numarul 39 II martie 2012

INSTITUŢII PARTENERE

Casa de Cultură a Municipiului Sibiu , Teatrul de Balet Sibiu, Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal, Teatrul Naţional Radu Stanca,Biblioteca Astra, Teatrul Gong, CNM Astra

DIREcToR EDIToRIAl Laurenţiu StrăuţART-DIREcToR Adrian Oprea (adiophoto.com)REDAcToRI - Florina Badea, Bogdan Feldman, Dana Mondoc, Oana MunteanucolAboRAToRI - Teodora Cîrciumaru, Roxana Pepelea

EDIToR:

Str. Giuseppe Garibaldi, nr. 11Sibiu, Romania

Tel: 0730488347

Primavara culturală

Editorial

Asemeni florilor care ne îmbată cu parfumul lor, asemeni pasărilor care ne bucură cu cântul lor, grabnic refăcut după iarna grea, asemeni renaşterii primăveratice care ne împresoară în aceste zile, tot astfel cultura, tainic, cuprinde ve-chea cetate a Sibiului. A cunoaşte, a gândi, a iubi, a dărui sunt visuri dul-ci ce ne stăpânesc nopţile în prag de primăvară. Putem să ne lăsăm pradă lor şi să plutim - ca nişte adevăraţi robi ai culturii – pe valuri-le albe ale cunoaşterii. Tot astfel în mijlocul tăcerii depline putem fi su-netul ce rupe chingile monotoniei. Ne putem rezema trupul ostenit pe farmecul gingaşei primăveri cul-turale. Putem face asta pentru ca Sibiul ne-a obişnuit aşa. Să avem şi să găsim de fiecare dată un refugiu în cultură. Este un refugiu ce, odată dobândit nu mai poate fi pierdut. Iar pentru luna martie nici oboseala începută în amurgul ultimei luni de iarnă şi nici cugetarea la ce va să vină nu pot pune pavăză bucuriei de a privi Doi străini în noapte sau poate chiar un Vis, sau de a asculta un Rapsod şi lăutar...

LaurenŢiustrauŢ

Director editorialMartie Luna MărŢişor pg. 12 - 13

expoziŢiaovidiu Cărpuşor pg. 6

Maraton teatraLFestivaLuL “25 de ore de teatru non-stop”

pg. 7

teatruL de BaLet siBiu Mereu renăsCut Ca pasărea phoenix

overkiLL, Lake oF tears şi W.a.s.p. urCă pe sCena FestivaLuLui ost Fest

pg. 1 5

pg. 17

Martie CuLturaL La Casa de CuLtură a sindiCateLor

pg. 16

reCoMandări Literare pg. 1 8

facebook.com/profilcultural

Uniunea Teatrală din România a anunțat lista nominalizărilor pentru ediția din acest an a Galei Premiilor UNITER. Tea-trul Național „Radu Stanca“ Sibiu a fost nominalizat la patru categorii: cea mai bună scenografie: Dragoș Buhagiar pentru scenografia spectacolului „Ul-tima zi a tinereții“, cel mai bun actor într-un rol principal: Marius Turdeanu pentru rolul Emil Cioran din spectacolul „Ispita Cioran“ , cea mai bună regie: Silviu Purcărete pentru regia specta-colului „D’ale carnavalului“ şi cel mai bun spectacol: „Ultima zi a tinereții“ „Pentru noi e un moment de bucurie și o recunoaștere a standardului înalt pe care îl promovăm prin spectacolele produse. Am programat în luna mar-tie reprezentații pentru toate cele trei spectacole nominalizate, astfel încât ju-riul final, cel care va decide câștigătorii, să poată viziona aceste producții. Publicul sibian și-a manifestat deja simpatia, o bună parte din biletele puse în vânzare fiind deja epuizate.“ a declarat Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național din Sibiu. Cea de-a XX-a Gală a Premiilor UNITER va avea loc luni, 23 aprilie, la Sala Ma-jestic a Teatrului Odeon din București.

După succesul impresionant înregistrat la Bucureşti anul trecut, duo-ul suedez Roxette revine în România, de data aceasta la Cluj Arena, pe 19 iulie 2012! Prezentat de Ursus şi organizat de Emagic, con-certul este inclus în cea de-a doua parte a turneului internaţional ce promovează albumul Charm School, lansat anul trecut. Roxette va oferi un show-ul elec-trizant care a încântat aproape 1 milion de spectatori din întreaga lume în cadrul turneului internaţional ce promovează albumul Charm School, al optulea din carieră. Intitulat The Neverending Tour, acesta a început în februarie 2011, până la finalul anului trupa reuşind să parcurgă 31 de ţări în care a susţinut nu mai puţin de 79 de concerte. Anul acesta, Roxette va continua tur-neul cu noi concerte în Noua Zeelanda, Australia, Asia, America de Sud şi, din nou, Europa. “Ne face plăcere să anunţăm, împreună cu Emagic, concertul Roxette care va avea loc la Cluj Arena. Suntem convinşi că va fi un eveniment deosebit pentru clujeni. Acest con-cert va face parte dintr-un program intens de activităţi pe care le planificăm pentru Cluj, continuând drumul deschis de TIFF şi Evolution anul trecut”, a declarat Grant McKenzie, vice preşedinte de marketing Ursus Breweries. Cel de-al doilea concert susţinut de Roxette în România va avea loc pe 19 iulie la Cluj Arena din Cluj-Napoca, biletele fiind puse în vânzare începând cu data de 23 februarie, pe www.MyTicket.ro. Din 29 februarie, acestea pot fi achiziţionate şi din reţeaua magazinelor Diverta, precum şi din reţelele afiliate Myticket.ro.

Concert roxette la Cluj!

teatrul naţional „radu stanca“ sibiu

nominalizat la patru categorii pentru

premiile uniter 2012

olimpiada naţională “Meşteşuguri artistice tradiţionale”

Organizatorii Olimpiadei Naţionale „Meşteşuguri artistice tradiţionale”, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Si-biu anunţă adoptarea unui nou regulament general de organizare al concursului pe meşteşuguri, precum şi unul strict pentru faza judeţeană sibiană, în vederea unei cât mai bune desfăşurări a acestora, precum şi a unei cât mai corecte jurizări. Noile regulamente pot fi vizual-izate pe site-urile celor două instituţii mai sus menţionate www.muzeulastra.ro şi www.isjsibiu.ro. Faza locală a judeţului Sibiu se va desfăşura în perioada 3-5 aprilie a.c. la sediul Complexu-lui Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Piaţa Mică nr. 11. Menţionăm că pot participa tineri, cu vârsta cuprinsă între 6-18 ani, care au deprins unul dintre meşteşugurile tradiţionale, fie în familie, de la mari creatori populari, fie în şcoală sau la Cluburile Copiilor şi Elevilor. Începând cu ediţia din acest an, concursul va consta în prezentarea unor produse brute sau semifinite, pe care con-curentul le va desăvârşi în timpul concursului. De asemenea, elevul trebuie să demonstreze că posedă cunoştinţe temeinice legate de practica-rea meşteşugului, că stăpâneşte practic tehnicile privind confecţionarea, modelarea şi decorarea artistică a produselor, conform tradiţiei. Mate-rialele de lucru NU sunt asigurate de către organi-zatori. Mai multe detalii se pot obţine de la ISJ Sibiu, inspector Daniela Muntean, 0269/210466 şi CNM ASTRA, muzeograf Elena Găvan, 0269/ 202414.

