CFIARLES DICKEI{SMarile sgerun{e

@ Editura Hera

Editura HERRAoP5-cP39Comenzi la:' tel./fax: 0248'22'2I'98mobil: 0747'08'll'22

Prezentare graficd: S'C' PAVCON M'O' Grup SRL

Tel.:0'123.269.040pavcon@Yahoo'com

Coperta: Valentin Tlnas'e

ISBN : 978-973 :l 923'84'4

Tipografia SHIK & S?EZIN SRL

str. N. Drdgan nr. 10, sector 5, Bucureqti

CHARLES DICKENS

Marile speranfe

in romdnegte deVERA CALTN

Editura HERRA

I

Din numele de familie al tatdlui meu, Pin'ip, gi din numelemeu de botez, Filip, limba mea de copii n-a izbutit sd scoati altcuvdnt mai lung gi mai ldmurit decAt Pip. $i frindcd eu irni spu-neam Pip, Pip am rdmas.

Susfin cd Pinip este numele de familie al tatalui meu, bizu-indu-md pe autoritatea pietrei de pe mormAnhrl lui gi pe spusele

surorii mele, doamna Joe Gargery, sofia fierarului, intruc6t numi-a fost hdrdzit s6-mi vdd vreodatb pdlinfii gi fiindcd nu mi-acdzut niciodatd in mAnd vreun portret de-al lor (cdci au ffdit amdn-

doi cu mult inainte de eiroca fotografiilor), primele imagini des-

pre ei mi le-am pl5smuit, in chip nelogic, dupd pietrele de pe mor-mdntul lor. E ciudat cd forma literelor de pe piatra tatii md frceasd vdd un om oacheg, scurt gi indesat cu pdrul cre{ gi negru. Iartrdsdturile qi caracterul inscripfiei: ,,De asemeni gi Georgiana,

sofia celui de mai sus'., md duser[ la concluzia copildroasd cd

lnama era pistruiatb gi bolndvicioasd. CAt despre cele cinci miciromburi de piatrd, lungi fiecare de cdte un'picior gi jumdtate,

care se ingirau frumos aldturi de mormdntul pdrinfilor, in amin-

tirea celor cinci frdliori ai mei, care au renunlat foarte de tim-

puriu s6-qi mai croiascd dmm prin viala aceasta de lupte, lor le

datorez credinla cd biefii copii s-au ndscut cu tolii culcali pe

spate qi cu mAinile infundate in buzunarele pantalonilor 9i c5 nu

qi-au scos mdinile din buzunare cdt timp au trait.

Locuiam inti-un linut mlagtinos, l6ngi cotitura cea mai mare

din vale a fluviului, la dotdzeci de mile depdrtare de mare. Se

pare cd cea mai vie qi mai puternici imprbsie despre identitatea

lucrurilor de care-mi amintesc, am dobdndit-o intr-o zi tece, zi

neqtearsd din mintea mea, spre sear6. in ziua de care vorbesc, am

descoperit cd locul acela, posomordt qi acoperit cu urzici, e cimi-

tirul; cd rdposatul Filip Pinip gi Georgiana, ,,so!ia celui de mai

sus" sunt morJi de-a binelea gi ingropafi; cd Alexandru, Barlolo-

meu, Avram, Tobias qi Roger, copiii celor mai sus pomenifi, sunt

morli gi ei qi ingropali; cd intinderea necultivatd de dincolo de ci-

mitir, strdb[tutd de gropi gi presdratb cu cantoane, pe care pdq-

teau cirezi, e lara mlagtinilor; cd quvila plumburie de la capdtul

ei, e fluviul; cd locul indepdrtat qi sdlbatic de unde ndvdleqte vdn-

tul, e marea gi cb pumnulelul acesta de om, care tremwd qi scAn-

cegte, infricogat de tot ce vede, e Pip.

- Tac6-{i gura o datd, strigd o voce inspdimdntdtoare, qi un

om se ridici dintre morminte, ldngd u$a care dddea in bisericd.

Stai liniqtit, diavole, cd de mi, ili frdng gdtull

Era un om infricoqbtor, imbrdcat intr-o haind grosoland ce-

nuqie gi avea o cdtugb mare de fier la picior. Pdlarie nu avea 9i

ghetele ii erau rupte; era legatlacap cu o basma zdten$titd. Ardta

ca un om iegit din apd sau din noroi, lovit qi tliat de pietre, infe-

pat de urzici Ei sfdgiat de mdrdcini; gchiopdta, tremura, se holba

la mine qi mormdia tot timpul; dinlii ii c15n{6neau c6nd md apucb

de bdrbie.

