si inboglleasci;i ele colecfia

regal5 cu unele dintre cele rrrai irnportate capo-

dopere: Porfrel aL loanei de Aragon;i, clesigur,

La BeLIe lardinibre. Sd nu Lritirr nici de Sfdntul

Arhanghel Mihail ucigand bdLawul ai de Sfanfd

Fdmilis, dir it regelui de Lorenzo de Medici,

care, ]a wemea aceea, era aDbasador la Curtea

Fancezi. \.rdar. la moarler \a. regele avea 'alase o coleclie completi de picturi italiene de

cea mai bund calitate, care constifuie astizi

nucleul colecliei nafionale franceze. Picturile

aparlinind marilor pictori italieni din epoca luiFrancisc I reprezinti naioritatea operelor din

aceasti colectie-

in a doua jurnitate a secolului XVI gi inprinra iunitate a secolului XVII, colectarea inscopuri diplomatice sau politice a operelor de arti nu mai constituie o prioritate a monarhilor. Uniipreferl si facd investifii in arhitecturi, aga cum este cazul ]ui Henric al lVlea, care se dedici unui program

intensiv de construcfii. Cl5dirile vizate de acesta sunt palatele Fontainebleau, Saint-Germain-en-Laye

si chiar Luvrul. De;i susline numerogi pictori, inclusiv italieli, c:rora le cere sI ii picteze palatele, nu

tablourile in sine il interesau. Existi gi alli monarhi lipsili de spirihrl coleclionarului, curn ar fi l,udovic al

XIIIJea, deEi chiar 1i acesta i-a comardat o importanti serie de pasteluri lui Simon Votet.

Ludopic al XIV-lea: O colec;ie ,politicd"

,,Potrivit vulgatei istoricilor, colecliile de art?i pot fi un i ttument eficient;i indispensabil al glorifrciriiregilor, care le poate purta faina ;i grandoarea peste hotare."ra Aceasti renarcS, rostitii de Antoine

Schnapper'in anul 1993, este o descriere perfecti a practicilor de coleclionare ale lui Francisc I, dar poate

fi aplicaE Ei in cazul activitdlilor unuia dintre descendenlii sii, Ludovic al XIVlea. Cdnd acesta devine

rege, colec{ia regali de arti reflecti slSbiciunile coroanei franceze, cici nu incluclea decet cateva duzini de

picturi degi toate foarte importante. Mai mult, mrnirul acestora era cu mult mai mic fa|5 de colecfiile

private pe care le defineau unii oameni de stat. Armand du Plessis, puternicul carclinal Richelieu, care

ftisese ministru sub Ludovic al Xlll lea, reu$egte s; stringl una dintre cele mai bogate coleclii de arti

din Eutopa. Urmdnd rnodelul acestuia, cardinalul Mazarin, prim ministru sub domnia Anei de Austria

(regenti gimami alui Ludovic aIXIV-lea), dar 9i Nicolas Fouquet, care avea si devini ministru al finanlelor

sub domnia Regelui Soare, reu;esc annndoi si adune coleclii de picturA €xceplionale. Acegtia cheltuie

peste misuri ti exerciti o putere pe care Ludovic al XIVJea nu reugeste si o egaleze. Ludovic avea doar

cinci ari cind izbucnegte Fronda, rrnul dintre cele mai violente rEzboaie civile din istoria Franfei.

r' .\ntoiie SdnDppd. ,,Dspie .ole4iile regale , nr PdtIlnigr d/r[e Loun: t-tu tha ]\.ldt Co e.tio s h rhe Ctund Louvtt,

biccnhn ulMnzcului Luvn,, Kobc,YokohrnE, m tieidie 1991,p.289

Ralae si Cillo Romano, Porrrct al Daaa lsabel

de Reqlesens, v,.eregin.J d-" Noto/i, anterio.clnosclt ca Poruet d/ Iodn€i de Ar.gor cca 5 8

Supremalia celor doi cardinali gi gelozia pe care o resimtea regele fald de puterea pe care ace$tia o

erercitau asupra lui reprezentau o fo4i care il deternini pe Ludovic si puni bazele unei politici regale

agresire de achizitie. Aceasti politicl unici avea si se dezvolte de-a lungul celor 50 de ani de domnie

ai acestuia. Mai exact, nu se putea ca regele si dispund de o colectie de Pichrrd inferioari !i mai putin

sofisticatS decat cea a oficialilor sii. Prin urmare, colec$a regald devine instrurnent de Propagande pentru

Ludoric al KVlea. Cu toate acestea, in mod paradoxal, campania lui Ludovic are un efect pozitiv gi duce

la accelerarea achiziliilor qi la punerea bazelor a ceea ce avea si devini Muzeul Luvru. Prin tehnici de

pe$uasiune, negociere ;i fo4l brut5, regele reugegte si achizilioneze sistematic toate colecliile de arti

importante de pe intregul teritoriu ftancez $i, mai mult, pe toate cele ale minigtrilor 9i oamenilor aPrcpiati.