4

foto: andrey kolobov

foto: eduard Breaban

Concert Julio iglesias în Bucureşti În urmă cu câteva luni, vestea retragerii mare-lui artist întrista fanii români. Julio Iglesias a acceptat însă să includă şi Bucureştiul în turneul său denumit „2012 World Tour”, turneu ce poate fi ultimul pentru Julio Iglesias. Astfel, fanii din România au ocazia să îl asculte live pe 30 iunie la Zone Arena de la ora 20.00, în cadrul unui spectacol gran-dios. În cei peste 40 de ani de carieră, Julio Iglesias a reuşit să vândă peste 300 milioane de discuri în întreaga lume, înregistrate în peste 14 limbi. Conform topului realizat de Sony Music Entertainment, Julio Iglesias se afla în topul celor mai vânduţi 15 artişti din istorie.

Preţurile biletelor pentru concertul din 30 iunie au valori cu-prinse între 100 şi 900 lei. Pentru toţi cei ce îşi doresc să îl asculte live pe Julio Iglesias, biletele se găsesc din data de 15 februarie în magazinele Diverta şi Flanco. Cei ce doresc să comande biletele on-line, o pot face de pe biletoo.ro, blt.ro, bilet.ro, myticket.ro şi bilete.ro.

5

expoziţie ovidiu Cărpuşor

expoziţia: Burgul transilvanLocul de desfăşurare: Palatul Brukenthal, Cabinetul de Stampedurata: 8.02.2012 – 31.03.1012 Pe toată durata lunii martie, Muzeul Naţional Brukenthal, găzduieşte pe simezele sale lucrări de grafică (tuş, acuarelă şi pastel) ale artistului plastic de valoare artistică internaţională – Ovidiu Cărpuşor. Stabilit in ultimii ani la Brasov, artistul a dorit sa deschidă acest an creativ şi expoziţional cu tema „Burgul transilvan”, la Sibiu, în fosta Capitală Europeană a Culturii, pa-notând peste 50 de lucrări, originale, unice şi executate în ultimii săi ani de creaţie. Doctorand în domeniu, beneficiar al burselor de performanţă în artă, studiind în Sibiu, Braşov şi Bucureşti (absolvent de master, a două facultăţi şi al şcolilor de artă plastică) a participat la peste 120 de expoziţii naţionale şi internaţionale pe toate continentele, obţinând numeroase premii şi distincţii în domeniul artelor. S-a perfecţionat în Milano,Veneţia, Roma de-venind foarte cunoscut şi apreciat atât în arta pe care o creează cât şi în restaurare. După nouă ani, artistul plastic Ovidiu Cărpuşor revine în Sibiu, propunându-ne o nouă expoziţie personală, itinerantă

prin vechile oraşe, biserici fortificate şi cetăţi din Transilvania, reuşind să re-dea prin cromatica lucrărilor sale at-mosfera burgurilor de odinioară. Expoziţia beneficiază de lansarea oficială a albumului de artă personal “Burgul transilvan”, în ediţie limitată, de lux. Albumul este tradus în limba engleză şi germană, are 190 de pagini color, de înaltă calitate şi conţine 120 de reproduceri după lucrări de pictură, pastel şi grafică ale artistului, susţinute de referinţele critice ale personalităţilor din domeniu. Tenacitatea lui Ovidiu Cărpuşor se vădeşte prin productivitatea atelierului său şi relevă o autentică natură de pictor, la care lupta cu materialul liniar şi cromatic este doar masca unei acerbe lupte cu sine. Indiferent de tehnica abordată (tuş, acuarelă, pastel, ulei) arta lui celebrează impactul pe care-l are cu realitatea interioară şi exterioară, devenind reflexul unei viziuni în care totul este integrat unui sistem dinamic, unei deveniri neîncetate. Preferinţa sa este pentru zone cro-matice vibrate, în contrast, sugerând ideea de detaliu şi de contururi, fie fin trasate, fie obţinute prin juxtapune-rea suprafeţelor de culoare, prezente în alegerile sale, maximizând astfel ex-presivitatea suprafeţei picturale, elec-trizând culoarea şi transformând cel mai anodin motiv într-un fapt intens plastic. Apariţia albumului “Burgul transilvan” confirmă extrema actualitate a demersu-lui lui Ovidiu Cărpuşor, forţa de impact pe care o exercită opera sa, îmbinând o

poezie profundă cu pasiunea analitică ce distruge neîncetat forma şi sensurile, pen-tru a le recompune mereu cu o fervoare aproape clasică. Precum într-o expoziţie, în album tablourile se luminează unul pe altul, colaborează între ele, vin unul în întâmpinarea celuilalt, realizând împreună ceea ce se obţine rareori chiar pe o simeză: aura unui artist, mai valoroasă în sine decât toată opera adunată la un loc. Ovidiu Carpuşor este Director General al Galeriilor de Arta Transilvania – Braşov, pictor – restaurator, consilier de speciali-tate – Investiţii şi autentificări Artă Plastică, expert în restaurare pictură – atestat nr. 396 de Ministerul Culturii, Cultelor şi Pa-trimoniului Naţional şi doctorand în “Iden-tificarea şi autentificarea operelor de artă” – UNA Bucureşti.

Dr. Maria Ordeanu, curatorul expoziţiei

6

Maraton teatralFestivalul “25 de ore de

teatru non-stop”

Asociaţia Culturală “BIS”, va organiza, la Sibiu, în in-tervalul 24-25 martie 2012, a doua ediţie a festivalului maraton “25 de ore de teatru non-stop”. Acţiunea este un omagiu adus Zilei Mondiale a Teatrului, eveniment serbat pe întreg mapamondul din anul 1961, anul instituirii sale. Pentru ediţia de anul acesta, au confirmat participarea în cadrul evenimentului de la Sibiu personalităţi de marcă ale scenei româneşti, precum Dan Puric sau Horaţiu Mălăele.

