I.MEMORIU DESCRIPTIV

1.INTRODUCERE

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului prezintă impactul rezultat prin implementarea proiectului. ,,Aparari de mal pe paraul Prapastiei, zona Gura Raului, Zarnesti, pentru protectia conductei de gaze naturale Ø24” ,Coroi-Pitesti”. Datorită versanţilor abrupţi din bazinul hidrografic al pârâului Prăpastiei, la ploi cu intensitate mare, timpul de concentrare a scurgerilor în albie este foarte mic, fapt ce duce la formarea viiturilor care produc modificări semnificative ale albiei, datorate eroziunilor atât în plan orizontal cât şi vertical. Fenomenul de erodare a malurilor şi talvegului aduce pagube mari atât proprietarilor de terenuri cât şi proprietarilor de instalaţii şi obiective economice aflate în apropierea albiei, în aproape toate cazurile fiind necesare lucrări de consolidare şi protecţie, fapt ce implică în execuţie cheltuieli foarte mari şi durata mare de timp. Conducta magistrală de transport gaze naturale Ø24"Coroi Piteşti are traseul în această zonă prin albie, în aceste puncte traversând albia dinspre un mal spre altul fără a ieşi din albie, fiind dezvelită pe lungimi cuprinse între 10 m şi 80 m, existând riscul ca înaintarea eroziunii să ia amploare şi la un debit de curgere în regim natural. Siguranţa în exploatare a conductei este compromisă, în vederea asigurării protecţiei conductei în aceaste secţiuni este necesară execuţia unor lucrări hidrotehnice (prag de fund, apărări de mal din gabioane şi betonarea conductei în fir continuu) care să asigure siguranţa în exploatare şi să prevină eventualele erodări ale albiei. Din datele de care se dispune, în perioada 11-13 iulie 2009 au fost înregistrate ploi de o deosebită intensitate , ce au generat viituri mari care au afectat culoarul-Valea Prăpastiilor- cuprins între munţii Piatra Craiului şi Postăvarul. Aceste viituri au dus la ieşirea apelor din albie , producând pagube şi modificări ale secţiunii albiei. În această situaţie se impune proiectarea unor lucrări pentru apărarea obiectivelor economice, în cazul de faţă conducta de transport gaze naturale Ø24" Coroi - Piteşti . Datorită eroziunilor produse în albie, fapt care periclitează acest obiectiv din zonă, apare necesară consolidarea albiei prin lucrări hidrotehnice şi betonarea unor tronsoane de conductă în şapte secţiuni , tronsoane afectate de viitură , aflate în permanenţă sub acţiunea apelor indiferent de nivel, riscul avarierii conductei fiind permanent. După viiturile din cursul anului 2009, viituri ale căror debite au fost foarte mari, s-au produs modificări în albia pârâului Prăpastiei şi anume:

erodarea puternică a albiei atât în plan vertical cât şi orizontal, fapt ce a dus la modificări ale secţiunii albiei;

eroziune în plan orizontal, albia înaintând în maluri ; amplificarea fenomenelor erozionale, albia râului suferind modificări în această

zonă situată la circa 500 m de ieşirea din loc.Zărneşti spre loc. Măgura, pe o lungime de 2 km de la intrarea în defileu înspre Măgura, zona în care are traseul şi conducta de transport gaze naturale;

În momentul de faţă, datorită eroziunii conducta fiind scoasă la suprafaţă în şapte puncte situate în albie, există riscul ca datorită înaintării eroziunii, lungimile de conductă scoasă la suprafaţă să se mărească şi siguranţa în exploatare a conductei să fie

3

compromisă, riscurile de rupere a conductei fiind mari. Menţionăm că în prezent acţiunea distructivă a apelor asupra malurilor se face şi la debite normale de curgere. În vederea protecţiei conductei în aceste secţiuni sunt necesare execuţia unor lucrări hidrotehnice- prag de fund, apărări de mal din anrocamente, betonarea conductei în fir continuu- care să asigure siguranţa în exploatare a conductei de transport gaze naturale şi să prevină eventualele erodări ale malului. Observaţiile efectuate asupra evoluţiei în timp a albiei pun în evidenţă procese de eroziune intense , mai ales în plan orizontal, care în prezent au loc la toată gama de debite ce curg în albia râului. Faţă de această situaţie se impune luarea unor măsuri urgente care să protejeze albia pârâului şi implicit conducta magistrală de transport gaze naturale, prin măsurile ce trebuiesc luate se va reduce intensitatea proceselor de eroziune, fenomen care pune în pericol traseul conductei , traseu aflat în prezent la distanţe mici faţă de cota terenului şi în porţiunile în care nu a fost scoasă la suprafaţă, în lucrările propuse, fiind incluse şi aceste porţiuni. Lucrările propuse pentru protecţia conductei şi albiei împotriva fenomenului erozional în plan orizontal sunt în număr de 8 (opt), numerotate de la 1 la 7 dinspre amonte spre aval,astfel :

punctul 1 situat la 2585 m de loc. Zărneşti, pe drumul judeţean DJ l12G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest punct se vor executa lucrări de refacere a izolaţiei şi de betonare a conductei în fir continuu pe o lungime de l00 m;

punctul 2 situat la 2315 m de loc. Zărneşti (270m aval de punctul 1), pe drumul judeţean DJ l12G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest punct se vor executa lucrări de refacere a izolaţiei şi de betonare a conductei în fir continuu pe o lungime de 40 m;

punctul 3 situat la 2180 m de loc. Zărneşti(135m aval de punctul 2), pe drumul judeţean Djl 12G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest punct se vor executa lucrări refacere a izolaţiei şi de betonare a conductei în fir continuu pe o lungime de 50 m;

punctul 3’ situat la 2020 m de loc. Zărneşti(160 m aval de punctul 3 ), pe drumul judeţean DJ l12G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest punct se vor executa lucrări de apărare din mal din piatră de carieră pe o lungime de 30;

punctul 4 situat la 1840 m de loc. Zărneşti(180 m aval de punctul 3 ), pe drumul judeţean DJ l12G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest punct se vor executa lucrări de refacere a izolaţiei şi de betonare a conductei în fir continuu pe o lungime de 32 m;

punctul 5 situat la 1190 m de loc. Zărneşti(160 m aval de punctul 4), pe drumul judeţean DJ l12G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest-punct se vor executa lucrări protecţie a malurilor prin apărări de mal din piatră de carieră pe o lungime de 30 m, refacerea izolaţiei conductei şi de betonare a conductei în fir continuu pe o lungime de 30 m;

punctul 6 situat la 770 m de loc. Zărneşti(420 m aval de punctul 5), pe drumul judeţean DJ 112G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest punct se vor executa lucrări de refacere a izolaţiei şi de

4

betonare a conductei în fir continuu pe o lungime de 30 m; de asemenea în acest punct se vor executa lucrări hidrotehnice ce constau în traversa din piatră de carieră zidită în lungime de 20 m şi dig din piatră de carieră în lungime de 36 m;

punctul 7 situat la 510 m de loc. Zărneşti (260 m aval de punctul 6), pe drumul judeţean DJ 112G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest punct se vor executa lucrări hidrotehnice şi anume prag de fund din gabioane cu suprafaţa betonată ;

Scopul lucrărilor este, cu prioritate, de ordin economic prin stoparea eroziunilor active şi evitarea pagubelor potenţiale ce se pot produce conductei de transport gaze naturale în timpul viiturilor. Toate lucrările propuse vor avea un impact pozitiv în zonă, prin asigurarea gradului de siguranţă în exploatare a conductei , lucrările propuse având efect pozitiv şi asupra drumului judeţean 112G Zărneşti-Măgura. La realizarea schemei de amenajare s-au avut în vedere următoarele:

o importanţa economică şi socială a obiectivelor periclitate;o amploarea fenomenelor şi condiţiile locale în evoluţie;o condiţiile morfometrice ale terenurilor;o caracteristicile geotehnice ale terenurilor;o efectul lucrărilor existente şi modul de comportare.

Prin lucrările propuse în cadrul documentaţiilor s-au respectat cerinţele de calitate prevăzute de Legea 10/1995. Sub aspect funcţional, lucrările propuse, au în vedere asigurarea stabilităţii, oprirea proceselor de eroziune în albie şi protejarea obiectivului (conducta de transport gaze naturale Ø24"Coroi - Piteşti) de efectul distruciv al viiturilor. Acest studiu de impact- a fost întocmit potrivit solicitării proiectantului S.C SNIF PROIECT S.A. Târgovişte - cu sediu în strada Calea Domnească nr.53, Târgovişte, Dâmboviţa, pentru faza de proiectare a investiţiei, având ca principal scop obţinerea acordului de mediu şi a avizului din partea Parcului Naţional Piatra Craiului. Principalele surse de informare care au stat la baza realizării prezentului raport sunt documentele şi informaţiile obţinute de la beneficiar şi observaţiile realizate în timpul vizitelor pe amplasamente. Lucrarea este realizată de Universitatea VALAHIA din Târgovişte care este atestată pentru efectuarea studiilor de impact, în conformitate cu Certificatul de Atestare nr. R-EIM-07-52/22.10.2008, a cărui copie este prezentată în ANEXA I. Vizitele pe amplasament s-au desfăşurat în luna septembrie 2009; la acestea au participat atât elaboratorii studiului de impact, cât şi colaboratorii implicaţi în realizarea studiilor de specialitate (biodiversitate şi zgomot).

2. CADRUL LEGISLATIV

5

La elaborarea raportului s-a ţinut seama de OUG 195/2005 privind protecţia mediului care reprezintă cadrul legal pentru desfăşurarea acţiunilor de protecţia mediului în România, precum şi de legislaţia românească de bază care reglementează elaborarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi obţinerea acordului de mediu:-HG 1213/2006 privind stabilirea Procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private;-OM 860/2002 privind Procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu (modificat şi completat de OM 210/2004, OM 1037/2005);-OM 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. - O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului.-Legea 265/29.06.2006 pentru aprobarea O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului. -Legea 655 / 2001 pentru aprobarea OUG 243 / 2000 privind protecţia atmosferei -OUG 243 / 2000 privind protecţia atmosferei; versiune consolidată O.U.G. 12/2007 -Ordinul 745 / 2002 privind stabilirea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului -LEGE nr. 107/ 1996, Legea apelor-LEGE nr.310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, cu următoarele acte de modificare şi consolidare : HG83/97 , HG 948/99, Lege 192/2001 republicată, O.U.G. 107/2002, lege 404/2003, lege 112/2006, O.U.G. 12/2007, O.U.G. 130/2007. -Ordinul 1146 / 2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă-Ordinul 1069 / 2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfăşurarea activităţilor specifice de gospodărirea apelor-Ordinul 756 / 1997 privind aprobarea regulamentului privind evaluarea poluării mediului (valori de referinţă pentru urme de elemente chimice în sol).

6

3.PROIECT

3.1 DENUMIREA PROIECTULUI ,,Aparari de mal pe paraul Prapastiei,zona Gura Raului, Zarnesti, pentru protectia conductei de gaze naturale Ø24” ,Coroi-Pitesti.

3.2 DETALII DE AMPLASAMENT Lucrările proiectate în prezenta documentaţie sunt amplasate pe cursul pârâului Prăpastiei, denumit şi Valea Prăpastiilor, amonte de localitatea Zărneşti, jud.Braşov, pe drumul judeţean Dj 112G Zărneşti-Măgura -Moeciu de Jos, lucrările fiind împărţite în 8 (opt) puncte notate cu 1, 2, 3, 3', 4, 5, 6, 7. Primul punct situat în amonte şi notat cu 1 se află la o distanţă de 2585 m pe Djl 12G faţă de ieşirea din localitatea Zărneşti, iar punctul nr.7 situat în aval la 2075 m faţă de punctul nr.l. Distanţa de la ieşirea din oraşul Zărneşti până la punctul 7, situat în aval, este de 510 m, distanţa între punctele în care se vor executa lucrările propuse fiind următoarea:

punctul 1 situat la 2585 m de loc. Zărneşti, pe drumul judeţean DJ 112 G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei;

punctul 2 situat la 2315 m de loc. Zărneşti (270 m aval de punctul 1), pe drumul judeţean DJ l12 G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei;

punctul 3 situat la 2180 m de loc. Zărneşti (135 m aval de punctul 2), pe drumul judeţean DJ l12 G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei;

punctul 3’ situat la 2020 m de loc. Zărneşti (160 m aval de punctul 3 ), pe drumul judeţean DJ l12 G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei;

punctul 4 situat la 1840 m de loc. Zărneşti (180 m aval de punctul 3 ), pe drumul judeţean DJ l12 G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei;

punctul 5 situat la 1190 m de loc. Zărneşti (160 m aval de punctul 4), pe drumul judeţean DJ l12 G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei;

punctul 6 situat la 770 m de loc. Zărneşti (420 m aval de punctul 5), pe drumul judeţean Dj l12 G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei;

punctul 7 situat la 510 m de loc. Zărneşti (260 m aval de punctul 6), pe drumul judeţean DJ 112 G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei;

Zona luată în studiu se află amplasată în bazinul hidrografic al râului Olt cod cadastral VIII.l, subbazin Bârsa cod VIII. 1.50, pârâul Prăpastiei cod VIII. 1.50.3 fiind afluent dreapta al râului Bârsa .

7

Obiectivul investiţiei ,,Aparari de mal pe paraul Prapastiei,zona Gura Raului, Zarnesti, pentru protectia conductei de gaze naturale Ø24” ,Coroi-Pitesti, va fi amplasat din punct de vedera administrativ în extravilanul localităţii Zărneşti , judeţul Braşov, în zona Gura Râului, dupa ieşirea din localitatea Zărneşti pe DJ112G, în albia pârâului Prăpastiei (Valea Prăpastiilor). Accesul la lucrare se face din Dj 112 G Zărneşti-Măgura-Moeciu de Jos, imediat ce se trece de Gura Râului , pe drumul menţionat, ce are traseul pe malul stâng al cursului de apă, punctul din aval fiind situat la circa 510 m de ieşirea din loc. Zărneşti şi în continuare zona lucrărilor pe o distanţă de 2075 m, conform planurilor de situaţie scara 1:500 şi de încadrare în zona scara 1 :10000 . Acest drum asigură accesul în orice punct al lucrării, fără să mai fie necesară execuţia de drumuri secundare de acces. Administrativ, terenul este împărţit astfel:

în albia pârâului Prăpastiei - A.N. Apele Române malurile pârâului Prăpastiei - A.N. Apele Române .

Regimul juridic : - terenul se află în administrarea A.N. Apele Române, Direcţia Apelor Olt. S.G.A. Braşov, fiind situat în albia pârâului Prăpastiei. Regimul economic :

albie pârâul Prăpastiei — neproductiv maluri pârâul Prăpastiei în zona lucrării-- neproductiv.

Suprafaţa ocupată de lucrări se află în albia pârâul Prăpastiei şi pe maluri este de S = 1900 mp, din care ocupată permanent de lucrare S = 1100 m.p., restul de 800 mp fiind ocupată temporar de organizarea de şantier. Nu sunt ocupate terenuri agricole lucrarea executându-se în albia pârâului, iar pemaluri fâşia de 1 m lăţime ce va fi utilizată se încadrează la categoria neproductiv, fiindadministrată de Apele Române.

3.3 ARII NATURALE PROTEJATE Principalele acte normative din legislaţia românească în vigoare privind regimul ariilor naturale protejate care au fost luate în considerare sunt următoarele:

OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a şirurilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

L 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a M-a - zone protejate;

HG 2151 /2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;

HG 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate Masivul Piatra Craiului se prezintă ca o culme înaltă de peste 2000 m (2244 m - vârful "La Om"), unică, fără ramificaţii, cu aspect alpin, versantul vestic foarte abrupt, aproape de verticală, având o înălţime de sute de metri, iar versantul estic asemănător ca formă, este mai puţin înalt. Masivul este alcătuit aproape în totalitate din calcare jurasice, dispuse sub forma unui sinclinal suspendat. Depozitele calcaroase se extind pe versantul estic în dreptul localităţilor Sirnea şi Peştera, unde vin în contact cu

8

depozitele conglomeratice ce alcătuiesc parţial Culoarul Rucar-Bran. Pe flancul vestic, calcarele se extind doar până la baza abruptului, astfel încât poalele Pietrei Craiului sunt alcătuite din şisturi cristaline identice cu cele din Făgăraş şi Iezer. Fenomene carstice se întâlnesc şi în nord-estul masivului, în lungul Râului Mare al Zărneştilor. Aici se detaşează sectorul de chei cu o lungime de aproape 4 km, Prăpăstiile Zărneştilor, ai căror pereţi de o sălbăticie si verticalitate impresionante ating 200 m înălţime. Tot în acest sector apar câteva izvoare resurgente, cum ar fi Fântâna Domnilor şi Fântâna lui Botorog. Pe flancul vestic al Pietrei Craiului se detaşează ca fenomene carstice "Arcadele de la Zaplaz", arcada "Ceardacul Stanciului", în vecinătatea căreia se găseşte Peştera Standului, o grotă de care se leagă legenda haiducului Stanciu al Braţului. Tot aici se găseşte întinsă, zona a "Marelui Grohotiş", cât şi avenul "Moara Dracului", o excavaţiune de mari dimensiuni situată pe Muchia Roşie. Zona care face obiectul prezentului proiect se află situata în albia pârâului Prăpastiei, morfologic în zona de tranziţie între dealurile pericarpatice şi munţi. Ca aspect relieful este puţin accidentat, formele de relief modelându-se datorită eroziunilor, aspectul zonei fiind unul de echilibru stabil, cu panta de la nord la sud. Versanţii care străjuiesc cursul pârâului Prăpastiei în zona amonte , între Zămesti şi Măgura, au expoziţii şi înclinări diferite fiind fragmentaţi de văi ce au un caracter torenţial. Zona care face obiectul prezentului proiect se află situată în albia pârâului Prăpastiei(în zona cunoscut sub mai multe denumiri ca Valea Prăpastiilor, Râul Mare al Zărneştilor), morfologic în zona depresionară situată pe versantul estic ai munţilor Poiana Craiului. Carpaţii Meridionali, caracterizaţi prin masivitate, în partea de est apar ca un "accidend" morfologic, dat de prezenţa unei bare calcaroase impunătoare, orientată pe direcţia SV-NE. Prăpastiile ce apar de o parte şi de alta a crestei principale, relieful carstic determinat de roca ce constituie masivul. Spre deosebire de masivele înşiruite de-o parte şi de alta (Bucegi, Iezer, Făgăraş), impresionante prin volumul impunător şi aspectul alpin, Piatra Craiului constrastează cu formele masive, cărora le opune profilul ei dispus de-a curmezişul liniei generale a Carpatilor Meridionali, ca o creastă izolată şi individualizată, încât înălţimile aflate în vecinătatea sa apar ca nişte simple coline, numite de localnici "galme" sau "piscuri". Către nord - vest şi nord, limita Pietrei Craiului urmează Valea Bârsa Mare, care desparte masivul de munţii Tagla şi Pesani, iar la est limita urmăreşte Valea Prăpastiilor . Ca aspect relieful este accidentat, formele de relief modelându-se datorită eroziunilor, aspectul vălurit dându-i zonei un echilibru puţin stabil. Versanţii care străjuiesc cursul pârâului Prăpastiei au expoziţii şi înclinări diferite fiind fragmentaţi de văi ce au un caracter torenţial, caracterizează printr-o varietate de forme de relief zona făcând parte din depresiunea Braşovului ce desparte Carpaţii Meridionali de Carpaţii Orientali . Relieful general se înfăţişează sub aspectul unor culmi larg boltite, presărate cu martori de relief ce descresc în altitudine spre sud. În evoluţia lor văile din depresiunea Braşovului s-au adâncit puternic dând valori ridicate energiei reliefului.