Lui Jean-Baptiste Colbert ii revine sarcina de a administra politica de achizi{ii 9i supervizeazl

personal cumpirarea a 34 de picturi din coleclia privati a lti Mazarin, dupi moartea acestuia in anul l66l(tranzacfile aveau sI fie gestionate de mo$tenitorii lui Mazarin). lniqial, Colbert ftrsese administratorul

ediFciilor regale 9i, dupi clderea lui Fouquet in anul 1664, devine controlor al finanlelor. Achizi,tionarea

noilor tablouri irnbogdlegte semnificativ colectia regale. Prinhe tablouri se numdrd o serie de capodopere

italiene: Sfdntrl Cheoqhe 9i SfantuI Mihail, d,ar 9i Portret al lui Baltazar CastiSliane (Rafael), Iupiter qi

,\ntiope $i Cdsdtoia misfica a Sfintei Ecateina ln fata Sfantului Sebastian (Correggio), precurn 9i Potopul

l\ntonio Carracci). Colecfia hi Mazarin era unici datorii?i picturilor venefiene, iar unele dintre lucririle

de la gcoala pe care acesta o conducea aveau si intre in coleciia regali de la acea vreme Printre aceste

tablouri se numiri Coborirea de pe cruce (Bassano) 9i cea mai importanti lucrare - Pardo Venls (Tiqian).

in acela5i an, ca unnare a arest5rii lui Nicolas Fouquet, Colbert sechestreazi bunurile putemicului

minishu;i aduce in colecfia regali picturi italiene de exceptie, pe

care insugi Fouquet le achizi{ionase ca ministru. Totodati, Colbert

participa la toate licita!ile de arti dir Europa, plitind sune fabuloase

pentru a obtine pichrrile. Multe capodopere veneliene aveau si fieachizitionate in acest mod, printre care Pers eu gi Andromeda giSusana si

bdhanii (Veronese), tablou care se afli astlzi in imprumut permanent

la Muzeul de Arte Frumoase din Lyon, dar 9i impresionanta lucrare

anonilrne Receplid unui ambasddor wnefi.li1 itltr un or4$ otiental .

Totugi, Dici Lrna dintre aceste achizitii nu putea rivaliza cu

intreaga coleclie privatd a bancherului german Eberhardt Jabachl5,

eminent om al finanlelor 9i director al Companiei Franceze a lndi-ilor de Est, unul dintre cei nui importanti amatori de arti de la vre-

mea aceea. Suslinindu-i pe unii dintre cei mai mari arti$ti, printre

care van Dyck qi Rubens, 9i 6ind unul dintre cei mai importarti

cumperetori la vdnzarea colecliei regelui Angliei Carol I, Jabach

-r'ina" picturi nu numai pentru colec{ia personali, dar 9i pentrt uniidintre cei mai instirifi clien{i ai sdi. Coleclia sa de picturl constjtuia

o parte importanti a capitalului siu bancar. Pentru suma de 130 000

de lirre, Colbert, abil negociator, reugelte si cumpere de la Jabach,

pe 20 aprilie 1662, o serie de o suu de lucriri. Cele mai nulte eratpicturi italiene, iar colec[ia regali se imbogilegte cu mari opere

ale Renagterii: Sfdntul loan Botezitorul (Leonardo da Vinci), Sacra

Conersazione (Sebastiano del Piornbo), Fecioara giPruncul (Lorenzo

di Credi), Cdsdtorid misticd d Sfintei Ecateino (Parnigianino).