Alături de mari nume ale scenei şi ale culturii româneşti, festivalul îşi propune să găzduiască cele mai bune spectacole de teatru independent, tânăr. Cele mai în vogă creaţii teatrale româneşti tinere ale momentului vor fi cuprinse în programul festivalului maraton. Conceptul este unul inedit, care a atras atenţia mass mediei şi a publicului din întreaga ţară anul trecut

la prima ediţie. Evenimentele din acest an se vor desfăşura în mai multe locaţii, fără întrerupere, din seara zilei de 24 martie, şi până în seara de 25 martie la Sala Thalia, Sala Teatrului Naţional „Radu Stanca”, Sala Studio a Teatrului Naţional „Radu Stanca”, Sala CAVAS din cadrul Facultăţii de Litere şi Arte, Librăria Humanitas, Piaţa Mare a Sibiului, Atrium Classic Cafe, etc.“În martie 2011, TRIMBULINZII, sub oblăduirea legală a Asociaţiei Culturale “BIS”, au organizat o primă manifestare importantă, de proporţii, un festival maraton. Sub sloganul “Respiră. Teatru”, la Sibiu s-a derulat prima ediţie a festi-valului “25 de ore de teatru non-stop”. Un concept care prin ineditul lui a cucerit sibienii, şi nu numai. 27 martie este Ziua Mondială a Teatrului. Într-un oraş care respiră teatru, propunem un mod inedit, cu impact asupra cetăţii, de sărbătorire a acestei zile. Vrem ca timp de 25 de ore, fără oprire, în Sibiu, să aibă loc specta-cole de teatru, happening-uri, conferinţe, lansări de carte. La fel ca în ediţia de anul trecut, patronul spiritual al manifestării va fi îndrăgitul actor Horaţiu Mălăele. Sibienii vor întalni şi alte personalităţi: Dan Puric, Florin Piersic, Cătălin Ştefănescu, etc…Ediţia de anul trecut a demonstrat că si-bienii sunt dornici şi dispuşi să accepte acest tip de provocare artistică. A respira teatru în cea mai lungă zi a anului, ziua cu 25 de ore, reprezintă împlinirea şi jus-tificarea existenţei ONG-ului nostrum” a declarat Bogdan Sărătean, preşedintele Asociaţiei Culturale Bis. Deschiderea

oficială va avea loc, într-un cadru festiv, la Sala Thalia, pe scena căreia va fi citit “Mesajul Internaţional de Ziua Mondială a Teatrului”. Mesajul este altul de la an la an, fiind gândit şi scris de către o per-sonalitate de renume din lumea tea-trului. Deschiderea va fi urmată de un spectacol-eveniment cu Horaţiu Mălăele. Binecunoscutul om de teatru şi de spirit Dan Puric va fi şi el present în festival. Artistul va susţine o conferinţă cu tema “Un teatru nou. Un teatru al viitorului”. “Un astfel de eveniment, este benefic pentru cetăţenii Sibiului, care de multe ori sunt bombardaţi cu produse pseudo-culturale de masă. Iată, în fine, un eveni-ment cu conotaţii spirituale şi intelectuale veridice” a adăugat Bogdan Sărătean.În ediţia de anul trecut, înviorarea spiri-tual a avut un impact extraordinar, la nivel naţional. Participanţii, îmbrăcaţi în pijamale, au efectuat un set de exerciţii fizice, în Piaţa Mare. Anul acesta înviorarea spirituală va fi în Piaţa Mica a Sibiului. La ora dimineţii, cafenelele Piaţa Mică a Sibi-ului vor fi împânzite de poezie. Spectatorii vor fi invitaţi, alături de actori, să participe la acest mic-dejun spiritual. Evenimentul va fi moderat de actorul Florin Coşuleţ. Studenţii vor pregăti lucrări semnate de regretatul poet sibian Mircea Ivănescu.

Florina Badeacontact@profilcultural.ro

7

foto: tomoaki Minoda

umor made in Germany

Serie de filme cu prelegeri (în limba germană) 2 martie 2012, ora 18:00 Grave decisions (2006) regie: Marcus h. rosenmüller (cu subtitrare în limba engleză) Centrul Cultural German sibiu

În data de 2 martie 2012, de la ora 18:00, la Centrul Cultural German Sibiu va fi difuzat filmul Grave Decisions (2006). Fiec-are început are şi un sfârşit, la fel şi viaţa. Cu toţii ştim, că mai devreme sau mai târziu va veni şi timpul nostru, iar acest gând ne inspiră câteodată teamă. Există însă o scăpare din această întâlnire cu Mors, şi anume nemurirea. În căutarea ei porneşte şi Sebastian, un băieţel de unsprezece ani dintr-un sătuc bavarez. Va găsi el nemurirea sau mai degrabă puterea de a-şi înfrunta temerile şi de a accepta viaţa cu bune şi cu rele? Grave decisions – o ”comedie nemu-ritoare” a regizorului Marcus H. Rosenmül-ler. Seria de filme cu prelegeri iniţiată de Centrul Cultural German Sibiu, Academia Evanghelică Transilvania şi Lectoratul DAAD al Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu va fi continuată şi pe parcursul anului 2012. Prin intermediul unor filme de referinţă din domeniul industriei germane de film, Umor made in Germany îşi propune o introducere în comedia germană, luând în considerare

şi aspectul cultural prezent în fiecare film. Vă invităm cu drag să participaţi la serile de film de la Centrul Cultural German Sibiu şi să descoperim împreună Germania dintr-o nouă perspectivă. Filmul Grave Decisions nu este recomandat minorilor sub 6 ani. In-trarea este liberă.

după-amiaza de jocuri pentru copii Îţi surâde norocul?15 martie 2012, ora 15:00 Centrul Cultural German sibiu Str. Mitropoliei 16 (intrarea a 2-a din str. Poştei)

Centrul Cultural German invită publicul în data de 15 martie 2012, de la ora 15:00, în biblioteca Centrului Cultural German Sibiu la prima după-amiază de jo-curi pentru copii din acest an. Cei mai de seamă constructori din toată Europa şi Arabia Saudită s-au întâlnit în mijlocul deşertului pentru a-şi demon-stra talentul şi dibăcia în construirea celui mai mare palat din lume. Fiecare doreşte să arate de ce este în stare. Amenajarea de grădini, pavilioane şi arcade sunt doar câteva trucuri care pot fi folosite pentru a construi cel mai înalt şi mai frumos ”Palat din Alhambra” şi a câştiga campionatul. Televiziunea ”Chili” este în căutarea unui nou membru, care să i se alăture echipei lui Chili, Briegel şi Bernd pe micul ecran. Însă drumul spre faimă nu este aşa de uşor pre-cum pare. Candidatul ideal trebuie să aibă o memorie foarte bună şi să fie foarte agil

pentru a-şi croi drum prin traseul întorto-chiat care duce spre intrarea în studio. Cea mai rapidă cale este chiar prin mijloc. Vă aşteptăm cu drag! Intrarea este liberă. Numărul participanţilor este limitat.

8

actorii teatrului naţional din sibiu

aduc primăvara prin poezie

Teatrul Național „Radu Stanca“ Sibiu sărbătorește 92 de ani de la nașterea dramaturgului, poetului și regizorului Radu Stanca, patronul spiritual al instituției, printr-o serie de re-citaluri de poezie.

