MIJLOACE PENTRU MIJLOACE PENTRU MASURAREA MASURAREA MARIMILOR MARIMILOR

GEOMETRICEGEOMETRICE

22

"Este o m"Este o măăsursurăă îîn toate" n toate" (Est modus in rebus)(Est modus in rebus)

CUM MASURCUM MASURĂĂM PENTRU A APRECIA CORECT M PENTRU A APRECIA CORECT DDIMENSIUNILE IMENSIUNILE LUCRURILOR CE NE INCONJOARA?LUCRURILOR CE NE INCONJOARA?

33

Metode de masurare a Metode de masurare a lungimilorlungimilor

Unitatea de masura in SIUnitatea de masura in SI:: metrul (m)metrul (m)

Mijloace de masurareMijloace de masurare::

1. 1. masuri de lungimemasuri de lungime: :

- cu repere- cu repere

- terminale- terminale

2. 2. instrumente pentru masurat si controlat instrumente pentru masurat si controlat lungimilungimi: :

- cu rigla si cursor- cu rigla si cursor

- cu surub micrometric- cu surub micrometric

3. 3. aparate comparatoareaparate comparatoare

44

Metru etalonMetru etalon

Metrul etalon – prototip internaţional: este o bară executată dintr-un aliaj cu 90%Pt şi 10% Ir, cu secţiunea în formă de “k”, înscrisă într-un pătrat cu latura de 20 mm. La capete are trasate câte trei repere, astfel încât distanţa dintre reperele centrale este de 1 m, la temperatura de 200C.

Metrul etalon – prototip naţional: este o riglă confecţionată din acelaşi aliaj ca şi prototipul internaţional, având în plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c şi este păstrat la Institutul Naţional de Metrologie Bucureşti.

55

Instrumente pentru Instrumente pentru măsurarea lungimilormăsurarea lungimilor

66

MMăăsuri cu repere :suri cu repere :

InstrumenteInstrumente Rigle : Rigle : -- rigide rigide

-- articulate articulate RuleteRulete PangliciPanglici Mire topograficeMire topografice

77

sunt utilizate ca marimi etalon sunt utilizate ca marimi etalon la masurarea si reglarea la masurarea si reglarea

aparatelor de masurataparatelor de masurat Masuri terminale :Masuri terminale :

- cale;- cale;

- cale plan paralele;- cale plan paralele;

- calibre- calibre

- lerele pentru grosime- lerele pentru grosime

Masuri de lungime terminale Masuri de lungime terminale

88

Aparate si instrumente pentru Aparate si instrumente pentru masurarea si controlul masurarea si controlul

lungimilorlungimilorDenumire Denumire instrumentinstrument

Dupa Dupa precizieprecizie

Dupa Dupa destinatiedestinatie

SubereSubere 0,1;0,02;0,1;0,02;

0,05mm0,05mm

de exteriorde exterior

de interiorde interior

de trasatde trasat

MicrometreMicrometre 0,01mm0,01mm de exteriorde exterior

de interiorde interior

specialespeciale

ComparatoarComparatoare cu cadrane cu cadran

0,01;0,002;0,01;0,002;

0,0001mm0,0001mm

99

ŞublerulŞublerul

Este cel mai răspândit mijloc pentru măsurat Este cel mai răspândit mijloc pentru măsurat lungimi şi este format dintr-o riglă cu scară lungimi şi este format dintr-o riglă cu scară gradată şi un cursor cu vernier. Precizia de gradată şi un cursor cu vernier. Precizia de măsurare: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02 mm.măsurare: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02 mm.

Şublerele sunt caracterizate de: limita superioară Şublerele sunt caracterizate de: limita superioară de măsurare (mm), exactitatea de măsurare, de măsurare (mm), exactitatea de măsurare, grosimea peste cele două ciocuri, lungimea grosimea peste cele două ciocuri, lungimea ciocurilor şi greutatea lor.ciocurilor şi greutatea lor.

Limita superioară de măsurare, L: 150; 200; 300; Limita superioară de măsurare, L: 150; 200; 300; 500; 800; 1500; 2000 mm.500; 800; 1500; 2000 mm.

1010

Partile componente ale Partile componente ale subleruluisublerului

1 – rigla gradata1 – rigla gradata2 – surub de fixare2 – surub de fixare3 – cursor3 – cursor4 – surub de 4 – surub de

blocareblocare5, 6 – ciocuri 5, 6 – ciocuri

scurtescurte7, 8 – ciocuri lungi7, 8 – ciocuri lungi9 – vernier9 – vernier10 – dispozitiv de 10 – dispozitiv de

avans finavans fin11 – tija11 – tija

1111

Tipuri de şublereTipuri de şublere

Subler pentru adâncime

Subler cu ceas comparator

Subler cu vernier

Subler digital din otel inox, (precizie 0.02 mm)

1212

Masurarea cu sublerulMasurarea cu sublerul cu cu verniervernier

1. Se prinde piesa de 1. Se prinde piesa de măsurat între ciocul măsurat între ciocul riglei şi cel al riglei şi cel al cursorului, lungimea cursorului, lungimea care se măsoară care se măsoară fiind egală cu fiind egală cu distanţa dintre distanţa dintre suprafeţele de suprafeţele de măsurare ale măsurare ale ciocurilor.ciocurilor.

2. Se citeşte numărul de 2. Se citeşte numărul de milimetrii de pe rigla milimetrii de pe rigla gradată depăşiţi de gradată depăşiţi de reperul „0” de pe vernier la reperul „0” de pe vernier la care se adaugă o care se adaugă o fracţiune calculată în felul fracţiune calculată în felul următor: se observă a următor: se observă a câta diviziune de pe câta diviziune de pe vernier se aliniază cu una vernier se aliniază cu una de pe riglă şi se de pe riglă şi se înmulţeşte cu precizia de înmulţeşte cu precizia de măsurare a şubleruluimăsurare a şublerului..