- VA rog, domnule, sd nu-mi frdngefi gdtul, l-am implorateu. Vd rog frumos...

- Cum te cheami? intrebd omul. Spune iute!

- Pip, domnule.

- Unde locuieqti? Numaidecdt sd-mi spui.Am ardtat cu degetul in direc{ia unde se intindea satul nos-

tru, printre aninii qi plopii de pe malul neted, cam la o mili de-pdrtare de bisericd.

Dupd ce md privi timp de o clipd, omul mi intoarse cu capultr jos gi cu picioarele in sus qi-mi goli buzunarele. Dar, in afardde o bucatS de pdine, nu gdsi nimic. CAnd biserica se intoarse dinnou in picioare * clci omul era atAt de iute in miqcdri qi atAt deputernic, incdt r6suci biserica cu susul injos, in fafa trnea - cumspun, cdnd biserica se intoarse din nou in picioare, eu yedeam

tremurdnd cocofat pe o piatrd inalti de morm6nt, in timp ce el in-fuleca pdinea cu l6comie.

- MAi pugtiule, fbcu omul, lingdndu-qi buzele, dar dolofaniobraji mai ai!

Cred cd, intr-adevdr, &veam obraji dolofani, degi pe atuncierzrm cam mititel gi nu prea voinic pentru vArsta mea.

- Sd fiu al naibii dacd nu i-ag m6nca! spuse omul, cldtindndameninldtor din cap. Zdu dacl n-ag face-o!

imi exprimai cu gravitate dorinla ca acest lucru sd nu se

intAmple gi md incleqtai cu putere de piatra pe care md agezase

omul, int6i ca sd mb fin mai bine, gi apoi ca nu cumva sd incepsn pldng.

- Ia spune-mi, fbcu omul, unde !i-e mama?

- Acolo! rdspunsei eu.

Omul tresdri, ca gi cum ar fi vrut s-o ia la goand, se opri apoigi se uitb in urm[.

-Acolo, am explicat eu: ,,deasemeni 9i Georgrana"'aceea

ste mama.

- A! fdcu el, intorcAndu-se; 9i 61a de albturi de ea e tat6l tau?

- Da,domnule, am spus eu' ,,Rdposat in aceastd parohie"'

-Ahal bodogdni omul, gAnditor' $i tu pe lAngd cine trdieqti

acum, dac[ cllmva te mai las eu cu zlle?

-CuSofa-mea'doamnaGargerynevastaluiJoeGargery'fierat'ttl.

- Fierarul, aha! fbcu el' $i-qi privi piciorul'

Dupd ce-gi plimbd de cdteva ori privirea intunecatd de la pi-

cior la mine, se apropie de piatra pe care gedeam eu' md apucd

de am6ndoud mdinile qi md impinse pe spate' fin6ndu-md cAt

putea mai deparle de ei; ochii lui se uitau p6trunzdtori in ai mei

gi eu il priveam cu dezn[dejde'

- MAi bdiefag, md intreb dacd sd te las cu zile' $tii ce-i aia

o pila?

- $tiLr. domnule.

- Dar haleal6, qtii ce-i?

- $tiu.Dup[ fiecare intrebare, mb inghiontea mai tare' ca sd md

facd sd md simt mai slab 9i ca sd md infricoqeze mai rdu'

- Ai si-mi aduci o pil6' Md impinse din nou' $i 9i"s6 mt

aduci haleal[. $i iar"ma smuci' Dac6'hu, ili scot maruiitaiele' $i

ma mai zgaltdi Ptrlin.Eratiatdtde ingrozit qi de amelit, incdt m-am agd\at de el cu

amandoud mdinile.

