20

Marea ta responsabilitate

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Marea ta responsabilitate
Page 2: Marea ta responsabilitate

Mulţumim celor care au colaborat la realizarea acestui număr. Fără articolele dumneavoastră revista nu poate exista. Ne cerem scuze pentru articolele nepublicate, în limita posibilităţilor vom încerca să le publicăm în numerele viitoare Vă aşteptăm din nou pentru următorul număr cu tot ceea ce Dumnezeu vă pune pe inimă: articole, poezii, sugestii, întrebări, (din următorul număr vom avea „poşta redacţiei prin care vrem să răspundem tuturor întrebărilor dumneavoastră) care va apărea peste trei luni aproximativ luna Martie.

Editorial pag. 3

Naşterea Domnului şi anul nou pag. 4

Stille Nacht, heilige Nacht pag. 5

O inimă nouă pentru un an nou pag.6

Istoric „El Bethel” Amstetten pag. 7

Sărbătorile evreieşti pag. 9

Naşterea Domnului sau Crăciun pag. 10

Sărbătoarea recunoştinţei pag. 12

Inaugurare Biserica „Logos” Gleisdorf pag. 13

Interviu cu pastorul Vladimir Pustan pag. 14

Marea ta responsabilitate pag. 17

Cercetaţi Scripturile pag. 18

Din cuprins:

Isus S-a născut într-o iesle pentru că în casa de poposire nu era loc pentru El. (Luca 2:7)

Isus S-a născut în Betleemul din Iudea. (Matei 2:1)

Prin ieslea umilinţei ai coborât la noiSă cauţi cu iubire pe cei pierduţi şi goi (Emil Bulgăr)

S-a născut în iesle în BetleemAlt loc pentru El nu eraCăci Domnul a vrut ca să vedemŞi prin asta umilinţa Sa. (Harfa Bisericilor Penticos-tale)Infăşat stă acuma în iesle mic Copil, stăpânul lumii(Traian Dorz)

Pe un pat de fân şi floare, tare greuS-a născut Copilul Soare, tare greu.Dar în casa ta vecine, n-ai o mână de sulfine,Să se nască şi la tine, Dumnezeu?

Preşedinte: Ioan VaradinRedactor şef: Puiu G. TimofteRedactor: Gheorghe BujdeiMembri:Martin Schaser

Vasile OprişGabriela BujdeiCorneliu BudaDorin GrigoroşiţăIoan Mandici

Colegiul de redacţie:2

Page 3: Marea ta responsabilitate

Copilul din iesle, Fiul lui Dumnezeu nu a început la Betleem. El a existat înca din veşnicie la Tatăl. A lăsat slava cerească şi a devenit om ca noi. Copilul din iesle nu a rămas doar un copil ci a crescut, a trăit o viaţă neprihănită iar apoi S-a jertfit printr-o jertfă de ispăşire pentru mântuirea omului.

„Mielul Lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii” Întocmai ca şi mielul de jertfă din Vechiul Testament, un miel fără niciun cusur, era o imagine a lui Cristos care nu a avut păcat dar a murit pe cruce pentru păcatele noastre. Haideţi să ne oprim din alergarea noastră şi să fim atenţi ce spune Biblia: Dumnezeu a dat pe singurul Lui Fiu ca şi cadou pentru noi.

E luna cadourilor şi peste tot în jurul nostru sunt cadouri, dăruim cadouri şi primim cadouri de la cei dragi, dar un cadou nedespachetat nu este cadou, -nu are nici o valoare.

Ioan 1:12 „tuturor celor ce L-au primit, ... le-a dat dreptul să se facă copii ai Lui Dumnezeu”.

Se naşte întrebarea: a-i primit tu darul lui Dumnezeu? a-i despachetat cadoul? Sunt mulţi oameni care cunosc istoria Crăciunului dar nu au observat cadoul.

Ce mi-ar folosi dac-aş primi un cadou de Crăciun de la voi şi nu l-aş despacheta? Noi trebuie sa fim receptivi şi să realizăm ce valoare are Cadoul făcut de Dumnezeu nouă, omenirii.

Este Crăciun! Cristos şi sărbatoarea. Aceasta înseamnă sărbătoare în cinstea Celui care a venit în lumea noastră într-o iesle, în ieslea din Betleem nu într-un palat ci într-un loc umil pentru ca oricine să aibe acces la Dumnezeu Tatăl prin Fiul Isus Cristos. Dar pentru a-L putea sărbători trebuie ca El să fie în viaţa ta, să cunoşti valoarea cadoului. Nu poţi sărbători adevaratul Crăciun fără El.

Iar ca mulţumire pentru această sărbătoare a Crăciunului spune această rugăciune împreună cu mine:

Doamne îţi mulţumesc pentru cadoul primit, îţi mulţumesc că eu cred în Tine, Tu şi darul tău exista în viaţa mea, Tu mi-ai iertat păcatele, Tu a-i făcut din mine un om nou prin moartea Ta pe cruce şi prin învierea Ta mi-ai asigurat veşnicia, de aceea vreau să-Ţi urmez ţie, condu-mă Tu şi fă-mă să înţeleg că viaţa mea îţi aparţine. AMIN!

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El , să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” Ioan 3:16

editorial

3

Naşterea Domnului sau Crăciun pag. 10

Sărbătoarea recunoştinţei pag. 12

Inaugurare Biserica „Logos” Gleisdorf pag. 13

Interviu cu pastorul Vladimir Pustan pag. 14

Marea ta responsabilitate pag. 17

Cercetaţi Scripturile pag. 18

Page 4: Marea ta responsabilitate

“De aceea Sfântul care se va naşte din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu” (Luca 1:35). Să cunoaştem adevărul: Domnul Isus s-a născut în această lume, dar nu din ea. El a intrat în istoria lumii din afara ei. El este o fiinţă care nu îşi are obârşia în rasa umană. El nu este un om devenit Dumnezeu ci este însuşi Dumnezeu întrupat, Dumnezeu venit în trup omenesc. Păstorii au fost aleşi de Dumnezeu să fie primii oaspeţi de onoare, după naşterea Pruncului Sfânt, care L-au văzut şi au spus şi altora despre El. De ce păstorii? Ştim din istorie că în vremea aceea, păstorii erau printre cei mai desconsideraţi oameni, uneori fără drept de vot, excluşi din viaţa publică, izolaţi împreună cu turmele lor, alteori

neavând drept să participe la viaţa religioasă, cu alte cuvinte un fel de pleavă a societaţii.

Şi totuşi Marele Stăpân trimite nu un om ci o întreagă Solie Cerească: “O mulţime de oaste cerească” care împreună cu păstorii creează o atmosferă de Paradis“ şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor”. Dacă oamenii i-au oprit să intre în Templu, Dumnezeu găseşte cu cale să coboare slava la ei, la cei mai neânsemnaţi. „GLORIA IN EXCELSIS DEO”, acest imn îngeresc nu este cântat lui Irod, nici marilor preoţi, sau cezarului roman, ci păstorilor din câmpia întunecată a Betleemului. DE CE? Pentru că firescul nu are cum să înţeleagă duhovnicescul, înţelepciunea omului nu poate să inţeleagă înţelepciunea lui Dumnezeu, şi nici nu poate să desluşească marea taina a întrupării. El, Fiul lui Dumnezeu spune mai târziu: “Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut”. El s-a făcut asemenea fraţilor Săi în toate lucrurile, ca toţi să putem veni la El. Dumnezeu nu este ca omul, Dumnezeu are alte priorităţi, la El cei smeriţi vor fi înălţaţi, şi cei săraci în duhul vor fi moştenitori. Şi noi suntem acceptaţi în prezenţa Lui, căutându-i atunci pe păstori, de fapt ne caută pe noi, pe mine şi pe tine, şi ne invită să-L cunoaştem personal fiecare. El, Domnul, ne promite Gloria, Cerul după care toţi tânjim.