: \izi.lrroin. Sdrnappd,,,labach, Mazarnr, Fonquct, tnris )(lv ,irB elin.le ldSocidftd. attnloi? dz LM fia cdh,dnir?1982 (1984),pp.85-86. Corre8g o C,isdtorid mistJcd d Sr.Ei E@letino in fota Sfantulli Sebrst'on cca 526

Scoala Italiani)

Cimabue Qenni di PepQFECIOARA $] PRUNCUL iN SLAVA iNCONJURATI DB SASE iNGBRI

Lucrarea de mari dimensiuni este una dintre capodoperele italiene de la inceputul Renagterii. Tabloul

o infi[igead pe Fecioara Maria a$ezati pe un tron de aur gi inconjuratd de;ase ingeri. Fundalul este

in totalitate acoperit cr foili de aur, ceea ce sugereazd sfera celestii. Lucrarea se distinge prin calmul

ti maiestuozitatea pe care le inspiri. Cu toate acestea, Fecioara nu este infxlilati ca inaccesibila

Regini a Cerurilor, aga cum se lntampli in multe picturi medievale, ci are trdsituri umane. Poarti

o rochie albashd lungl, cu pliuri delicate, 9i are o mani agezati cu multi griji pe picioruqul Pruncului.

Pruncul lisus, destul de mare, poat:istraie rqii care duc cu gAndul la Patimile pe care avea si le

indure. Acesta se uitii direct la privitor, pe care il binecuvdnteazi cu mina dreaptii. Culorile hainelor

Fecioarei ;i ale Pruncului se regisesc qi in hainele 9i aripile ingerilor care stau de-o parte 9i de alta

a honului, accentuand, astfel, caracterul armonios al picturii. Toate aceste elemente marcheazl o nouisensibilitate qi o estetici diferitii de cea medievali gibizantinl. Totuqi, Cimabue nu cunogtea legile

perspectivei, motiv pentru care ingerii sunt pozitionati vertical, in loc sI [e aqezali uml in spatele

celuilalt. Lucrarea dateazl din prima perioadi a carierei lui Cimabue, cu mult inainte ca acesia si fipictatMaesfd pentru biserica Sfinta Treirne (in Galeria Uf6zi, Florenfa). Se crede cd aceasti picturd

s-ar 6 afat pe altarul bisericii Sfintul Francisc din Pisa. Rama este originali 9i este decoratl cu 26 de

medalioane pictate care infeF$eazi inged !i sfinti.

cimabue (Cennidi Pep€), cca 1240- 302

Fe.iaarc ;i PtDn.dl in slovd lnconprdt, de sse tngeri .ca I 280Dimensiun : 427x280 cm, tempera pe emn de plop foili de turAripa Denon, etaj I sala 3, INV 254

Giotto di BondoneSFANTUL FRANC]Sc DE ASSISI PRIMIND STIGIIATI'LB

,{ceasti picturi de dimensiuni rrari ilfS!;eazd patru episoade din legenda Sf6ntului Francisc de Assisi

(cca I18l-1226). Motivul principal este stigmatizarea acestuia, cel mai important eveniment din viafa

acestui sfAnt care avea si fie canonizat la doi ani dupi moarte. Se crede ci Sfdntul Francisc ar fi primit

stigmatele la mAini 9i picioare de la Iisus, care, in tablou, apare deasupra lui, in partea dreapte, infbtigat

sub formi de seraf. SfAnhrl Francisc se roagl pe Monte La Verna- Celelalte trei episoade sunt pictate inpredeld (partea de jos a tabloului): in stnnga, SfAntul Francisc este inldtigat sustinand o biserici pe cale de

a se pribu;i, ala cum i se adtase iD viziurea care il adusese pe calea Domnului; in mijloc, il putem vedea

pe papi care aprobl Regrrla Franciscani; iar in partea dreaptii este prezentat SfAntul Francisc predicdnd

pisirilor. Fundalul in foili de aur, care face si strlluceasci persorajele, clidirile 9i peisajele, cregte

$i mai mult importalla tabloului. Privit ca fondatorul Renaqterii italiene, Giotto di Bondone a revenit

de mai multe ori la pictarea Sfintului Francisc in opera sa. Faimosul ciclu de fresce de la bazilica SfAntul

Francisc de Assisi, unde este inmornintat fondatorul Ordinului Franciscan, dateazi cam din aceeagi

perioadl, iar multe scene seamini cr tabloul expus la Lurru. lntegrind naturalismul rafinat in opera sa

qi experimentind cu na;terea regulilor perspectivei in pictur!, Giofto devine unul dintre artiftii fondatori

ai Rena;terii, permilAld trecerea de la estetica bizantini 9i medievall la inovaliile renascentiste ulterioare.