Dac-a\ifi atAt de bun 9i m-afi 16sa sd stau dlept' poate cd

n-aq mai fi atdt de amelit qi ag inlelege mai bine' indrbzni eu'

Mi-a dat un ghiont zdtavdsqi m-a rbsucit din nou qi biserica

sdri din nou deasupra moriqtii de vAnt din vArf' Apoi m-a linut in

1-tozilia de drepfi, pe marginea pietrei de mormdnt, 9i mi-a spus

aceste cuvinte inspdimdntdtoare :

- Mdine, dis-de-dimin ea!d, ai sd-mi aduci pila 9i ceva ha-

lcala. Mi le aduci la Baterie, vezi colo. Aga ai sd faci 9i nu cumva

s[ indrbznegti sd sufli o vorbb cum cd m-ai vdzrtt. Aqa, poate te

las cu zile. Dacd-li dai in petec ai sufli mdcat o vorbulila, cAt o

ll ea de micb, ifi scot inima qi ficalii ;i-i mdnAnc fripli. Acum sd

ltii cd eu nu-s singur. Mai e un bdiat ascuns cu mine. Doamne,

ce om! Pe ldngd el, eu sunt inger! Bdiatul dsta aude tot ce spun

cu aclrm. Ddnsul are un fel de-al lui sd umble cu puqtii qi sd le

scoatd inima qi ficafii. Degeaba incerci sd te ascunzi de el. Poli

si zdvoreqti uqa, s5 te ascunzi in pat, sb te ghemuieqti, sd'[i tragi

a;temutul peste cap gi, cdnd 1i-e lumea mai dragd qi crezi c-ai

scdpat de el, se furiqeazd bdiatul gi-fi spinteci burta qi-!i scoate

rrr[runtaiele. Acum sd qtii ca abia-abia il lin in frAu ca sd'nu se

lcpead5 la tine. Cu greu il !in, cb el vrea morfiq s6-!i scoatd m6-

rtrntaiele. Ei, ce spui?

I-am spus cd am s6-i aduc pila 9i ce-oi gdsi de-ale gurii, 9i

cii a doua zi, dis-de-dimineaf6, o sd vin cu lucrurile la Baterie:

- Spune: Sd md ttdzneascd Dumnezeu de n-oi face a{a! se

rirsti omul.

Am spus dupd.el gi omul m-a dat jos de pe piatr6.

- $i acum, mai spuse el, s6 te lii de fdgaduiald 9i sd nu uifitlc baiatirl dla. Card-te acas6!

- Buni seara, domnule, bdigui eu'

- N-ar strica sd fie bund, spuse el, aruncdnd o privire in ju-

rtrl lui, peste cdmpia rece,+i*umedd. Mai bine aq fi broascd sau

pcltc!

$i omul iqi cuprinse trupul cu m6inile incrucigate la spate,

slrlingdndu-se de parcd i-ar fi fost teamd sd nu se desfacd in doud

bucdli gi o porni qontdc, spre gardul bisericii' Mi uitam dupb el

cum igi croia dmm printre urzicile 9i mdrdcinii care creqteau pe

marginea gropilor, ca 9i cum ar fi dat la o parte mAinile mor'tilor'

cafe se intindeau din morminte, ca s6-1 prinda de glezni. qi sa-l

tragb induntru.

CAnd ajunse la gard, il sbri cu picioarele lui amorfite 9i !e-

pene, apoi se intoarse spre mine' Cdnd l-am vdzut intorcdndu-se'

L-u- indreptat cufala spre casb qi am luat-o la s[n6toasa' Dar'

dupS cdteva clipe, m-am uitat in urmb 9i l-am vdzut inaintdnd

spre fluviu, strAngdndu-qi trupul cu mdinile ca 9i mai inainte 9i

cSlc6nd cu picioarele lui julite pe pietroaiele presdrate prin mlag-

tini, ca sd se foloseascb trecdtorii de ele, cdnd incepeau ploile

mari sau in timpul fluxului. Bdlfile mi se pdreau o dungd dreap'

td gi neagr6, in timp ce stdteam 9i md uitam dupd el; qi fluviul era

o alt6 du;ga orizontall,mai ingusti 9i mai luminoasd decdt dunga

bdlfilor, iar cerul era o fesbturd de durguli{e dese' roqii qi negre'