9

Puntea de legătură între Carpaţii Orientali şi Meridionali, Piatra Craiului închide la est Depresiunea Braşovului. Alcătuiţi ca un mic "mozaic" litologic, prezintă şi ei o continuitate structural tectonică dincolo de lanţul eruptiv. La diversitatea litologică, care a dat un variat relief de amănunt, se adaugă şi diferenţierile climatice evidente între flancul vestic, expus direct maselor de aer umed şi flancul estic, aflat la adăpost, mai mult sub influenţa caracteristicilor termice ale Depresiunii Braşovului. Din punct de vedere geo - tectonic, zona studiată se situează în Unitatea structurală depresiunile intracarpatice şi anume Depresiunea Braşovului, sau a Bârsei a cărei umplutură este constituită din depozite de molasă aparţinând Paleogenului, Neogenului şi Cuaternarului. Această depresiune este limitată la vest de masivul Piatra Craiului, iar la est de muntele Postăvarul. În cadrul zonei muntoase aflorează formaţiuni mezozoice (jurasic - cretacic), etajul aptian superior reprezentat prin Conglomeratele de Gura Râului şi Kimmeridgian - Tithonic (km + th) .Palegenul apare sub formă de petice şi este reprezentat prin argile cu intercalaţii de gresii, gresii moi cu trovanţi, gresii şi brecii calcaroase Cuaternarul nediferenţiat este reprezentat prin depozite deluvial — coluviale, constituite din blocuri şi fragmente de calcare, conglomerate, nisipuri argiloase. Holocenul superior este constituit din depozitele nisipoase aluvial proluviale.

3.3.1 Fenomene naturale hidrologice şi pedologice Constituţia geologică a Pietrei Craiului, preponderent calcaroasă, se caracterizează prin imposibilitatea reţinerii apelor de infiltraţie sau de şiroire, pentru a da naştere unor pânze freatice şi, în final, unor văi cu apă. Aşa se explică faptul că în timp ce văile care brăzdează trupul masivului sunt lipsite de apă, singurele văi cu apă sunt cele de la periferia masivului: Bârsa,Valea Prăpastiei,cu unii din afluenţii lor. Râurile de pe teritoriul parcului natural Poiana Craiului aparţin de două bazine hidrografice principale: Bazinul Oltului în N şi bazinul Dâmboviţei în S. Cumpăna de ape dintre ele urmăreşte aliniamentul La Umeri - Vf Grindu - La Table - Dl. Sasu - Vf. Sterghiori. Pe teritoriul Parcului Naţional se delimitează următoarele bazine hidrografice:

1. Bazinul Bârsei - În partea nordică a masivului, Bârsa Mare, afluent al Oltului, este principalul râu colector, care marchează limita nordică a parcului.

2. Bazinul Râul Mare al Zărneştilor - Principalul colector al apelor de pe versantul estic al masivului Piatra Craiului este Râul Mare al Zărneştilor sau Valea Prăpastiilor, afluent al Bârsei Mari. El captează toate pâraiele ce vin de pe versantul de răsărit, Zănoaga, Curmătura şi Vladusca care nu au un debit permanent. Ele pot să sece vara, în special în regiunea cheilor, sau să înregistreze un debit relativ mare în perioada de topire a zăpezilor sau în timpul ploilor de primăvară (lunile mai-iunie).

10

3.3.2 Clima Prin poziţia geografică, depresiunea limitată la vest de masivul Piatra Craiului, iar la est de muntele Postăvarul, se încadrează zonal în clima temperată, iar regional la tranziţia dintre climatul continental vestic de nuanţa atlantică şi cel excesiv continental. Zona se încadrează în sectorul cu climă de munte, ţinutul munţilor înalţi. În general, clima masivului nu diferă mult de a celorlalte zone montane învecinate. Totuşi, poziţia geografică, înălţimea, orientarea şi configuraţia reliefului imprimă climei unele particularităţi locale.

1. Temperatura - În zona Piatra Craiului repartiţia temperaturii anuale a aerului scade în funcţie de creşterea altitudinii: Rucăr (>7°C), Zărneşti (5-7°C), Podu Dâmboviţei,(5-7°C),Fundata(4-5°C), Curmătura (4-5°C), Piatra Mică (2-4°C), Vf. Piscul Baciului (0-2°C). Numărul mediu anual al zilelor de vară cu temperatura maximă 25°C, scade în următoarea ordine: Rucăr 40-20, Zărneşti 40-20,Fundata 20-0.

Variaţiile valorilor medii ale temperaturii aerului în cursul anului, cu amplitudinea anuală de 18,9°C (staţia Fundata) şi 19,4°C (staţia Predeal) imprimă teritoriului caracterul unui climat continental.

2. Precipitaţiile - Precipitaţiile sunt puternic influenţate de direcţia perpendiculară a masivului faţă de vânturile din vest şi nord-vest, el acţionând, în general,ca un paravan în calea maselor de aer cald. Se observă o creştere a cantităţii de precipitaţii corelată cu creşterea altitudinii, până la înălţimi de 1700-2000m.

Mai sus de aceste altitudini cantitatea de precipitaţii începe să scadă. Din datele înregistrate la mai multe staţii meteorologice din zonă, se constată că precipitaţiile au o distribuţie neuniformă, ele crescând treptat din punct de vedere cantitativ în raport cu altitudinea, variind de la 900-1000 mm în zonele joase la aproape 1300 mm, în părţile mai înalte ale teritoriului. În afara volumului de precipitaţii lunare şi anuale, este important de cunoscut şi modul în care acestea se repartizează în cursul anului, adică frecvenţa zilelor cu precipitaţii (peste 0,1 mm). Numărul acestor zile este de 180-200, cele mai multe zile înregistrându-se în sezonul de vegetaţie, lunile mai-august, în acestă perioadă căzând 47-52% din totalul precipitaţiilor dintr-un an. Predominarea în cursul anului a precipitaţiilor sub formă solidă pe măsură ce creşte altitudinea, atrage dupa sine creşterea grosimii stratului de zăpadă şi a duratei menţinerii lui (140-200zile). Prima ninsoare se înregistrează la mijlocul lunii octombrie (12.X) în zonele mai joase, ea devenind din ce în ce mai timpurie în raport cu creşterea altitudinii, astfel că în partea superioară a păşunii Funduri Prelungi aceasta se produce spre sfârşitul lunii septembrie (27.09).

3. Vântul - Având în vedere poziţia şi orientarea masivului Piatra Craiului,frecvenţa cea mai mare o au vânturile care bat din sectorul vestic şi nord-vestic. Pe versantul estic, din cauza adăpostului, zăpada se acumulează în cantităţi mari în porţiunile concave ale terenului, unde este afânată şi troienită.

Dimpotrivă, pe versantul vestic, expus vânturilor, zăpada este, în general, viscolită şi compactă, având o grosime mai mică.

11

Frecvenţa calmului are o valoare medie de 8-9% şi este mai mare în zonele joase ale teritoriului, 11% la staţia Fundata, şi mai mică, 6-7%, cu cât ne apropiem de creastă. În ceea ce priveşte intensitatea (viteza) medie a vântului, ea creşte"cu altitudinea, variind în funcţie de direcţia lui. Numărul mediu al zilelor cu vânt puternic (V =11 m/sec) este, în medie 40, iar al zilelor cu furtună (V 316m/sec) este in medie,8. Lunile cele mai periculoase din acest punct de vedere sunt martie-mai. Clima perimetrului cercetat este continentală, având următorii parametrii:

temperatura medie anuală a aerului + 7° C ; temperatura maximă absolută + 31°; temperatura minimă absolută, -30°; precipitaţii medii anuale 800 mm ; adâncimea maximă de îngheţ h = 1.00 - 1.10 m, conform STAS 6054/77.

Conform codului de proiectare NP 082 - 04 - bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor, cu privire la acţiunea vântului, viteza vântului mediată pe 1 min la înălţimea de 10 m, are valoarea caracteristică de 31 m / sec cu intervalul de recurenţă de 50 ani şi 2 % probabilitatea de depăşire anuală. Presiunea de referinţă a vântului, mediată pe 10 min la 10 m înălţime este de 0,4 kPa. Conform codului de proiectare CR 1-1-3, evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol este de 2 kN/m2, având intervalul mediu de recurenţă de 50 ani. Precipitaţiile medii anuale au valoarea de 800mm şi reprezintă media valorilor înregistrate de-a lungul a 10 ani. Adâncimea maximă la îngheţ este de 1,0-1,10 m, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu To° C este de 147,9 zile/an.

3.4 OPORTUNITATEA LUCRARILOR

Datorită versanţilor abrupţi din bazinul hidrografic al pârâului Prăpastiei, la ploi cu intensitate mare, timpul de concentrare a scurgerilor în albie este foarte mic, fapt ce duce la formarea viiturilor care produc modificări semnificative ale albiei, datorate eroziunilor atat în plan orizontal cât şi vertical. Fenomenul de erodare a malurilor şi talvegului aduce pagube mari atât proprietarilor de terenuri cât şi proprietarilor de instalaţii şi obiective economice aflate în apropierea albiei, în aproape toate cazurile fiind necesare lucrări de consolidare şi protecţie, fapt ce implică în execuţie cheltuieli foarte mari şi durata mare de timp. Conducta magistrală de transport gaze naturale Ø24"Coroi - Piteşti are traseul în această zonă prin albie, în aceste puncte traversând albia dinspre un mal spre altul fără a ieşi din albie, fiind dezvelită pe lungimi cuprinse între 10 m si 80 m, existând riscul ca înaintarea eroziunii să ia amploare şi la un debit de curgere în regim natural. Siguranţa în exploatare a conductei este compromisă, în vederea asigurării protecţiei conductei în aceaste secţiuni este necesară execuţia unor lucrări hidrotehnice (prag de fund, apărări de mal din gabioane şi betonarea conductei în fir continuu) care să asigure siguranţa în exploatare şi să prevină eventualele erodări ale albiei. Din datele de care se dispune, în perioada 11-13 iulie 2009 au fost înregistrate ploi de o deosebită intensitate , ce au generat viituri mari care au afectat culoarul-Valea

12

Prăpastiilor- cuprins între munţii Piatra Craiului şi Postăvarul. Aceste viituri au dus la ieşirea apelor din albie , producând pagube şi modificări ale secţiunii albiei. În această situaţie se impune proiectarea unor lucrări pentru apărarea obiectivelor economice, în cazul de faţa conducta de transport gaze naturale Ø24" Coroi Piteşti . Datorită eroziunilor produse în albie, fapt care periclitează acest obiectiv din zonă, apare necesară consolidarea albiei prin lucrări hidrotehnice şi betonarea unor tronsoane de conductă în şapte secţiuni , tronsoane afectate de viitură , aflate în permanenţă sub acţiunea apelor indiferent de nivel, riscul avarierii conductei fiind permanent. După viiturile din cursul anului 2009, viituri ale căror debite au fost foarte mari, s-au produs modificări în albia pârâului Prăpastiei şi anume:

erodarea puternică a albiei atât în plan vertical cât şi orizontal, fapt ce a dus la modificări ale secţiunii albiei;

eroziune în plan orizontal, albia înaintând în maluri ; amplificarea fenomenelor erozionale , albia râului suferind modificări în această

zonă situată la circa 500 m de ieşirea din loc.Zărneşti spre loc. Măgura, pe o lungime de 2 km de la intrarea în defileu înspre Măgura, zona ăn care are traseul şi conducta de transport gaze naturale;

În momentul de faţa , datorită eroziunii conducta fiind scoasă la suprafaţă în şapte puncte situate în albie, există riscul ca datorită înaintării eroziunii lungimile de conducta scoasă la suprafaţă să se mărească şi siguranţa în exploatare a conductei să fie compromisă, riscurile de rupere a conductei fiind mari. Menţionăm că în prezent acţiunea distructivă a apelor asupra malurilor se face şi la debite normale de curgere. În vederea protecţiei conductei în aceste secţiuni sunt necesare execuţia unor lucrări hidrotehnice- prag de fund, apărări de mal din anrocamente, betonarea conductei în fir continuu- care să asigure siguranţa în exploatare a conductei de transport gaze naturale şi să prevină eventualele erodări ale malului. Observaţiile efectuate asupra evoluţiei în timp a albiei pun în evidenţă procese de eroziune intense , mai ales în plan orizontal, care în prezent au loc la toată gama de debite ce curg în albia râului.

3.5 DESCRIEREA PROIECTULUI3.5.1 Trasarea, măsurarea şi confirmarea execuţiei de calitate a lucrărilor

Pentru o execuţie de calitate a lucrărilor proiectate este necesar ca anteprenorul să impună personalului tehnic de execuţie cunoaşterea proiectului, a normativelor şi standardelor din domeniul acestor lucrări şi să-şi doteze unitatea cu aparatura necesară pentru trasări şi măsurători terestre ante şi post execuţie, pentru verificarea realizării cotelor şi dimensiunilor construcţiilor, precum şi organizarea laboratorului de şantier. De asemenea anteprenorul va organiza în şantier sau la grupul de şantiere sistemul calităţii (AQ) şi va stabili procedurile care trebuie respectate pentru funcţionarea acestui sistem. În tot timpul execuţiei lucrărilor, relaţiile între proiectant şi constructor se vor derula numai prin intermediul beneficiarului (care este contractantul serviciilor prestate de proiectant şi constructor). Pe bază de contract proiectantul poate acorda constructorului asistenţă tehnică suplimentar atribuţiilor obligatorii.

13

3.5.2 Descrierea lucrărilor proiectate Protecţia conductei de transport gaze naturale în puncte din albie unde izolaţia anticorozivă a fost distrusă şi unde se vor executa următoarele lucrări : În punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6 se vor executa lucrări de refacere a izolaţiei si de betonare a conductei în fir continuu pe o lungime însumată de 282 m; Avându-se în vedere importanţa conductei şi starea actuală a izolaţiei în punctele amintite de pe traseul conductei, este necesară refacerea izolaţiei la parametrii care să-i asigure funcţionarea fără riscul coroziunii rapide. Protecţia anticorozivă pasivă Pregătirea suprafeţelor metalice pentru izolare Curăţirea suprafeţelor metalice pe şantier în vederea izolării se va face prin periere cu perii mecanice până la gradul de pregătire 3 conform STAS 10166/1-77 (sau gradul de curăţire ST3 conform ISO 8501/1-1998 şi SIS 055900-80). Izolaţia conductei Conform temei de proiectare, se foloseşte conducta izolată cu benzi din polietilenă aplicate larece. Izolaţia este compusă din:

Primer (grund); Mastic (pentru nivelarea suprafeţelor şi mărirea razelor de racordare); Banda de izolare contra coroziunii - cu suprapunere 50%; Banda de protecţie mecanică - cu suprapunere 50%.;

3.5.3 Lucrări de infrastructură (săpătura) Săpătura se va executa corelat cu fluxul general al lucrărilor, pentru reducerea la strictul necesar a duratei de menţinere deschisă a săpăturii, în vederea evitării surpărilor, umplerii cu apă etc. Adâncimea-şanţului în zonele de refacere a izolaţiei şi betonare a conductei va fi de 0,80 m în jurul conductei .Săpătura se va executa 80% mecanizat şi 20% manual. Lucrările de săpătură vor începe numai după marcarea traseului conductei şi stabilirea culoarului de lucru. Fundul şanţului va fi nivelat pentru a asigura sprijinirea conductei pe toată lungimea. În teren denivelat, fundul şanţului va urmări o distanţă constantă faţă de conductă, conducta înscriindu-se în această configuraţie . Apa trebuie înlăturată obligatoriu din:

şanţul în care este prevăzută izolarea şi betonarea tronsonului de conductă; gropile de poziţie pentru reazemele conductei;

Tot înainte de începerea săpăturii se vor executa gropi de sondaj pe lungimea traseului pentru identificarea obiectivelor existente, în vederea evitării deteriorării lor. Dupa încheierea testării, şanţul trebuie astupat cât mai repede posibil pentru a preveni posibilele daune ale liniei de la căderea pietrelor, inundaţii sau alte pericole.

3.5.4 Protecţia exterioară a conductei

14

Conducta subterană se vor proteja la exterior contra coroziunii cu benzi din polietilenă aplicate la rece (foarte întarită) . Izolaţia aplicata va fi din cauciuc butilic pe suport din polietilenă.

3.5.5 Protecţia pasivă contra coroziunii externe a conductei subterane Se realizează prin izolarea conductei. În proiect, tipul de izolaţie s-a ales funcţie de: a) agresivitatea şi structura solului; b) prezenţa curenţilor de dispersie; c) clasa de locaţie a conductei ; d) diametrul conductei; e) condiţiile de montaj. În porţiunile de traseu în care conducta a fost încadrată în clasa 2 de locaţie (conform schemelor de montaj) se va utiliza izolaţie de tip foarte întărită în cazul sistemului de izolare cu benzi din polietilenă aplicate la rece. Sistemul de izolare ce se aplică pe conductă va fi cu polietilenă-cauciuc butilic pe suport de polietilenă. Sistem de izolare cu benzi aplicate la rece - Documentul de referinţă privind SR EN 12068.Vor fi respectate suplimentar standardele de firmă ale S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaş. Ordinea de precedenţă pentru aceste documente este standardul SR EN 12068 şi apoi celelalte standarde Documentul de referinţă privind specificaţiile tehnice de bază şi metodele de testare pentru acest tip de izolaţie este DIN 30670 — Izolaţie din polietilenă pentru ţevi din oţel şi fitinguri - Cerinţe şi teste . Materialele utilizate la realizarea izolaţiei conductei vor fi verificate daca sunt însoţite de certificatul de calitate conform legii şi corespund prevederilor proiectului de către contractor. Lucrările de construcţii-montaj se vor executa în conformitate cu planurile de situaţie şi profil longitudinal . Montarea conductelor va fi făcută numai de unităţi specializate în domeniu, care dispun de utilaje de execuţie şi control performante în domeniu, personal calificat şi atestat pentru astfel de lucrări.