Isus Hristos râmane acelaşi ieri azi şi-n veci, să ne punem fiecare dintre noi serios întrebarea: Am rămas noi credincioşi cuvântului pe care l-am promis Lui? S-au ne-a furat şi pe noi valul şi sclipirile lumii acesteia care uită mereu şi mereu, care sunt adevăratele valori şi prioritaţi. Domnul ne cheamă să fim cu El. Noi avem de ales între bine si rău. Ce alegem? Ce alegem, depinde de sistemul de valori, ordinea priorităţilor, de principiile după care trăim. Scopul nostru, al tuturor, ar fi bine să fie urcuşul continuu spre cele sfinte, care

au valoare şi în anul care ne stă în faţă. Chiar dacă vom cădea uneori, vom şchiopăta, totuşi ne vom ridica iarăşi, pentru “căci cel neprihănit de şapte ori cade şi se ridică…”(Prov 24:16), ne vom sili să umblăm pe urmele Domnului, conduşi de El spre piscurile veşniciei. Dacă vrem să petrecem veşnicia cu cel ce este ALFA şi OMEGA, să ne gândim bine ce

facem în noul an, îl continuăm pe cel vechi, sau începem cu adevarăt un altul? Să căutăm să-L cunoaştem pe El, pentru că s-ar putea doar să ştim cine este El. Isus Cel Viu, Cel Atotputernic, e singurul care ne poate schimba, mântui, vindeca, reînnoi. Fiecare dintre noi trebuie să îşi vină singur în fire, să ia decizia fermă pentru el însuşi de a se ridica din starea de om “religios”, dar poate nepăsător, şi cu bucurie să alergăm spre ţintă, având misiuni şi viziuni clare, deoarece vine ziua furiei şi a judecăţii, când toţi vom da socoteală de binele sau răul pe care l-am făcut cât trăiam în trup. Mulţumind din toată inima lui Dumnezeu, care ne dă şi voinţa şi împlinirea, să începem noul an dar şi să îl continuăm şi să îl sfârşim după voia Lui cea sfântă, plăcută şi desăvârşită. Doamne îndură-te de noi şi în anul acesta! Fiţi binecuvântaţi de Domnul care a făcut cerurile şi pământul.

Panda Teodor

4

Page 5: Marea ta responsabilitate

5

Această colindă care a ajuns să fie cântată pe toate continentele şi să fie tradusă în aproape toate limbile lumii, şi care uneşte oameni şi denominaţiuni este “O noapte preasfinţită”.

Pentru mulţi dintre noi este o surpriză să aflăm că acest colind a fost compus de un tânăr preot din Austria. Această ţară plină de cântec şi melodie a dat lumii o perlă care va dăinui peste veacuri, care are astăzi acelaşi efect ca şi la creaţie şi anume, sentimentul de pace şi bucurie care se desprinde din cuvintele simple ale acestei compoziţii. Nu a fost scrisă nici de un mare compozitor, nici intr-un palat, nici pentru o sumă de bani, ci de un om simplu într-o casă modestă datorită unei necesităţi: orga defectă a bisericii St. Nikolaus, Oberndorf, un sat austriac, aşezat în apropierea oraşului Salzburg.

Acest tânăr care în anul 1818 avea vârsta de 26 ani a fost ordinat ca preot în această biserică, fiul unei croitorese şi al unui soldat care a fost înzestrat de Dumnezeu cu acest talent de a cânta. A învăţat de mic să cânte la chitară, vioară şi orgă. Fiind crescut într-o familie cu nevoi materiale a ştiut de mic să muncească, ajutându-şi părinţii cu banii pe care îi câştiga cântând în pieţele din jurul oraşului Salzburg.

Era în decembrie 1818 când toţi creştinii din satul Oberndorf se pregăteau să meargă la biserică pentru a serba “Naşterea Domnului”. Preotul Mohr a constatat că orga bisericii era defectă. Indiferent cât s-a chinuit el să o repare, nu a fost cu putinţă. Datorită faptului că el ştia că un Crăciun fară muzică şi colinde nu are farmec a cerut ajutorul lui Dumnezeu pentru a rezolva această nevoie. În timp ce se ruga, mâna lui a fost călăuzită de o forţă supranaturală şi a început să scrie versuri simple, dar cu cuvinte pline de esenţă, versuri în care a povestit întreaga “Minune a Crăciunului”.

După ce a terminat de compus cântarea, textul trebuia aşezat pe note. Josef Mohr s-a dus la prietenul său Franz Gruber rugându-l să compună o melodie potrivită pentru aceste cuvinte. După ce Gruber a citit aceste versuri a fost fascinat de frumuseţea şi

simplitatea cuvintelor, începând să schiţeze notele care au dat viaţă acestor cuvinte. Gruber s-a întors cu notele la Mohr şi împreună au făcut o repetiţie sumară şi au ajuns la concluzia că refrenul să fie intonat de corul bisericii, iar strofele să fie cântate de Mohr la chitară şi tenor, iar Gruber la pian şi bas.

În acea seară de Ajun, când toţi creştinii din acel sat erau în biserică şi aşteptau să-şi învioreze sufletele cu frumoasele colinde, preotul Mohr le aduce vestea tristă: “orga bisericii este defectă”.Cu toate acestea, serviciul religios va fi împodobit şi de cântări şi mai ales de una cu rezonanţă istorică care va dăinui veşnic, transmiţân-du-se din generaţie în generaţie. Toţi ascultătorii au fost cutremuraţi de noua colindă şi mai ales de faptul că au fost duşi pe aripile cântului, făcându-i să trăiască evenimentele povestite în Luca cap. 2.

După ce locuitorii din Oberndorf au fost binecu-vântaţi cu un Crăciun unde s-a cântat pentru prima dată această colindă, preotul Mohr a fost transferat la o altă biserică, lăsând acolo notele cântării.

Deoarece orga bisericii a continuat să le facă probleme, conducerea bisericii a hotărât să cheme un specialist în repararea orgilor. În timp ce acesta repara orga a dat din „întâmplare” peste manuscrisul colindului “O noapte preasfinţită” compusă de Gruber şi Mohr. Acest specialist a fost încântat atât de melodie cât si de acurateţea cuvintelor cerând permisiunea bisericii de a lua cu el o copie după manuscris. Acest om a fost ambasadorul acestei colinde, care datorită unei „întâmplări” a ajuns şi în mâinile unor cântăreţi renumiţi care au introdus-o şi în repertoriul lor. În anii 1831 şi 1832 familia Strasser din Germania a cântat acest colind în pieţele din Leipzig.

“O noapte preasfinţita” a văzut pentru prima dată lumina tiparului în 1832 la o tipografie din oraşul Leipzig sub titlul “Weihnacht Lied” (Colind de Crăciun).

În anul 1840 a ajuns în America datorită familiei Rainer, fiind cântată pentru prima dată în New York. În timp ce acest colind străbătea întreaga lume, Mohr compozitorul simplu nu a aflat de popularitatea

compoziţiei sale, murind sărac în anul 1848 de pneumonie. Gruber însă a avut harul să afle de succesul colindei, fiind chemat de către regele Frederich William al-IV-lea al Prusiei, care a făcut cercetări amănunţite despre originea acestei colinde. El a scris o scrisoare regelui, unde a detaliat geneza acestei colinde. Mulţi şi-au dat seama că această cântare nu este numai un simplu colind ci dimpotrivă este esenţa tuturor colinzilor de Crăciun ,înjghebate întruna singură “O noapte preasfinţita” Dupa 190 de ani, avem deosebita ocazie să-I cântam din nou Pruncului născut în ieslea Betlleemului, care ne va aduce din nou bucurie şi pace în trupurile noastre obosite. Dar în acest an vom cânta cu mai mult elan, ştiind că împreună cu noi, cântă întreaga planetă “O NOAPTE PREASFINŢITĂ”.

Page 6: Marea ta responsabilitate

Originea păcatului cu toate formele sale a apărut înainte de creaţia omului în cer când diavolul s-a mândrit în inima lui şi s-a răsculat împotriva lui Dumnezeu. Păcatul pângăreşte inimile noastre şi este bine să fim acei credincioşi şi copii ai lui Dumnezeu care ştiu că inima prin păcat e nespus de înşelătoare şi deznădăjduit de rea: Ieremia 17:9.