Am izbutit cu greu s6 desluqesc, la malul fluviului' singurele doud

lucruri negre care pdreau cE stau in picioare: unul dintre ele era

farul, care folosea marinarilbr la cdrmuit; semdna cu un bltof

fdrd doage, in vdrful unei pr[jini 9i ar6ta tare urdt' cdnd il vedeai

de aproape; celdlalt era o spdnzur6toare cu niqte lan{uri agd[ate

de 9a; acol,oatdrnS-stJ, nu demult, un pirat' Omul mergea gchiop6-

t6nd spre sphnzur[toare, ca 9i cum ar fi fost insuqi piratul care at

- fi inviat, ar fi cobordt de pe spdnzurdtoare 9i s-ar fi dus sd se

spdnzure din nou. $i cAnd amvdzutcd vitele din cireadd iqi inal!6

capetele qi se uitb dupd el, m-am intrebat daci nu cumva se g6n-

desc ai eie la acelagi-lucru. M-am uitat in jurul meu ca si-l vdd

pe bdiatul cel infiicog6tor, dar nu era nici lipenie de om' Apoi mi

",rprirrr. iar69i frica 9i am pomit-o din nou spre casd frrd sb md

mai opresc.

l0

il

Sor6-mea, doamna Gargery era cu peste doudzeci de ani

rnai in vArstd dec6t mine gi se bucura de un renume grozav in

rnintea ei gi a vecinilor, pentru cd md crescuse ,,ca in palme".

incercam pe vremea aceea s6-mi dau singur seama de in{elesul

ilcestor cuvinte qi fiindcd qtiam cb avea o mdnd grea qi cd avea

obiceiul s-o abatd asupra sofului ei gi a mea, deopotrivd, imi spu-

rrcam c6 Joe Gargery gi cu mine fusesem amdndoi crescufi ,,ca in

1titlme".Nu prea era ardtoasS sorS-mea gi, nu gtiu de ce, mi se pbrea

cir trebuie sd-l fi determinat pe Joe s-o ia de nevastd tot cu pal-

rnele. Joe era un bdrbat frumos; fala lui senind era inconjuratd de

tun pdr bdlai gi albashul irigilor lui era atdt de deschis, de parcS

s-ar fi amestecat cu albul ochilor. Era bl6nd, duios, impdciuitor

qi prostuf - sdrmanul de el - un fel de Hercule in putere, dar qi in

sllbiciune.Sord-mea avea pdrul gi ochii negri 9i pielea atdt de roqie, in-

c:iit uneori md intrebam dac6 nu cumva se freca cu o rdzbtoare in

loc sd se frece cu sdpun. Era inalta 9i osoasd 9i purta intotdeauna

rrn qor! grosolan, prins in spate cu un nod gi o nelipsitdbdrbilit

piltratd pe care erau prinse mii de ace de cusut 9i cu gdmdlie. I se

prlrea o cinste nemaipomenitd pentru ea 9i o mare ruqine pentru

.lrrc, cd era silitd sd poarte tot timpul gorful acesta. Deqi, zdu cd

nrr-mi dau seamadete era silitd sd-l poarte, sau de ce nu;l scotea

ori tle cdte ori vroia.

Fierbria lui Joe era lipitd de casa noastr[, o casd de lemn

cunr erau in vremea aceea mai toate locuinlele din linut. CAnd

In-eun intors acasd de la cimitir, fierdria era inchisd 9i Joe stdtea

sirrgur in bucltdrie. Cum eram tovardqi de suferinlb 9i, in aceasti

1l

calitate, ne fbceam unlll altuia nenumdrate destdinuiri' Joe imi

impartbqi ceva in clipa in care ridicai zdvorul qi-mi aruncai pri-

virea spre vatr6, unde gedea el'

- Doamna Joe a ilqit din casb de zeceori p6nb acum ca sd'te

caute, Pip. $i, culmea cttlmilor, adineaori s-a mai dus incd o datl'

- fi$fr:l|use Joe. $i din pdcate a luat si "Gddiliciul" cu ea'

La aceasld veste dureroasS, am inceput s6-mi rdsucesc' cu

ochii alintiqi asupra focului, singurul nasture care imi mai rdmd-

sese. ,,Gddi1iciul" era un b61 cu capdtul de cear6' lustruit de at6-

tea atingeri cu sdrmana mea fbptur6'

' - Ba se ageza' m6 16muri Joe, ba se scula' Pe urmd' a pus

mAna pe ,,Gddilici" 9i-a !69nit afar[' A9a a fost' frcu Joe' scor-

monind focul cu vdtraiul 9i privindu-l {int6: a ldqnit afard'