3.5.6 Betonarea conductei După realizarea izolaţiei pe traseu şi după verificarea izolaţiei 100% , se vor executa lucrările de betonare în fir continuu a conductei în punctele afectate . Lucrările de betonare cuprind următoarele lucrări:- amenajarea şanţului din jurul conductei, astfel încât să permită montarea cofrajului. Şanţul va avea dimensiunile cu 0,80 m mai mari decât ale conductei pentru a se putea executa izolarea, iar după refacerea izolaţiei montarea armăturii şi cofrării.-suspendarea conductei pe saci umpluţi cu nisip la lungimi care să asigure montarea cofrajelor; -distanţa de la generatoarea inferioară a conductei la rândul şanţului va fi de 0,80 m.-montarea distanţierilor, formaţi din coliere de tablă, pentru susţinerea armăturii (între izolaţie şi colier se va monta banda de cauciuc cu lăţimea egală cu lăţimea colierului, pentru a proteja izolaţia);

15

-montarea armăturii din plase tip BUZĂU cu diametrul barelor de 6 mm, petrecute în zona îmbinării cu două ochiuri, legate cu sârmă de distanţieri;-montarea cofrajelor metalice, centrarea lor şi asigurarea susţinerii pe timpul turnării betonului;-turnare beton marca C 20/25, aditivat pentru grăbirea întăririi;-decofrarea conductei;-astuparea sanţului cu respectarea următoarelor etape — se astupă şanţul pe tot traseul până la partea inferioară a betonului cu compactarea fiecărui strat de 20 cm, astuparea în lateral a conductei în straturi uniforme cu compactarea fiecărui strat, astuparea totală a conductei şi compactarea ;-amenajarea albiei şi secţiunilor în care s-au executat lucrările, pentru asigurarea tranzitării albiei de debitele ce o tranzitau înainte de execuţia lucrărilor;

Acoperirea şanţului Astuparea şanţului se va executa mecanizat. Astuparea se va face cu întreaga cantitate de pământ de la săpătură; este obligatorie refacerea terenului la condiţiile iniţiale de fertilitate. Umplerea şanţului în anotimpului friguros se va face cu pământ neîngheţat pe o grosime de cel puţin 15 cm de la generatoarea superioară. Tasarea pământului îngheţat este mult mai accentuată decât cea a pământului neîngheţat. Umplerea şanţului cu materialul rezultat din săpătură se va efectua pe zone de 20-30 m, avansând într-o singură direcţie (se poate trece de 30 m când temperatura mediului variază în 8 ore cu mal mult de 5°C).

3.5.7 Protecţia conductei de transport gaze naturale în albia pârâului Prăpastiei prin execuţia de lucrări hidrotehnice, şi anume : Consolidare de mal drept în lungime de 30 m; formată din zid din anrocamente rostuit cu mortar, având 30 cm grosime, în punctul 3'; În acest punct conducta magistrală de transport gaze naturale Ø24" este scoasă la suprafaţa terenului pe o lungime de 8 m la baza malului drept, cu riscul ca lungimea să se mărească datorită eroziunii în mal a pârâului Prăpastiei şi a unui torent ce a erodat taluzul malului, formând un şanţ. În vederea stopării eroziunii şi protecţiei conductei, se propune execuţia unei consolidări a malului drept în acest punct, pe o lungime de 30 m, lungime care să asigure stoparea eroziunii şi posibilităţile de învăluire. În această lungime este inclusă şi amenajarea torentului. Consolidarea malului drept va fi formată dintr-un zid din anrocamente, cu pereu rostuit, având următoarea structură: -talpa(fundaţia) zidului executată din piatra de carieră, pe lungimea de 30 m, având grosimea (înălţimea) de 0,50 m, cu partea superioară la cota talvegului, iar lăţimea de l,0 m. -zidul din piatră de carieră, rostuit cu mortar de ciment, are înălţimea de l,20 m peste partea superioară a fundaţiei, având lăţimea la partea superioară de 0,30 m iar la partea inferioară de 0,50 m; -înălţimea totală a zidului de sprijin este de l,70 m, din care l,20 m pereul, fundaţia zidului fiind montată la 0,50 m sub cota talvegului.

16

-în zona confluienţei cu torentul de pe versantul drept, zidul de sprijin are înălţimea mai mică şi anume de 0,64 m, formând un deversor în zid pentru scurgerea apelor torentului.Deschiderea deversorului este de 2 m la partea inferioară şi de 4 m la partea superioară.Talpa zidului de sprijin este de 2 m în zona deversorului, pentru a asigura căderea apelor torentului fără a provoca eroziuni. Piatra folosită pentru execuţia lucrărilor se va procura de la cariera existentă în zonă, în dreptul punctului 6. Consolidare maluri pe lungimea de 30 m, prin realizarea protecţiei cu ziduri din piatra de cariera rostuite cu mortar de ciment, în punctul 5; În acest punct conducta magistrală de transport gaze naturale Ø24" este scoasă la suprafaţa terenului pe o lungime de 15 m la baza malului stâng, cu riscul ca lungimea să se mărească datorită eroziunii în mal a pârâului Prăpastiei atât în amonte cât şi în aval. În vederea stopării eroziunii şi protecţiei conductei, se propune execuţia unei consolidări a albiei şi malurilor în această secţiune, pe o lungime de 30 m, lungime care să asigure stoparea eroziunii şi posibilităţile de învăluire. În această lungime este inclusă apărarea malurilor cu ziduri din anrocamente şi a albiei prin execuţia unui pat din piatra de carieră între cele două ziduri. Consolidarea malurilor va fi formată din ziduri din anrocamente, cu pereu rostuit cu mortar de ciment, având următoarea structură: -zidurile din piatra de carieră, rostuite cu mortar de ciment, au înălţimea de l,20 m, având lăţimea la partea superioară de 0,30 m, iar la partea inferioară de 0,55 m; zidurile de piatră se vor executa ca pereuri pe cele două maluri. -între cele două ziduri, pe toată deschiderea albiei, se va executa un pat din piatra de carieră, în grosime de 0,30 m, montat cu partea superioară la cota talvegului; -deschiderea dintre cele două ziduri este la bază de 5 m (exteriorul digurilor) şi de 3,9 m în interiorul zidurilor; la parte superioară descinderea interioară este 4,40 m. Înainte de începerea lucrărilor de regularizare, se vor executa lucrările de refacere a izolaţieiconductei pe acest tronson, dupa care conducta va fi copertată. . Piatra folosită pentru execuţia lucrărilor se va procura de la cariera existenta în zona, în dreptul punctului 6. Realizarea unei traverse de 20 m, perpendiculară pe firul apei pornind din malul stâng şi a unui dig de 36 m, paralel cu firul apei, pornind din traversa spre amonte, localizate în punctul 6; În acest punct conducta magistrală de transport gaze naturale Ø24" este scoasă la suprafaţa terenului pe o lungime de circa 15 m în albie , cu riscul ca lungimea să se mărească datorită eroziunii în albie a pârâului Prăpastiei , pârâul traversând conducta dinspre malul stâng spre malul drept .Lucrările vor începe după refacerea izolaţiei şi betonării. În vederea stopării eroziunii şi protecţiei conductei, se propune execuţia de lucrări hidrotehnice în acest punct, pe lungimi care să asigure stoparea eroziunii şi posibilităţile de învăluire, 20 m la traversă şi 36 m la dig. Lucrările propuse vor asigura colmatarea conductei fără a modifica regimul de curgere a apelor în această secţiune. Traversa se execută din anrocamente rostuite are o lungime de 20 m din care 6 m pe firul de apa părăsit şi 14 m până la încastrarea în digul longitudinal.

17

Traversa cu încastrarea de 0.5 m în teren şi înălţimea de 1.0 m în zona cu deschidere de 6 m (fir apă părăsit) şi înălţimea de 0.5 m pe deschidere de 14 m. Aval de traversă se execută consolidarea terenului pe o lungime de 4 m şi grosimea de 0.5 m. Lăţimea traversei la partea superioară este de 1 m cu panta taluzului amonte şi aval de 1:1. Digul longitudinal are o lungime de 36 m, lungime ce se desfăşoară între traversă (în partea de aval) şi încastrarea în terenul mai înalt din amonte. La o distanţă de 12.5 m amonte de traversă se execută un deversor cu lăţimea de 4 m pentru a se asigura scurgerea apelor. Digul longitudinal are o fundaţie de 0.5 m şi elevaţia de 1 m iar în zona deversoruîui elevaţia h = 0.5 m. Digul are prevăzut în zona dinspre malul drept consolidarea terenului pe o lungime de 4 m iar în zona deversorului pe o lungime de 5 m. Panta taluzului la dig, atât spre interior cât şi spre exterior, este de 1:1. Prin executatea acestor lucrări se asigură stabilizarea albiei fără a modifica regimul de curgere fiind stabilizat numai cursul apei. Nivelele la debitul de calcul nu au modificări esenţiale fapt confirmat de profilele în aceste secţiuni, profile anexate prezentei documentaţii. Piatra folosită pentru execuţia lucrărilor se va procura de la cariera existenta în zonă, în dreptul punctului 6. Prag de fund din gabioane, acoperit cu un strat de 15 cm de beton,în punctul 7; În acest punct conducta magistrală de transport gaze naturale Ø24" este scoasă la suprafaţa terenului pe o lungime de 8 m în albie la traversarea dinspre malul drept spre malul stâng, cu riscul că lungimea să se mărească datorită eroziunii în maluri a pârâului Prăpastiei, atât în amonte cât şi în aval . În vederea consolidării şi stabilizării albiei şi asigurării protecţiei conductei, se propune execuţia unui prag de fund din gabioane în acest punct, pe deschiderea albiei aval de traversarea conductei,cu ziduri laterale amonte şi aval, lucrări care să asigure stoparea eroziunii, menţinerea cotei talvegului şi posibilităţile de învăluire. Pragul de fund se execută din gabioane având înălţimea deversorului de 3.5 m şi următoarele părţi componente: l.Deversorul executat din gabioane cu următoarea structură: -fundaţia deversoralui se execută din gabioane cu dimensiunile de 3 x 2 x 1,5 m, având latura de 3 m în lungul albiei şi latura de 2 m perpendiculară pe cursul de apă, fiind fundată cu partea superioara la cota talvegului; -elevaţia deversorului este formată din trei rânduri de gabioane astfel: rândul 1 este format din gabioane cu dimensiunile de 3 x 2 x 1.5 m, având latura de 3 m perpendicular pe cursul de apă: rândul 2 este format din gabioane cu dimensiunile de 2 x 1.5 x 1 m montate cu latura de 2 m perpendicular pe cursul de apă; rândul 3 este format din gabioane cu dimensiunile de 3 x 1 x 0.5 m montate cu latura de 3 m perpendicular pe cursul de apă; 2.Aripile laterale sunt executate pe ambele maluri din gabioane cu dimensiunile de 1.5x1x1.5m. Aripile laterale sunt încastrate în zidurile executate amonte şi aval de prag. Deschiderea deversorului este dreptunghiulară având o lăţime de 9 m şi o înălţime de 1.5 m.

18

Faţa deversorului şi cele două aripi laterale se vor betona, grosimea betonului fiind de 15 cm, iar marca C 16/20. 3.Radierul se execută, aval de deversor şi este cuprins între zidurile laterale şi pragul disipator din aval, fiind format din gabioane cu dimensiunile de 3.5 x 3 x 0.5 m, aşezate cu latura de 3.5m perpendicular pe cursul de apă. Gabioanele ce formează radierul se montează cu partea superioară la cota talvegului. Lungimea radierului este de 12 m iar lăţimea de 9 m (inclusiv partea libera a tălpilor zidurilor laterale). 4.Prag disipator - are deschiderea de 9 m şi înălţimea de 1 m peste fundaţie. Fundaţia pragului disipator este de 1 m, cota superioară fiind cota talveguîui. Pragul disipator este prevăzut cu fante cu înălţimea de 1 m şi lăţimea de 1 m pentru a se evita colmatarea bazinului disipator. Fundaţia pragului disipator se va executa din gabioane cu dimensiunile de 2 x 1.5 x 1 m, fiind montate cu latura de 2 m perpendicular pe cursul de apă. Elevaţia pragului disipator va fi executată din gabioane cu dimensiunile de 2 x 1.5 x 1 m la Încastrarea în zidurile laterale si de 1.5 x 1.5 x 1 m în partea centrală. Gabioanele dinspre zidurile laterale se montează cu latura de 2 m perpendicular pe cursul de apa iar cele centrale se montează cu latura de 1.5 m perpendicular pe cursul de apă. Prin modul de dispunere a gabioanelor în elevaţia pragului disipator rezultă trei fante de 1 x 1 m ce vor preveni colmatarea bazinului disipator. Suprafeţele pragului disipator se vor betona cu beton C 16/20 în grosime de 15 cm. Aval de pragul disipator se execută un radier (o rizbermă) din anrocamente cu grosimea de 1 m deschiderea de 9 m şi lungimea de 5 m executate din piatra de carieră cu dimensiunile blocurilor cuprinse între 0.5 şi 1 m, golurile fiind umplute cu piatra de dimensiuni mici. La partea terminală a pragului se va executa un pinten din anrocamente pe adâncimea de 2 m având lăţimea de 5 m cât este deschiderea cursului de apă. Amonte de prag pe malul stâng (spre DJ 112G) se executa o protecţie de mal construită dintr-un zid de sprijin cu lăţimea la coronament de 0.5 m şi talpa fundaţiei cu grosimea de 0.5 m. Înălţimea zidului de sprijin şi lăţimea tălpii sunt variabile în profilele transversale şi au valori cuprinse între 1.6 şi 2.6 m înălţime. Lungimea zidului pe malul stâng este de 37 m. Amonte de prag, pe malul drept se execută un zid de sprijin în lungime de 9 m pentru a se asigura dirijarea apelor în secţiunea pragului. Aval de prag pe ambele maluri se vor executa ziduri de sprijin din anrocamente rostuite ce au înălţimea de 4.8 m în secţiunea deversorului, cu lăţimea la coronament de 0.5 m şi de 2.5 m lăţimea tălpii de fundare. Talpa fundaţiei are grosimea de 2.5 m. În secţiunea pragului disipator până la pintenul din aval zidurile de sprijin au lăţimea la coronament de 1 m şi înălţimea de 2.4 m. Zidurile de sprijin amonte de prag şi cele aval de pragul disipator sunt prevăzute cu un rând de barbacane din tub PVC cu diametrul de 100 mm. Zidurile de sprijin din zona bazinului disipator sunt prevăzute cu doua rânduri de barbacane din tub PVC cu diametrul de 100 mm. Corpul deversorului este prevăzut cu trei rânduri de barbacane de 20 x 20 cm. Radierul bazinului disipator este prevăzut cu barbacane de 20 x 20 cm.

19

Piatra folosită pentru execuţia lucrărilor se va procura de la cariera existentă în zonă, în dreptul punctului 6.

3.5.8 Ordinea de execuţie, probe, teste şi verificări ale lucrării Execuţia lucrărilor Succesiunea operaţiilor realizate în perioada de construcţii montaj:

Identificare în teren. Predare-primire amplasament între beneficiar, constructor, topograf. Trasarea lucrărilor - beneficiar, constructor, topograf. Terasamente pentru decopertarea conductei în vederea izolării şi betonării. Curăţirea conductei la luciu metalic. Aplicarea izolaţiei din benzi Betonarea conductei. Astuparea conductei şi refacerea albiei Devierea cursului râului spre maluri şi execuţie dig de protecţie. Terasamente pentru fundare . Procurare piatră de carieră şi bolovani de râu.

Transport piatră de carieră şi bolovani de râu şi depozitarea pe mal în apropierea lucrării.

Debitare otel la dimensiunile necesare execuţiei cadrelor şi formarea în atelierele constructorului.

Transportul materialelor - rame cadre, oţel beton debitat la dimensiunile de formare a cadrelor, plasa din sârmă zincată - organizare de şantier,

Confecţionarea cadrelor de dimensiunile necesare execuţiei lucrării. Nivelarea şi compactarea stratului de fundare pe care se montează gabioanele.

Verificarea topografică a cotelor de fundare. Montare cadre (gabioane) şi umplere cu bolovani de râu în fundaţie . Montare cadre (gabioane) şi umplere cu bolovani de râu în elevaţie . Execuţie pereu din piatra de carieră. Betonare suprafeţe orizontale la pragul de fund. Dezafectarea digului de protecţie . Refacere maluri, nivelare suprafeţe. Umplutura între lucrări şi mal. Recepţia preliminară a lucrării.

Ordinea operaţiilor în execuţie În prima fază a execuţiei se amenajează căile de acces la lucrare, platformele de lucru şi organizarea de şantier. Dupa amenajarea organizării de şantier vor începe lucrările propriu-zise prin execuţia devierii de curs de apă. Materialul rezultat din terasamentele din albie vor fi folosite la execuţia digului de protecţie pe timpul derulării lucrărilor:

20

-execuţia digului de protecţie.-terasamentele la şanţurile de fundare vor începe după trasarea exacta a traseului (axul lucrării) şi transmiterea cotelor de fundare.-execuţie apărări de mal din piatra de carieră;-execuţie prag de fund din gabioane; -montare cadre (gabioane) în fundaţie . -montare cadre (gabioane) în elevaţie. -betonare suprafeţe orizontale.- dezafectarea digului de protecţie-refacere maluri,umplutura, nivelare suprafeţe.

Concluzii În prezenta documentaţie este prezentată soluţia optimă pentru protejarea conductei magistrale de transport gaze naturale 024" Coroi-Piteşti şi anume : -refacerea izolaţiei anticorozive distrisa; -betonarea conductei; -apărare de mal din anrocamente; -prag de fund din gabioane; Lucrările alese au avantajul unei execuţii uşoare, fără mâna de lucru calificată. Se pot executa în orice anotimp. Au o mare elasticitate şi rezistenţa în timp. Termenul de punere în funcţiune este de 3 luni de la data începerii lucrărilor.

Recomandări În execuţie se va da o atenţie deosebită fundării lucrărilor şi montării gabioanelor în apărarea de mal. Se vor respecta cu stricteţe cotele şi procesele tehnologice. La întreţinere lucrările se vor verifica periodic pentru a lua măsuri în cazul apariţiei unor avarii. Lucrările proiectate protejează conducta magistrală de transport gaze naturale Ø24" Coroi-Piteşti, afectată de eroziunea puternică a albiei. Prin execuţia lucrărilor se asigura stabilitatea albiei şi malurilor şi se asigurară funcţionarea în regim de stabilitate şi siguranţa a conductei afectată grav de efectul distructiv al apelor .

3.5.9 Trasarea lucrărilor Trasarea lucrărilor hidrotehnice prezentate se va face de către constructor în urma corelării planurilor de situaţie şi a secţiunilor tip. Predarea amplasamentului lucrărilor se va face de către beneficiar şi proiectant, iar constructorul le va materializa pe teren prin repere vizibile. Constructorul este obligat sa semnaleze beneficiarului eventualele erori sau nepotriviri ale proiectului cu situaţia reala din teren, urmând a fi transmise proiectantului.