Să cerem de la Domnul ajutor să păstrăm inima şi să avem o inimă mai bună, mai nouă pentru un an nou. De ce? Luca 6:45 spune: Inima este centrul fiinţei noastre care determină conduita şi faptele noastre şi de aceea trebuie păzită de lume şi dată lui Dumnezeu pentru a fi schimbată după voia Lui. Cum

cântăm şi cântarea “Schimbă-mi inima, fă-mă mai curat” Domnul să ne ajute! (Romani 6:17). Inima noastră o putem asemăna cu o cetate care trebuie bine păzită pentru a nu fi cucerită de vrăjmaşi. Cum putem să păzim şi să ne păstrăm

curată inima noastră? Putem face acest lucru îndeajuns? (Filipeni 4:7) Pacea lui Dumnezeu este una din condiţiile de a ne păzi şi păstra inimile curate. Pacea Lui care întrece orice pricepere omenească şi nu poate fi înţeleasă de înţelepţii pământului decât de credincioşii reali a lui Dumnezeu care şi-au dat inima Lui şi au fost gata prin martiraj, prigoniri, temniţe să se păstreze curaţi. Când avem pacea Lui şi am păzit-o aducem roadă în viaţa noastră şi este văzută şi de alţii. Cum? Noi suntem cei care nu mai aceptăm răul, fărădelegea şi pacatul în viaţa noastră şi ne punem inima noastră în concordanţă cu voia lui Dumnezeu (Matei 22:37).

Ce minunat când inima este spălată de sângele Domnul Isus şi înnoită de Duhul Sfânt cum scrie în Ioan 7:38 dintr-o inimă plină de pace în Cristos Apa Vie, Cuvântul Lui va curge şi către alţii.

Pavel Timoce

Îndemn -la sfârşit de an-

Priveşte şi-ascultă! Se scurge încet(adâncuri săpând).Nisipul ce numără clipele inversDin vechea clepsidră a vremii,Şi trec rând pe rând număraţiAni şi milenii.

Ce faci tu, cu timpul ce lasă amprente,pecete pe faptele vieţii?In ce crăpături îţi ascunzi tu trăirea?Întoarce-te iar către veşnice ţeluriPlineşte-ţi menirea.

Veghează! Te roagă, dă-I slavă prin cântLui Isus. Apoi, caută-n tine adânc.Găsi-va şi-n tine credinţă,răbdare-ndelungă de sfânt?Fii gata să-ntâmpini pe Mire arzândCăci vine-n curând!

Cu pace te umple, păzind aşteptareaClipei ce-anunţă trâmbiţa bună;Ascultă să prinzi a cerului murmur,Şi ia prin purtare, fraţii de mânăZburând împreună!

Lenuţa Bogdan

6

Page 7: Marea ta responsabilitate

Biserica EL-Bethel Amstetten a luat fiinţă in primăvara anului 1991, când un grup de fraţi veniţi din Romania, care locuiau în lagărul de la Bad Kreuzen şi din împrejurimi se adunau în Pension la cercuri de rugăciune, unde se puteau aduna cu unele restricţii. Auzind de existenţa unei adunări a fraţilor austrieci în Amstetten, „Christliches Zentrum”, care se adunau în clădirea Volksbank, au luat legătura cu aceştia, cerându-le acordul de a se aduna cu scop de închinare în localul lor. Şi astfel au primit acordul de -a avea în acelaşi local programul lor- duminica seara. Astfel în luna iunie a avut loc deschiderea oficială a bisericii, având ca şi responsabil local pe fratele Ovidiu Rogojan, iar ca şi pastor pe fratele Stefan Peşel de la Wien. Această lucrare a luat amploare, şi mulţi români necredincioşi care locuiau în această zonă au vizitat biserica. La scurt timp convertindu-se, încheind legământul în apa botezului. Biserica a oficiat în acest sens o serie de botezuri în apă. Dumnezeu continua să lucreze în mod deosebit şi în urma staruinţei tot mai mulţi au fost botezaţi cu Duhul Sfânt. În acest timp, s-a format şi un grup de tineri care se întâlneau regulat la închinare şi studiu biblic; a luat fiinţa o lucrare corală, un grup de chitarişti precum şi şcoala duminicală.

În anul 1996 păstorirea acestei biserici a fost preluata de fratele Mihai Feher pentru o perioadă scurtă, aproximativ 6 luni, cedând păstorirea fratelui Martin Schaser, pentru o perioadă de 2 ani.

În anul 1999 fratele Feher a preluat din nou păstorirea Bisericii până în anul 2003. În această perioadă a fost ordinat ca şi diacon fratele Dumitru

Baldean. În tot acest timp numărul membrilor creştea tot mai mult, spaţiul devenind tot mai neîncăpător. În urma rugăciunilor şi a mai multor căutari Dumnezeu ne-a binecuvântat cu un local de închinare propriu.

La data de 17 Decembrie 2000 a avut loc inaugurarea noului locaş de închinare, la care au participat păstori, coducerea organizaţiei cât şi oficialităţi din Amstetten şi ne-am bucurat alături de fraţii austrieci şi români din alte biserici. De atunci ne-am putut bucura în acest local la multe sărbători, botezuri, conferinţe de tineret, nunţi.

Din anul 2004 biserica a fost păstorită de fratele Leontin Sătmărean, pe o perioadă de aproximativ 3 ani. În timpul activităţii sale de slujire a fost ordinat în slujba de diacon fratele Daniel Marian. Din luna mai 2007 până în prezent biserica este păstorită de fratele Iovescu Vasile, timp în care a fost ordinat în slujba de diacon fratele Pavel Praja.

Mulţumim lui Dumnezeu care a fost şi este cu noi de-a lungul anilor.

Salutul Bisericii: Iuda 2,3

7

Conducerea Bisericii

Page 8: Marea ta responsabilitate

Moto: „Dar Îngerul le-a zis: -Nu vă temeţi; căci v-aduc o veste bună,care va fi o mare bucurie pentru tot

norodul; astăzi în cetatea lui David vi s-a născut un Mântuitor, care este Cristos Domnul!”

Luca 2:10-11

Betleem: Un oraş în Palestina (Cisiordania) situat la aproximativ 10 km sud de Ierusalim, astăzi practic lipit de Ierusalim

dar totuşi despărţit de el, spun aceasta deoarece dacă trebuie să mergi dintr-un oraş într-altul ai nevoie de un paşaport şi eşti controlat mai bine decât la aeroport. Zidurile de beton în această zonă

înalte de pâna la 8 (opt) metri despart Israelul de Palestina pe o lungime totală de 759 km pentru a opri deplasarea libera a cetăţenilor palestinieni în Israel.Betleem Efrata: în limba ebraică: bet lechem <casa pâini>, efrata <grânarul> un oraş cu aproximativ 30.000 locuitori creştini şi musulmani dintre care tot mai puţini creştini, este amintit pentru prima dată în Biblie în cartea Genesa 35:19 unde aflăm că Rahela nevasta lui Iacov după ce a murit a fost îngropată pe

De atunci şi până astăzi, de peste 2000 de ani, această minunată “veste bună” a ajuns până la noi. Consider ca mamă că este cel mai mare dar pe care ni l-au oferit părinţii noştri şi putem să-l dăruim mai departe copiilor noştri. Crăciunul este sărbătorea darurilor orice mamă creştina, poate să aducă în mintea şi-n inima copiilor ei mai ales cu ocazia aceasta “Pruncul înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle”. Este povestea adevărată ce poate fi oferită copiilor, nepoţilor de la cea mai mică vârstă în serile când pentru a adormi cei mici vreau să audă ceva frumos.“Nu te teme” este siguranţa transmisă copilului chiar atunci când este singur, chiar atunci când este greu şi împrejurările vieţii pe moment nu-i sunt favorabile. Am putea să mergem şi mai departe să spunem: nu te teme chiar dacă suferi