-- De mult a plecat, ioef il ftatam pe Joe ca pe un copil mai

mare gi ca Pe un tovarbq de joc'

- $tiu eu, Pip, spuse Joe, uitdndu-se la ceasornicul olandez

din perete; e plecatd de vreo cinci minute' Vine' ascunde-te in

dosul uqii, bbiete, 9i pune prosopul intre tine 9i u96'

, I-arrturmat sfatul. Soia-mea deschise u$a mare qi, ddndu-gi

Siurnu ci exist[ undeva o piedic6, ghicl 1t9"u

pricina piedicii qi

iqi urmS cercetdrile cu ajutorul ,;Gddiliciului"' incheierea a fost

ia^-uaruncat spre Joe (se folosea adesea de mine ca de un pro-

iectil conjugal). Joe, fericit sd m6 primeascd in orice condi{ii' md

v6ri in uutta 9i facu zid de apirare cu piciorul lui'

- Unde ai fost p6nb acum, maimuloiule? intrebi doamna

Joe, bdtdnd cu piciorul in podea' S6-mi spui numaidecit de c1-

imi scoli sufletul qi-mi amdrdqti viala, cd de nu' te scot din col1ul

ala, m6car de-ai fi tu Pip de cincizecide ori 9i de-ar fi el Gargery

de cinci sute de ori.

t2 13

-Am fost doar p6,ndla cimitir, bdigui eu de pe scdunaqul

pe care qedeam, frecdndu-md de perete.

- La cimitir! repetd sor6-mea. Daci n-a; fi fost eu, de mult

(i-ar fi putrezit oasele la cimitir. Cine te-a crescut ca in palme?

- Dumneata, am sptls eu.

- $i de ce, md rog? liPd sorS-mea.

- Nu qtiu, scdnci eu.

- Nici eu nu gtiu! spuse sord-mea. A doua oard n-a; mai

lace-o. Atdt qtiu. Pot s[ spun c5, de cdnd te-ai ndscut tu, nu mi-am

sccrs qor,tul nici mdcar o zi.Parcd nu era de ajuns sd fiu nevast6

cle fierar * $i, pe deasupra, a lui Gargery - mai trebuia s6-1i fiu

qi 1ie mamd.

M-am uitat la foc Ai gAndurile mi se depdrtarb de la int6mpld-

rile acestea. C6ci fulgerul din lara mlaqtinilor, cu piciorul incd-

tugat, bdiatul cel misterios, pila, mdncarea 9i frgdduiala inspdi-

rnAntdtoare pe care o frcuse, frgdduiala cd voi prdda casa care

m[ addpostea, risdrird toate din jarul rdzbrndtor.

- Sigur, fdcu doamna Joe, agildnd,'G6diliciul'r la locul lui'

Sigur, la cimitir! Ugor vd vine la am6ndoi sb spunefi ,,la cimitir"'

De fapt, Joe nici m[car nu pomenise de cimitir- Pe mine o sd mitlucefi, intr-o bund zi,la cimitir, voi doi, 9i fiumoasd pereche o

s[ mai fili fbra mine!

in timp ce sor6-mea preg5tea ceqtile de oeai, Joe se uitd peste

picior spre mine, ca 9i cum, in mintea lui, qi-ar fi fbcut socoteala

ce fel de pereche am fi noi doi, in imprejurdrile dureroase pe care

lc schi{a sor6-mea. Apoi iqi mdngdie musta{a gi p5ru1, urmbrind-o

pc doamna Joe cu ochii lui albaqtri, cum ficea de obicei in im-

prrej urari vij elioase.

Sor6-mea avea un fel foarle hotdrAt de a tdia pdinea pentru

noi gi de a o unge cu unt. Mai intdi, impingea bucata de pdine in

bArbild qi, uneori, se prindea cdte un ac in pAine, pe care' dupd

aeeea, il descopeream in gur6. Pe urmd lua pu{in unt (nu prea

mult) pe vdrful culitului qi-l intindea pe pAine, ca un farmacist

care ar fi preparat un medicament, intrebuin{And cu dexteritate

amdndoud pdrlile culitului, curdlind 9i potrivind untul in jurul

cojii. Apoi d6dea avAnt cufitului qi retezao felie, cu o miqcare de

fierdstrdu; in cele din urm6, inainte de a desplrli felia de bucata

de pAine, o t[ia in doud jumdtdli, din care Joe cdpdta una 9i eu

alta. De data aceasta' deqi mi-era foame, nu indrdzneam s6 m[-

ndnc p6inea. Simfeam c6 trebuie sd pdstrez ceva pentru omul cel

infricoqdtor gi pentru aliatul lui, bdiatul cel mai infricoq[tor' $tiam

eu cd doamna Joe este o gospodind foarte cumpdtatd' 9i c6' in cer-

cetdrile mele, s-ar fi putut sd nu gdsesc nirqic in cdmat6' De aceea'

