Practika Toate Intrebarile

Embed Size (px)

Text of Practika Toate Intrebarile

1.Descriei metodologia i succesiunea colectrii anamnezei obstetricale.1. datele de paaport.2. acuzele la internare (durere, hemoragii, leucoree, dismenoree, contracii uterine, scurgerea LA, cefalee, hemoragii, edeme)3. istoricul actualei boli(debutul bolii, evoluia ulterioar)4. antecedentele personale:- anamneza patologice- boli cronice, acute, inervenii chirurgicale - anamneza ginecologic i sexual- data ultimei menstruaii, regularitatea lor, vrsta apariiei menstruaiilor, debutul vieii sexuale- anamneza obstetrical- se enumer toate sarcinile i cu ce s-au terminat.- antecedente alergologice- intoleran la medicamente, alimente...- antecedente eredo - colaterale- prini , surori, copii cu careva maladii- condiii de munc- ocupaia, noxe..Determinarea datei probabile a naterii i termenul de gestaie.2. Descriei metodologia pelvimetriei externe. Numii dimensiunile.Pelvimetria extern se efecueaz cu ajutorul pelvimetrului:a)d. bispinal - spinele iliaceantero-superioare 25-26 cm;b)d. bicristar - dintre cele mai ndeprtate puncte ale cristelor iliace 28-29 cmc)d. trohanteric - dintre cele dou trohantere mari30- 32 cm;d) conjugata extern (Baudeloque)- apofizele spinale ale vertebrei L5 i mijlocul marginii superioar a simfizei pubiene 20 cm.Femeia in decubit lateral sting cu piciorul sting flectat in articulatia genunchiului si coxofemurala,iar piciorul drept -in pozitie anatomica.O extremitate a pelvimetrului se amplaseaza pe mij marginii superioare externe a simfizei, iar celalalt capat - se va lipi de foseta suprasacrala.3. Aprecierea dimensiunilor rombului lui Mihaeles. Superior - apofiza spinoas L5 4Lateral - spinele iliace postero-siperioare inferior - vrful osului sacru 7n mod normal rombul are laturile egale, iar n deformri osoase ale bazinului osos,ele i modific forma4.Aprecierea indicelui Soloviov.Pt masurarea grosimii oaselor se foloseste indicele Soloviov,pt asta se masoara marimea articulatiei radiocarpiene.Norma fiin 14-15cm,daka e mai mica de 15 respectiv si grosimea oaselor e mai mica si cavitatea bazinului e mai mare,in cazul cin depaseste 15 cm se instaleaza o disproportie fetopelvina ce nu permite nasterea naturala.5. Descriei tehnica aprecierii i numii dimensiunile ieirii din micul bazinul.Planul ieirii - limitat:anterior - marginea inferioar a simfizei pubiene.posterior - de coccislateral - tuberozitile ischiaticediametrele:1)d. anteroposterior - distana dintre marginea inferioar a simfizei pubiene i vrful coccisului 9,5(la natere 11,5).Se masoara cu pelvimetru in pozitie ginecologica.2)d.transversal( bisciatic) -distana dintre cele dou tuberoziti sciatice 11 cm.In pozitie ginecologica cu banda centimetrica sau cu pelvimetru.(3)d. oblice - de la mijlocul ligamentului sacro-spinos pn la mijlocul ramurii ischio-pubiene de partea opus 11 cm)6.Descrieti tehnica aprecierii si numiti dimensiunile conjugatelor bazinului.conjugata vera(obstetricala) - partea proeminenta a promontoriului la fata posterioara superioare a simfizei pibiene 11 cm conjugate anatomica-de la promontoriu pina la marginea superioara a simfizei-11,5cmcojugata diagonala (12,5-13)- (1,5-2cm) care se calculeaza in timpului tuseului vaginal(margina inf a simfizei pubiene si cea mai proeminenta parte a promontoriului). Introducind aratatorul si mediusul in vagin incercam sa atingem promontoriul. Cind indexul atinge margina inf a simfizei pubiene insemnam nivelul apoi masuram cu banda centimetricaconjugata externa - distanta dintre apofiza spinoasa a L5 si mij marginii superioare a simfizei pubiene 20 cmconjugata laterala - distanta dintre spina iliaca anterosuperioara si posterosuperioara 14-15 cm.7.Examenul in valve la gravide.Descrieti tehnica si interpretati rezultatele.(pag.43 Stenberg)Examenul in valve trebuie sa preceada orice tact vaginal,la prima adresare la medic, in sarcina precoce, pentru a evita sau exclude patologia vaginului si colului uterin. Valvele se vor introduce pe rind, prima - pe peretele vaginal posterior, a doua - pe cel anterior. Se va largi cu grija lumenul vagina, pentru vizualizarea libera a partii vaginale a colului uteri. La inspectie se va preciza: situatia, forma, volumul colului, coloratia mucoasei exocolului, forma orificiului extern(circular, in fanta), se va exclude patologia colului- rupturi, deformari, malformatii, eroziuni, caracterul fiziologic sau patologic al secretiilor vaginale, culoarea si aspectul mucoasei vaginale.8.Apreciati gradul de maturizare a colului uterin.Semnele de maturizare a colului uterin: -se sterge -se ramoleste -se centreaza -se scurteazascorul lui Bistrop:012

Permiabilitatea colului uterinOrificiul este inchis sau permiabil pt un virf de degetPermiabilitatea de 2 cm,se ajunge pina la orificiul internPermiabil pentru 1-2 degete,inclusiv orificiul intern