şi eşti bolnav poate de o boală incurabilă, şi pe moment viitorul nu arată luminos, valorile omeneşti sunt pierdute. Pentru cei ce sărbătoresc naşterea lui Hristos pot trece mai uşor chiar prin necazuri ştiind că toate lucrează o greutate veşnica de slavă. Am învăţat de la părinţii noştrii respectul faţă de bătrâni, simţul datoriei, ascultarea faţă de părinţi, munca cinstită, dragostea de carte, valori care vor rămâne, dar adevărata bucurie este cea anunţată de îngeri păstorilor din Betleem. Mari şi mici, tânăr şi bătrân am primit încă un an posibilitatea să ne unim cu îngerii şi cu oastea cerească, să-L lăudăm pe Dumnezeu pentru tot ce a făcut pentru noi oamenii, dăruindu-ne Darul nepreţuit şi nemeritat de noi, adică pe Pruncul din ieslea cea săracă, pe Domnul nostru Isus Cristos! Viorica Buda

drumul care duce spre Betleem, apoi în cartea Rut aflăm că Elimelec cât şi Boaz erau din Betleem. Din căsătoria lui Boaz cu Rut se naşte Obed care este tatăl lui Işai iar în 1 Samuel 16:1 aflăm ca Işai a fost tatăl lui David din a cărui spiţă avea să se nască Isus. Toţi erau betleemiţi. Apoi profetul Mica în cap. 5:2 profeţeşte naşterea Măntuitorului în Betleem Efrata ceea ce este scris de către evanghelişti în Evanghelii unde este descrisă naşterea Domnului Isus în staulul din Betleem când Iosif şi Maria au venit la Betleem pentru recensământul care a fost ordonat de Cezar August...

Fotografie făcută în Betleem la Biserica Naşterii în locul unde se presupune că a

fost staulul în care s-a născut copilul Isus.

8

Page 9: Marea ta responsabilitate

Sărbătoarea PaştelorLa această sărbătoare, evreii comemorau jertfirea mielului în Egipt. Sărbătoarea marca şi scoaterea evreilor din robia Egipteană. În limba română, numele sărbătorii vine de la pâinea tradiţională, numită „pască”. Dumnezeu le-a poruncit evreilor să mănânce carnea mielului cu pâine nedospită şi cu ierburi amare. Pâinea nedospită era semnul că „au ieşit în grabă din ţara Egiptului” (Deut. 16:3)Simbolul Paştelor s-a împlinit în Ierusalim atunci când Domnul Isus „Mielul care ridică păcatul lumii” (Ioan 1:29) a fost jertfit pentru păcatele omenirii.Sărbătoarea Cincizecimii (Rusaliile)În esenţa ei, evenimentul era o sărbătoare a secerişului. Ziua cincizecimii era aşezată în calendar la exact 50 de zile după Paşte şi reprezenta mulţumirea poporului pentru roadele câmpului (Num. 28:26-31) Sărbătoarea se mai numea şi “sărbătoarea primelor roade” sau “sărbătoarea săptămânilor”.În Noul Testament, ziua Cincizecimii a marcat o zi de mare bucurie pentru primirea Duhului Sfânt şi pentru convertirea primelor mii de oameni la credinţa mântuitoare în Hristos.Sărbătoarea Anul nouAceasta zi se mai numea şi „Sărbătoarea trâmbiţelor” şi era o chemare la rededicare şi la o masă de părtăşie cu Domnul şi în cinstea Domnului (Lev. 23:23-25)„Cu glasul unei trâmbiţe”... „la cea din urmă trâmbiţă”, sunt două expresii ale apostolului Pavel care fac aluzie la ziua „răpirii” Bisericii şi a unui început nou în slavă.Sărbătoarea Ziua ispăşiriiAceasta era o zi marcată de post, smerire şi mare închinăciune (Lev.23:26-32). În această zi, Marele Preot făcea ispăşirea pentru toate păcatele poporului şi ţapul Azazel era alungat în pustie (Lev. 16)În planul mesianic, sărbătoarea marchează ziua în care Dumnezeu va face judecata copiilor Săi şi-i va curăţi de vinovăţia lor. Va fi o zi de păreri de rău, de mare smerire şi de adâncă tristeţe (Zah.12-14)Sărbătoarea Corturilor Sărbătoarea comemora peregrinările evreilor timp de 40 de ani prin pustie înainte de intrarea în Canaan (Deut.16:13-17). Istoricul evreu Iosif Flavius o numeşte „cea mai mare şi cea mai sfântă dintre toate sărbătorile evreieşti”.Domnul Isus a participat şi El la sărbătoarea corturilor (Ioan 7:1-52)”, dar simbolistica comemorării se va împlini când Domnul Isus va locui alături de poporul Său în timpul mileniului (Zah.14:9-21).În afară de aceste sărbători, evreii au mai primit de-a lungul istoriei câteva zile de aducere aminte:

Ziua de SabatCea de-a şaptea zi, pusă deoparte de Dumnezeu la sfârşitul Creaţiei (Gen.2:1-3), dar nesărbătorită până în perioda Exodului (Exod16:23), este şi ea menţionată în lista sărbătorilor evreieşti (Lev.23:1-3). Ziua comemorează atât odihna Domnului, cât şi scoaterea din robia egipteană (Deut.5:12-15). Ea este un semn naţional între Iehova şi Israel (Exod31:17).Anul SabaticUn Sabat de odihnă pentru pământ (Exod 23:10-12). Orice lucrare agricolă era interzisă. Poporul trebuia să trăiască din ce dădea de la sine pământul.Anul de veselieNumită şi «Anul Jubiliar» (Lev. 25:8-55) acest an venea după şapte ani sabatici o singură dată la cincizeci de ani. În acest an, datoriile erau iertate, robii erau eliberaţi, iar pământul vândut şi cumpărat se întorcea automat în sânul seminţiei din care făcuse iniţial parte. În felul acesta, anul de veselie servea ca reper pentru preţurile cu care se vindeau şi se cumpărau pământuri şi robi. În realitate se cumpăra doar dreptul de folosire până la anul de veselie.Sărbătoarea PurimAceasta este o sărbătoare a bucuriei pentru felul minunat în care Dumnezeu i-a scapat pe evrei de planurile ucigaşe ale lui Haman, duşmanul lui Mardoheu.Evenimentul s-a petrecut în capitala Susa şi este redat în cartea Esterei.

(extras din Biblie)

9

Sărbătorile evreieşti

Page 10: Marea ta responsabilitate

„Iar naşterea lui Isus a fost aşa…“Aşa-şi începe Matei vestea bună, dupa cum o

vedea el. “După Matei”, i s-a dat titlul. Evanghelia (vestea bună), scrisă de Matei.

„Pe când erau acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria”... „Şi a născut pe Fiul ei cel întâi născut” – îşi începe istorisirea doctorul Luca. Şi o face ordonat şi precis, cu multă migală si corectitudine, după ce a „cercetat cu de-amănuntul”.

„Şi Cuvântul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har si de adevăr.” „Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi har după har...”, spune Ioan, rezumând în cuvinte de o poezie pe care numai dragostea este în stare să le spună – Începutul: „La început era Cuvântul...”

Naşterea Domnului! Eveniment măreţ prin insăşi simplitatea sa. Aşa a început salvarea omenirii, măreaţa

operă de mântuire, eliberarea din lanţurile robiei păcatului si a morţii. Pentru că stăpânitorului acestei lumi nu-i plac altfel

de slujitori, decât înlănţuiţi, legaţi bine. A fost şi rămâne un eveniment crucial, pentru că sunt, personal, de acord cu Petre Tuţea care, întrebat de către un consilier rus, ce părere are despre revoluţia rusă, a răspuns:

- „Ce revoluţie? Care revoluţie? Eu nu văd nici o revoluţie. Văd metroul, văd case, oameni, da’ revoluţie deloc! Dacă-mi prezentaţi mie premisele acestei revoluţii, atunci eu ştiu tot ce veţi face peste o sută de ani de acum încolo! Nu ştiţi că nu există revoluţie? ... Există numai tehnici insurecţionale în bătălia pentru putere. Asta e! Revoluţia nu există decât dacă e o restructurare a omului. Or, ea s-a întâmplat o singură dată, restructurarea asta, o singură dată în timp: odată cu apariţia lui Cristos! Atunci s-a anulat istoria, s-a suprapus peste ea omul divinizat; a anulat istoria, care era intemeiată pe conversaţia dintre Eva si şarpe. Aşa începe istoria şi de aceea omul aproximează şi se mişcă util, comod şi eronat.”