3.5.10 Patul lucrărilor de apărare Pentru realizarea fundaţiei lucrărilor de apărare sunt necesare următoarele operaţiuni:

21

-trasarea şi marcarea pe teren a amplasamentului lucrării cu tăruşi şi şabloane pe care se vor nota cotele, grosimea şi panta taluzului ; -săpătura pentru pozarea lucrării de apărare se va executa conform tehnologiei de excavaţii şi finisare taluze. Lucrările pentru pregătirea fundării apărării se desfăşoară pe fronturi de lungime limitate la maxim 10 m, evitându-se în acest fel degradările ce pot apărea în timp la realizării protejării taluzului. Nu se va trece la o nouă deschidere de front de lucru fără execuţia apărării pe zona precedentă. Lucrările pot fi executate şi în lanţ cu condiţia să nu rămână neprotejată o lungime mai mare de 10 m. Verificările de ordin calitativ asupra fundării lucrărilor sunt cele specifice lucrărilor de terasamente şi au în vedere : -verificarea de către şeful punctului de lucru, şef şi diriginte de şantier, a cotelor, pantei taluzului şi dimensiunii în conformitate cu prevederile proiectului şi consemnarea constatărilor făcute în Procesul verbal de verificare a cotei de fundare. -verificarea cotei de fundare şi natura terenului de fundare constituie Faza Determinantă, pentru care vor fi încheiate Proces-Verbal de lucrări ascunse, Proces-Verbal de recepţie calitativă, Proces-Verbal de Faza Determinantă.

3.5.11 Condiţii de execuţie Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii provizorii şi unei recepţii definitive. Recepţiile provizorii se fac: -parţial pe categorii de lucrări; -integral pe tronsoane. Recepţiile provizorii se fac la propunerea beneficiarului, au caracter intern pentru constatarea pe parcursul execuţiei a calităţii lucrărilor şi luarea de urgenţă a măsurilor de remediere când este cazul. Recepţia definitivă se va face la un an de la data ultimei recepţii provizorii, verificându-se dacă este cazul executarea remedierilor semnalate la recepţia provizorie.

3.5.12 Proprietăţi, tolerante, probe ale materialelor componente lucrării Legea nr. 10/1S-0L1995 privind calitatea în construcţii si HG nr. 925/20.11.1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiei reglementează cerinţele privind certificarea produselor folosite în construcţii (calităţile materialelor folosite în construcţii).

Agregate de carieră şi balastieră Piatra brută de carieră ce se foloseşte la executarea apărării malului stâng. Materialele din care se execută lucrările trebuie sa îndeplinească condiţiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor de materiale şi anume : -piatră brută - STAS 667/84, SR 667 -balast - STAS 662/82 Piatra brută de carieră procurată va fi cu dimensiuni de 30-50 cm pentru prism şi de 7-15cm pentru umpluturi şi strat drenant.

22

Balastul ce se foloseşte ca umplutură trebuie sa aibă dimensiunea minimă obligatorie de 25 mm având curba granulometrică continuă şi se va încadra în condiţiile prevăzute de STAS 662/82. Piatra brută de carieră va proveni din roci magmatice sau metamorfice şi trebuie să corespundă următoarelor condiţii:

- să nu prezinte urme vizibile de dezagregare fizică, chimică sau mecanică- să fie omogenă în ce priveşte culoarea şi compoziţia mineralogică- să se încadreze din punct de vedere al rezistenţei mecanice şi a coeficientului de

gelivitate < (minim 3% - STAS 5090/83)- sa fie rezistent la îngheţ-dezgheţ (100 cicluri de variaţie între - 23°C şi + 20°C .

În cazul în care piatra se livrează de la cariere organizate se vor emite certificate de calitate la fiecare transport în parte conform legilor în vigoare. Se interzice introducerea în lucrare a pietrei brute în amestec cu pământ, steril, materiale ce pot putrezi, şi a pietrei a cărei dimensiune este sub sau peste dimensiunile prescrise. Piatra brută de carieră, ce alcătuieşte apărarea de mal din anrocamente, se aduce de la cele mai apropiate cariera din zonă şi va corespunde prevederilor STAS-ului 667/1990 şi N.T.R.1030/1980, iar din punct de vedere al calităţii va fi negelivă (porozitate < 1%, gelivitate <0,3%, rezistenţa la compresiune 120-200 N/mp), cu o structură omogenă, nealterată, fără fisuri, crăpături sau feţe de clivaj. Piatra brută, ce alcătuieşte apărările de mal şi umplutură în gabioanele pragului de fund, va avea muchii vii, care să asigure o stabilitate superioară. Greutatea blocurilor de piatră va fi între 50 şi 1000 Kg/buc ce corespunde unor cuburi cu laturile cuprinse între 0,30-0,50m. Aceste blocuri vor fi montate mecanizat cu excavatorul cu echipament de draglină şi aşezate îngrijit cu răngi din fier prin rănguire. În golurile pietrelor de dimemiuni mai mari vor fi aranjate pietre cu dimensiuni mai mici pentru realizarea unei secţiuni cât mai compacte. Piatra pentru umplerea golurilor se obţine din spargerea manuală a pietrelor de dimensiune mai mare , sau sub formă de sorturi procurată de la carieră, cantitatea estimativă fiind de cea. 20% din total. Natura petrografică a anrocamentelor folosite este de tip magmatic şi va avea caracteristicile conform certificatelor de calitate transmise. Înainte de punerea pietrei în corpul apărării se va întocmi un proces verbal de lucrări ascunse în care se va specifica cota de fundare şi lăţimea de baza a săpăturii pentru fundaţie. Ciment Lucrările de rostuire, zidărie şi betonare sunt lucrări curente şi nu impun cerinţe speciale. Clasa mortarului M 100 Z pentru zidărie , iar a betonului C20/25. Lucrările din beton se vor executa cu beton livrat de la o staţie de beton centralizată. Betonul livrat va fi însoţit de certificat de calitate, urmărindu-se respectarea clasei betonului solicitat transportul betonului se va face cu autobetonieră. Se vor recolta probe din mortarul proaspăt înainte de zidire. Începerea lucrărilor de zidire a pereului se face numai:

- după recepţionarea calitativă a lucrărilor prismului din anrocamente;- în condiţii tehnice organizatorice prevăzute de NE 012/99.- se va utiliza ciment II/A - S 32,5 (Pa 35 );

23

- clasa de expunere a construcţiilor, în funcţie de condiţiile de mediu, conform NE 012 - 99.

Agregate Verificarea calităţii agregatelor se va face la aprovizionare şi înainte de utilizare, conform STAS 1799-98. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă, îngheţ. Se interzice utilizarea agregatelor din roci feldspatice sau şistoase. Nu se admit agregate cu impurităţi (resturi animale sau vegetale, păcură, uleiuri, argilă sau alte materiale aderente la agregat etc.). Granulozitatea trebuie sa fie continuă astfel încât să nu lipsească granule cuprinse în limita sortului respectiv. Este cu desăvârşire interzisă folosirea de piatră necesară executării prismului şi pereului cu dimensiuni mai mici decât cele prevăzute prin proiect, a balastului sau a rocilor ce se pot degrada datorită fenomenului îngheţ-dezgheţ. Saltelele din gabioane sunt saltelele din plasă de sârmă folosindu-se ca elemente de fundaţie la lucrările de consolidare a albiei. Ele se confecţionează din cadre de oţel beton cu diametrul de 12 mm care se îmbracă cu plasă din sârmă zincată cu diametrul de 2,8 mm şi ochiuri de 50 x 50 mm, umplându-se apoi cu bolovani de râu. Saltelele din gabioane se montează terenul amenajat, cu latura lungă spre albie, cota de fundare fiind sub cota talvegului, lungimea liberă înspre albie fiind de 3 m. Gabioanele sunt cutii din plasă de sârmă galvanizată de forme paralelipipedice ce se execută din cadre de fier beton OB 37 cu diametrul de 16 mm pe care se montează plasa din sârmă zincată cu diametrul de 2,8 mm şi ochiuri de 50 x 50 mm, umplându-se apoi cu bolovani de râu. Ochiurile plasei au forma pătrată sau hexagonală şi sunt dublu torsionate. Materiale folosite: Oţel beton

- trebuie sa îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/2-80; - livrarea oţelului beton, pe şantier se face conform prevederilor legale în vigoare

însoţită de certificat de calitate emis de producător şi certificat de garanţie corespunzător;

- sudabilitatea se va verifica conform STAS 7194-79 ;- pentru fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat operaţia de control a calităţii

este obligatorie şi va consta din : constatarea certificatului de calitate; verificarea dimensiunilor secţiunii conform reglementarilor normativelor în vigoare STAS 437/2-80, NE 012-99- Anexa II. 1 si II.2; examinarea aspectului; verificarea prin îndoiri la rece.

Frecvenţa verificărilor se face conform Normativ NE 012-99 - Anexa II. 1. si II.2. La întindere, alungirea maximă nu va depăşi 1 mm/m. Înădirea barelor prin sudură se va face conform instrucţiunilor tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton, indicativ C28/90. Înainte de sudură, barele se vor curăţa la capete cu perii de sârmă până la obţinerea luciului metalic. Plasa de sârmă Plasa va fi din sârmă galvanizată.

24

Ochiurile plasei sunt hexagonale şi dublu torsionate. Dimensiunile d si D ale ochiurilor vor fi 50 x 50 mm cu o toleranţă de + 5%. Grosimea sârmei este de 2,8 mm. Greutatea plasei de sârmă confecţionată din sârmă zincată de 2,8 mm şi ochiuri de 50 x 50 mm este conform Normativului IF articol IFI04A1 de 2,156 Kg/mp de împletitură pusă în operă. Sârma de legătură (împletire) va fi aceeaşi ca şi sârma din gabioane. Greutatea sârmei reprezintă 10% din greutatea gabionului gol. La gabioane se utilizează sârma galvanizată cu următoarele caracteristici:

- încercarea la tracţiune se efectuează cu un efort de 42 Kg/mm2 minim. La acest efort să nu se obţină o alungire mai mare de 10%.

- să suporte 10 plieri la 90° în ambele sensuri fără să se rupă- să se învârtească de 10 ori pe un cilindru cu diametru de 2 ori mai mare ca al

sârmei, fără ca zincul să se exfolieze sau să se crape. Învârtirea se face cu o viteză de 15 ture/minut;

la torsiune, firul de 20 cm lungime trebuie să suporte 30 ture complete (360° fiecare tură), fără să se rupă sau să se exfolieze . Încărcarea, transportul şi descărcarea plaselor de sârmă se va face cu grijă evitându-se turtirile şi deformarea lor. Este cu desăvârşire interzisă folosirea de plasă de sârmă pentru îmbrăcarea gabioanelor cu caracteritici inferioare celor enumerate mai sus-diametru,dimensiunea ochiuriIor,rezistenţa-deoarece scurtează cu mult durata de viaţă a lucrărilor (cu peste 50% în cazul folosirii de plasă zincată fără certificat de calitate, cu diametrul mai mic de 2,8mm). Dirigintele de şantier are obligaţia de a opri lucrările în cazul nerespectării condiţiilor enumerate.

3.6. INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE Pe baza informaţiilor obţinute de la proiectantul general, materialele care se vor utiliza în perioada de construcţie sunt următoarele:

Beton; Oţel beton; Bare metalice, Balast; Confecţii aliaje speciale; Piatră de râu; Plasă de sârmă ; Energie electrică pentru alimentarea şantierului şi a utilajelor; Combustibil lichid uşor pentru organizarea utilajelor, staţiilor de betonare,

vehiculelor; Masă lemnoasă pentru realizarea cofrajelor.

În perioada de realizare a obiectivelor de investiţie propuse nu se vor utiliza substanţe sau preparate chimice, cu excepţia combustibililor şi a uleiurilor care vor fi folosite pentru funcţionarea utilajelor şi echipamentelor.

25

3.7. INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL,GENERATI DE ACTV. PROPUSA 3.7.1 Zgomot şi vibraţii Limitele maxime admise ale nivelului acustic impuse de reglementările în vigoare sunt:-90 dB (A) la locurile de muncă cu solicitarea normală a atenţiei - Ordinul MinisteruluiSănătăţii nr. 1957/1995 "Norme de medicina muncii";-65 dB (A) la limita incintelor industriale - STAS 10009/88 "Acustica urbană";-50 dB (A) ziua (600-2200) şi 40 dB (A) noaptea (2200- 600) - Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.536/1997 "Norme de igienă şi recomandări privind modul de viaţă al populaţiei". Singurele surse de zgomot şi vibraţii sunt utilajele ce vor lucra la execuţia obiectivului. Nu sunt prevăzute amenajări sau dotări speciale pentru protecţia împotriva zgomotului sau a vibraţiilor, deoarece nivelul produs de acestea este nesemnificativ,iar distanţa faţă de centrele populate este mare (peste 1 km).

3.7.2 Radiaţii - Lucrările propuse nu produc, respectiv nu folosesc radiaţii, deci nu necesită luare de măsuri împotriva radiaţiilor. Se vor respecta directivele europene legate de protecţia mediului incidente, OUG 195/2005 aprobată prin Legea 265/2006, precum şi actele normative subsecvente.

3.7.3 Poluanţi biologici Având în vedere specificul lucrărilor ce urmează a fi realizate, precum şi concepţia constructivă a acestora, se poate afirma că în perioada de construcţie şi exploatare nu se vor genera poluanţi biologici care să afecteze factorii de mediu.

3.8 PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE

3.8.1 Alternative considerate în vederea stabilirii lucrărilor necesare Pentru identificarea soluţiei optime din punct de vederea al impactului asupra mediului s-a realizat o analiză comparativă a 2 variante, pe baza impactului asupra apelor de suprafaţă şi subterane, florei, faunei, biodiversităţii, peisajului şi asupra condiţiilor socio-economice. Au fost analizate următoarele variante:

• Alternativa 0 :menţinerea stării actuale, existând pericolul coroziunii, fisurării şi/sauspargerii conductei de transport gaze, cu impact mare asupra mediului înconjurător

• Alternativa I :executarea apărării de mal, prag de fund, betonare «Conducta siapărarea drumului, care sunt şi lucrări de protecţie pentru Parcul Naţional Piatra Craiului. În urma analizei acestor variante, în funcţie de efectele scontate şi de impactul asupra mediului, a fost acceptată Alternativa I, care presupune implementarea proiectului care face obiectul prezentului studiu. Lucrările de apărare a malurilor au şi rolul protejării drumului de exploatare al Parcului Naţional Piatra Craiului după cum urmează : în zona 5 pe o lungime de 35 de m şi în zona 7 pe o lungime de 55,5 m

26

4. DESEURI

27

Din datele obţinute de la beneficiarul proiectului, principalele tipuri de deşeuri care rezultă din lucrările de construire sunt:

pământ excavat fără conţinut de substanţe periculoase; deşeuri de ţesuturi vegetale - Cod deşeu (conform HG 856/2002): 02.01.03; sol vegetal .

Pe parcursul derulării lucrărilor şi la finalizarea acestora se vor face verificări în vederea respectări legislaţiei în vigoare legate de colectarea, evacuarea şi eventual valorificarea deşeurilor rezultate din activitatea de şantier. Având în vedere specificul lucrărilor care se vor desfăşura, se apreciază că, faţă de tipurile de deşeuri enumerate anterior, este posibilă generarea şi a altor tipuri de deşeuri:

deşeuri menajere - vor fi colectate în interiorul organizării de şantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele. Aceste deşeuri vor fi transportate la cel mai apropiat depozit de deşeuri. În acest sens, se impune păstrarea unei evidenţe stricte privind datele calendaristice cantităţile eliminate şi mijloacele de transport utilizate;

deşeuri metalice - se vor colecta şi depozita temporar în incinta amplasamentului şi vor fi valorificate prin unităţi specializate;

deşeuri de materiale de construcţii - vor fi depozitate temporar într-un spaţiu special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior ca materiale de umplutură. Cantităţile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament şi transportate în locuri special amenajate;

acumulatori uzaţi - vor fi stocaţi şi păstraţi corespunzător în vederea valorificării lor prin unităţi specializate (numai dacă este cazul);

anvelope uzate - vor fi depozitate în locuri special amenajate şi valorificate ulterior (numai dacă este cazul).

5. CONDITILE DE MEDIU

28

5.1 APAPe teritoriul Parcului Naţional se delimitează următoarele bazine hidrografice:

1. Bazinul Bârsei - În partea nordică a masivului, Bârsa Mare, afluent al Oltului, este principalul râu colector, care marchează limita nordică a parcului.

2. Bazinul Râul Mare al Zărneştilor - Principalul colector al apelor de pe versantul estic al masivului Piatra Craiului este Râul Mare al Zărneştilor sau Valea Prăpastiilor, afluent al Bârsei Mari. El captează toate pâraiele ce vin de pe versantul de răsărit, Zănoaga, Curmătura şi Vlăduşca care nu au un debit permanent. Ele pot sa sece vara, în special în regiunea cheilor, sau să înregistreze un debit relativ mare în perioada de topire a zăpezilor sau în timpul ploilor de primăvară (lunile mai-iunie).

Bazinul este mărginit în mare măsura de versanţi abrupţi, timpul de concentrare a scurgerilor în albie fiind mic, fapt ce duce la formarea viiturilor, cu efecte grave în zonă. Un exemplu îl constituie viiturile din cursul anului 2009, viituri ale căror debite au fost apropiate de debitul cu asigurarea de 1 % ce au dus la erodarea puternică a malurilor, la coborârea talvegului în anumite secţiuni ale albiei cu peste 1 m. Conducta magistrală de transport gaze naturale (Ø24" Coroi - Piteşti are traseul în zonă prin albia pârâului Prăpastiei, traversând de câteva ori albia fără a ieşi însă în afara albiei majore pe porţiunea de 2085 m , lungime de la intrarea în defileu unde intră în albie, ieşind în afara ei dupa parcurgerea lungimii menţionate în sensul spre Piteşti. Datorită erodării malurilor şi talvegului în secţiunea luată în calcul conducta a fost dezvelită în albie , rămănând la suprafaţa albiei în 8 (opt) puncte de pe acest traseu, puncte descrise în capitolul Amplasament. În aceste puncte este afectată stabilitatea şi siguranţa în exploatare, fapt ce face ca riscul producerii unor accidente să fie ridicat. Panta albiei este cuprinsă între 4 si 5%, ducând la viteze mari ale apei, fapt ce amplifică fenomenele de eroziune a malurilor şi talvegului, formate din materiale aluvionare de origine calcaroasă rezultate în urma degradării rocii din care sunt formaţi versanţii. Astfel de fenomene au adus pagube mari reţelei de transport gaze naturale, operatorul conductelor SNTGN-TRANSGAZ S.A. Mediaş, investind sume foarte mari pentru protecţia conductelor ce au traseul pe lângă cursuri de apă sau în zonele unde le traversează . Încadrarea lucrărilor s-a făcut după cum urmează: -categoria de importanţă a acestor lucrări se încadrează în conformitate cu H.G. 766/1997 şi Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, în categoria C - Normală. -lucrările hidrotehnice propuse fac parte din clasa a II a de importanţă conform STAS 4273-83 au fost dimensionate la debitul de calcul cu probabilitatea de depăşire de 1% conform STAS 4068/1 87. Încadrarea lucrărilor în clasa de importanţă s-a făcut în conformitate cu STAS 4273/83 după cum urmează:

conform tabel 1 - clasa de importanţă II - construcţii de importanţă deosebită; conform tabel 2 - categoria de construcţii hidrotehnice 2 - de interes naţional.