Radu Stanca (5 martie 1920, Sebeş – 26 decembrie 1962, Cluj-Napoca) este una dintre personalităţile de primă mărime ale teatrului românesc, fiind un fin cunoscător al fenomenului teatral cu toate implicaţiile sale, de la text până la concepţia regizorală, şi dorindu-şi o revi-talizare a teatrului autohton. În calitate de regizor la teatrul din Sibiu, Radu Stanca a montat piese din repertoriul naţional şi internaţional, de la Caragiale şi Delavran-cea, până la Moliere, Gogol şi Cehov, iar acestea au constituit puncte de referinţă în repertoriul teatrului românesc. Trebuie amintit, în acest context, succesul cele-brului spectacol „Hagi Tudose” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, care a obţinut în anul 1953 Premiul de Stat. Ca recunoaştere a meritelor sale, teatrul sibian îi poartă, la

ora actuală, numele. Seria recitalurilor din această lună a fost deschisă joi, 1 martie, ora 9:00, prin spectacolul lectură „Dona Juana“ ce va fi susținut de Codruţa Vasiu, Arina Trif, Vlad Robaş, Mihai Coman, Dana Taloş și Viorel Raţă la Liceul „Onisifor Ghibu“. Gabriela Neagu și Ioana Blaga Frunzescu vor pregăti în aceeași zi, dar începând cu ora 18:00, în Clubul „Tărâmul Fermecat“, o serată intitulată „Emoții de primăvară“. Programul de evenimente continuă duminică, 4 februarie, ora 18:00, în Biseri-ca Sf. Ursula, unde actorii Gabriela Neagu, Geraldina Basarab, Ioana Blaga Frunzescu, Lerida Bucholtzer, Rodica Mărgărit, Bene-dict Popescu și Pali Vecsei vor prezenta recitalul „Nocturnă“ pe muzică intrepretată de Corul Allegretto, dirijor Gheorghe Stoi-ca. „Povestea primăverii şi a mărţisorului“ este spusă de actrițele Ralu-ca Iani, Cristina Ragos, Ema Veţean, Emöke Boldizsar şi Arina Trif, luni, 5 martie, ora 10:00, la Grădinița nr. 4. Puțin mai târziu, începând cu ora 18:00, actorii Renate Mül-ler Nica, Cristina Stoleriu, Laura Ilea și Edu-ard Pătraşcu ne invită la Librăria Humanitas pentru un recital pe versuri de Radu Stanca. Cu siguranță că un alt moment mult așteptat în program este recitalul muzical in memo-riam Edith Piaf susținut de actrița Gabriela Neagu. Evenimentul va avea loc miercuri, 7 martie, ora 19:00, la Sala Thalia și este or-ganizat în parteneriat cu Filarmonica Sibiu. Recitalurile de poezie continuă joi, 8 mar-tie, ora 17:00, în Librăria Humanitas printr-

un moment susținut de Cristina Stoleriu, Laura Ilea şi Liviu Vlad, iar mai apoi în Clu-bul Bohemian Flow, începând cu ora 21:00, unde Cătălin Neghină aduce „Inima din creier“. Luni, 12 martie, ora 10:00, actorii Cristina Stoleriu, Dan Glasu şi Viorel Raţă aduc poezia lui Radu Stanca la Școala nr. 6. O săptămână mai târziu, pe data de 19 mar-tie, începând cu ora 11:00, actorii Secției Germane vor prezenta un spectacol lectură elevilor Liceului Brukenthal din Sibiu. Recitalurile de la Radu Stanca vor cuceri și „Serile de lectură“ de la Biblio-teca Județeană ASTRA printr-un moment susținut de Gabriela Neagu și Ioana Blaga Frunzescu vineri, 23 martie, ora 18:00. Seria recitalurilor va fi închisă marți, 27 martie, începând cu ora 18:00, în Aula Facultății de Teologie printr-un moment emoționant intitulat „Basarabie frumoasă“ și prezentat de Gabriela Neagu, Geraldina Basarab, Ioana Blaga Frunzescu, Lerida Bu-choltzer şi Rodica Mărgărit.

Intrarea la publicului la aceste evenimente se face gratuit în limita lo-curilor disponibile. Programul poate face obiectul unor modificări în funcție de solicitările venite din partea publicului.

9

24 - 27 martie

FeStiVaL25 de ore de teatru non-stop

8 martie

CONCertiriS Oldies Pub

22 martie

SPeCtaCOLOperele complete ale lui Shakespeare pe scurtSala Studio, Casa de Cultură a Sindicatelor

30 martie

CONCerttudOr GheOrGheCasa de Cultură a Sindicatelor

evenimentele lunii martie

11 martie

SPeCtaCOL O femeie singură cu Maia MorgensternCasa de Cultură a Sindicatelor

13 martie

SPeCtaCOL Domnul Puntila şi sluga sa matti de Bertolt BrechtTeatrul Radu Stanca, Ora: 19:00

1 - 20 martie

exPOzitie FOtORoşia Montană te cheamă!

Teatrul Gong

14 Februarie – 11 martie

EXPOZIŢIE3 x muzeul totalitar, modernist, balcanian

Galeria de Artă Contemporană a Muzeului

Naţional Brukenthal

evenimentele lunii martie

12

prima lună a primăverii Martie luna mărţişor

Alintată în legendele popu-lare cu numele de Mărţişor, prima lună a primăverii este capricioasă, cu vreme instabilă, un adevărat câmp de luptă între forţele iernii, care parcă nu s-ar hotărî să plece şi cele ale anotimpu-lui cald, când natura reînvie. În credinţa populară luna martie este imaginată ca un flăcău; primele sale zile fi-ind definitorii pentru ano-timpurile anului în curs; aşa că ţăranii urmăreau vremea din 1,2,3 şi 4 martie pentru a şti cum vor fi primăvara, vara, toamna şi iarna. Gân-direa populară pune primele 8 zile sub patronajul unor divinităţi feminine -“babele”. Aceste zile sunt de obicei, schimbătoare din punct de vedere meteorologic şi par a corespunde caracterului unor bătrâne capricioase. Oamenii îşi aleg câte “o babă” pentru a şti ce dispoziţie sufletească

vor avea pe parcursul anului. Aceste “babe”, începând cu leg-endara Dochie din 1 martie, par a ţine partea frigului pentru ca, în 9 martie, să vină “Moşii”, care “bat cu ciomegele în pământ să alunge frigul ca să iasă căldura”. Credinţele vechi se amestecă cu sărbătorile creştine: în calendarul orto-dox 1 martie fiind consacrat Sfintei Eudochia şi 9 martie celor 40 de Mucenici din Se-vastia.