A fost şi un eveniment important... a fost un eveniment crucial... Noi, creştinii toţi, suntem de acord cu asta.

Trecând însă de la eveniment la sărbătoare, ne cam încurcăm.

Iar apoi, trecând mai departe, de la sărbătoare la modul de a sărbători, aproape ca nu mai rămâne mare lucru din primul subiect, adică din eveniment.

Vorbind despre naşterea Domnului ca sărbătoare, aş putea menţiona o părere; părere care este un fapt recunoscut, anume că Domnul Isus a instituit o singură comemorare: cea a morţii Sale şi un mod de a sărbători: frângerea pâinii. De unde vin celelalte sărbători? Cine le-a instituit?

Eu am avut harul să mă nasc într-o biserică penticostală, in localitatea Vicovu de Sus, judeţul Suceava, foarte aproape de Putna lui Ştefan. Asta însă nu înseamnă că m-am născut creştin. Când mama mea s-a pocăit şi a fost botezată, în anul 1959, era însărcinata cu mine. Asta însă nu înseamnă că m-am născut botezat. Dar în adunare la noi, era o învăţătură: lumea sărbătoreşte Crăciunul, iar noi sărbătorim Naşterea Domnului!

După 1989 (aşa zisa „revoluţie”), am

avut şi eu, şi noi toţi, acces la literatură creştină şi, bine-nţeles, la istorie creştină şi am aflat cum au fost instituite sărbătorile: odată cu increştinarea forţată, sărbătorile păgâne au fost „încreştinate”. În locul zeilor şi eroilor sărbătoriţi de păgâni, au fost introduse nume de sfinţi şi martiri. Iar în locul sărbătorii „Natalis Invicti” (Naşterea Soarelui Invincibil), la 25 decembrie, s-a spus: naşterea lui Cristos. Altfel spus: sărbătoarea a rămas, s-a schimbat doar denumirea.

Apoi, multe obiceiuri şi datini ocazionate de aceste sărbători au fost păstrate şi „încreştinate”

Naşterea Domnului sau Crăciun

10

Page 11: Marea ta responsabilitate

– pentru a nu pierde „enoriaşii”, adică făcând concesii păgânismului. De „Crăciun”, obiceiuri păstrate din Saturnalia romană: oferirea de cadouri, sentimentul general de bunăstare.

Să menţionăm un fapt: magii au adus daruri. Au adus daruri, dar le-au adus Domnului Isus, nu unul altuia. Desigur, alta este situaţia, dacă ceva este dat în Numele Domnului; dar nu cumva cadourile de aşa-zisul Crăciun sunt scoase de sub brad? Şi aşa, uite, ajungem la pomii idoleşti pe care Israel trebuia să-i nimicească la venirea lor în Canaan, împreună cu idolii, cu altarele şi chiar cu popoarele... Şi de ce a fost ales bradul ca pom de Crăciun? Pentru că e mereu verde. Pentru ce S-a mâniat Domnul pe poporul Său? Pentru că făceau nişte activităţi sub orice copac verde. Subliniat: nu copac uscat, ci copac verde.

Nu aş vrea să mai menţionez nepotrivirile de calendar: păstorii n-ar fi stat iarna cu turmele în câmpie. Dar calendarul nostru a fost dat peste cap de multe ori.

Deci, iată-ne în încurcătură: sărbătorim sau nu? Şi dacă sărbătorim, cum o facem? E creştineşte să stea un Moş Crăciun în piaţă, iar mama să-i dea cadoul ca să nu vadă copilul, deci în secret, iar „moşul” apoi să-l dea copilului? E nevoie ca acest cadou să treacă pe la Moş Crăciun? Comuniştii l-au schimbat pe Moş Crăciun în Moş Gerilă şi l-au mutat de la Crăciun la Anul Nou. Era mai bine aşa?

Să consultăm şi părerea lui Pavel, din Romani 14:6: „Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n-o face.” Adică, tot ce facem, să facem pentru Domnul... inclusiv sărbătorile! Nu pentru vii sau pentru morţi... Nu lăsaţi ca o sărbătoare închinată Domnului să fie sufocată de „Moş Crăciun” sau „Moş Neculai”, sau iepuraşi, sau ouă roşii... Este îndemnul meu.

„Eu cred că Domnul nu Se supără dacă-I sărbătorim amintirea zilei Lui de naştere. Nu ziua Lui, că nu S-a născut acum. Nu vreţi să cântaţi colinzi, spre slava Lui? Lăsaţi atunci, că peste puţin timp o să cânte numai alte religii!”...Este îndemnul unui frate pastor din Suceava, în forma prescurtată.

Aş mai face o precizare: nu susţin că aceia care fac pom de Crăciun se închină acestui pom, sau că acei care se deghizează în Moş Crăciun, se închină lui. Atenţie, însă, la amestecuri!

În final, vă urez tuturor: Sărbători fericite... Dar în Domnul! Şi nu uitaţi, Rom. 11:36: „Din El, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin.”

Ioan Mandici

11

SPERANŢĂ

E iarnă, gerul e cumplitDar nu-i o veşnicieSe va sfârşi, e negreşitŞi se reia de la-nceputCu soare mult şi cânt de ciocârlie

În alb pădurea sa-mbrăcatPe lacuri numai gheaţăŞi pân’ se-ncepe la aratMai e puţin de aşteptatDar nu fără speranţă

Speranţa-i tot ce ne-a rămasCu ea croim cărareaŞi pîn’ la ultimul popasCînd auzi-vom Sfântul glasNe-aşteaptă alergarea

Şi nu-i decât un singur drum Să poţi spre rai a mergeCăci celelalte doar acum Ne farmecă şi apoi, fumDin ele s-or alege

Spre cer cu toţi s-anevoimCununa ne aşteaptăNu mai e timp să risipimNici înapoi să mai privimDe vrem s-avem răsplata.

Cornel Buda

Page 12: Marea ta responsabilitate

Dacă privim la ceea ce Dumnezeu face pentru noi este cu neputinţă să nu fim atenţi cu El pentru că respirăm aerul Lui, bem apa Lui, mâncăm pâinea Lui şi suntem dependenţi sută la sută de El, de aceea trebuie să fim conştienţi că avem o responsabilitate care este a noastră.

1 Corinteni 4:7 „Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi

primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit?”.

Lăsând la o parte starea de nemulţumire pentru ceea ce ne-am dori şi nu le avem trebuie, ca şi creştini să învăţăm să fim mulţumiţi cu ceea ce ne dă Domnul.

A MULŢUMI = a-şi exprima prin cuvinte recunoştinţa pentru un lucru util, a arăta cuiva gratitudine, a face să simtă bucurie ca urmare a îndeplinirii unei doleanţe, exigenţe sau necesităţi. (DEX)

Deuteronom 16:13 „Să prăznuieşti sărbătoarea corturilor şapte zile, după ce îţi vei strânge roadele din arie şi din teasc, să aduci jertfe de mulţumire, pentru hambare, pentru roadele de grâu, de must şi de untdelemn, grajduri

Sărbătoarea recunoştinţei, a mulţumirii

pentru tot felul de vite şi staule pentru oi, şi să mănânci acolo şi să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău”.

Datorită acestui fapt avem datoria să fim mulţumitori în fiecare zi şi să ne arătăm recunoştinţa faţă de El.

Biserica Agape a ajuns să înţeleagă mai profund acest lucru şi a decis ca în fiecare an să aibe o zi specială pentru aceasta pe lângă

mulţumirea zilnică.Cu respect

vrem să producem bucurie Domnului prin raportul nostru la pretenţiile Lui.

Motive de mulţumire: pentru jertfa care ne aduce mântuire, pentru sănătate, pentru pâinea zilei, pentru lumina de care beneficiază ochii noştri, pentru pacea cu care ne însoţeşte El, pentru puterea comunicării unul cu celălalt (întreabă-te cum ar fi dacă n-ai putea comunica), pentru

capacitatea de a gândi (cum ar fi dacă n-ai putea gândi).

Avem motive să mulţumim Domnului pentru tot ce avem, pentru vremurile de bunăstare şi confortul de care beneficiem şi lista ar putea continua.