Conform STAS 4068/2-87, lucrările care se încadrează în clasa a II-a de importanţă se dimensionează pentru condiţii normale de exploatare la asigurarea de 1%, Qi%=81,6 mc/s.

29

Panta talvegului, i , pe porţiunea luată în calcul între punctul 1 şi punctul 7, are valori cuprinse între 4% şi 5%, panta fiind dată la fiecare punct în parte. Suprafaţa bazinului hidrografic în secţiunea interesată este de 25 km2. Pârâul Prăpastiei face parte din bazinul hidrografic al râului Olt cod cadastral VIII.l, pârâul Prăpastiei fiind afluent dreapta al râului Bârsa Mare cod cadastral VIII. 1.50, care la rândul sau este afluent dreapta al râului Olt, pârâul Prăpastiei având codul cadastral VIII. 1.50.3.. Debitele maxime cu asigurare de 1% şi 5% au fost transmise de A.N.Apele Române-Direcţia Apelor Olt cu adresa nr. 9394/11.09.2009.Valorile debitelor la regim natural de curgere:

Nr. crt. Râul Secţiunea F (Km2) Debite maxime cu diverse probabilităţi de depăşire (mc/s)

1 Pârâul Prăpastiei

În zona loc. Zărneşti 25

1% 5%

81,6 44,1

Sectorul de pârâu luat în calcul se caracterizează prin: albie majoră cu maluri bine conturate supuse fenomenului de eroziune laterală şi

în plan vertical; albia minoră stabilă în cadrul albiei majore, cu tendinţe de coborâre; panta talvegului este variabilă pe lungimea râului de 2 km pe care sunt

amplasate lucrările, fiind cuprinsă între 4 şi 5 % .

5.2 AERULClima perimetrului cercetat este temperat - continentală, având următorii parametri:

temperatura medie anuală + 7,2°C, temperatura minimă absolută -28,0°C, temperatura maximă absolută +34,5°C.

precipitaţiile medii anuale au valoarea de 819,l mm şi reprezintă media valorilor înregistrate de-a lungul a 10 ani.

repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:- iarna 113,4 mm, primăvara 204,6 mm, vara 325,3 mm, toamna 175,8 mm. Sunt considerate "cu precipitaţii" toate zilele în care apa căzută sub formă de ploaie, lapoviţă, grindină, ninsoare etc. a totalizat mai mult de 0,l rnm.

direcţia predominantă a vânturilor este cea sud-vestică (16,6 %) şi vestică (12,2%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 24,0%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 2,0 - 2,4 m/s.

adâncimea maximă la îngheţ este de 0,95 m, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu T≤0°C este de 147,9 zile/an

5.3 SOLUL

În general, se poate constata o succesiune altitudinală normală a solurilor zonale; în zona forestieră, de la cele brune slab acide (saturate, eubazice) de pădure, până la

30

podzolurile humico-fehluviale şi turbele oligotrofe, iar în zona alpină, de la solurile brune, tinere, de pajişti pe abrupturi, până la cele humico-silicatice podzolice. Apariţia unor anumite roci a determinat formarea de soluri intrazonale. Astfel, pe calcare s-au format soluri litomorfe, rendzinice, iar pe roci acide solurile brune acide, criptopodzolice şi podzolice care coboară intrazonal în zona solurilor brune de pădure montane. Asociaţiile vegetale s-au dovedit ca un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol, ca de exemplu molidişurile şi jnepenişurile cu Vaccinium şi molidişurile cu strat gros şi continuu de muşchi acidifili, pentru formarea podzolurilor de destrucţie. Eroziunea prin apă şi vânt a determinat pe de o parte, coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de altă parte, menţinerea în stadii de tinereţe a unor soluri şi distrugerea parţială sau totală a altora. Apoi, deplasarea pe pante a materialului pedogen şi chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune ca şi prin scurgerile torenţiale, au contribuit de asemenea, în mare măsură la modificarea condiţiilor de dezvoltare ale procesului de solificare. Liniştea necesară pentru formarea şi evoluţia solului, şi timpul scurs de la începerea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel condiţii ale pedogenezei, în mod deosebit realizate pe diferite spaţii din Munţii Piatra Craiului. Variabilitatea pe suprafeţe relativ mici a factorilor şi condiţiilor de pedogeneză explică numeroasele asociaţii de soluri, cu variaţii accentuate ale caracterelor de subtip genetic, gen şi specie de sol, oglindite obişnuit în grupările vegetale respective. Tipurile de soluri din zona viitorului amplasament sunt depozite deluviale, elemente şi blocuri rulate şi colţuroase (bolovănişuri), în masă argilo-nisipoasă cafenie.

5.4 Geologie5.4.1 Date generale

Din punct de vedere geologic structural, regiunea care încadrează perimetrul cercetat aparţine învelişului sedimentar preponderent calcaros al pânzei Getice, de pe intervalul stratigrafic Jurasic inferior (Aalenian-Bathonian) - Cretacic superior (Vraconian- Cenomanian). Aalenian — Bathonianul este reprezentat printr-o alternanţă de gresii cuarţitice, marne, calcare Nisipoase şi calcare. Acestea apar în împrejurimile localităţilor Drumul Carului, Fundata, Sirnea. Depozitele de pe intervalul stratigrafie Callovian - Tithonic au in componenţă calcare care formează cea mai mare parte a Masivului calcaros Piatra Craiului bordîndu-l pe ambele părţi de la Dâmbovicioara la Zărneşti. Flişul grezo-calcaros Neocomian - Tithonic - stratele de Sinaia apare punctual în zona localităţilor Podu Damboviţa şi Dâmbovicioara şi este reprezentat prin abundenţă relativă a gresiilor calcaroase, calcare marnoase, şisturi marnoase şi argilo-marnoase, mai moi şi deseori de culoare negricioasă la care se adaugă şisturi nisipoase cu treceri la siltite. Depozitele de vârstă barremiană sunt reprezentate printr-un fliş marnos-şistos cu calcarenite şi fliş grezos-marnos - stratele de Comarnic, cu caractere polimictice, cu intercalaţii de brecii sau conglomerate cu dezvoltare lenticulară. La acestea se adaugă

31

depozite de fliş marno-grezos ruginiu (Barremian-Aptian)-"Stratele de Piscul cu Brazi". Aceasta din urmă formaţiune aflorează pe drumul dintre Fundata şi Podu Dâmboviţei.

Peste acestea se dispun depozite de vârstă Vraconian – Cenomanian reprezentate prin depozite de fliş cu conglomerate, gresii, calcarenite, marne. Acestea formează axul masivului Piatra Craiului şi cea mai mare parte a masivului montan dintre Sirnea – Fundata – Moeciu de Sus şi Bran.

Cele mai noi depozite care apar în perimetru se raportează holocenului inferior şi reprezintă depozitele de terasă de pe pârâul Bârsa şi afluenţii acestuia constituite, în bază, din pietrişuri cu elemente de bolovănişuri cu grosimea de 5-8 m, peste care se dispun argile nisipoase deluviale cu grosimea de 1-3 m, care uneori pot lipsi. La acestea se adaugă depozitele recente deluviale formate pe seama depozitelor preexistente şi care au suferit un transport pe pantă. Ele se prezintă într-o stivă cu grosimi diferite de la 1 m la 5 m şi prezintă un grad de consolidare relativ scăzut.

5.4.2 Geologie şi litologieÎn vederea identificării constituţiei litologice din zonele unde conductele transport

gaze naturale sunt afectate, s-au executat foraje geotehnice după cum urmează:TRONSONUL COMUN ZONA 1 + ZONA 2Pe acest tronson cu lungimea de cca. 300 m, conducta pozată pe lângă malul drept a

fost dezvelită punctual şi zonal, iar izolaţia apare deteriorată.Forajul 1 executat în jumătatea amonte a tronsonului a interceptat:0,00 - 1,25 m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase (bolovănişuri)

de calcare şi gresii în masă argilo-nisipoasă cafenie ;1,25 - 6,00 m = roca de bază = calcare cu separaţii centimetrice de gresii ;La data efectuării cercetărilor până la adâncimea la care s-a executat forajul s-au

întâlnit infiltraţii de apă pe toată grosimea depozitului deluvial.Forajul 2 a interceptat: 0,00 - 0,10 m = sol vegetal ;0,10 - 1,50 m = depozit deluvial: elemente şi blocuri colţuroase (bolovănişuri) de

calcare şi gresii în masă argilo-nisipoasă cafenie ;1,50 - 6,00 m = roca de bază = calcare cenuşii ;La data efectuării cercetărilor până la adâncimea la care s-a executat forajul s-au

întâlnit slabe infiltraţii de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de pe intervalul 1,00 - 1,50 m.

TRONSONUL ZONA 3Pe acest tronson cu lungimea de cca. 50 m, conducta a fost dezvelită punctual şi

zonal, iar izolaţia apare deteriorată.Forajul 3 executat în zona mediană a tronsonului, conform schiţei anexate, a

interceptat:0,00 - 1,75 m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de calcare

(bolovănişuri) în masă argilo-nisipoasă cafenie ;1,75 - 5,00 m = roca de bază = calcare cenuşii ;La data efectuării cercetărilor până la adâncimea la care s-a executat forajul s-au

întâlnit slabe infiltraţii de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de pe intervalul 1,00 - 1,75 m.

32

TRONSONUL ZONA 4Pe acest tronson cu lungimea de cca. 250 m, conducta a fost dezvelită punctual şi

zonal, iar izolaţia apare deteriorată.Forajul 4 executat în jumătatea amonte a tronsonului, a interceptat: 0,00 - 0,10 m = sol vegetal ;0,10 - 1,75 m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de calcare,

gresii şi conglomerate (bolovănişuri) în masă argilo-nisipoasă cafenie ;1,75 - 5,00 m = roca de bază = calcare cenuşii ;La data efectuării cercetărilor până la adâncimea la care s-a executat forajul s-au

întâlnit slabe infiltraţii de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de pe intervalul 1,00 - 1,75 m.

Forajul 5 executat în jumătatea aval a tronsonului, a interceptat:0,00 - 1,75 m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de calcare şi

conglomerate (bolovănişuri) în masă argilo-nisipoasă cafenie ;1,75 - 5,00 m = roca de bază = calcare cenuşii ;La data efectuării cercetărilor până la adâncimea la care s-a executat forajul s-au

întâlnit slabe infiltraţii de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de pe intervalul 1,00 - 1,75 m.

TRONSONUL ZONA 5Pe acest tronson cu lungimea de cca. 100 m conducta a fost dezvelită punctual şi

zonal, iar izolaţia apare deteriorată.Forajul 6 executat în zona mediană a tronsonului a interceptat:0,00 - 1,75 m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de

marnocalcare, gresii, conglomerate (bolovănişuri) în masă argilo-nisipoasă cafenie ;1,75 - 5,00 m = roca de bază = calcare albe-cenuşii, tari în alternanţă cu gresii

marnoase siltice slab cimentate cenuşii ;La data efectuării cercetărilor până la adâncimea la care s-a executat forajul s-au

întâlnit slabe infiltraţii de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de pe intervalul 1,00 - 1,75 m.

TRONSONUL COMUN ZONA 6 + ZONA 7În lungul acestor tronsoane, cu lungimea totală de cca. 275 m, conducta traversează

de mai multe ori cursul pârâului Prăpastiilor unde a fost dezvelită punctual, iar izolaţia apare deteriorată.

Forajul 7 executat în jumătatea amonte a tronsonului (zona 6) a interceptat:0,00 - 0,50 m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de calcare

albe (bolovănişuri) în masă argilo-nisipoasă cafenie ;0,50 - 5,00 m = roca de bază = calcare albe-cenuşii ;La data efectuării cercetărilor până la adâncimea la care s-a executat forajul s-au

întalnit slabe infiltraţii de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de la adâncimea de 0,25 m.

Forajul 8 executat în jumătatea aval a tronsonului (zona 7) pe malul stâng a interceptat:

33

0,00 – 0,50 m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de calcare albe (bolovănişuri) în masă argilo-nisipoasă cafenie ;

0,50 - 5,00 m = roca de bază = calcare albe-cenuşii ;La data efectuării cercetărilor până la adâncimea la care s-a executat forajul s-au

întâlnit slabe infiltraţii de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de la adâncimea de 0,25 m.

5.5 Biodiversitatea5.5.1 Fauna

Fauna de nevertebrate este foarte bogată prezentând un deosebit interes ştiinţific. Este de remarcat prezenţa a 35 de specii endemice şi a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru ştiinţă. Menţionăm două specii specifice Pietrei Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) şi Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). De asemenea, menţionăm prezenţa speciei rare Octodrilus exacystis (Oligocheta, Lumbricidae), endemic în Transilvania şi în zonele subcarpatice ale Munteniei şi Moldovei şi Sclerophaedon carpaticus (Coleoptera, Chrysomelidae), endemism al Carpaţilor Orientali şi Meridionali.

Până în prezent au fost identificate peste 90 de specii de fluturi unele rare sau endemice: Psodos coracinusdioszeghy, subspecie endemică alpină; Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemică în Carpaţi; Erebia pronoe, specie cunoscută în Carpaţi numai din Piatra Craiului şi Bucegi; Pierisbryoniae specie menţionată în lista roşie a fluturilor de zi din Europa etc.

Studiile efectuate în vara anului 2000 în cadrul programului de inventariere a biodiversităţii au dus la identificarea a 49 de specii de diptere dintre care 16 fiind noi pentru fauna României.

În Piatra Craiului reţeaua hidrografică este mai redusă. Fauna acvatică este reprezentată printr-o serie de nevertebrate şi 10 specii de peşti oxifili şi reofili specifici râurilor de munte: zglăvoaca – Cotus gobio; păstrăvul – Salmo trutta etc.

Fauna de amfibieni şi reptile din Piatra Craiului este ceva mai puţin studiată.Se întâlnesc: salamandra sau salamazdra – Salamandra salamandra; tritonul cu

creastă – Triturus cristatus cristatus (specie de interes comunitar conf. Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC); tritonul de munte – T. alpestris alpestris; broasca roşie de munte – Rana temporaria temporaria; buhaiul de baltă – Bombina variegata variegata (specie de interes comunitar); broasca râioasă brună – Bufo bufo etc.

Dintre reptile menţionăm: vipera de munte - Vipera berus berus ; şarpele de casă – Natrix natrix ; şarpele de alun – Coronella austriaca austriaca ; năpârca – Anguis fragilis ; şopârla de munte – Lacerta vivipara ; şopârla de câmp – L. agilis agilis ; guşterul – L. viridis viridis ; şopârla de ziduri – Podarcis muralis etc.

De menţionat că toate speciile de amfibieni şi reptile de pe teritoriul României sunt protejate fiind incluse în anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Convenţia de la Berna).

34

În ceea ce priveşte ornitofauna până în prezent au fost identificate 89 de specii dintre care 50 sunt menţionate ca specii strict protejate în Convenţia de la Berna – Convenţia pentru protejarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (legea nr. l3din 11 martie 1993), iar şase specii în Convenţia de la Bonn – Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (legea nr. 13 din 8 ian. 1998).

Faţă de alte masive muntoase, Piatra Craiului şi-a pierdut în mare măsura fauna de răpitoare mari pe care o deţinea în trecut, în prezent existând un număr foarte mic de exemplare de acvilă de munte – Aquila chrysaetos, care cuibăresc probabil în Munţii Făgăraş.

Alte specii de răpitoare întâlnite în parc sunt: acvila ţipătoare mică – Aquila pomarina ; şorecarul comun – Buteo buteo ; uliul porumbar – Accipiter gentilis ; uliul păsărar – A. nisus ; şoimul rândunelelor – Falco subbuteo ; şoimul călator – F. peregrinus ; vânturelul roşu – F. tinunculus ; cucuveaua – Athene noctua etc.

Cheile şi zonele stâncoase din parc sunt populate de: fluturaşul de stâncă – Tichodroma muraria, specie rară ; brumăriţa de stâncă – Prunella collaris ; drepneaua neagră – Apus apus ; drepneaua mare – Apus melba ; mierla de piatră – Monticola saxatilis ; lăstunul de casă – Delichion urbica etc.

Pădurile de fag, răşinoase, tufărişurile şi fâneţele sunt populate de: piţigoiul de brădet – Parus ater ; piţigoiul de munte – P.mMontanus ; piţigoiul moţat – P. cristatus ; alunar – Nucifragacaryocatactes ; ciocănitoarea neagră – Dryocopus martius ; sfrânciocul roşiatic – Lanius collurio ; corb – Corvuscorax ; mierla gulerată – Turdus torquatus ; ochiul boului – Troglodytes troglodytes ;

Există şi câteva specii de interes cinegetic:o cocoşul de munte – Tetrao urogallus ;o ierunca – Bonasiabonasia etc.

La margina râurilor sunt întâlnite frecvent:• codobatura albă – Motacilla alba ;• codobatura galbenă – M. cinerea ;• codobatura de munte – M. flava ;• pescărelul negru – Cinclus cinclus etc.

Alte specii întâlnite la marginea parcului sunt: cioara grivă – Corvus corone cornix ;

35

barza albă – Ciconiaciconia şi o specie rară, barza neagră – Ciconia nigra ;

Fauna de mamifere mici este bine reprezentată fiind însă insuficient cunoscută. Până în prezent au fost identificate 15 specii de lilieci, care se adăpostesc în peşterile sau scorburile arborilor bătrâni de pe teritoriul parcului.

Dintre acestea 14 specii intră în categoria specii strict protejate conform Convenţiei de la Berna, 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys, Barbastella barbastellus), iar o specie – Vespertilio murinus – este inclusă în Convenţia de la Bonn.

De menţionat că pe teritoriul României sunt protejate toate speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991. Parcul Naţional Piatra Craiului găzduieşte o populaţie bogată de carnivore mari:

urs - Ursus arctos ; lup - Caniş lupus ; râs - Lynx lynx ;

Studiile realizate au arătat existenţa a trei culoare de circulaţie ale acestor specii între masivele Piatra Craiului şi Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protecţie. Căpriorul – Capreolus capreolus şi cerbul comun – Cervus elaphus sunt întâlniţi în pădurile de la baza masivului.

În prezent populaţia de capre neagre – Rupicapra rupicapra care trăieşte în zonele stâncoase ale masivului este de cca. 120 de exemplare. Numărul exemplarelor a scăzut dramatic în ultimii ani datorită vânătorii, braconajului şi a distrugerii habitatului lor natural (tăierii tufărişurilor de jnepeni).

Alte specii întâlnite în parc sunt: porcul mistreţ - Sus scrofa ; bursucul - Meles meles ; jderul de copac – Martes martes ; jderul de piatra - M. faina ; pisica sălbatica - Felix silvestris ; vidra - Lutra lutra etc.