Anotimpul cald este aşteptat mai ales de copii, care pot să petreacă mai mult timp afară bucurându-se de razele soarelui. Pentru a le proteja sănătatea fragilă, părinţii le dăruiau în 1 martie, zi percepută a fi cu o anumită încărcătură magică, un bănuţ. Acesta era prins cu un fir dublu de arnici, alb şi roşu, la încheietura mâinii sau la gât şi era purtat întrega lună având rolul unui talisman protector al sănătăţii copilului. La sfârşitul lunii bănuţul era păstrat, iar firul era atârnat într-un pomişor sau arbust înflorit. De obi-cei, acesta era un corcoduş sau arbust de porumbar, pentru că ei înfloreau primii şi aveau şi spini. Gestul avea la rândul lui o semnificaţie magică, spi-nii care apărau floarea fiind cu asociaţi cu forţele care apără sănătatea tinerei

fiinţe. Acest “talisman” purta numele de alint al lunii, Mărţişor. Informaţiile le găsim în scri-erile etnografilor din secolul XIX, care menţionează că originea mărţişorului se pierde în negura timpului. Obiceiul evoluează şi îşi amplifică valenţele simbolice, mărţişorul devine un semn de afecţiune şi un purtător de noroc. Tinerii şi-l dăruiesc, de obi-cei băieţii fetelor, dar în unele sate din Moldova există şi reciprocitate. În timp, gestul dăruirii mărţişorului în 1 martie, este generalizat, se dăruieşte celor dragi ca o urare de noroc, in-diferent de vârstă. Nu mai este purtat discret la mână sau la gât, ci prins în piept, în dreptul inimii, ca o podoabă afişată care dă măsura preţuirii de care se bucură o persoană. Mult timp mărţişoarele au fost confecţionate de către cei care le dăruiau, pentru ca mai târziu să se specializeze în re-alizarea lor, meşteri sau chiar artişti plastici. În prima jumătate a secolului XX, obiceiul a fost intens dezvoltat la oraş şi aceasta a dus la amplificarea formelor şi crearea unui adevărat comerţ cu aceste „bijuterii se-zoniere”, la începutul lunii. În prezent marţişoarele se produc şi industrial.Forma mărţişorului evoluează. Şnurul, din aceleaşi două fire, alb şi roşu, (simbol de puritate – albul, şi forţă de viaţă, apărare de rău – roşul), ramâne

12

131313

semnul identitar. Bănuţul este înlocuit de mici „bijuterii” confecţionate din hârtie, aţă, lemn, metal, iar mai târziu piele, sticlă, ceramică, scoici, flori us-cate, plastic. Forma exprimă iniţial ro-lul simbolic al mărţişorului: norocul reprezentat de hornar, trifoi în patru foi, potcoavă, mămăruţă, ancoră, cărţi de joc, purceluş (bani)...; afecţiunea de inimioare, flori, pisicuţe, plic, cheie (a inimii), căţeluş (fidelitate).... În timp, formele se diversifică de aşa manieră încât nu mai au legătură cu simboluri-le, creatorii dau frâu liber imaginaţiei, adesea uitând şi rolul mărţişorului de obiect care trebuie purtat. Se ajunge la realizări estetice deosebite, dar şi la kitsch. În sate, obiceiul îşi păstreză discret semnificaţia iniţială, chiar dacă mărţişoarele sunt cumpărate. Trep-tat nu se mai poartă întreaga lună, ca apoi să fie atârnate în pomul înflorit, ci doar o săptămână-două, însă gestul dăruirii lor, la 1 martie, ca simbol al afecţiunii, rămâne. La oraş, perioada dăruirii cu-prinde prima săptămână a lunii, din 1 în 8 martie, când se ţineau şi tradiţionalele „baluri ale mărţişorului”. Mărţişorul este însoţit de flori când este dăruit di-rect. Uneori bucheţelul de ghiocei legat cu tradiţionalul şnur înlocuieşte mica bijuterie. O semnificaţie specială o are gestul de a-l prinde în dreptul inimii

pe haina persoanei iubite. Mărţişorul poate fi trimis şi prin poştă, însoţit de o felicitare special creată pentru această ocazie. La jumătatea secolului XX se va institui în 8 martie Ziua internaţională a mamei, ilustrare a politicii socialiste a vremii de promovare a drepturilor şi egalităţii femeii cu bărbatul în so-cietate. Deoarece în calendarul popu-lar perioada 1-8 martie aparţine unor principii mitice feminine („babele”, din 9 urmează „moşii”) sărbătoarea oficială a fost uşor acceptată. În această zi se desfăşurau în instituţii serbări organizate de conducere dedi-cate femeii, care au înlocuit balurile de mărţişor din perioada interbelică. În această zi mamele şi femeile în ge-neral primeau ultimele mărţişoare, flori şi mici cadouri. Trecând peste coloratura politică iniţială, sărbătorirea zilei de 8 martie rămâne populară păstrându-se şi în prezent ca o expresie a respectu-lui pentru principiul feminin asociat fertilităţii şi fecundităţii naturii care începe să se trezească la viaţă la în-ceputul lunii martie. În locul serbărilor oficial organizate, se fac mici agape între prietene, rar colegii oferind o petrecere pentru colegele lor. În prezent, oricât de spectaculoasă a devenit „industria mărţişoarelor”, mărţişorul se poartă prea puţin, cel mult până la 8 martie.

Mica bijuterie sezonieră are viaţa unei efemeride. De multe ori, nu ajunge să stea desupra inimii, cu rol de talisman şi porte-bonheur, ci oricât ar fi de fru-mos ambalată, sfârşeşte uitată într-un sertar.

Carmina Maior, muzeografAnca Mira, muzeograf

“Chants, sons sur scène”

Concurs internaţional de cântec francofon

Festivalul “Chants, sons sur scène” este un concurs internaţional de cântec franco-fon, destinat tinerilor între 13 şi 25 de ani ce se va desfăşura la Teatrul Municipal Baia Mare în zilele de 12 şi 13 mai 2012.Scopul pe care şi-l pro-pune este să ofere o întâl-nire amicală şi dinamică, de anvergură internaţională. Pen-tru tinerii din România este prosibilitatea unei deschideri culturale moderne şi atractive totodată. Fiecare concurent va avea ocazia să participe la schimburi multiculturale, să se deschidă şi spre alte tipuri de muzică, să intre în contact cu profesionişti (muzicieni, in-gineri de sunet, tehnicieni...) sau să se dezvolte pe plan personal, descoperind sce-na şi plăcerea de a împărtăşi aceleaşi valori cu publicul.

Finala locala a concur-sului va avea loc în Sibiu, joi 5 aprilie la Teatrul Gong, cu înce-pere de la ora 14.