Dar acum să facem ce a făcut împăratul: 2 Cronici 33:16 „A aşezat din nou altarul Domnului, a adus pe el jertfe de mulţumire şi de laudă, şi a poruncit lui Iuda să slujească Domnului, Dumnezeului lui Israel” .

Şi nu ne rămâne decât cu responsabilitate să facem în continuare lucrarea Domnului

Ieremia 48:10 „Blestemat să fie cel ce face cu nebăgare de seamă lucrarea Domnului”.

Ştefan Peşel

12

Page 13: Marea ta responsabilitate

Inaugurarea Bisericii „LOGOS” din Gleisdorf

Într-o atmosferă de sărbătoare şi bucurie, credincioşii penticostali din Biserica Domnului Gleisdorf-Austria, au inaugurat noul locaş de inchinare la data de 21.09.2008, numele bisericii fiind „Logos“ . După trei ani de eforturi şi muncă asiduă, fraţii din Gleisdorf şi-au văzut dorinţa împlinită cu ajutorul lui Dumnezeu şi prin contribuţia familiilor ce alcătuiesc această biserică. La sărbătoare au participat fraţi si surori din Austria cât şi din România.

Înainte de a intra in noul locaş de rugăciune, de pe treptele intrării principale, preşedintele Pfingstkirche

Gemeinde Gottes din Austria, fratele păstor Varadin Ioan, a citit un cuvânt din scripturi, apoi fratele Chira Traian – păstor al Bisericii din Neudau - a rostit o rugăciune. În urmă, a fost tăiată panglica inaugurală de către fratele Traian Supuran - păstorul bisericii din Gleisdorf, fratele Dieter Knospe - “Felddirector von Zentral- und Osteuropa” şi primarul localitaţii. Apoi fratele Traian Supuran a prezentat musafirii şi a mulţumit firmelor care s-au implicat în realizarea acestui frumos proiect.

Locaşul are o sală de 450 de locuri la care se agaugă sălile destinate copiilor, secretariatului, a biroului pastoral, etc., precum şi o parcare mare. Alaturi de fraţii din Gleisdorf au participat la sărbătoare fraţi lucrători din

Austria şi România cât şi un număr frumos de fraţi din bisericile din Austria. De asemenea, pe lângă primarul oraşului au participat mulţi cetăţeni de provenienţă austriacă, care au rămas plăcut impresionaţi atât de proiectul realizat cât şi

de imnurile intonate şi mesajul predicat. Fratele Dieter Knospe a predicat mesajul

de bază, iar ceilalţi fraţi lucrători au avut un salut pentru biserică.

Fratele Varadin Ioan a citit formula de consacrare a noului locaş iar rugăciunea de consacrare a fost rostită de către fratele Dieter Knospe şi fratele Traian Supuran. Cele aproximativ 800 de persoane prezente, împreună cu copii, au încheiat sărbătoarea cu o masă festivă pe care fraţii din Gleisdorf au pregătit-o, servită fiind într-un cort mare, montat pe o parte din suprafaţa parcării bisericii.

Fie ca Domnul Dumnezeu să sprijinească în continuare lucrarea şi credincioşii Lui din Gleisdorf.

Traian Supuran

13

Page 14: Marea ta responsabilitate

Reporter: Pentru cititorii revistei „Apa Vieţii”, care doresc să vă cunoască mai bine, v-aş ruga să aveţi amabilitatea să vă prezentaţi şi să răspunde-ţi la câteva întrebări:

V. Pustan: M-am născut la 29 mai 1967 în Beiuş, jud. Bihor .În 1992 m-am întors la Domnul, după ce am crescut în Biserică. În 1991, m-am căsătorit. Am făcut botezul împreună cu soţia mea. În toamna anului 1992 am plecat la Institutul de teologie Penticostală Bucureşti. Am absolvit facultatea în 1996. În anul 1994 am fost ordinat ca pastor în Biserica „Sfânta Treime” din Beiuş până în prezent, slujesc de 14 ani acolo în biserică. Sunt căsătorit cu Florica din 1991 şi avem patru copii: Vlăduţ născut în 1992, Ema născută în 1994, Beni născut în 1998 şi Florin născut în 2000.

Reporter: Sunteţi preşedintele organizaţiei de tineret „Cireşarii”. Cum a luat fiinţă această organizaţie şi ce scop are ea?

V. Pustan: A luat fiinţă în anul 2005. Este o organizaţie nonprofit, internaţională. Avem ca scop atragerea generaţiei tinere spre Cuvântul lui Dumnezeu. Facem

evanghelizări pentru tineri, mai ales în România. Este o organizaţie de interes guvernamental. Cred că suntem prima organizaţie creştină de utilitate publică din România. Închiriem case de cultură, săli de sport, adunăm mii de tineri. Facem asta cel puţin o dată sau de două ori pe lună. Facem turnee de evanghelizare, avem edituri, avem studio audio-video, avem taberele noastre, organizaţia a luat fiinţă natural.

Reporter: Ca pastor nu aţi stat pasiv, v-aţi apucat de scris, unele din predici le-aţi grupat într-un volum numit: „Liniştea de sâmbătă seara”. Ce înseamnă a scrie un articol, o schiţă de predică, o carte?

V. Pustan: „Liniştea de sâmbătă seara” a fost prima mea carte schiţe de predici, n-am mai scris alta şi nici n-o să mai scriu. De atunci am mai scris cinci cărţi de eseuri, am şase cărţi publicate ultima a fost „Învăţăturile fundamentale” scrisă în anul acesta. Scriu pentru ca îmi place să scriu. În fiecare an dedic vara timp pentru aşa ceva. Acum este mai greu fiindcă am doctoratul la Facultatea de filozofie Timişoara la Universitatea de Vest. Dau doctoratul anul viitor. Am ca teză de doctorat Fundamente

filozofice argumente escatologice. Îmi place să scriu ceva care mă prinde şi cred că mă prinde

Reporter: Sunteţi cunoscut ca pastor evanghelist. Consideraţi evanghelizarea ca ceva prioritar în viaţa dumneavoastră?

V. Pustan: Nu sunt pastor evanghelist, fac evanghelizare. Nu cred că sunt evanghelist. Cred că Billy Graham este evanghelist, eu nu sunt. O fac pentru că trebuie să o fac, e ceva special pentru mine, ceva care este pus deoparte. Eu sunt pastor, am crescut o biserică de la 35 de membri la 300 de membri astăzi, în Beiuş. Am o echipă pastorală în primul rând. În evanghelizare mă duc pentru că nu sunt alţii care să meargă.

Reporter: La vârsta de 27 ani, aţi afirmat că aţi fost ordinat ca pastor la Biserica Sfânta Treime din Beiuş. Ce eveniment v-a marcat cel mai mult în viaţa de pastoraţie?

V. Pustan: Ziua în care am înţeles că, momentul în care sunt pastor ni se duc o grămadă de hobyuri: timp liber, pescuitul, fotbalul (aceste chestii mi-au ocupat toată viaţa până atunci). Mi s-a părut că am pierdut ceva, dar cineva mi-a dat înapoi îndoit, privesc acum altfel lucrurile. Am un alt pastor tânăr, o echipă pastorală la Beiuş, îmi este mai uşor acum să slujesc. Nu prea plec din biserică, trebuie în fiecare duminică să predic două predici în biserica din Beiuş. Cred că aşa se creşte o biserică, pastorul trebuie să rămână acasă în biserică. De aceea mă duc rar, deci lipsesc puţin.

Reporter: Ziua de 29 mai este ziua dumneavoastră de naştere. Cum îşi sărbătoreşte un pastor ziua de naştere?

V. Pustan: În cireş. Am un cireş în faţa casei şi mă urc în el de fiecare dată pentru că de fiecare dată la 29 mai cireşele sunt coapte. Când am fost singur m-am urcat singur, când sunt cu copiii, mă urc cu copiii, ne ţine pe toţi, este un cireş bătrân. Acolo mi-am petrecut ziua de naştere în cireşul acela. Este un moment de reflecţie, şi te simţi mai înţelept.

Reporter: Dacă aveţi să trasmiteţi ceva pentru revistă?