Giotto di Bondone. cca 1265 Ll37

Sftntll Frcncisc de Assisipnm,.d stigmotele, cca 295-ll0ODlmensilni: I l3xl63 cmrtempera pe lemn de plop fofte de turAripaDenon,et4 , sala3, NV 309

Gi.otto di BondoneYIZIU\EA PAPEI INOCENI:IU AL J II-LEA

Aproape o ce eveniment din viala Sfintului

Francisc de Assisi (cca l18l 1226) esie incununat

de o auri de legendi. Printre cele mai cunoscute

minuni ale sale se numiri viziunea papei Inocenliu

al III-lea (cca 1160-lZl6,pap5din I198),tnul

dintre cei mai importanfi ;i controversali papi din

Evul Mediu. in anul 1209, Sfantul Francisc pleaci

la Roma pentru a obline aprobarea oficiali a papei

in vederea infiintirii noului siu ordin monastic,

Ordinul Franciscan. Se spune c5, la inceput, papa

a fost greu de convins, intrucat em pr€ocuPat de

organ izcrea singeroasei Cruciade {Jbigensiene

irnpofriva erelicilor calhcri si prirea cu suspiciune

orice grupare religioasi cate lua nagtere. Papa are

rrn co;mar in crre brserica:a. brzilica Laterano

(care simbolizeazl Biserica Catolici 5i papalitatea),

incepe si se cutremure, iar pributirea sa este

preveniti de inten'enlia SfAntului Francisc. Giotto di

Bondone picteazi acea:ti scend in detaliU. in partea

dreapti ii veden pe papi dormind, precurn 9i pe doi

dintre sewitorii sdi. in Partea stangi se afli SFantul

Francisc care susline biserica. Viziunea l a convins

pe Inocenfiu si confirme oficial infiintarea ordinului

la scut timp dupi aceea.

Giotto di Bondone, cca 265- 337

Viziunea popei Ino.enIiu al lllled, 1295 l30o

D mensiuni:55x48 cmitemPera Pe emn de p op, fo(i de aur

Aripa Deno., etajl, saa 3 INV 109

(,iotto di Bondone-: \\'r I r. rrtt\\crsc t,ltLDlc\\t) p\s\Rtt,olt

Preclic:r pe care o lirre Sfirrtul Frarrcisc qrisirillreste rrrrul clirtre celc rrrui popul:rrc cpisoadr dur

\ iata rcestuia. Iiste si rrrotir u1 peutrt c:rrc I r,rrrc,..

a fosl rrurrit t1e pupir Tcrarr Pirul :rl II lce rlintr,l

pairorr rl uninr:rlclor 5i a1 nrilitan!ilor ccoloqirir.

Din accsl molir'. sirbilorirca Sfiirrtului fr:rnci.ipe _1 octorrrbr ie, coilcide crt Ziua Inicrnalior:tl:r r\rirrulelor. Preclica tinuti pisirilor se plreci ar 6 a',ut loc in r,ccrnitatca orasrrlui Bcrugn-,.

in sudul lJrrbrici, o rcgiunc rccurosanti \i lri-i7:

pr rlr r . r,,.r.el" l,., ii , c 1,.l r, '

acolo. Potrivii legenclei, pisirilc il :rslcpi.rrr pc

S[!ntul Frencisc pentru a ]e transnrile Cirn.intLrl

lui Dumnczcu: ,,Surorilc mclc pis:irii lrebLr. ,:il liLrcl:1ti si sn il iubili pc OrcatorrLl r c)sl11r- prirt: .:

ci \'-a clel pere si vil liri cle cald, ar ipi cir e :ri r -l

r,Jr (.1'r',- 'r lu. -.r 11 .\-l .r'\ '.Cl:ici, clcsi rru serrirati rrirrric si rrici nu culcqtrr. .roadil, F,l r.ii oferi tolrrl, li rl1r r5 rrrui trebuic niu:r:I)reclica poate fi irlerl)re1rli cr rur irrrrr rle lrucltarlrs crea!iei ;i c:r cxcnrplLr clc viziunc spirilLrlli.t:t

asupra ralrrrii. Ciiollo cli Borclonc piclca/i a(.er.t.:

sccrri cu cleosebitii sensil)iliUle. l.lsle urrrl dirtr.prirrrii artiltj carc foloscste ratLrra pe posl c1c llrodci

dcmonsirind o illcrcdibil:1 \'irtuozit:rtc iu infiii.:rr. :

pic[1rl]i a m:1i rnrlkrr spccii clc pirsiiri.

G otto di Boidoie...a 265 ll7s[j.r.r]Fdrs. pr.di.ii.! lisnrr.r 295 lOir

Dnier!i 55148.nr rcmp.ra p. cm. dc o.p lo1i...-A pi li--ror elal I laa I NV lU9