Candidaţii interpretează cân-tece francofone din anii 2000, de ge-nuri diferite (R&B, Pop, Rock, Hip hop,Reggae), ale unor artişti cum ar fi Cé-line Dion, Patricia Kaas, Stromae, Tiken Jah Fakoly (un urmaş al lui Bob Marley din Côte d’Ivoire) sau – M – (emblemă a noului rock francez). De la prima sa ediţie, din 2002, acest festival a crescut neîncetat prin fa-zele calificative organizate în 9judeţe ale ţării şi o finală la Baia Mare, un număr tot mai mare de candidaţi (peste 300 în 2011 faţă de 80 în 2009), premii tot mai importante (3 călătorii în Franţa, 2 în Croaţia şi una în Serbia), prezenţa cu recitaluri ale unor trupe de rock franceze tot mai prestigioase. Concursul a devenit „internaţional” cu deschidere spre candidaţi din alte ţări (Croaţia şi Serbia, în 2011).Un alt element important al festivalului îl reprezintă atelierele muzicale, animate de membrii trupelor invitate din Franţa. Acestea constituie un moment esenţial al festivalului, candidaţii învaţând tehnicivocale, ce este o bună prezenţă scenic sau cum să-şi controleze tracul dinaintea evoluţiei pe scenă.Aceste ateliere se constituie totodată în adevărate întâlniri între artişti profesionişti şi tineri ce visează să

devină la rândul lor artişti, în tot atâtea pre-texte pentru schimburi pline de emoţie...“Puternic implementat deja în Ardeal, acest festival îşi doreşte să se dezvolte durabil în fiecare regiune a ţării, ca să devină un eve-niment major în peisajul cultural şi muzi-cal românesc şi să aibă o şi mai însemnată deschidere internaţională, cu partici-parea unor cântăreţi profesionişti şi cu candidaţi străini tot mai numeroşi” a declarat Pierre Guiol, reprezen-tant în Sibiu al Ambasada Franţei.Fazele calificative se desfăşoară în 9 judeţe în luna martie, selecţionând pe cei 50 de finalişti pentru finala din Baia Mare. În 2011 peste 300 de tin-eri au participat la fazele calificative din judeţele Cluj, Gorj, Iaşi, Braşov, Mureş, Maramureş, Sibiu, Satu Mare şi Timiş.În 2011, Ambasada Franţei a ofe-rit 3 călătorii de 10 zile în Franţa, asigurând cheltuielile de călătorie,cazarea, masa şi bilete la concer-tele celor mai importante vedete ale muzicii franceze, la festivalul „LesFrancopholies” din La Rochelledar şi 3 şanse pentru 3 interpreţi de a apăra şansele României la concursuri de cântec francofon la Split în Croaţia şi la Belgrad în Serbia. Pentru mai multe informaţii cei interesaţi de acest festival-concurs pot accesa:www.chansonfrancophone2000.word-press.com

Laurenţiu Străuţcontact@profilcultural.ro

14

teatrul de Balet sibiu -Mereu renăscut ca

pasărea phoenix

De câte ori revin la Sibiu, la o nouă premieră a Teatrului de Balet din localitate, compania mă întâmpină cu un chip nou, într-o nouă configurare, după ce în pre-alabil a trecut printr-o mai mică sau mai mare remodelare, uneori chiar printr-un scurt incendiu, din cenuşa căruia reuşeşte să iasă de fiecare dată cu bine, renăscând ca legendara pasare Phoenix. Dansatorii se schimbă, coregrafii iau locul unii altora, totdeauna la datorie rămânând directorul companiei, Ovidiu Dragoman, un împătimit al artei dansului. La recenta Gală de Balet, desfăşurată în luna februarie, s-a optat pentru o colaborare a soliştilor companiei de balet din Sibiu şi a câtorva invitaţi din ţară cu solişti ai Baletului de Stat din Berlin, veniţi în turneu în România. Spectacolul a fost dinamic şi cu o paletă stilistică destul de largă, de la clasicul pur până la partituri cu tentă modernă. Largă a fost şi scala pe suişul şi coborâşul căreia s-au situat valoric diferitele partituri coregrafice. Personal,

mi-am umplut sufletul, în primul rând, cu frumuseţea mişcării unui dansator pe care îl cunoşteam de câţiva ani, de când participă la recitaluri desfăşurate în România, ba-sarabeanul din Republica Moldova, solist al Teatrului din Berlin şi vedetă internaţională, Dinu Tamazlacaru. Atât în pas de deux –ul Arlechiniada pe muzică de Ricardo Drigo şi în coregrafia clasică a lui Michel Fokin, dar mai ales în solo-ul Les Bourgeois, pe parti-tura muzicală a lui Jaques Brel şi în coregra-fia modernă a lui Ben van Cauwengerghs, Dinu Tamazlacaru a fost o adevărată încân-tare pentru ochi, prin plastica sa corporală, aparte, personală, plină de vervă şi expre-sivitate. Partenera sa din pas de deux, Iana Salenko, de la acelaşi teatru berlinez, a fost şi ea fermecătoare prin rafinamentul de-senului fiecăreia dintre mişcările sale. De la teatrul sibian s-au remarcat prin fidelitate stilistică şi excelenţă tehnică, cuplul delicat format de Risa Mochizuki şi Takahiro Tsubo, mai potrivit însă pentru partitura din Co-ppelia, decât pentru cea din Don Quijote, oricât de bună ar fi fost interpretarea lor.O situaţie mai rar întâlnită, când dansa-torul este valoric mult deasupra partitu-rii coregrafice ce i-a fost încredinţata, am întâlnit-o în piesa Lacrimosa, pe muzică de Mozart, în care corpul de o plastică rodiniană a lui Marian Walter, de la Teatrul din Berlin era totuşi prea puţin pus în va-loare, de coregrafia foarte slabă datorată lui Gyula Pandis. Şi tot astfel, un dansa-tor de talia lui Ovidiu Iancu, invitat de la Opera din Bucureşti, a fost aproape invizibil în partitura din Romeo şi Julieta, a lui Pro-

kofiev, alături de Monica Mihai de la Opera din Iaşi, în compoziţia coregrafică semnată de Pavel Rotaru. Nu voi înceta să repet că opera coregrafică de valoare se naşte nu-mai dintr-o bună întâlnire între un core-graf şi un interpret apropiaţi ca valoare. Dincolo de luminile şi umbrele Galei de Balet, ea a demonstrat, odată în plus, via-bilitatea companiei de balet din Sibiu, devenită una dintre mărcile culturale ale oraşului.