Lungimea colului uterinMai mare de 2cm1-2 cmMai mica de 1 cm sau sters

Consistenta colului uterinCol rigidRamolit la periferie,rigid in regiunea orificiului internramolit

Pozitia colului uterin in raport cu axul bazinuluiExcentric,retroversatExcentri,retro- si anteroversatCentrat pe axul bazinului

criterii: lungimea 2-3 cm consistenta moale pozitia mediana9. Auscultaia btilor cordului fetal n prezentaiile cefalic, pelvian, transversal, oblic (sarcina la termen). Descriei metoda.Pentru auscultaie se folosete stetoscopul obstetrical monoauricular. n prezentaie occipital BCF se aud mai jos de ombilic, n stnga- poziia I i n dreapta- poziia II n prezentaie pelvian- mai sus de ombilic, n partea spre care este orientat spatele n prezentaie transversal- la nivelul ombilicului, n apropierea capului.Norma=120 -160 b/ min. Frecvena crete n momentul micrilor fetale i scade n timpul contraciilor uterine, datorit comprimrii temporare a vaselor uterine sub aciunea muchiului contractat. Frecvena mai mic dect 100 sau mai mare de 160- hipoxie sever.10.Amnioscopia.Descrieti tehnica si interpretati rezultatele.Este o metoda ce permite cu ajutorul amnioscopului(dispozitivul endoscopic) introdus in canalul cervical,a vizualiza polul inferior al fatului(membranele fetale,LA,partea prezentata).Prin amnioscope se apreciaza trasnparenta,culoarea,circulatia,volumul LA.Reducerea cantitatii de LA si depistarea in e a meconiului sunt semne diagnostice nefavorabile.Prin aceasta metoda se poate evolua integritatea pungii amniotice,caracterul membranelor fetale,determina prezentati cordonului ombilical.Ingestigatii respectiva poate fi efectuata cu conditia permiabilitatii canalului cervical pt un tub cu diametru minim.Amnioscopia e CI in caz de infectie(colpita,cervicita,corioamnionita),in placenta praevia sau suspectie.Complicatii:ruperea membranelor fetale,hemoragii,infectii,iminenta acestora e minima.

11. Interpretai datele cardiotocogramei n natereCardiotocografele sunt uniti de monitorizare care nregistreaz concomitent activitatea contractil i frecvena cordului fetal. Deosebim tocografie: Extern- transductorul e amplasat pe abd mamei, n regiunea fundului uterin pe dreapta Intern- plasarea unui cateter steril transvaginal dac membranele s-au ruptFrecvena de baz- 120- 160 b/min; se apreciaz la un interval de 10 min12. Descriei metoda de determinare a termenului sarcinii.-prima zi a ultimei menstruatii-prima adresare al medic-prima miscare a fatului-USG.Structurile ovulare pot fi evideniate ncepnd cu sptmna 2-6 de gestaie. ntre sptmnile 5-8 singurul element care se vizualizeaz este sacul ovular nconjurat de obicei de ecouri distribuie neregular i provenite de la trofoblast. n sptmnile 9- 11 n interiorul cavitii anmiotice, apare o mic zon mat, ce corespunde embrionului. Din sptmnile 12- 13 survin o serie de modificri importante: sacul amniotic rmne n continuare vizibil bine, dar el este mult mai mare i nconjurat de ecouri determinate de masa vilozitar. Schimbrile cele mai importante sunt datorate vizualizrii extremitii cefalice a embrionului, care are deja la aceste termen 10-12 mm. Dup vizualizarea extremitii cefalice la sptmna 15- 16 ncepe s fie vizibil i trunchiul ftului, din sptmna 20 se vizualizeaz membrele, iar coloana vertebral- din sptmna 24. La sfritul trimestrului II se poate vizualiza ftul aproape n ntregime.Btile cordului fetal- sfritul sptmnii 3 de gestaie.Criteriul cel mai exact n aprecierea termenului sarcinii este diametrul parietal- coccigeus, dar n primele 3- 5 sptmni de sarcin cnd embrionul se apreciaz cu greu ori chiar nu se vizualizeaz, este logic de a aprecia termenul dup diametrul intern al oului fetal.13. Aprecierea ultrasonografic a localizrii placentei i a gradului de dezvoltare a placentei.Pe parcursul sarcinii grosimea placentei variaz- dup 23 de sptmni ea trebuie s fie de minim 15 cm, dar nu mai mult de 50. Gradele de maturizare a placentei:- gradul 0- are o suprafa corionic neted, structur omogen, fr ecouri. E caracteristic pn la 28 de sptmni de gestaie i rareori dup asta- gradul I- placa corionic reprezint cteva neregulariti, n structura placentei se vizualizeaz arii ecogene diseminate, reprezentnd calcificri placentare.- gradul II- placa corionic reprezint neregulariti mai mari ctre placa bazal, arii ecogene disemniate n form de virgule i arii dense ecogene bazale aproape de peretele uterin.- gradul III- placa corionic reprezint neregulariti adnci, ce ating peretele uterin, calcificri neregulate cu umbre acustice i cteva arii anecogene cu masa placentar. Dup GrannumgradulMembrana corionicParenchimulStratul bazal

0Dreapt, netedOmogenNeidentificat

1Puin ondulatCteva zone ecograficeNeidentificat

2Cu adncituri ce ajung la nivel bazalInduraii ecografice n form de virgulLocalizare liniar a zonelor ecogene nu prea mari

3Cu adncituri pn la nivel bazalInduraii rotunde n centru, mari neregularitiZone ecografice mari

14. Interpretai datele Dopplero