am hotSr6t sb ascund felia de pdine in pantalon' Curajul de care

aveam nevoie pentru infbptuirea acestei hotdrAri mi se pSrea nes-

pus de mare. Era ca 9i cum mi-aq fi pus in gAnd sd md azvdrl din

,rarnn unei case inalte sau s6 sar in valurile unei ape addnci. $i

hotdrArea mi se pdrea qi mai greu de indeplinit din pricina ne;tiu-

torului Joe. Ca doi buni prieteni legali intre ei printr-un fel de

tiancmasonerie, dupl cum am mai spus, stabilisem obiceiul ca'

in fiecare sear6, si ne ludm la intrecere cdnd mdncam p6inea'

ridicdnd in tacere feliile in sus, ceea ce ne umplea de admiralie

reciprocd gi ne dddea imbold pentru noi sforfdri' in s"ata aceea'

Joe m5 imbie de cdteva ori s5 incep intrecerea noastrd priete--n*s.a,

utatEn6"-mi felia lui, care sc6dea vdzdnd cu ochii; dar'

de fiecare datd, md vedea cu cana galbend de ceai pe un ge-

nunchi gi cu felia cu unt neatinsd pe celdlalt' in cele din urm6'

mi-am dat seama cu deznajde cd treaba pe care o pldnuisem tre-

buie indeplinitd qi cd ar fi mai bine s-o indeplinesc in chip cdt

mai firesc, atdt cdt imi ingiduiau imprejurdrile' M-am folosit

14l5

apadar de un moment cdnd Joe gi-a intors capul gi am vdrdt felia

tlc pdine in pantaloni.

Joe era cam necdjit de lipsa mea de poft6 de mdncate, aqa cd

rrrugcd amdrdtdin felia lui; nu-i prea tihnea mAncarea. Am invAr-

tit gdnditol imbucdtura prin gurd mai mult ca de obicei qi, in cele

clin urmd, am inghilit-o ca pe o pilul6. Era gata sd mugte din nou

qi-gi aplecase tocmai capul intr-o patte ca sd mdsoare p6inea mai

bine, cAnd igi aruncd privirea spre mine qi a vazut cd felia mea

dispdruse.

Mirarea gi nedumerirea cu care se opri, cu o clipd inainte de

rr mugca, erau prea izbitoare ca sd nu aftagd luarea aminte a sorei

rurele.

- Ce s-a int6mplat? intrebd ea cu vioiciune, pundnd cea$ca

pe mas6.

- Zdu, Pip! murmuri Joe, cldtinAnd dojenitor din cap. Mbi

bliete! O sd fi se aplece! O sd !i se opreascd undeva. Nici n-ai

uvut timp sd mesteci., - Ei, ce s-a intdmplat? repetd sor6-mea mai asirru ca inainte.

- Ar fi bine dac-ai putea sd tuqeqti gi s-o scuipi, spuse Joe

inspdimdntat. E drept cd nu-i frumos, dar sdndtatea-i sdnitate.

intre timp, sorei mele ii sdrise muqtarul; se ndpusti la Joe, ilnpucd de mristdfi, gi-l ciocdni cu capul de perete; iar eu stdteam

in col!, privind la cele ce se petreceau, cu un aer vinovat.

- A$a poate ai si spui ce s-a intdmplat, spuse sor6-4949&

lhind; li nu te.mai holba la mine.

Joe s e dtadq-eq-nep-ufin-Cios, apoi muqcd deznbddj duit din

pdine, cu ochii la mine. 7

$tii, Pip - ineeBti el solemn, cu obrajii umflali de ultima

irnbucdturd gi vorbind tainic, ca 9i cum am fi fost singuri - noi

doi am fost intotdeauna prieteni gi, sd md fereascd Dumnezeu sd