V. Pustan: O viaţă lungă, pentru că revistele de obicei au o viaţă scurtă!

Reporter: Vă mulţumesc!

30 MAI 2008 Ghiţă Bujdei

Interviu cu pastorul VLADIMIR PUSTAN

14

Page 15: Marea ta responsabilitate

15

Page 16: Marea ta responsabilitate

Pagina t ineretului

Ne bucurăm, că prin harul Domnului avem posibilitatea să comunicăm prin intermediul aceastei pagini cu tineri, fraţi şi surori în Domnul Isus, şi prieteni care aveţi ocazia să citiţi această revistă.

Lucrarea de tineret din Austria există pentru: 1. ca tinerii să fie ajutaţi să crească în harul şi

cunostinţa lui Dumnezeu 2. a motiva tinerii să-L glorifice pe Dumnezeu a) prin viaţa lor b) printr-o închinare

în Duh şi-n Adevăr 3. ca tinerii să

slujească lui Dumnezeu şi semenilor

4. ca tinerii să câştige alţi tineri pentru Cristos, prin împărtăşirea Evangheliei, ca apoi aceştia (alţi tineri)

5. să se înroleze în familia lui Dumnezeu (Biserica)

Dumnezeu ne-a binecuvântat să fim în această ţară în care vedem cu toţii ajutorul şi protecţia divină în noi, în familiile

noastre şi în Biserica Sa.Prin ajutorul Domnului anul acesta a fost

un an binecuvântat, poate mai mult decât alţi ani de până acum. Am putut sărbători în data de 12 aprilie 2008 cea de a douăzecea conferinţă de tineret cu titlul “Cum scrii istorie, ca învins sau ca învigator?” Ca invitat am avut pe fratele Moses Gaode, pastor în biserica” Maranata” din Sacramento California (USA)

Fraţii Ioan Irimuş şi Ştefan Peşel, ca foşti lucrători implicaţi la departamental naţional de tineret, au avut câte un mesaj încurajator, motivând tinerii ca în unitate şi credinţă să slujească Domnului în orice vreme. Fratele Martin Schaser a încurajat tinerii la proiectele de misiune, care au avut loc în vara acestui an în judeţul Gorj, în România.

Cu acest prilej am revăzut un rezumat al celor douăzeci de conferinţe de tineret care au avut loc în Austria, prima dintre ele luând fiinţă la iniţiativa şi prin organizarea fraţilor Moses Gaode, Ştefan Peşel şi Ciupe Patriciu, în data de 23 octombrie 1993.

În perioada 12-19 iunie 2008 un grup de tineri din bisericile “Elim” Wien, “Maranata” Winer

Neustat şi “Shalom” Linz au slujit împreună în câteva localităţi din judetul Gorj: Mătăsari, Novaci ,Tirgu Jiu, Tîrgu Carbuneşti (Biserica Golgota) şi Motru. Împărţiţi pe echipe au mers pe străzile acestor oraşe, au vorbit oamenilor despre dragostea lui Dumnezeu şi apoi i-au invitat seara la un concert de muzică creştină cu mesaj evanghelic (Luca 17: 10).

În data de 11 oct. 2008 a avut cea de a XXI-a conferinţă de tineret cu titlul “Tinerii având o misiune” în Biserica “Logos“ Hoftätten an der Raab.

Fratele Daniel Balcan, pastor judeţean în judeţul Gorj şi fratele Martin Schaser au avut mesaje în care au îndemnat tinerii la o slujire eficientă şi influentă după voia Domnului.

Pentru a doua oară în acest an, în perioada 16-19 octombrie, tineri din Bisericile “Elim” Wien, “Emanuel” Wien, “Maranata” Wiener Neustadt şi “Shalom”

Linz ,împreună cu tineri din Biserica ”Smirna” din Mătăsari însoţiţi de fratele pastor Balcan Daniel şi Biserica “Golgota” din Tîrgu Jiu, însoţiţi de fratele pastor Aurel Botănel, au făcut o lucrare de misiune în judeţul Gorj, în localităţile Mătăsari, Ursoiţa şi Motru (1Corinteni 9: 10).

Conferinţa de lucru “Tinerii având o misiune” la Gusental-Oberöstereich a avut loc în perioada 7-9 noiembrie 2008. Temele pentru munca pe ateliere au fost:

1) Misiunea externă. 2) Conferinţe: scopuri şi forme de organizare. 3) Misiune transculturală 4) Programul de citire a Bibliei într-un an sau în

doi ani. 5) Modalităţi publice de slujire pentru tineri. 6) Strategii de lucru cu conducerile locale. 7) Activităţi speciale în oraşele mari. 8) Nevoile şi problemele tinerilor.

Au participat 50 de tineri din bisericile: „Elim“ Wien, “Agape” Wien, “Maranata” Wiener Neustadt, “Betania” Krems, “Salem” Linz, “Shalom”Linz şi “Philadelfia“Wels.

Invităm pe această cale responsabilii departamentelor de tineret împreună cu fraţii pastori ai bisericilor locale la o unitate şi colaborare strânsă pentru a putea duce la îndeplinire marele plan la care suntem cu toţii chemaţi (Matei 28:19-20).

David Gagea

16

Page 17: Marea ta responsabilitate

Ne apropiem cu paşi grăbiţi de una dintre cele mai frumoase sărbători, naşterea Domnului Isus Hristos. El în urmă cu 2000 de ani s-a născut în cetatea lui David (Betleem) (Luca 2:11), aducând cu Sine în primul rând o mare bucurie (Luca 2:10) apoi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui (Luca 2:14)În urmă cu peste două decenii s-a născut şi-n inima mea, (deşi ca apartenenţă m-am născut într-o familie creştină). Drag cititor; pentru ca Isus să se nască în inima mea, şi-a multor altor creştini, cineva a contribuit enorm de mult la aceasta, în primul rând a contribuit Duhul Sfânt, apoi părinţii, familia şi biserica. În (2Cor. 5:20) Sfânta Scriptură ne cere tuturor să ducem vestea bună, că Isus este viu, aşa cum un înger al Domnului a dus această veste bună păstorilor din câmpie, apoi ei la rândul lor, s-au “grăbit” să-L întâlnească pe Isus, şi să-l vadă cu ochii lor (Luca 2:17a), dar n-au rămas doar la atât, ei au istorisit despre Isus (Luca 2:17b) şi altora.Dacă eşti, elev(ă), student(ă), muncitor(oare), funcţionar(ă) te rog du mesajul care l-au primit şi păstorii, tuturor celor cu care intrii( în contact, dăruieşte această veste bună la cât mai mulţi oameni, spunele că Isus este în primul rând un Mântuitor apoi Domn (Luca 2:11) spunele că El poate să facă pace între Dumnezeu şi om (Efes.2:14-18). Te întreb drag cititor tu cât contribui ca alţii să-L cunoască pe Isus? Apostolul Pavel spune în 1Cor. 9:19-23 că el a făcut totul pentru toţi, (să-i urmăm exemplul). Nu ştiu dacă până acum ai ştiut că tu ai o mare responsabilitate înaintea lui Dumnezeu, în a-L vesti pe Isus, citeşte următoarele versete te rog: Ioan 3:16, 2Cor. 5:18-21, dar să nu uiţi niciodată Fapte 10:42 care spune că Isus ne-a “poruncit”, şi tu eşti un “martor ales” al lui Dumnezeu, de acea spuneam

că ai o mare respnsabilitate, tu probabil că intrii în sărbătoarea naşterii Domnului Isus Cristos cu mare bucurie, dar alţii în jurul tău? nu te uita în Africa, în Asia, sau în China crezând că acolo ai putea să duci vestea bună, ci uită-te la colegii tăi, la vecinii tăi, la consătenii tăi, şi de ce nu, la poporul român. Tu ai o mare responsabilitate “Cei din jurul tău, aşteaptă o veste bună, fă-le bucuria şi dule-o”

