marile sperante

  • View
    146

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

GREAT EXPECTATIONSBY CHARLS DICKENS

Transcript

Coperta de : STEFAN BRADICEANU i lillfl 18-2 OREAT EXPECTATIONS BY CHARLM DICKENS II MII) TAIM II charles dickens marile sperante n romneste de VERA CALIN ngrijirea editiei de VALERIU CMPEANU EDITURA TRIBUNA CRAIOVA 199 2 723172 Din numele de familie al tatalui meu, PJrrip, si din numele meu de botez, Philip , limba mea de topii n-a izbutit sa scoata alt cuvnt mai lung si mai lamurit dect Pip. Si fiindca eu mi spuneam Pip, Pip a ramas. Sustin ca Pirrip st numele de familie al tatalu. meu bizuindu-ma pe autoritatea pi etrei de pe mormntul lui si pt spusele surorii mele, doamna Joe Gargery, sotia fi erarului, ntruct nu mi-a fost harazit sa-mi vad vreodata parintii si fiindca nu mi -a da^ut i.idodata n mna vre-un portret ; '! de glezna si sa-1 tra ntru. Cnd ajunse la zidul jos al bisericii, l sari cu picioarele lui amortite si tepene, apoi se ntoarse dupa mine. Cnd l vazui ntorcndu-se, ma ndreptai cu fata spre casa si o luai la sanatoasa. Dar, dupa eteva clipe ma uitai n urma si-1 vazui naintnd spre f luviu, strngndu-si trupul cu minile ca si mai nainte si calcnd cu picioarele lui juli te pe pietroaiele presarate prin mlastini, ca sa se foloseasca trecatorii de ele cnd ncepeau ploile mari, sau n timpul fluxului. n timp ce stateam si ma uitam dupa el, baltile mi se pareau ntocmai ca o dunga nea gra si dreapta, fluviul o alta dunga orizontala, mai ngusta si mai luminoasa dect aceea a baltilor, iar cerul o tesatura de dungulite dese si miscatoare*, rosii s i negre. Izbutii tu greu sa,deslusesc, la malul fluviului, singurele doua lucrur i negre dft\ tot peisajul, care pareau ca stau n picioare : unul din ele era faru l, care folosea marinarilor la crmit: semana cu un butoi fara doage, n vrful unei pr ajini, si arata tare urt cnd l vedeai de aproape ; celalalt era o spnzuratoare cu ni ste lanturi agatate de ea ; acolo atr-nase nu demult un pirat. Omul se ndrepta sch iopatnd spre spnzuratoare, ca si cum ar fi fost nsusi piratul, care ar fi nviat si a r fi cobort din streang, iar acum s-ar fi dus sa se spnzure din nou. Gndul acesta mi dadu fiori. Si cnd vazui ca vitele din cireada si nalta capetele si se uita dupa e l, ma ntrebai r'-o. > ' Era vadit ca Joe se necajea, nchipuindu-si ca-mi lipseste pofta de mncare. asa ca musca amart din felia lui; nu-i prea tihnea mncarea. si molfai mai mult mbucatura, d us pe gin* duri, ca de obicei, si, n cele din urma, o nghiti ca pe o pilula; Era g