GRUPUL NR. TOTAL SPECII SPECII ENDEMICE CARPATICE SPECII ENDEMICE PT. PIATRA CRAIULUI

nevertebrate 352 ; fluturi >90 ; diptere >49 ; peşti 10 ; pasări >89 ; lilieci 15 ;

5.5.2 FloraÎn Piatra Craiului se găsesc peste 1100 de specii de plante, identificate prin

programul de inventariere, cartare şi monitorizarea biodiversităţii iniţiat de parc în vara

36

anului 2000. Aceasta înseamnă că peste 30% din flora României se regăseşte în această zonă.Studiile efectuate în vara anului 2000 au dus la îmbogăţirea inventarului floristic prin descoperirea de noi specii pentru Piatra Craiului. Un număr de 150 de specii sunt incluse în „Lista roşie a plantelor superioare din România” ca specii endemice, rare sau vulnerabile. Dintre acestea 53 reprezintă specii endemice carpatice. Dintre speciile rare menţionam feriga Woodsia glabella întâlnită numai în Bucegi, în anul 2000 fiind semnalată şi din Piatra Craiului, tisa, zâmbrul, angelica şi sângele voinicului.

Piatra Craiului este unicul loc din lume unde vegetează endemismele garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), simbolul floristic al masivului şi Aubrieta intermedia ssp. falcata.Au fost identificate un număr de 49 asociaţii vegetale, grupate în 17 clase, 21 de ordine şi 31 de alianţe. Vegetaţia este reprezentată preponderent de păduri, tufărişuri alpine şi subalpine şi pajişti alpine. Vegetaţia palustră mai puţin reprezentată în masiv se întâlneşte în jurul izvoarelor, pe văi şi pe terenurile mlăştinoase.

Flora Parcului Naţional Piatra Craiului a început să fie studiată într-o manieră ştiinţifică încă din a doua jumătate a secolului XVIII şi începutul secolului al XIX când încep colectările de plante şi alcătuirea de herbare. Prima lucrare scrisă, mai importantă, în care se face referire la flora Pietrei Craiului intitulată „Enumeratiostirpium Magno Transilvaniae Principatui” aparţinând lui J.C.G. Baumgarten datează din anul 1916.

Până în prezent există numeroase informaţii despre flora şi vegetaţia Pietrei Craiului care vor fi completate cu rezultatele programului de inventariere, cartare şi monitorizare a biodiversităţii iniţiat de parc în vara anului 2000.

Flora micologică este încă puţin cercetată. Majoritatea studiilor efectuate, au avut ca obiect ciupercile parazite. Până în prezent au fost identificate din această zona peste 300 de specii de ciuperci, în marea lor majoritate parazite pe plantele superioare.

De pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoninomi pentru ştiinţă (Niptera plicata, Stictis pachyspora, Trichopezizaleucostoma, Ramularia sambucina f. ebuli). De asemenea, s-au identificat un număr mare de combinaţii ciupercă parazită - plantă gazdă, noi pentru ştiinţă sau pentru România. Cu toate că există un număr mare de ciuperci parazite, starea fitosanitară a masivului este echilibrată nefiind depistate atacuri masive care să pună în pericol în special plantele endemic sau rare.

Grupul lichenilor este de asemenea bine reprezentat, înregistrându-se peste 214 de specii saxicole. Muşchii (brioflora) au fost cercetaţi de numeroşi briologi încă de la sfârşitul secolului al XIX - lea, astfel încât sunt semnalate până în prezent peste 100 de specii unele având un areal destul de restrâns pentru Carpaţii Româneşti – Bucegia romanica, Riccia sorocarpa, Grimaldia pilosa, altele fiind specii protejate de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC: Mannia triandra, Buxbauniia viridis, Sphagnum sp.

GRUPUL NR. TOTAL SPECII ENDEMICE CARPATICE PT. PIATRA CRAIULUI ciuperci (în principal specii fitoparazite) >300 ; licheni saxicoli >214 ; muşchi >100 ; cormofite >1100 ;

37

5.6 PeisajulPrincipalele trăsături care dau valoare peisajului sunt: valoarea estetică (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor

peisagistice) ; valoarea tradiţională (elemente endemice naturale, elemente distinctive de

natură culturală). Vulnerabilitatea peisajului este dată de capacitatea sa de a integra sau de a asimila elementele antropice pe care le presupune proiectul ;

Elemente cheie ale vulnerabilităţii peisagistice sunt: tipul şi gradul de acoperire cu vegetaţie (cât de extinsă şi variată este vegetaţia –

de la terenuri lipsite de vegetaţie sau cu monoculturi până la păduri naturale extinse) ;

topografia terenului (poate favoriza sau estompa elementele ce conferă un impact negativ peisajului) ;

gradul de expunere/vizibilitate (cât de expuse sunt elementele antropice şi modul în care acestea au fost sau nu realizate la o scară care să le permită integrarea armonioasă în peisaj) ;

Valoarea estetică a peisajului este comună, atât în cadrul natural, cât şi în cel arhitectural neexistând elemente cu valoare deosebită.

Lucrările de apărări de mal şi prag de fund, au rolul de a stopa fenomenele periculoase de eroziune asupra albiei pârâului Prăpastiei, conferindu-i stabilitate, adică lucrările efectuate pot fi clasificate ca fiind şi lucrări de reconstrucţie ecologică, de conservare a peisajului natural.

6. EVALUAREA SI DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

38

Efectele investiţiei propuse asupra mediului înconjurător nu vor fi limitate doar la zonele în care se va interveni direct. Implementarea soluţiilor propuse va aduce beneficii comunităţii locale prin îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice.

Proiectul, în întregime, are potenţialul de a genera un impact nefavorabil asupra mediului doar în perioada activităţilor de construcţie.

În subcapitolele următoare sunt identificate şi evaluate efectele şi impactul proiectului asupra diverselor componente de mediu şi, totodată, sunt evidenţiate şi măsurile de reducere a impactului negativ generat de proiect asupra mediului înconjurător.

6.1 Apele de suprafaţă şi subteraneMăsuri de reducere a impactului negativ: având în vedere că proiectul propus nu va avea impact asupra apelor de

suprafaţă şi subterane, nu este necesară implementarea unor măsuri de reducere a impactului negativ ;

se recomandă ca în perioada de construcţie şi exploatare să se furnizeze apă potabilă pentru lucrătorii implicaţi în lucrările de construcţie, iar amplasamentele să fie dotate cu toalete ecologice ;

6.2 Clima şi calitatea aerului atmosfericPosibila sursă de poluare a aerului în perioada de execuţie este reprezentată de

utilajele din dotare. Impactul gazelor de ardere provenit de la motoarele utilajelor asupra aerului atmosferic este practic nesemnificativ, el încadrându-se în fondul general al admisiei permise.

Pentru motoarele Diesel specifice utilajelor grele, factorii de emisie sunt prezenţi în tabelul de mai jos:

POLUANŢI U.M. CANTITĂŢI ADMISEParticule Kg/10001 1,56

SOx Kg/10001 3,24CO Kg/10001 27,00

Hidrocarburi Kg/10001 4,44NOx Kg/10001 44,40

Aldehide Kg/10001 0,36Acizi organici Kg/10001 0,36

6.3 SolulMăsuri de reducere a impactului negativ: limitarea suprafeţelor de teren afectate de lucrările de excavare ; refacerea zonelor afectate pe perioada lucrărilor de construcţie (dacă va fi cazul); limitarea procesului de eroziune a terenului în faza de execuţie a lucrărilor de

săpătură ; decopertarea solului fertil înaintea lucrărilor de excavare şi depozitarea

temporară în zona şantierului în vederea utilizării ulterioare (dacă va fi cazul) ;

39

construirea fundaţiilor în conformitate cu prevederile incluse în studiul tehnic de proiectare şi a cerinţelor legale în domeniu ;

luarea unor măsuri adecvate pentru evitarea deversărilor accidentale de combustibil, lubrifianţi, etc. ;

după finalizarea lucrărilor, constructorul are obligaţia eliberării amplasamentului de orice fel de deşeuri ;

evacuarea deşeurilor trebuie realizată controlat, acestea urmând a fi predate către centre specializate de colectare şi depozitare (centrul amenajat din localitatea Zărneşti) ;

este interzisă depozitarea/eliminarea deşeurilor sau abandonarea acestora pe terenurile învecinate;

preluarea de pe amplasament a surplusului de pământ excavat şi depozitarea temporară a acestuia în vederea utilizării ulterioare în activităţi de construcţie ;

amplasarea în zona şantierului a containerelor pentru colectarea diferitelor tipuri de deşeuri (dacă este cazul) ;

6.4Flora şi faunaPotrivit informaţiilor obţinute de la beneficiar, modul de utilizare a terenului se va

menţine şi după realizarea lucrărilor de investiţie propuse conform celor afirmate de beneficiar.

Nu există specii valoroase de plante din punct de vedere conservativ, a căror protecţie ar trebui asigurată conform legislaţiei de mediu în vigoare.

În zona organizării de şantier şi în zona de execuţie a lucrărilor de protecţie, nu există habitate naturale, specii de plante de interes conservativ sau asociaţii vegetale valoroase. Distanţa mică a amplasamentului obiectivului de investiţie faţă de aşezările umane, face ca prezenţa faunei să fie sporadică. O atenţie deosebită se va acorda pentru mierla de apă – Cinclus cinclus şi pentru codobatura de munte – Motacilla cinerea în perioada de cuibărit, dar lucrările se vor executa în afara perioadei de cuibărit.

Nu au fost observate specii de plante care figurează în Listele roşii naţionale ca plante rare sau periclitate, nici specii de plante menţionate în anexele Directivei Habitate sau Convenţiei de la Berna, ca specii ce necesită protecţie.

Măsuri de reducere a impactului negativ:• refacerea zonelor afectate la finalizarea etapei de construcţie şi redarea

terenului în circuitul iniţial ;• pentru evitarea pierderilor de habitate se recomandă utilizarea suprafeţei

minime necesare pentru desfăşurarea lucrărilor (drumuri de acces, amenajarea şantierului, etc). La finalizarea lucrărilor, executantul are obligaţia eliberării zonelor de intervenţie de orice fel de materiale şi/sau deşeuri ;

• lucrările de construcţie se vor executa numai în timpul zilei pentru a evita utilizarea luminii artificiale pe amplasament care ar afecta speciile identificate în zonă (unele dintre ele fiind active pe perioada nopţii) ;

• limitarea vitezei autovehiculelor pe amplasament în perioada de construcţie pentru a putea fi evitată o posibilă coliziune cu speciile identificate în zona de interes ;

40

• amenajarea drumurilor de acces trebuie executată raţional pentru a se evita pierderile de habitat ;

• utilizarea drumului de acces existent, fără executarea altor drumuri secundare ;

6.5 PeisajulEvaluarea peisagistică şi vizuală ia în considerare nivelul de senzitivitate a reliefului

iniţial şi a resurselor identificate vizual, precum şi nivelul impactului potenţial pe care îl va produce proiectul de investiţii. Această analiză, permite evaluatorului să decidă dacă aceste efecte vizuale sunt sau nu semnificative. Efectele pot fi:

adverse, benefice sau neutre ; pe termen scurt, mediu sau lung ; permanente sau temporare ; cumulative ;

Pe durata derulării activităţilor de construcţie se poate considera că există un impact vizual temporar datorat prezenţei echipamentelor şi utilajelor de lucru.

Conform informaţilor obţinute de la beneficiar, vegetaţia care urmează a fi dislocată este cantitativ redusă şi cu o putere de regenerare crescută. Astfel, impactul negativ produs asupra peisajului pe perioada lucrărilor va fi redus în timp.

Măsuri de reducere a impactului negativ: reamenajarea corespunzătoare a amplasamentului, conform proiectului.

6.6 Alte tipuri de impact6.6.1 Zgomot şi vibraţii

Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009-88 şi prevăd, la limita unei incinte, valoarea maximă de 65 dB(A) sau valorile curbei de zgomot Cz 60 (din STAS-ul amintit), iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit (§2.5 din acelaşi STAS), aceasta se va face în aşa fel încât să nu se depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2 m de faţada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1-89.

Pentru intervalul orar 6:00-22:00, OM 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei (cu modificările şi completările ulterioare), impune aceeaşi limită maxim admisibilă. Pentru intervalul 22:00-6:00, acelaşi ordin impune o limită maxim admisibilă a nivelului de presiune sonoră continuu echivalent, ponderat A, de 40 dB(A)

Din analiza rezultatelor evaluărilor rezultă că nivelurile de zgomot generat în mediul înconjurător, ca urmare a funcţionării maşinilor şi utilajelor, nu influenţează nivelul de zgomot din zona locuită.

7.ANALIZA ALTERNATIVELOR

41

Analiza alternativelor în concepţia, proiectarea, execuţia, exploatarea şi monitorizarea unei investiţii din punct de vedere al protecţiei mediului se poate referi la următoarele elemente:

alegerea amplasamentului ; alegerea soluţiilor tehnice şi tehnologice de producţie inclusiv a utilajelor,

materiilor prime, ambalajelor, în final al ciclului de viaţă al produselor ; alegerea soluţiilor tehnice şi tehnologice de execuţie inclusiv a utilajelor şi

materialelor ; alegerea duratelor de execuţie şi a perioadelor de lucru ; alegerea celor mai bune tehnici disponibile în toate etapele ;

În toate cazurile alternativele vor lua în considerare „varianta 0”, respectiv consecinţele în toate domeniile în cazul în care investiţia nu trebuie realizată.

Pentru identificarea soluţiei optime din punct de vedere tehnic şi al impactului asupra mediului s-a realizat o analiză comparativă a 2 variante:

Alternativa 0 - menţinerea stării actuale, cu probabilitatea apariţiei unor avarii la conducta de transport gaze şi impact major asupra mediului înconjurător ;

Alternativa I - executarea digului de de apărare, a pragului de fund şi betonarea conductei de transport gaze, cu rol şi de protecţie a mediului înconjurător ;

Alternativa 0: Menţinerea stării actualePrin menţinerea stării actuale se înregistrează impact negativ asupra factorilor de

mediu apă, sol, aer, peisaj, biodiversitate, datorită fenomenelor complexe de eroziune, determinate de cursul de apă. Prin alegerea acestei variante, există un impact negativ asupra factorilor de mediu, suprapus cu probabilitatea fisurării sau spargerii conductei de transport gaze cu impact major asupra mediului înconjurător.

Alternativa I: Lucrări de apărări de mal, prag de fund, betonarea conducteiExecuţia unor lucrări hidrotehnice: prag de fund, apărări de mal din anrocamente,

betonarea conductei în fir continuu care să asigure siguranţa în exploatare a conductei de transport gaze naturale şi să prevină eventualele erodări ale fundului albiei şi malurilor, care sunt şi lucrări de protecţie a mediului.

Apărarea de mal în zonele 5 şi 7 reprezintă şi o măsură de protecţie a drumului de exploatare al Parcului Naţional Piatra Craiului.Pentru identificarea alternativei optime din punct de vedere al impactului asupra mediului, a raportului cost-beneficiu, s-a realizat o analiză comparativă a variantelor studiat.

În scopul evaluării celor 2 alternative avute în vedere, echipa de elaboratori a caracterizat impactul fiecărei alternative în funcţie de o serie de criterii, folosind următorul sistem de notare:

1 – efect slab (intensitate şi amploare reduse, reversibil) ; 5 – efect mediu (intensitate şi amploare reduse, reversibil după o perioadă

de timp) ; 10 – efect major (intensitate şi amploare importante, ireversibil) ; notelor acordate li s-a asociat fie „+”, fie „-”, desemnând un impact pozitiv

sau unul negativ, după caz ;Evaluarea comparativă a impactului şi punctajele totale obţinute pentru cele două

variante este prezentată tabelar:

42

Criterii/Alternative Alternativa 0

Alternativa 1

Dezvoltarea infrastructurii -10 5Stimularea mediului economic -10 10Raportul cost/beneficiu (profitabilitatea investiţiei) -10 1Impactul asupra mediului 5 10Peisaj şi valori estetice 5 10Folosinţa curentă şi ulterioară a terenurilor 1 5Punctaj total -19 41Din matricea prezentată anterior, se observă că Alternativa I este cea care satisface

cel mai bine criteriile impuse

8.MONITORIZAREA

43

Realizarea unui program de monitorizare a lucrărilor propuse este necesară pentru observarea tendinţelor de evoluţie a ecosistemului şi interpretarea schimbărilor acestuia, atât pe perioada de derulare a lucrărilor de execuţie, cât şi după realizarea acestora. Rezultatele obţinute vor sta la baza evaluării eficienţei acţiunilor propuse şi la adaptarea acestora de-a lungul timpului.

În cadrul prezentului studiu a fost propus un plan de monitorizare a factorilor de mediu în timpul construcţiei. Conform legislaţiei, pe perioada execuţiei lucrărilor, cât şi după darea în folosinţă a obiectivului de investiţie, se vor stabili cu autorităţile de mediu programe de monitorizare a factorilor de mediu.

Este necesară realizarea periodică a măsurătorilor privind încadrarea activităţilor organizării de şantier în limitele de poluare admise privind concentraţiile de substanţe poluante în aer, sol, niveluri de zgomot, gestiunea deşeurilor etc. În urma monitorizării vor fi luate măsurile necesare pentru protecţia factorilor de mediu.

Monitorizarea efectelor lucrarilor propuse pe perioada lucrarilor de executie cat si in perioada de exploatare a acestora.