Ştrango Victor

Marea ta responsabilitate

17

Page 18: Marea ta responsabilitate

Ai alunecat 1 Ioan 1: 4-9Ai nevoie de pace Ioan 14: 1-4; Ioan 16: 33; Romani 5: 1-5; Filipeni 4: 6-7Ai nevoie de protecţia lui Dumnezeu Filipeni 4: 19Ai nevoie de îndrumare Romani 12: 1-3 Ai temeri Matei 10: 28; 2 Timotei 1:7; Evrei 13: 5-6 Alţii au păcătuit împotriva ta Geneza 33: 1-4; Geneza 50: 15-20; Matei 6: 14-15; Matei 18: 21-35; Coloseni 3: 12-14; Iacov 2: 12-13 Alţii nu sunt de acord cu tine Matei 7: 1-5; Romani 12: 9-21; Romani 14: 1-23; Romani 15: 1-7;

2 Corinteni 5: 11-21Credinţa îţi este slabă Evrei 11: 1-40 Eşti bolnav sau îndurerat Matei 26: 39; Romani 5: 3-5; 2 Corinteni 12: 9-10; 1 Petru 4: 12, 13, 19 Eşti copleşit Romani 8: 31-39;

Ioan 1: 4-9Eşti cuprins de amărăciune 1 Corinteni 13 Eşti cuprins de îndoieli Matei 8: 26; Evrei 11 Eşti descurajat Matei 5: 11-12; 2 Corinteni 4: 8-18; Filipeni 4: 4-7 Eşti necăjit Matei 5: 4; Ioan 14: 1-31; 2 Corin-teni 1: 3-4; 1 Tesaloniceni 4: 13-18

În data de 26.10.2008 în Biserica Maranatha din Wiener Neustadt a avut loc investirea în slujba de diacon, a fratelui BUDA CORNELIU, un eveniment care a adus bucurie în inimile noastre. Printre toate “darurile“ care s-au adus la altar, în această frumoasă zi de toamnă (cântări, poezii) cu ocazia acestui eveniment, au slujit din Cuvântul lui Dumnezeu şi fraţii lucrätori: prezbiter Aurel Ungureanu, pastor Ioan Varadin, prezbiter Victor Ştrango, diacon Adrian Lucescu iar în încheiere fratele pastor Vasile Iovescu de la Biserica Betel VienaNoi credem potrivit cu Luca 10:2, că Domnul secerişului ne-a ascultat rugăciunea, Numele Lui să fie glorificat în veci de veci.

Eşti neliniştit Matei 6: 19-34; Filipeni 4: 6; 1 Petru 5: 6-7 Eşti în lipsuri Matei 5: 4; 2 Corinteni 1: 3-4 Eşti înfrânt Romani 8: 31-39Pleci de acasă Matei 10: 16-20 Prietenii te părăsesc Luca 17: 3-4; Romani 12: 14, 17, 19, 21; 2 Timotei 4: 16-18Simţi dorinţa de a te ruga Luca 11: 1-13; Ioan 17: 1-26; 1 Ioan 5: 14-15 Te ameninţă nenorocirea Luca 8: 22-25 Te simţi singur Evrei 13: 5-6 Treci prin greutăţi Matei 6: 25, 34; Evrei 4: 16 Viitorul ţi se pare fără nici o nădejde Isaia 54: 1-7; Plângerile lui Ieremia 3: 19-24; 1 Corinteni 15: 20-28; 1 Petru 1: 1-9; 1 Petru 5: 10-11; Apocalipsa 11: 15-19 Lucrurile merg bine Iov 31: 24-28; Proverbe 15: 27; Luca 12: 13-21; 1Timotei 6: 3-19; Evrei 13: 5; Iacov 2: 1-17Începi un nou job 1Regi 3: 1-4; Proverbe 10: 4-5; Matei 5: 13-16; Romani 12: 1-2; Galateni 5: 13-26; Efeseni 1: 3-14Ai nevoie să-ţi controlezi limba Psalm 39: 1; Proverbe 10: 18-20; Matei 15: 1-20; Iacov 3: 1-12 Ai fost furat/minţit Geneza 33: 1-4; Matei 18: 15-17; 1 Corinteni 6: 1-8; Iacov 5: 1-8 Ai nevoie de confort Isaia 12; 40: 1-11; Ieremia 31 10-13; 2 Corinteni 1: 3-7; 7: 6-13 Cauţi să înţelegi voia lui Dumnezeu 1Regi 3: 1-14; Proverbe 2: 1-6; Romani 12: 1-3; Efeseni 5: 15-17; Coloseni 1: 9-14; Iacov 1: 5-8

Vasile Opriş

18

Ce să citeşti când...

Page 19: Marea ta responsabilitate

„EL-BETHEL” AMSTETTENFranz Grillpartzerstr. 54, 3300 Amstetten

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Daniel Marian 0676 / 7254117

„EMANUEL” AMSTETTENGewerbestr. 6, 3304 St. Georgen / Ybbs

Program: Duminica: 10:00-12:00 ; 18:00-20:00Daniel Cătană 0676 / 9433078

BRAUNAULaabstraße 36. 5120 Braunau an Inn

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Doru Fechete 0699 / 11165561

„BETEL” BRUCK/LEITHAReifeisengürtel 61, Bruck an der Leitha

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Dorel Bîrte 0676 / 9445929

FELDKIRCHENKirchengasse 37, 9560 Feldkirchen

Program: Duminica: 9:00-12:00Nicolae Seni 0676/6063176

„LOGOS” GLEISDORFHofstätten 114,8200 Gleisdorf

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Traian Supuran 0664 / 5441946

,,SION’’ GRAZTiergartenweg 11/a, 8055 Graz

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Vasile Opriş 0664 / 5242281

,,MARANATA’’ KAPFEMBERGDeuchendorf 3, 8605 Kapfemberg

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Aron Soane 03862 / 26807

KLAGENFURTPulverturmstr. 28, 9020 Klagenfurt

Program: Duminica: 9:30-12:00 ; 18:00-20:00Ionel Muthi 0676 / 5540340

,,BETANIA’’ KREMSAdmonterstraße 5, 3495 Rohrendorf

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Vasile Dărău 0676 / 4295651

„SHALOM” LINZWalterstraße 11, 4020 Linz

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Doru Mircea 0676 / 5646538

„SALEM” LINZPassaustr 19, 4030 Linz

Program: Duminica: 10:00-13:00 ; 15:00-17:00Martin Schaser 0650 / 5498110

,,PHILADELPHIA” NEUDAUNr. 32, 8292 Neudau

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Traian Chira 0664 / 5431478

„EL ŞADAI” PERGNamerstr. 54, 4320 Perg

Program: Duminica 1500-1800Petru Rob 0676 / 3387357

„BETHEL” OBERWARTJohann Strauß Gasse 3, 7400 Oberwart

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Pavel Cotuţiu 0664 / 5398031

„GLORIA” SALZBURGFranz-Sauerstrasse 46, 5020 Salzburg

Program: Duminica: 9:00-12:00Mihai Bumb 0650 / 2365914

„ELIM” VOITSBERGGreißeneggerstr. 27, 8570 Voitsberg

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Hancheş Zaharie 0664 / 2429469

„PHILADELPHIA” WELSWiesenstrasse 52, 4600 Wels

Program: Duminica: 14:00-17:00Daniel Viţelar 0699 / 11040766

„ELIM” WIENMaculangasse 9, 1220 Wien

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Ionel Vlas 0699 / 19224639

,,EMANUEL’’ WIENVan-der-Nüllg. 69-71, 1100 Wien

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Leontin Sătmărean 0676 / 6241512

,,AGAPE’’ WIENRieplstrasse 1-5, 1100 Wien

Program: Duminica: 9:30-12:00 ; 18:00-20:00Ştefan Peşel Tel. 0699 / 81230729

,,BETEL’’ WIENSchweglerstrasse 12, 1150 Wien

Program: Duminica: 9:00–12:00 ; 18:00–20:00Vasile Iovescu 0699 / 11182955

,,MARANATA’’ WIENER NEUSTADTPuchbergstrasse 65, 2700 Wiener Neustadt

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Victor Ştrango Tel. 0676 / 3342058

„MUNTELE SIONULUI” WOLFSEGGKohlgrube 28, 4902 Wolfsegg

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Nicolae Bura Tel. 0676 / 7102535

Adresele Bisericilor Penticostale Române din Austria

19

Page 20: Marea ta responsabilitate