ata sa muste din nou si tocmai si aplecase capul ntr-o parte, ca sa masoare mai bi ne piriea, cnd, aruncndu-si privirea spre mine, vazu ca felia mea de pine cu unt disp aruse. Mirarea si nedumerirea cu care se opri o clipa nainte de a musca, holbndu-se la mi ne, erau prea izbitoare ca sora-vnea sa nu ia aminte Ce s-a ntmplat ? ntreba ea cu vioiciune, punnd ceasca pe masa. Zau. Pip ! murmura Joe, clatinnd din cap cu un aer plin de dojana. Mai baiete, o sa ti se aplece ! O sa ti sa opreasca-n gt. Nici n-ai avut timp sa mesteci. PipEi, ce s-a mai ntmplat ? reppta sofa-mea mai aspru ca nainte. Ar fi mai bine dac-ai putea -sa tusesti si s-o scuipi, Pip. Asculta sfatul meu, spuse Joe, nspaimntat. E drept ca nu-i frumos, dar sanatatea-i sanatate ntre timp, sora-mii i sarise mustarul ; se napusti la Joe, l apuca de favoriti si-1 lovi cu capul de peretele din spate ! iar eu sateam n colt, privind la cele ce s e petreceau cu un aer vinovat Asa poate ai s spui ce s-a ntmplat, spuse sora-mea glftlnd ; si nu te mai holba la mine Jot Uita la ea neputincios ; apoi musca deznadiduit din pline cu ochii la mine. Stii Pip. ncepu el solemn, cu obrajii umflati de ultima mbucatura si vorbind tainic, ca si cum am fi fost singuri, noi doi am fost ntotdeauna prieteni iar eu as fi ultimul mu care sa te vorbeasca de rau. dar .. si Joe si misca scaunul, cu ochii n podea, apoi si ridica privirea spre mine, dar n-am mai auzit sa nfulece cineva n halul asta ! Ce. a nfulecat mncar.ex) ? striga sora-mea. Stii mi baiete, urma Joe. fara sa si fi nghitit mbu catura si uitndti se la mine. nu la nevasta sa. si eu nfulecam adeseori cnd eram de vrsta ta ; pe vremea aceea, eram printra cei mai priceputi la treaba asta ; dar n am mai pomenit s nfulece cineva ca tine. Pip. Slava Domnului ca n-ai muriti Dintr-o saritura, sora-mea fu Unga mine, ma nsfaca d9 pr si rosti doar aceste cuvinte nspaimntatoare : ' Vino sa te doftoricesc. In vremea aceea, niste pacatosi de medici renviasera moda apel de eatran, si doam na Joe avea ntotdeauna n dula provizii mari din acest medicament; credea ca pe ct e ra de gretos, pe att era de* folositor. Uneori mi dadea cantitati att de mari din a cetsta bautura mntuitoare, pe care 0 socotea un ntaritor fara seaman, nct mi se pare a ca miros ca un gard proaspat vopsit. In seara de care vorbesc, dat fiind ca fa cusem un lucru neobisnuit, fu nevoie de 0 jumatate de litru din vestitul amestec, pe care sora-me mi-1 turna pe gt, spre marea mea usurare, tinndu-mi capul la subsu oara ; aratam ntocmai ca o cizma ntr-o tragatoare de cizme. Joe scapa numai cu un sfert de litru ; pe acesta trebui sa~l nghita (spre durerea bietului om, care mes teca ncet si gnditor n fata focului) pentru ca l rascolise si pe el". Judecind dupa m ine, as spune ca, daca nu-1 rascolise cumva nainte de a lua apa de catran, cu sig uranta ca dupa aceea 1-a rascolit zdravan. Groaznic lucru e sa ai mustrari de constiinta ; dar cnd un biet baiat, n afara de acea neliniste tainica a cugetului, mai e chinuit si de o apasare, care se exerc ita asupra cracului de pantalon, va pot spune ca zbuciumul e de nedescris. Gndul vinovat ca trebuie s-o prad pe doamna Joe nici o clipa nu-mi trecea prin gnd c-am sa-1 fur pe Joe, fiindca socoteam ca nici ujiul din lucrurile gospodariei nu er a al lui - - acest gnd, unit cu necesitatea de a sprijini necontenit cu mna bucata d e pine cu unt, fie ca sedeam, fie ca eram trimis n bucatarie ca sa aduc ceva de ac olo, ma scotea din minti. Si, uneori, cnd vn'tul sufla dinspre balti, n timp ce atta m focul, mi se parea ca aud afara glasul omului cu piciorul n catusa, glasul omul ui care ma pusese sa jur ca voi pastra taina si care mi spusese ca nu poate si nu vrea sa flamnzeasca pna a doua zi si ca trebuie sa mannce acum. Alteori gndeam : Si