Liana Tugearucontact@profilcultural.ro

„Seara a avut şi surprizele ei plăcute pre-cum apariţia lui Dinu Tamazlacaru în Solo-ul Les Bourgeois coregrafia Ben Van Cauwenberghs, muzica Jaques Brel. Inter-pretarea lui Dinu Tamazlacaru, a stârnit cu adevărat entuziastmul publicului prin acurateţea nuanţată a fiecărui gest core-grafic, bine puse în valoare de tehnica de dans pe care o stăpâneşte inpecabil. De o mare sensibilitate artistică dar şi buni cunoscători ai tehnicii baletului clasic, Iana Salenko şi Marian Walter în ’’Elegie der Her-zen’’, coregrafia Raimundo Robeck, muzica Arvo Part, au adus serii de balet, strălucirea necesară unui eveniment ce trebuia să pre-zinte rând pe rând nestemate coregrafice în interpretări de marcă. Cu dorinţa ca pe viitor Teatrul de Balet din Sibiu să devină o pepinieră de danasatori, sper că acestă seară de balet să fie doar un eveniment marcat ca un moment de start şi de la capăt pentru ansamblul de balet din Sibiu.” Linda Peşchir

15

foto: nicolae trif

Martie cultural la Casa de Cultură a sindicatelor

Luna martie este una plină de evenimente găzduite de sala mare a Casei de Cultură a Sin-dicatelor. Florin Piersic, Tudor Gheorghe, Stela Popescu sau Dan Puric sunt doar câţiva din-tre protagoniştii seriilor de spec-tacole ce se vor desfăşura aici. Medeea Marinescu şi

Florin piersic: “străini în noapte”Dacă vă place Florin Piersic sau Radu Beligan atunci obligatoriu trebui să vedeţi luni 5 martie cu începere de la ora 19, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu piesa “Străini în Noapte”, un spectacol ce se clasează şi în prezent pe primele poziţii în topul preferinţelor iubitorilor de teat-ru, o adevarată operă de artă regizată de marele maestru Radu Beligan. Protagoniştii sunt Florin Piersic, care nu mai are nevoie de nicio prezentare, şi Medeea Marinescu – o actriţă extrem de valoroasă pentru ge-neratia sa, a cărei interpretare se va contopi perfect cu jocul actoricesc unic şi remarca-bil al maestrului ‘Mărgelatu’. Florin Piersic a revenit, odată cu acest spectacol, pe scena teatrului şi chiar el mărturisea că simte că întinereşte atunci când joacă pe scenă. Piesa i se potriveşte, este o comedie romantică cu

răsturnări de situaţie, minciună, seducţie şi o lecţie despre cum timpul ne schimbă. Piesa este o capodoperă, o piesă de teatru în care aştepţi cu sufletul la gură să vezi ce urmează, ce vor zice şi cum va decurge acţiunea.

“vis” – One man show marca Dan PuricIronic la adresa unei societăți mecaniciste, care uită de Dumnezeu și care își făurește o nouă valoare supremă din bani, faimă și putere, cu tot ce această societate are mai imbecil și mai stereotipic, primele acte ale Visului abundă de comic, însă într-un fel mai temperat și mai satiric, pe alocuri, decât o piesă ca, de exemplu, Toujours l’amour. Improvizația își face și ea simțit cu-vântul, între acte, când Puric “face bășcălie” de spectatorii care au impresia că s-a ter-minat spectacolul și se ridică aplaudând frenetic, parcă ușurați ca în curând vor pleca acasă. Într-un act de un comic sa-vuros, actorul încearcă parcă să aducă pe scenă adevăratul său Eu, care se ascunde în spatele panoului, timid și timorat, speriat de atenția care i se acordă. Îl trage, încearcă să-l prindă și să-l aducă pe scenă pentru a primi aplauzele meritate, actorul rămânând să fie o simplă carcasă interpretativă.

tudor Gheorghe – rapsod şi lăutarTudor Gheorghe revine la Sibiu cu un nou spectacol în seria evenimentelor tematice. Intitulat „Între rapsozi şi lăutari”, concertul este „un spectacol-lecţie despre separarea clară a muzicii lăutăreşti de muzica populară”, după cum artistul însuşi subliniază.

Evenimentul va avea loc vineri, 30 martie, de la ora 19, tot în Sala Mare a Casei de Cultură a Sindicatelor. În pofida opreliştilor, maestrul a reuşit o carieră muzicală prolifică şi impresionantă, realizând zeci de spec-tacole de muzică şi poezie. În 1996, Tudor Gheorghe a lansat seria de spectacole mu-zicale „Anotimpurile poeziei româneşti”, care s-a bucurat de un răsunător succes. Cel mai nou proiect artistic al său, „Între rapsozi şi lăutari”, este un admirabil act de recupe-rare şi relamnsare a muzicii lăutăreşti veri-tabile, „decantată de impurităţi sonore”.

Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu va mai găzdui de asemenea în cursul lunii mar-tie spectacolul cu Maia Morgenstern - “O fe-meie singura” în regia lui Marcel Stanciucu (duminică 11 martie), un spectacol de balet susţinut de Teatrul de Balet Sibiu împreună cu International Ballet of Houston în 12 martie, precum şi spectacolul “Revista Re-vistelor” (cu Vasile Muraru, Nae Lăzărescu, Alexandru Arşinel, Stela Popescu, ş.a.) în 27 martie.

16

overkill, Lake of tears şi W.a.s.p. urcă pe

scena festivalului ost Fest!

Încă trei nume mari vor urca pe scena Festivalului OST Fest, pentru a menţine 62 de ore de distracţie non-stop: OVERKILL va concerta vineri 15 iunie, iar LAKE OF TEARS şi W.A.S.P. vor cânta pentru publicul de la Bucureşti, duminică 17 iunie! Overkill este o trupă de thrash metal, formată în 1980 în New Jersey. Cu o cariera impresionantă de peste 30 de ani, formaţia s-a bucurat de succes încă din 1987, odată cu lansarea albumului „Ta-king Over”. Următoarele două albume: „Un-der The Influence” lansat în 1988 şi „Years of Decay” lansat în 1989, au reprezentat confirmarea că membrii trupei Overkill au multe de spus în muzica de profil. Dacă până acum fanii Overkill au avut şansa să cum-pere cele 15 albume lansate, din 27 mar-tie 2012 se vor putea bucura de înca unul “The Electric Age”. Concertul din 15 iunie de la Romexpo va face parte din turneul de promovare a noului album “The Electric Age”! Fanii Overkill din România vor avea astfel ocazia să asculte live atât melodii noi de pe cel mai recent album, dar şi melo-

dii precum: “The Years of Decay”,”Bring Me The Night” sau “Men At Work”.Lake of Tears este o trupă suedeză de gothic metal şi doom metal cu influenţe de psychedelic rock şi progressive metal, înfiinţată în anii ’90. Primul lor album, “Greater Art” a fost înregistrat în 1994 iar seria de albume de succes a continuat cu “A Crimson Cosmos”, ”Headstones” şi “Fo-rever Autumn”. Cum membrii Lake of Tears nu sunt la prima vizită în România, au ţinut să transmită un mesaj fanilor români: “Este pentru a patra oară cand Lake of Tears va concerta în Bucureşti, capitala României. Pentru noi Bucureştiul este unul din oraşele unde ne simţim acasă şi de unde avem amintiri excepţionale. Este o onoare pentru noi să revenim la Bucureşti şi să concertăm pe aceeaşi scenă cu Motorhead şi W.A.S.P.!”W.A.S.P. este o trupă formată în 1982, ce şi-a început cariera cu o serie de concerte susţinute live. Primul lor album, “W.A.S.P.” l-au înregistrat în 1984, urmat un an mai târziu de albumul “The Last Command”, iar seria albumelor de succes a continuat în cei 30 de ani de cariera. Turneul de anul acesta ce include şi concertul din 17 iunie de la Ost Fest se numeşte “30 Years of Thunder” şi celebrează 30 de ani de carieră, ocazie cu care cei de la W.A.S.P. promit cel mai mare show susţinut vreodată de ei în România, show ce va include multiple ecrane video, artificii, dar şi alte surprize. Organizatorii feastivalului provoacă tinerele formaţii din Româ-nia şi din ţările vecine să concureze

