MEDICINi

/

ocazia sa experimenteze cu aparatura medicala de ultima generaזie printr-o serie de workshop-uri. Printre vorbitorii din acest an de la SSIMA s-au numa­rat Prof. Natalia Trayano-va (Johns Hopkins Univer -sity, SUA), Prof. Alfred M. Bruckstein (Technion - Isra­el Institute of Technology) $i Prof. Bart Romeny (Eindho­ven University of Technology, Olanda). Toti trei au nume cu greutate in domeniul imagis­ticii medicale $i al medicinei computationale, a$a ca le-am luat f iecaruia cate un interviu, prin care am incercat sa ex -trag de la ei esenזa noutatilor de care se ocupa.

de Alexandru Safta

Chiar la mijlocul acestei veri, in Bra$OV, a avut loc cea de-a treia editie a .;,colii Internationale de Imagisti-ca cu Aplicatii in Medicina (SSIMA), la care au participat zeci de studenזi, masteranzi, doctoranzi $i cercetatori tineri ;;;i cu experienזa din Europa de Sud-Est. In cadrul editiei de anul acesta a SSIMA, participantii au interactionat cu nume importante din do­meniul ingineriei medicale din Statele Unite, Franזa, Olan-da, Israel, Germania $i Roma­nia $i au asistat la prezentari despre ultimele descoperiri $i proiecte de cercetare $i dez­voltare a imagisticii medicale. Nu in ultimul rand, ei au avut

w"�ו.,

11"'• \ \I

. "'' ' .

• ',t'·, \ ,'1

. '-'- ,\

1 U\ ·'

• �··� \ '

\, 1

1 \l'ו '-·• U•י .\ ' .1

, �J\ A,t,,, .... ,,-.

.... , ,..,,1

,ו ' 1 '1 ,,,.,, ,,.. • • •J-..1 A1 י! ,

....... ·'ו, ..... \ • JיייAוו י:•11 .. ,,,1,

ll•יf1-.8-י••'

�י�'י' ·י-� .11,,•1ot• � .... ,

• 1, .. ' ·יי•·· •

ו

·lnterviu cu Natalia Trayanova - pionier m mo·delarea computationala a funcזionariiinimii �i prof esor la Johns Hopkins University. Mode­lele cardiace computaזionale create de prof. Trayano­va vor putea fi folosite pentru detectarea cu acuratete a tesutului cardiac care se dore�te a fi distrus prin ablaזia prin cateter.

ו•l ן

des וa popuוaזia umana. Pana la 2% dintre

oamenl sufera de aceasta afecזiune �i, pe

masura ce imbatranim, ea se agraveaza.

$1 atuncl, medicamentele nu prea mal dau

rezultate. A�adar, ca soוuזie, medlcll cau­

terizeaza un fragment din lnlma pentru a

elimina cauza princlpala a aritmlel. Este ס

procedura foarte sofisticata �י devine �י mal

complicata atunci cand paclenוזi au fibroza

- - esut conjunctiv crescut in inimaז caz in

Cum dlfera abordarea dumneavoastra,

slmularea mlocardulul cu ajutorul imagis­

tlcll RMN, taזa de abordari anterioare cu

funqlonalitate similara? $1 cum inoveaza

ea zona cercetarii !;,i a זngrljirll medlcale?

Nu exista abordari anterioare, este ceva

foarte nou. lnima umana are doua tipurl de

aritmii: fibriוaזia atriala �י fibriוaוזa ventrl­

culara. Cea ventrlculara este maו neinsem­

nata, dar cea din atrii se intalne�te cel mal

.,,,

�

/

MEDICINi

care apare ס actlvltate electrica dezor­ganizata $i este greu sa identlficl cea mal noclva regiune $i sa ס cauterlzezl. A$adar, -cem aceasta zona cu s1וncercam sa prezז

mulari facilitate de imagistica, lar speciali�tii se bazeaza pe noi pentru ca nu exlsta nimic altceva disponibll. Procedura actuala de identificare a זesutulul cardiac responsa­bil pentru aparltla aritmiei dureaza intre 4 $i 12 ore, timp pe care pacientul � petre-ce זn laboratorul de electrofiziologie $i are o rata de succes de 50%, cu o cre$tere de

pana la 70% זn cazul repetarii procedurll. Nol ncercam sa ne dam exact seama de loculז

unde trebuie intervenit pentru ca ס slngura procedura sa fie suflclenta $i definitiva, un adevarat leac.

Consideraוז ca toוז fizlologll, din viitorulnu foarte זndepartat, vor folosi aborda­rea וmaglstlca pentru a זnזeוege �1 a trata afeqlunlle paclenזiוor lor? lmaglstlca, procesarea de imagini, ana-liza computatlסnala i$i fac locזn medld-na lent, prln זncercare �i eroare. Tot mal

multa tehnologie $i $tilnte cognltlve lntra n medicina, dar este un proces destul deז

anevoios, pentru ca medicll sunt oameni

foarte ocupati, iar eו trebule atra$i, conviח$i, entuziasmaזi. �1 asta incercam sa facem, sa דi convlngem ca le oferim ס oportunlta­te noua �i lnteresanta. וar acest lucru este posibil זn speclal prin experimente clinlce, care sunt costisitoare. Mi-ar placea sa con­strulm lnima virtuala a fiecarul paclent $i aceasta sa faca parte din arhlva sa medica­la, lar cu un computer sa poata fl vizualizata I analizata 3D, sa I se observe problemeleי;;de funqionare mal clar, precum ;;יi evoוuזia nז timp. Asta este tehnologia. Sa speram ca la un moment dat se va ajunge aici.

Credeוז, de asemenea, ca acest tip detehnologle paveaza drumul pentru AI (lntellgenזa artiflciala) in a prelua, la un moment dat, ,.haזurlle" cercetarii �i ingrUirll medlcale? Cu siguranזa vor exlsta ס muזוime de aplicatii AI. Este un plc diflcll de spus cum se

va petrece asta, cel puiin זn zona mea de actlvltate. lnteligenזa artificiala a זnregistrat progrese lmportante זn ce prive;;יte dla­gnostוcele ;;יI reu�e�te acest lucru iחdeosebi prin capacltatea sa extraordinara de lden-

�

tlflcare a tiparelor. Noi, prln ceea ce facem, preluam ס parte din sarclna flzioוogilor $i le

spunem ce au de facut cu pacientul. Asta nu este זnca AI, noi reallzam חi$te simulari, iar Al-ul este partea care זnvaזa din date, care alerteaza medicul sau recomanda ס intervenוזe. Nol facem un model al entltatll

fizlce $1 slmulam comportamentul flecarei celule $1 modulin care interaqloneaza cu celelalte, ceea ce este diferlt de lnterpre­

tarea datelor, pe care ס face Al-ul. Este un dans זntre inginerie �i luarea de decizii clini­ce. Dar, cred ca la un moment dat totul va converge catre ס comblnaזie intre robotlca,

modelare realistica �l lntellgenזa artificiala. lnclusוv pentru ca, atuncl cand vorbim des­pre �tiiחia, cercetare �י dezvoltare זn zilele noastre, totul este despre multidisclpllnarl­tate, niciun domenlu nu mai poate זnreglstra progrese pe cont propriu, fara deschldere dltre alte disclpllne.

$1 sunteוז de parere ca sltuaוזa asta va duce la un fel de democratlzare a medidnei �1 va transforma aproape flecare paclent in proprlul sau medlc, prln lntermedlul tehno­loglllor inteligente de 1ngrljlre medlcala? Nu vom devenl cu tסill medici, dar cred