daca baiatul, care cu greu poate fi tinut n fru ca sa nu-si nfiga minele n maruntaiel e mele, se lasa trt de o nerabdare fireasca sau greseste si crede ca are drept la inima si ficatii mei astazi n loc: de mine ? !". Daca e adevarat ca parul ti se fa ce maciuca de spaima, atunci. n seara aceea, asa trebuie sa se fi facut parul meu . Dar poate ca nu i s-a facut nimanui vreodata parul maciuca de spaima. Era n .ajunul Craciunului, ntre 7 si 8 seara, dupa cea-sornicul olandez, si eu tre buia sa nvrtesc la budinca pentru a doua zi cu un facalet de arama. ncercai sa ma a puc da treaba, n timp ce felia de pine ma ftpasa pe picior (ceea ce mi aduse iar am inte de chipul omului cu piciorul In catusa), 14 dar mi dadui seama ca ncercarea de a scoate felia de pina cu unt pe la glezna era m enita sa dea gres. Avui nsa norocul sa m pot furisa afara din odaie si sa-mi ascun d o parte din constiinta vinovata n odaita mea din pod. Ia asculta ! facui eu dupa ce sfrsii cu - nvrtitul Ma ncalzeam putin la vatra, nainte de a fi trimis la culcare. Astea-s tunuri, Joe. nu-i asa ? Aha ! facu Joe. Iar a evadat un puscarias ! Ce nseamna asta, Joe ? ntrebai eu Doamna Joe. care dadea ntotdeauna lamuriri, spuse artagoasa : Evadat, evadat ! Dadea definitii asa cum mi turna pe gt apa de catran, n timp -ce doamna Joe statea aplecata deasupra lucrului de mna.eu mi tuguiai buzele, ca sa-i soptesc lui Joe : Ce-i asa puscarie,? Joe si tuguie si el buzele, ca sa-mi dea un raspuns mes~ tesugit, dar eu nu prins ei dect o singura vorba : Pip". Ieri seara a scapat un puscaria, spuse Joe cu glas tare ; dupa apusul soarelui, au tras cu tunul, ca sa nstiinteze lumea. Acum cica nstiinteaza lumea pentru un altul. Cine trage cu tunul ? ntrebai eu. Da-1 ncolo de baiat ! se amesteca sora-mea, ncruntndu-se la mine peste lucrul de mna. Toata ziua pune ntrebftri. Nu pune ntrebari si n-o sa ti se raspunda cu minciuni. Mi se paru nepoliticos din partea ei sa mi dea de nteles ar fi fost n stare sa-mi raspunda cu o minciuna, chiar data IU i-as fi pus ntrebari Dar ea nu era politico asa dect atunci i'Ind avea musafiri. n clipa aceea, Joe mi atta si mai mult curiozitatea, caci si dadea osteneala sa sufl e, cu gura larg deschisa o vorba care mi se parea ca este toane". De aceea, aratai cu o miscare fireasca spre doamna Jo e si-mi tuguiai buzele, ca sa ntreb Ea ?" dar Joe, care nici nu voia sa auda ce-i suflam eu, deschise din nou gura mare si mi arunca un cuvnt de nenteles, nsa eu tot nu pricepui nimic. Doamna Joe, spusei eu, nentrezarind alta solutie, data im te superi, de unde se trage cu tunul ? Dumnezeu sa te binecuvnteze ! exclama sora-mea cu nu qlas de parca n-ar fi vrut sa spuna asta, ci tocmai cqntra >nl. De la galere. O l facui eu cu ochii la Joe. Galere ? 'Joe tusi cu un aer de repros ca si cum ar fi spus : Doar ti am soptit.'"1. Si, daca nu te superi, ce-i aia galere ? ntrebai eu. ~ Asa-i cu baiatul asta! se nfurie sora-mea, aratnd .spre mine cu acul de cusut n c are bagase ata si clatinnd din cap Nici nu i-ai raspuns bine la o ntrebare, ca el t i si pune alte douazeci. Galerele snt niste corabii pentru puscariasi, stii acolo , dincolp de baltoase. (La noi n tinut asa se spunea la mlastini). ' - Cine sta oare n corabiile astea de puscariasi si de ce i-o fi bgnd acolo? spuse i eu asa, ca din ntmplare si cu o deznadejde calma n glas. ntrecusem masura, si doamna Joe se scula numaidect de pe scaun. M/ii baiete,, sa-ti spun ceva, ncepu ea. Sa stii ca nu te am crescut ca-n palme c a sa-mi coti sufletul. Daca te-as fi crescut asa, as merita ocari, nu laude. Oame

nii care ucid, care fura, nseala oamenii si fac tot soiul de pacatosenii, pentru c are, pna la urma, snt trimisi la ocna, oamenii astia, cnd snt mici, omoara lumea cu n trebari. Si acum du-