Parametru Locatie Modalitate de monitorizare

Frecventa de

monitorizare

Costuri de monitorizare

Responsabil

Modalitatea de depozitare a

materialului excavat

Locatile de depozitare si

excavare

Observatile directe si

verificarea documentatiei

pentru a urmari daca zona si metoda de

depozitare sunt aprobate de

catre beneficiar

Zilnic (de catre

constructor)

Fara costuri Contractor

Conditiile de depozitare a solului fertil

Locatiile de depozitare si

excavare

Observatii directe

Zilnic (de catre

constructor)

Fara costuri Contractor

Zgomot si vibratii (pe perioada

lucrarilor de excavare

La limita amplasamentelor

Aparat de masura adecvat

In timpul activitatilor

care presupun o crestere a nivelului de

zgomot

Incluse in costul lucrarilor de constructie

Contractor

Praf La limita amplasamentelor

Observatii directe si

masuratori cu aparat de

masura adecvat pentru PMio

In timpul activitatilor

care presupun o crestere a nivelului de

praf

Incluse in costul lucrarilor de constructie

Contractor

Modalitatea de depozitare a

deseurilor periculoase

Locatiile de constructie si

depozitare

Observatii directe

Se va realiza un plan

de monitorizare a

deseurilor periculoase (daca va fi

cazul)

Incluse in costul lucrarilor de constructie

Contractor

44

Masuri privind sanatatea

papulatiei

Locatiile de excavare ,de constructie si

depozitare

Observatii directe

Zilnic (de catre

constructor)

Incluse in costul lucrarilor de constructie

Contractor

Masuri privind sanatatea

si securitatea ocupationala

Santier Audituri interne de sanatate si securitate

ocupationala pentru a verifica conformarea cu reglementarile

in vigoare

Zilnic (de catre

constructor)

Incluse in costul lucrarilor de constructie

Contractor

Calitatea solului

Locatiile de exploatare

Supervizarea actiunilor de interventie in

vederea diminuarii poluarii

accidentale

Ori de cate ori este necesar

Incluse in costul lucrarilor de exploatare

Beneficiar

Calitatea apelor de

suprafata si subterane

Locatiile de exploatare

Supervizarea actiunilor de interventie in

vederea diminuarii poluarii

accidentale

Ori de cate ori este necesar

Incluse in costul lucrarilor de exploatare

Beneficiar

45

9.SITUATII DE RISC

46

In perioada desfasurarii lucrarilor propuse in zona amplasamentului, riscul aparitiei unor situatii potentiale periculoase pentru mediul inconjurator este minim, in cazul in care vor fi respectate reglementarile specifice de mediu.Poluarile potentiale vor fi insa limitate cantitativ si vor avea un caracter local.Nu exista riscul unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului. In contractele in care se vor incheia pentru executia lucrarilor ar trebui precizate clauze speciale privind protectia mediului si rezolvarea situatilor de risc pentru fiecare dintre parti. Pentru prevenirea situatilor de risc ce pot aparea in perioada de desfasurare a lucrarilor se recomanda luarea urmatoarelor tipuri de masuri:

• verificarea utiliajelor, mijloacelor de transport , echipamentelor, mecanismelor etc. pentru a constata integritatea si buna functionare inainte de a intrarea in lucru;

• montarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone si placutelor indicatoare cu insemne de pericol;

• realizarea unor imrejmuiri, semnalizari sau avertizari pentru a delimita zonele de lucru;

• controlul accesului perosanelor in santier;• controlul personalului muncitor privind disciplina in santier etc.;

O alta categorie de accidente din perioada de constructie poate fi aceea in care este implicata papulatia autohtona.Aceasta poate fi afectata de lucraile in curs, lucrari nesemnalizate sau fara semne de avertizare.In perioada de constructie este posibila aparitia unor accidente ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile (precipitatii abundente, ceata, furtuni, vanturi puternice etc).M asurile de reducere a riscurilor de mediu si a riscurilor privind sanatatea si Securitatea Ocupationala care pot fi generate de proiectul propus sunt urmatoarele:

implementarea unor masuri pentru protectiea lucratorilor,sau a trecatorilor in caz de forta majora (cutremur, furtuni, viteze foarte mari ale vanturilor etc.);

semnalizarea zonei de constructie; realizarea lucrarilor de constructii-montaj de catre personal calificat si cu

echipamente/utilaje de lucru adecvate; interzicerea orcarei activitati pe santier in conditii meteo nefavorabile (ploi, furtuni,

ninsori, vant puternic); existenta unui sistem permanent de comunicare pe amplasament (telefon) care sa

permita avertizarea in cazul producerii unor accidente; interzicerea accesului vizitatorilor pe amplasament in perioada executiei lucrarilor;

10. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

47

Prezentul studiu s-a realizat in baza informatilor si documnetelor puse la dispozitie de proiectantul general si beneficiar (in urma discutilor cu proiectantul lucrarii) si a vizitelor efectuate de elaboratorul studiului in zona. Vizitarea amplasamentelor obiectelor de investitie a avut loc in septembrie 2009 si ianuarie 2010.De asemenea, s-au avut in vedere cerintele legislative in vigoare privind evaluarea impactului asupra mediului, precum si o serie de informatii si de date despre Parcul National Piatra Craiului.Pe parcusul derularii procedurii de evaluare a impactuluiasupra mediului nu s-au intampinat alte dificultati de ordin tehnic sau practic, partile implicate incercand sa conlucreze cat mai bine in scopul evaluarii obiective a impactului asupra mediului determinat de obiectivul de investitie propus.

Concluzii si recomandariIn cadrul prezentului studiu, pentru evaluarea calitativa a impactului asupra mediului s-a apelat la o metoda de analiza multicriteriala, si anume matricea lui Leopold.Aceasta matrice de evaluare a impactului asupra mediului a fos conceputa sub forma unui tabel in care pe linii s-au introdus principalele activitatii ale proiectului analizat, iar pe coloane s-au enumerat factorii de mediu potentiali afectati.Activitatile proiectului au fost grupate pe faze semnificative .Au fost analizate activitatile incluse in matrice si s-au stabilit efectele posibile asupra mediului biofizic si socio-economic, in scopul evaluarii in principal a magnitudinii efectelor asupra mediului, echipa de elaboratori a caracterizat impactul fiecarei activitati asupra mediilor mentionate mai sus folosind urmatorul sistem de notare:

• 1-efect slab (intensitate si amploare reduse, reversibil);• 5-efect mediu (intensitate si amploare reduse, reversibil dupa o peroiada de timp);• 10-efect major (intensitate si amploare importante ,ireversibil);• notelor acordate, li s-a asociat semnul pozitiv sau negativ, dupa caz;

Prelucrarea matricei s-a realizat prin insumarea pe orizontala si pe verticala a numarului de aparitii si a punctajului aferent fiecarei activitati, respectiv factor de mediu, cat si a punctajului total aferent proiectului pentru perioada de executie. Ca urmare a evaluarii impactului folosind matricea Leopold adaptata proiectului investigat, in perioada de executie se pot aprecia urmatoarele:

• punctaje pozitive au fost obtinute pentru efectele asupra folosintei curente si ulterioare a terenurilor (+34 puncte), si stimularea mediului economic (+41 puncte);

• dintre activitatile din cadrul proiectului analizat, din perioada de executie, lucrarile de amenajare a amplasamentului de (-26 puncte), ceea ce se justifica prin amploarea lucrarilor implicate, suprafata relativ mare de teren afectata, cresterea nivelului de zgomot si vibratii, impact asupra calitatii aerului si solului etc.;

• in functie de punctajele obtinute, urmatoarele categorii de activitati care vor avea impact asupra mediului, dupa cea mentionata anterior, sunt lucrarile de constructie a drumurilor de acces (-13 puncte), si activitatile de organizare de santier (-10 puncte), realizarea fundatiei (-31 puncte); punctajele negative mari obtinute de aceste categorii de activitati se explica prin amplitudinea mare a impactului asupra caliatatii aerului, solului si biodiversitatii;

• un punctaj pozitiv semnificativ l-au obtinut lucrarile privind reamenajarea amplasamnetului (+55 puncte); avand in vedere scopul de redare a terenurilor in circuitul initial prin aplicarea unor masuri compensatorii;

48

Punctajul obtinut pentru intregul proiect (+ 23 puncte) evidentiaza ca implementarea proiectului va avea, in ansamblu un impact pozitiv atat asupra factorilor de mediu cat si a celor socio-economici.Avand in vedere ca durata de executie a obiectivului de investitii este cea de 3 luni, se poate aprecia ca impactul asupra mediului se va reduce odata cu incheierea perioadei de executie, iar perioada de exploatare a impactului se va reduce semnificativ.Principalele masuri de diminuare a impactului asupra mediului a lucrarilor propuse pe factori de mediu sunt urmatoarele:

a) Aer• umezirea periodica a drumurilor de acces pe durata transportarii materialului excavat

catre punctele de depozitare;• umezirea periodica, in perioada secetoasa (in faza de constructie), a amplasamentului in

vederea reducerii unei poluari suplimentare a aerului;• gestionarea corespunzatoare a operatiunilor de incarcare-descarcare a materialelor pentru

a evita generarea prafului;• intretinerea corespunzatoare a masinilor si utilajelor si restrictionarea functionarii in gol a

acestora;

b) Apa• avand in vedere ca proiectul propus va avea impact asupra apelor de suprafata si

subterane in perioada de executie, este necesara implementarea unor masuri de reducere a impactului negativ;

• intretinerea periodica a utilajelor, astflel incat sa nu existe pierderi de combustibili si lubrefianti;

• operatiile de repare a utilajelor, se vor executa in afara perimetrului de lucru si anume in organizarea de santier, unde se vor respecta masurile de protectia mediului inconjurator;

• alimentarea cu combustibili si lubrefianti, se va face in locuri spacial amenajate, pentru evitarea poluarii mediului inconjurator;

• depozitarea deseurilor rezultate in timpul executiei lucrarilor si a celor amenajate, se va face in locuri special amenajate, dupa care se vor transporta cu utilaje spaciale la depozitul de reziduuri aferent localitatii Zarnesti;

• se recomanda ca in perioada de constructie si exploatare sa se furnizeze apa potabila lucratorilor implicati in lucrarile de constructie, iar amplasamentele sa fie dotate cu toalete ecologice;

c) Solul• limitarea suprafetelor de teren afectate de lucrarile de excavare a terenului;• refacerea zonelor de teren afactate pe perioada lucrarilor de constructie;• limitarea procesului de eroziune a terenului in faza de constructie a fundatiilor (pe

perioada viiturilor);• decopertarea solului fertil inainte lucrarilor de excavare si depozitarea temporara in zona

santierului in vederea utilizarii ulterioare;• luarea unor masuri adecvate pentru evitarea deversarilor accidentale de combistibili,

lubrefianti etc.;• dupa finalizarea lucrarilor, constructorul are obligatia eliberarii amplasamntului de orice

fel de deseuri;

49

• evacuarea deseurilor trebuie realizata controlat, acestea urmand a fi predate catre centr specializate de colectare si depozitare (Zarnesti);

• este interzisa depozitarea/eliminarea deseurilor sau abandonarea acestora pe terenurile invecinate;

• preluarea de pe amplasamnt a surplusului de pamant excavat si depozitarea temporara a acestuia in vederea utilizarii ulterioare in activitati de constructie;

• amplasarea in zona santierului a containerelor pentru colectarea diferitelor tipuri de deseuri (daca e cazul);

d) Vegetatia• refacerea zonelor afectate la finalizarea etapei de constructie si redarea terenului in

circuitul initial;• pentru evitarea pierderilor de habitate se recomanda utilizarea suprafetei minime necesare

pentru desfasurarea lucrarilor, a drumurilor de acces si amenajarea santierului.La finalizarea lucrarilor, executantul are obligatia eliberarii zonelor de interventie de orice fel de materiale si/sau deseuri, pentru ca vegetatia locala sa poata reveni la normal intr-un interval de timp cat mai scurt;

e) Fauna• se recomanda ca lucrarile de constructii, sa se execute in afara perioadei de cuibarit a

specilor de pasari (aprilie-iunie);• lucrarile de constructii se vor desfasura numai in timpul zilei pentru a evita utilizarea

luminii artificiale pe amplasament care ar afecta speciile identificate in zona (unele dintre ele fiind active pe perioada noptii);

• monitorizarea activitatii pasarilor de catre un ornitolog pe o perioada de cel putin un an;• lucrarile de constructii se vor executa pe o durata de timp cat mai scurta (3 luni), pentru

ca drenajul asupra ornitofaunei sa fie minim;• amenajarea drumurilor de acces trebuie executata rational pentru a se evita pierderile de

habitat;

f) Peisaj• reamanajarea corespunzatoare a amplasamnetelor;• folosirea materialelor locale pentru executia apararilor de mal si a pragului de fund, se

incadreaza in peisajul local;

g) Zgomot si vibratii• masurarea nivelului de zgomot inainte si dupa efectuarea lucrailor de constructie;• folosorea unor utilaje adecvate care nu genereaza zgomot peste limitele admise;

h) Situatii de risc• implementarea unor masuri pentru protectia lucratorilor sau a trecatorilor in caz de forta

majora (cutremur, furtuni, viteze foarte mari ale vatului etc.);• interzicerea orcarei activitati pe santier in conditii meteo nefavorabile (ploi, furtuni,

ninsori, vant puternic);• existenta unui sistem permanent de comunicare pe amplasament (telefon) care sa permita

avertizarea in cazul producerii unor accidente;

50

• pe perioada delurarii lucrarilor de constructie sa se furnizeze apa potabila lucratorilor implicati in lucrarile de constructie, iar amplasamentele sa fie dotate cu toalete ecologice;

• reliazarea lucrarilor de constructii-montaj de catre personalul calificat si cu echipamente/utilaje de lucru adecvate;

• semnalizarea zonei de contructie in vederea limitarii accesului in zona a vizitatorilor sau a trecatorilor;

11.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

51

Studiul care face obiectul prezentei documentatii analizeaza impactul asupra mediului determinat de lucrarile propuse in documentatia tehnica realizata in cadrul proiectului ,,Aparari de mal pe paraul Prapastiei, zona Gura Raului, Zarnesti, pentru protectia conductei de gaze naturale Ø 24”, Coroi-Pitesti”.

11.1 Descrierea lucrarilorDupa viiturile din cursul anului 2009, viituri ale caror debite au fost foarte mari, s-au produs modificari in albia paraului Prapastiei si anume:

erodarea puternica a albiei atat in plan vertical, cat si orizontal, fapt ce a dus la modificari ale sectiunii albiei;

eroziune in plan orizontal, albia inaintant in maluri; amplificarea fenomenelor erozionale, albia raului suferind modificari in acesta zona

situata la cca. 500 m de iesirea din loc. Zarnesti spre loc. Magura, pe o lungime de 2 km de la intrarea in defileu inspre Magura, zona in care are traseul si conducta de transport gaze naturale;

In momentul de fata datorita eroziunii conducta fiind scoasa la suprafata in sapte puncte situate in albie, exista riscul ca datorita inaintarii eroziunii lungimile de conducta scoasa la suprafata sa se mareasca si siguranta in exploatare a conductei sa fie compromisa, riscurile de rupere a conductei fiind mari.Mentionam ca in prezent actiunea distructiva a apelor asupra malurilor se face si la debite normale de curgere.In vederea protectiei conductei in aceste sectiuni sunt necesare executia unor lucrari hidrotehnice-prag de fund, aparari de mal din anrocamente, betonarea conductei in continuu-care sa asigure siguranta in exploatare a conductei de transport gaze naturale si sa previna eventualele erodari ale malului.Observatiile efectuate asupra evolutiei in timp a albiei pun in evidenta procese de eroziune intense, mai ales in plan orizontal, care in prezent au loc la toata gama de debite cecurg in albia raului.Fata de aceasta situatie se impune luarea unor masuri urgente care sa protejeze albia paraului si implicit conducta magistrala de transport gaze naturale.Prin masurile ce trebuiesc luate se va reduce intensitatea proceselor de eroziune, fenomen care pune in pericol traseul conductei, traseu aflat in prezent la distante mici fata de cota terenului si in portiunile in care nu a fost scoasa la suprafata, in lucrarile propuse fiind incluse si aceste portiuni.

11.2 Analiza alternativelorPentru identificarea solutiei optime din punct de vedere tehnic si al impactului asupra mediului s-a realizat o analiza comarativa a doua variante:Alternativa 0:Mentinerea starii actualeAlternativa I:Apararea de mal, prag de fund si protectia conductei cu beton.Varianta aleasa in urma efectuarii studiului de impact, este Alternativa I.

11.3 Impactul prognozat asupra mediuluiIn urma evaluarii impactului asupra mediului pe care il poate genera realizarea obiectivului analizat, se poate concluziona ca in perioada de executie a lucrarilor impactul va fi redus si va

52

avea caracter local.In conditiile in care executantul/executantii va/vor respecta legislatia de mediu in vigoare, in special in domeniul gestionarii deseurilor si exploatarii adecvate a utilajelor si echipamentelor folosite, intensitatea acestui impact poate fi diminuata.Evaluarea impactului generat asupra mediului ca urmare a realizarii obiectivului de investitii analizat, a evidentiat faptul ca impactul produs de realizarea obiectivului de investitie asupra calitatii aerului, solului, apelor de suprafata si subterane, peisajului, biodiversitatii si asupra mediului socioeconomic este minim.Lucrarile de aparari de mal executate pe paraul Prapastiei, zona Gura Raului, Zarnesti, pentru protectia conductei de transport gaze naturale Ø 24” Coroi-Pitesti, sunt si lucrari de reconstructie ecologica cu rol de protectia mediului inconjurator.

11.4 Masuri de diminuare a impactuluiPrincipalele masuri de diminuare a impactului lucrarilor propuse asupra mediului.

Factori de mediu Masuri de reducere a impactului

Aer

• umezirea periodica a drumurilor de acces pe durata transportarii materialului excavat catre punctele de depozitare;

• umezirea periodica, in perioada secetoasa (in faza de constructie), a amplasamentului in vederea reducerii unei poluari suplimentare a aerului;

• gestionarea corespunzatoare a operatiunilor de incarcare-descarcare a materialelor pentru a evita generarea prafului;

• intretinerea corespunzatoare a masinilor si utilajelor si restrictionarea functionarii in gol a acestora;

Apele de suprafata si subterane

Apele de suprafata si subterane

• avand in vedere ca proiectul propus va avea impact asupra apelor de suprafata si subterane in perioada de executie, este necesara implementarea unor masuri de reducere a impactului negativ;

• se recomanda ca in perioada de constructie si exploatare sa se furnizeze apa potabila lucratorilor implicati in lucrarile de constructie, iar amplasamentele sa fie dotate cu toalete ecologice;

• limitarea suprafetelor de teren afectate de lucrarile de excavare a terenului;

53

Solul

• refacerea zonelor de teren afactate pe perioada lucrarilor de constructie;

• limitarea procesului de eroziune a terenului in faza de constructie a fundatiilor (pe perioada viiturilor);

• decopertarea solului fertil inainte lucrarilor de excavare si depozitarea temporara in zona santierului in vederea utilizarii ulterioare;

• luarea unor masuri adecvate pentru evitarea deversarilor accidentale de combistibili, lubrefianti etc.;

• dupa finalizarea lucrarilor, constructorul are obligatia eliberarii amplasamntului de orice fel de deseuri;

• evacuarea deseurilor trebuie realizata controlat, acestea urmand a fi predate catre centr specializate de colectare si depozitare (Zarnesti);

• este interzisa depozitarea/eliminarea deseurilor sau abandonarea acestora pe terenurile invecinate;

• preluarea de pe amplasamnt a surplusului de pamant excavat si depozitarea temporara a acestuia in vederea utilizarii ulterioare in activitati de constructie;

• amplasarea in zona santierului a containerelor pentru colectarea diferitelor tipuri de deseuri (daca e cazul);

Factori de mediu • masuri de reducere a impactului;

Fauna

Fauna

• lucrarile de constructii, sa se execute in afara perioadei de cuibarit a specilor de pasari (aprilie-iunie);

• lucrarile de constructii se vor desfasura numai in timpul zilei pentru a evita utilizarea luminii artificiale pe amplasament care ar afecta speciile identificate in zona (unele dintre ele fiind active pe perioada noptii);

• obiectivul de constructii va trebui execut pe o durata de timp cat mai scurta (3 luni), pentru ca drenajul asupra ornitofaunei sa fie minim;

54

• amenajarea drumurilor de acces trebuie executata rational pentru a se evita pierderile de habitat;

• utilizarea drumului existent ca drum de acces;

Peisaj

• reamanajarea corespunzatoare a amplasamnetelor;

• folosirea materialelor locale pentru executia apararilor de mal si a pragului de fund, se incadreaza in peisajul local;

• imbracarea taluzalor prevazute a fi protejate prin inerbare cu pamant vegetal, pentru incadrarea in peisaj;