pentru a deschide una din zilele fes-tivalului OST FEST, lansând concursul „Luptă să cânţi pe scena OST FEST”!Trupele de rock înfiinţate dupa 1 ianuarie 2010, care nu au încă un album lansat şi vor să participe la acest concurs găsesc mai multe informaţii pe site-ul www.ostfest.ro. Dintre toate trupele înscrise în concurs, doar 10 (zece) dintre ele vor trece în etapa următoare şi vor avea şansa să continue lupta pentru un loc pe scena OST FEST. Alegerea celor 10 trupe se va face în perioada 1-10 aprilie, iar publicarea lor se va face pe 11 aprilie pe www.ostfest.ro. Marea finala a concursului va avea loc pe scena clubului Silver Church pe 25 aprilie, când cele 10 trupe finaliste vor încerca să convinga atat juriul cât şi publicul că merita un loc pe scena OST FEST. Cele trei trupe câştigătoare (câte una pen-tru fiecare zi a festivalului) vor fi desemnate pe 25 aprilie, la finalul competiţiei live! Biletele pentru Festivalului OST Fest variază între 90 şi 500 pentru fiecare din cele 3 zile de festival sau între 150 şi 800 pentru toate cele 3 yile de festival. Mai multe detalii despre OST Fest precum si despre trupele care vor canta in toate cele trei zile de festival puteti gasi accesand: www.ostfest.ro sau pagina de facebook www.facebook.com/OSTFESTRO.

Bogdan Feldmancontact@profilcultural.ro

17

Michael david Lukas Oracolul din Instambul

Ed. All

philon din alexandria Comentariu alegoric al legilor sfinte după lucrarea de şase zile

Ed. Herald

amos ozCutia neagră

Ed. Humanitas

Jean-pierre denis-De ce scandalizează

creştinismul

Ed. Nemira

În vara lui 1877, la naşterea Eleonorei, semnele se adună deasupra Constanţei: un stol de pupeze purpurii, Steaua Nordului aliniată cu Luna, o furtună şi invazia armatei ţariste – la Marea Neagră pare a se împlini o veche profeţie. Crescută de tatăl ei, Yakob, negustor de covoare, şi de mama vitregă, Ruxandra, Eleonora Cohen este un co-pil-minune, dăruit cu o voinţă nemaivăzută. La doar opt ani, Eleonora ajunge pe ma-lurile Bosforului, la răscruce de lumi, unde începe o nouă viaţă. Când excentricul Sul-tan Abdulhamid al II-lea o numeşte sfătuitoarea sa de taină, drumul măririi şi al bogăţiei i se deschide ameţitor în faţă. Michael Da-vid Lukas s-a născut în 1979, în Statele Unite ale Am-ericii, şi a studiat literatură comparată la Brown Univer-sity şi scriere creativă la Uni-versity of Maryland. A fost bursier Fulbright, a locuit în Turcia, Israel şi Tunisia, unde a studiat limba arabă, iar ar-ticolele lui au fost pu-blicate în Virginia Quarterly Review, Slate, National Geographic Traveler şi Georgia Review.

Acest opus face parte dintr un corpus de aproximativ 50 de scrieri, redactate în greacă şi cuprinzând comentarii bib-lice foarte apropiate de omi-liile rabinice cunoscute sub numele de midrasim. Este o carte foarte importantă pen-tru studiul începuturilor pa-trologiei creştine, de vreme ce comentariile philoniene au fost imitate de primii scriitori bisericeşti: Origen şi Clement Alexandrinul şi, prin inter-mediul lor, de Sfinţii Părinţi: Grigorie de Nyssa, Dionisie Areopagitul, Ambrozie, Ma-xim Mărturisitorul etc. Deşi autorul său n-a fost un scriitor creştin, interpretările sale se apropie foarte mult de cele date de creştini Vechiului Tes-tament.

Opera lui Amos Oz este tradusă în peste patru-zeci de limbi. Romanul Cutia neagră a fost distins în Franţa, în 1988, cu Premiul Femina Étranger. Plasându-şi romanul epistolar într-o societate israeliană aflată în continuă transformare, în anii ‘70 ai se-colului trecut, Oz îl populează cu personaje pitoreşti şi etero-gene: tineri hippie, locuitori tradiţionalişti ai kibbutzurilor, fanatici religioşi, extremişti, ale căror portrete sunt creio-nate cu umor şi inteligenţă. Toate scrisorile din care este alcătuită Cutia neagră spun însă, direct sau indirect, povestea Ilanei Brandshteter, o femeie captivă în spaţiul sufocant dintre o iubire imposibilă, distructivă pentru fostul ei soţ, Alexander Ghide-on, un reputat om de ştiinţă israelian stabilit în străinătate, şi o căsnicie stabilă, lipsită de pasiune cu un tânăr şters, Michel Sommo. Intriga şi per-sonajele romanului gravitează în jurul Ilanei şi al lui Alex, ţesând legătura dintre ei şi ajutând la descifrarea cutiei negre a poveştii lor de dra-goste, aflate acum la un pas de un sfârşit tragic.

În primul rând, prin scopul pe care şi-l propune, o adevarată istorie a contraculturalităţii creştine, De ce scandalizează creştinismul are nume-roase detalii sociale, cul-turale, lingvistice şi istorice specifice unei societăţi oc-cidentale dezvoltate. Jean-Pierre Denis, poet, intelectual angajat, eseist, director al re-vistei pariziene La vie, pro-pune un eseu bogat şi erudit, având drept nucleu o convin-gere: noua contracultură este creştinismul ce înlocuieşte vechea contracultură a se-colului XX, cea a liberalis-mului libertar şi permisiv. Eseul lui, o reală istorie a creştinismului în ipostaza de contracultură, este orientat, la toate nivelurile analizei, spre lumea contemporană; omul, cu toate chipurile sale, economic, politic, spiritual, istoric, este redefinit în ter-menii unei erudiţii specifice intelectualului de înalt nivel.Cine este acest “creştin contracultural”? Cum se raportează el la societatea modernă? Care sunt imagini-le moderne ale creştinismului ce se prezintă ca o schimbare de paradigmă?

Trimite un mail cu menţiunea “pentru concurs HERALD” până la data de 25 martie 2012 la

adresa contact@profilcultural.ro şi numiți două apariții noi (2012) publicate de Editura

Herald

Prin tragere la sorţi vom oferi 2 titluri apărute la editura

Herald: “Cartea despre Dao şi virtute” Dao De

Jing şi “Comentariu alegoric” Philon din

Alexandria

ConCurs