Zgomot si vibratii

• masurarea nivelului de zgomot inainte si dupa efectuarea lucrailor de constructie;

• folosorea unor utilaje adecvate care nu genereaza zgomot peste limitele admise;

Situatii de risc

Situatii de risc

• implementarea unor masuri pentru protectia lucratorilor sau a trecatorilor in caz de forta majora (cutremur, furtuni, viteze foarte mari ale vatului etc.);

• existenta unui sistem permanent de comunicare pe amplasament (telefon) care sa permita avertizarea in cazul producerii unor accidente;

• pe perioada delurarii lucrarilor de constructie sa se furnizeze apa potabila lucratorilor implicati in lucrarile de constructie, iar amplasamentele sa fie dotate cu toalete ecologice;

• interzicerea orcarei activitati pe santier in conditii meteo nefavorabile (ploi, furtuni, ninsori, vant puternic);

• reliazarea lucrarilor de constructii-montaj de catre personalul calificat si cu echipamente/utilaje de lucru adecvate;

• semnalizarea zonei de contructie in vederea limitarii accesului in zona a vizitatorilor sau a trecatorilor;

55

MEMORIU JUSTIFICATIV1.CALCULUL DEBITULUI

56

Panta sectiunii:

I9-10=P9−P10

d ∙5∙100=

885,59−883,678,3 ∙5

∙100 = 4,62%

Debitul se calculeaza cu formula:Q= ω∙v [m3/s] ,unde:ω= aria suprafetei analizate [m2];v= viteza de curgere a apei [m/s];

Viteza apei se determina cu formula:v= C√R ∙ I [m/s], unde:C= coeficientul lui Chezy;R= raza hidraulica;I= panta talvegului;

Coeficientul lui Chezy se determina din relatia:

C=1n∙Ry , unde:

n= coeficient de rugozitate si are valoarea 0,04;

y= 14

;

Raza hidraulica se calculeaza cu relatia:

R=ωP

[m], unde :

ω= aria suprafetei analizate [m2];P= perimetrul [m];

Sectiunea P9-P9 nemodificata

57

1) Q 1

B=10cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=B ∙h

2 =

10∙0,12

=0,5m2

P=2,02 m

R=ωP

=0,5

2,02=0,24m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,241/4=17,49

v= C√R ∙ I=17,49∙√0,24 ∙4,62= 18,41m/sQ1=18,41 ∙0,5=9,20m3/s

2) Q 2

B=13,1cm b=10 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(13,1+10)∙0,12

=1,15m2

P=10+0,7=10,7m

R=ωP

=1,1510,7

=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ2=9,54 ∙1,15=10,97m3/s

3) Q 3

B=16cm b=13,1 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(16+13,1) ∙0,12

=1,45m2

P=13,1+0,62=13,72m

R=ωP

=1,45

13,72=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ3=1,45 ∙9,54=13,83m3/s

58

4) Q 4

B=17,7cm b=16 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(17,7+16) ∙0,12

=1,68m2

P=16+0,46=16,46m

R=ωP

=1,68

16,46=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ4=1,68 ∙9,54=16,02m3/s

5) Q 5

B=18,3cm b=17,7 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(18,3+17,7) ∙0,12

=1,8m2

P=17,7+0,26=17,96m

R=ωP

=1,8

17,96=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ5=1,8 ∙9,54=17,17m3/s

QT=Q1+Q2+Q3+Q4+Q5=9,20+10,97+13,83+16,02+17,17=67,19m3/s

59

Sectiunea P9.1-P9.1 modificata

1) Q 1

B=9cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=B ∙h

2 =

9 ∙0,12

=0,45m2

P=1,84m

R=ωP

=0,451,84

=0,24m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,241/4=17,49

v= C√R ∙ I=17,49∙√0,24 ∙4,62= 18,41m/sQ1=18,41 ∙0,45=8,28m3/s

2) Q 2

B=12,9cm b=9cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(12,9+9) ∙0,12

=1,09m2

P=9+0,92=9,92m

R=ωP

=1,099,92

=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ2=9,54 ∙1,09=10,39m3/s

3) Q 3

B=15,6cm b=12,9 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(15,6+12,9) ∙0,12

=1,42m2

P=12,9+0,62=13,52m

60

R=ωP

=0,42

13,52=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ3=1,42 ∙9,54=13,54m3/s

4) Q 5

B=17,5cm b=15,6 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(17,5+15,6) ∙0,12

=1,65m2

P=15,6+0,46=16,06m

R=ωP

=1,65

16,06=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ5=1,65 ∙9,54=15,74m3/s

5) Q 5

B=18,3cm b=17,5 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(18,3+17,5) ∙0,12

=1,79m2

P=17,5+0,3=17,8m

R=ωP

=1,7917,8

=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,011/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ5=1,79 ∙9,54=17,07m3/s

QT=Q1+Q2+Q3+Q4+Q5=8,28+10,39+13,05+15,74+17,07=65,02m3/s

61

Sectiunea P9.2-P9.2 modificata

1) Q 1

B=7,9cm b=2,4 cm h=0,6 cm pe scara 1:20=0,12m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(7,9+2,4 )∙0,122

=0,61m2

P=2,4+1,18=3,58m

R=ωP

=0,613,58

=0,17m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,171/4=16,05

v= C√R ∙ I=16,05∙√0,17 ∙4,62= 14,22m/sQ1=14,22 ∙0,61=8,67m3/s

2) Q 2

B=10,4cm b=7,9cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(10,4+7,9)∙0,12

=0,91m2

P=7,9+0,6=8,5m

R=ωP

=0,918,5

=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ2=9,54 ∙0,91=8,68m3/s

3) Q 3

62

B=13,5cm b=10,4 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(13,5+10,4 )∙0,12

=1,19m2

P=10,4+0,68=11,08m

R=ωP

=1,1911,08

=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ3=1,19 ∙9,54=11,35m3/s

4) Q 4

B=16,4cm b=14 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(16,4+14)∙0,12

=1,52m2

P=14+0,56=14,56m

R=ωP

=1,52

14,56=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ4=1,52 ∙9,54=14,50m3/s

5) Q 5

B=17,2cm b=16,4 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(17,2+16,4) ∙0,12

=1,68m2

P=16,4+0,3=16,7m

R=ωP

=1,6816,7

=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ5=1,68 ∙9,54=16,02m3/s

QT=Q1+Q2+Q3+Q4+Q5 =8,67+8,68+11,35+14,50+16,02=59,22m3/s

63

Sectiunea P9.3-P9.3 modificata

1) Q 1

B=7,1cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=B ∙h

2 =

7,1∙0,12

=0,35m2

P=1,4m

R=ωP

=0,351,4

=0,25m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,251/4=17,67

v= C√R ∙ I=17,67∙√0,25∙4,62= 18,99m/sQ1=18,99 ∙0,35=6,64m3/s

2) Q 2

B=13,5cm b=7,1 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(13,5+7,1)∙0,12

=1,03m2

P=7,1+1,3=8,4m

R=ωP

=1,038,4

=0,12m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,121/4=14,71

v= C√R ∙ I=14,71∙√0,12∙4,62= 10,95m/s

64

Q2=10,95 ∙1,03=11,27m3/s

3) Q 3

B=15,6cm b=13,5 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(15,6+13,5) ∙0,12

=1,45m2

P=13,5+0,52=14,02m

R=ωP

=1,45

14,02=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ3=1,45 ∙9,54=13,83m3/s

4) Q 4

B=17cm b=15,6 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(17+15,6) ∙0,12

=1,63m2

P=15,6+0,38=15,98m

R=ωP

=1,63

15,98=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ4=1,63 ∙9,54=15,55m3/s

5) Q 5

B=18,2cm b=17 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(18,2+17) ∙0,12

=1,76m2

P=17+0,34=17,34m

R=ωP

=1,76

17,34=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ5=1,76 ∙ 9,54=16,79m3/s

65

QT=Q1+Q2+Q3+Q4+Q5=6,64+11,27+13,83+15,55+16,79=64,08m3/s

Sectiunea P9.4-P9.4 modificata

1) Q 1

B=6,2cm b=2,5h=0,5cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(6,2+2,5) ∙0,12

=0,43m2

P=2,5+1,14=3,64m

R=ωP

=0,433,64

=0,11m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,111/4=14,39

v= C√R ∙ I=14,39∙√0,11 ∙4,62= 10,25m/sQ1=10,25 ∙0,43=4,40m3/s

2) Q 2

B=10,2cm b=6,2cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

66

ω=(B+b) ∙h

2 =

(10,2+6,2)∙0,12

=0,82m2

P=6,2+0,92=7,12m

R=ωP

=0,827,12

=0,11m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,111/4=14,39

v= C√R ∙ I=14,39∙√0,11 ∙4,62= 10,25m/sQ2=10,25 ∙0,82=8,40m3/s

3) Q 3

B=13,5cm b=10,2 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(13,5+10,2)∙0,12

=1,18m2

P=10,2+0,64=10,84m

R=ωP

=1,18

10,84=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ3=1,18 ∙9,54=11,25m3/s

4) Q 4

B=15,2cm b=13,5 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(15,2+13,5)∙0,12

=1,43m2

P=13,5+0,44=13,94m

R=ωP

=1,43

13,94=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ4=1,43 ∙9,54=13,64m3/s

5) Q 5

B=16,6cm b=15,2 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

67

ω=(B+b) ∙h

2 =

(16,6+15,2) ∙0,12

=1,59m2

P=15,2+0,38=15,58m

R=ωP

=0,59

15,58=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ5=1,59 ∙9,54=52,85m3/s

QT=Q1+Q2+Q3+Q4+Q5=4,40+8,40+11,25+13,64+15,16=52,85m3/s

Sectiunea P9.5-P9.5 modificata

1) Q 1

B=6,4cm b=2 cmh=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(6,4+2)∙0,12

=0,42m2

P=2+0,94=2,94m

R=ωP

=0,422,94

=0,14m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,141/4=15,29

v= C√R ∙ I=15,29∙√0,14 ∙4,62= 12,29m/sQ1=12,29 ∙0,42=5,16m3/s

68

2) Q 2

B=9,5cm b=6,4 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(9,5+6,4)∙0,12

=0,79m2

P=6,4+0,76=7,16m

R=ωP

=0,797,16

=0,11m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,111/4=14,39

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,11 ∙4,62= 10,25m/sQ2=10,25 ∙0,79=8,09m3/s

3) Q 3

B=11,7cm b=9,5 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(11,7+9,5) ∙0,12

=1,06m2

P=9,5+0,52=10,02m

R=ωP

=1,0610,02

=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ3=1,06 ∙9,54=10,11m3/s

4) Q 4

B=14,6cm b=12,3 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(14,6+12,3) ∙0,12

=1,34m2

P=12,3+0,58=12,88m

R=ωP

=1,3412,88

=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ4=1,34 ∙9,54=12,78m3/s

5) Q 5

69

B=16,5,9cm b=14,6 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(16,5+14,6) ∙0,12

=1,55m2

P=14,6+0,5=15,1m

R=ωP

=1,5515,1

=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ5=1,55 ∙9,54=14,78m3/s

QT=Q1+Q2+Q3+Q4+Q5=5,16+8,09+10,11+12,78+14,78=50,92m3/s

Sectiunea P9.6-P9.6 modificata

1) Q 1

B=6,3cm b=2,5cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(6,3+2,5) ∙0,12

=0,44m2

P=2,5+0,78=3,28m

R=ωP

=0,443,28

=0,13m

70

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,131/4=15,01

v= C√R ∙ I=15,01∙√0,13∙4,62= 11,63m/sQ1=11,63 ∙0,44=5,11m3/s

2) Q 2

B=9,2cm b=6,3 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(9,2+6,3) ∙0,12

=0,77m2

P=6,3+0,68=6,98m

R=ωP

=0,776,98

=0,11m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,111/4=14,39

v= C√R ∙ I=14,39∙√0,11 ∙4,62= 10,25m/sQ2=10,25 ∙0,77=7,89m3/s

3) Q 3

B=12,1cm b=9,2 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(12,1+9,2) ∙0,12

=1,06m2

P=9,2+0,66=9,86m

R=ωP

=1,069,86

=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ3=1,06 ∙9,54=10,11m3/s

4) Q 4

B=14,8cm b=12,7 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(14,8+12,7) ∙0,12

=1,37m2

P=12,7+0,56=13,26m

R=ωP

=1,37

13,26=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

71

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ4=1,37 ∙9,54=13,06m3/s

5) Q 5

B=16,4cm b=14,8 cm h=0,5 cm pe scara 1:20=0,1m

ω=(B+b) ∙h

2 =

(16,4+14,8)∙0,12

=1,56m2

P=14,8+0,48=15,28m

R=ωP

=1,56

15,28=0,1m

C=1n∙Ry=

10,04

∙ 0,11/4=14,05

v= C√R ∙ I=14,05∙√0,1∙4,62= 9,54m/sQ5=1,56 ∙9,54=14,88m3/s

QT=Q1+Q2+Q3+Q4+Q5=5,11+7,89+10,11+13,06+14,88=51,05m3/s

Centralizare date

Sectiunea P9-P9 nemodificata

Niv. apei

Crestereniv. apa

ω[m2]

P[m]

R[m]

Y n C v[m/s]

Q[m3/s]

C.T.1885,59

0,1 0,5 2,02 0,24 0,25 0,04 17,49 18,41 9,20

72

C.T.2885,69

0,1 1,15 10,7 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 10,97

C.T.3885,79

0,1 1,45 13,72 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 13,83

C.T.4885,89

0,1 1,68 16,46 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 16,02

C.T.5885,99

0,1 1,8 17,96 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 17,17

Sectiunea P9.1-P9.1 modificata

Niv. apei

Crestereniv. apa

ω[m2]

P[m]

R[m]

Y n C v[m/s]

Q[m3/s]

C.T.1885,52

0,1 0,45 1,84 0,24 0,25 0,04 17,49 18,41 8,28

C.T.2885,62

0,1 1,09 9,16 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 10,39

C.T.3885,72

0,1 1,42 13,52 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 13,54

C.T.4885,82

0,1 1,65 16,06 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 15,74

C.T.5885,92

0,1 1,79 17,8 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 17,07

Sectiunea P9.2-P9.2 modificata

Niv. apei

Crestereniv. apa

ω[m2]

P[m]

R[m]

Y n C v[m/s]

Q[m3/s]

C.T.1885,48

0,12 0,61 3,58 0,17 0,25 0,04 16,05 14,22 8,67

C.T.2 0,1 0,91 8,5 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 8,68

73

885,60C.T.3885,70

0,1 1,19 11,08 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 11,35

C.T.4885,80

0,1 1,52 14,58 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 14,50

C.T.5885,90

0,1 1,68 16,7 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 16,02

Sectiunea P9.3-P9.3 modificata

Niv. apei

Crestereniv. apa

ω[m2]

P[m]

R[m]

Y n C v[m/s]

Q[m3/s]

C.T.1885,42

0,1 0,35 1,4 0,25 0,25 0,04 17,67 18,99 6,64

C.T.2885,52

0,1 1,03 8,4 0,12 0,25 0,04 14,71 10,95 11,27

C.T.3885,62

0,1 1,45 14,02 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 13,83

C.T.4885,72

0,1 1,63 15,98 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 15,55

C.T.5885,82

0,1 1,76 17,34 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 16,79

Sectiunea P9.4-P9.4 modificata

74

Niv. apei

Crestereniv. apa

ω[m2]

P[m]

R[m]

Y n C v[m/s]

Q[m3/s]

C.T.1885,38

0,1 0,43 3,64 0,11 0,25 0,04 14,39 10,25 4,40

C.T.2885,48

0,1 0,82 7,12 0,11 0,25 0,04 14,39 10,25 8,40

C.T.3885,58

0,1 1,18 10,84 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 11,25

C.T.4885,68

0,1 1,43 13,94 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 13,64

C.T.5885,78

0,1 1,59 15,58 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 15,16

Sectiunea P9.5-P9.5 modificata

Niv. apei

Crestereniv. apa

ω[m2]

P[m]

R[m]

Y n C v[m/s]

Q[m3/s]

C.T.1885,34

0,1 0,42 2,94 0,14 0,25 0,04 15,29 12,29 5,16

C.T.2885,44

0,1 0,79 7,16 0,11 0,25 0,04 14,39 10,25 8,09

C.T.3885,54

0,1 1,06 10,02 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 10,11

C.T.4885,64

0,1 1,34 12,88 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 12,78

C.T.5885,74

0,1 1,55 15,1 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 14,78

Sectiunea P9.6-P9.6 modificata

Niv. apei

Crestereniv. apa

ω[m2]

P[m]

R[m]

Y n C v[m/s]

Q[m3/s]

C.T.1885,30

0,1 0,44 3,28 0,13 0,25 0,04 15,01 11,63 5,11

C.T.2 0,1 0,77 6,98 0,11 0,25 0,04 14,39 10,25 7,89

75

885,40C.T.3885,50

0,1 1,06 9,86 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 10,11

C.T.4885,60

0,1 1,37 13,26 0,1 0,25 0,04 14,05 9,54 13,06

C.T.5885,70

0,1 1,56 15,28 0,10 0,25 0,04 14,05 9,54 14,88

2.DIMENSIONAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

76

B=1,75mb=0,35mc=0,5ma=0,2mH=1,2mHf=0,3mpiatra=24pamant=18

Determinarea fortelor de greutateG1=(H∙b)∙ 1∙ piatra=(1,2∙ 0,35)∙ 1∙ 24=10,08KN/m

G2= B−(a+b+c) ∙H

2 ∙ 1∙ piatra=

1,75−(0,2+0,35+0,5) ∙1,22

∙ 1∙ 24=5,88KN/m

G3=B∙ Hf∙ 1∙ piatra=1,75∙ 0,3∙ 1∙ 24=12,6KN/mG4=H∙ c∙ 1∙ pamant=1,2∙ 0,5∙ 1∙ 18=10,8KN/m

Lungimea bratului fortelor

l1= b2=

0,352

=0,175m

l2= B−(a+b+c)

3 =

1,7 5−(0,2+0,35+0,5)3

=0,23m

l3= B2

= 1,75

2 =0,875m

l4= c2=

0,52

=0,25m

Determinarea actiunilor de calcul

Pa=12∙ pamant∙ H2=

12∙ 18∙ 1,22=12,96KPa/m

Pav= Pa∙ sin 45=12,96∙sin 45=9,16KPa/m

Pah= Pa∙ cos 45=12,96∙cos 45=9,16KPa/m

Verificarea zidului de sprijinMStabilitate=G1∙ l1+G2∙ l2+G3∙ l3+G4∙ l4=10,08∙ 0,175+5,88∙ 0,23+12,6∙ 0,875+10,8∙ 0,25=16,83KN/m

MRasturnare= Pav∙

13∙ H=9,16∙

13∙ 1,2=3,66KN/m

MRasturnare MStabilitate

Verificarea la alunecare

Fa=M Stabilitate

MRasturnare =

16,833,66

=4,59KN

77

fadmisibil=1,15f=0,04

Fstab= f∙ M Stabilitate

MRasturnare fadmisibil

Fstab=0,04∙ 17,143,66

1,15

0,1831,15

78