1313

MicrometrulMicrometrul

Funcţionează pe baza transformării mişcării de Funcţionează pe baza transformării mişcării de rotaţie a unui şurub micrometric în mişcare de rotaţie a unui şurub micrometric în mişcare de translaţietranslaţie

Pasul şurubului micrometric este de 0,5 mm, Pasul şurubului micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotaţie completă a tamburului, deci la o rotaţie completă a tamburului, deplasarea liniară a tijei este de 0,5 mm.deplasarea liniară a tijei este de 0,5 mm.

Au precizie de măsurare mai mare ca şublerele Au precizie de măsurare mai mare ca şublerele (0,01; (0,01;

0,002 sau 0,001 mm).0,002 sau 0,001 mm).

1414

Partile componente si Partile componente si masurarea cu micrometrul:masurarea cu micrometrul:

1 - corp in forma de potcoava1 - corp in forma de potcoava2 – nicovala2 – nicovala3 – tija surubului micrometric3 – tija surubului micrometric4 – dispozitiv de fixare a tijei4 – dispozitiv de fixare a tijei5 – bratul cilindric5 – bratul cilindric6 – tambur6 – tambur7 – dispozitiv de limitare a apasarii7 – dispozitiv de limitare a apasariiPe bratul cilindric se deosebesc doua scari gradate: Pe bratul cilindric se deosebesc doua scari gradate: scara milimetrilor numerotata din 5 in 5 mm si scara scara milimetrilor numerotata din 5 in 5 mm si scara jumatatilor de mm nenumerotata; scara gradata de jumatatilor de mm nenumerotata; scara gradata de pe tambur este un vernier cu ajutorul caruia se pe tambur este un vernier cu ajutorul caruia se citesc sutimile de mmcitesc sutimile de mm

1515

CalibreleCalibrele Măsuri terminale, folosite la Măsuri terminale, folosite la

controlul dimensiunilor, al formelor controlul dimensiunilor, al formelor şi al poziţiei relative a pieselor. şi al poziţiei relative a pieselor.

Sunt mijloace de verificare, Sunt mijloace de verificare, deoarece nu măsoară efectiv deoarece nu măsoară efectiv dimensiunile, ci verifică dacă dimensiunile, ci verifică dacă acestea corespund sau nu acestea corespund sau nu prescripţiilor din desenul de prescripţiilor din desenul de execuţie.execuţie.

Se folosesc la Se folosesc la - verificarea valorilorverificarea valorilor- extreme admisibile.extreme admisibile.

1616

Aparate comparatoareAparate comparatoareSunt aparate cu amplificare, folosite la compararea Sunt aparate cu amplificare, folosite la compararea dimensiunilor liniare ale pieselor măsurate, în raport dimensiunilor liniare ale pieselor măsurate, în raport cu dimensiunea de comparaţie.cu dimensiunea de comparaţie.

Clasificare:Clasificare:

-comparatoarele cu cadran circular;-comparatoarele cu cadran circular;

-comparatoarele cu pârghie;-comparatoarele cu pârghie;

-comparatoarele de interior;-comparatoarele de interior;

-minimetrele,-minimetrele,

-ortotestele;-ortotestele;

-pasametrele,-pasametrele,

-optimetre.-optimetre.

1717

Metode de masurare a Metode de masurare a unghiurilorunghiurilor

Unitatea de masurUnitatea de masurăă pentru pentru unghiul plan in SI este unghiul plan in SI este radianulradianul

Se mai utilizeaza :Se mai utilizeaza :- gradul sexagesimalgradul sexagesimal si si - gradul centesimalgradul centesimal

1818

Metode pentru masurarea si Metode pentru masurarea si controlul unghiurilorcontrolul unghiurilor

Metode directeMetode directe (goniometrice), unghiul este (goniometrice), unghiul este determinat direct in grade, minute si secunde determinat direct in grade, minute si secunde folosind: raportoare, microscop universal.folosind: raportoare, microscop universal.

Cu masuri terminaleCu masuri terminale: echere, cale unghiulare, : echere, cale unghiulare, sabloanesabloane

Metode indirecteMetode indirecte (trigonometrice) folosind: (trigonometrice) folosind:

- rigla de sinus- rigla de sinus

- rigla de tangenta- rigla de tangenta

1919

Instrumente pentru Instrumente pentru masurarea masurarea si controlul unghiurilorsi controlul unghiurilor

Trusă de caleGoniometru optic

2020

Masurarea unghiurilor cu Masurarea unghiurilor cu raportorul mecanic simpluraportorul mecanic simplu

La mijlocul muchiei diametrale este marcat La mijlocul muchiei diametrale este marcat centrul “0” al cercului iar la periferia semicercului centrul “0” al cercului iar la periferia semicercului este trasata o scara gradata de 180 diviziuni, este trasata o scara gradata de 180 diviziuni, valoarea unei diviziuni fiind de 1 grad. valoarea unei diviziuni fiind de 1 grad. Pentru masurare se suprapune centrul 0 pe Pentru masurare se suprapune centrul 0 pe varful unghiului de masurat si muchia diametrala varful unghiului de masurat si muchia diametrala pe una din laturi apoi se citeste valoare unghiului pe una din laturi apoi se citeste valoare unghiului pe scara gradata in dreptul celeilalte laturi.pe scara gradata in dreptul celeilalte laturi.

2121

BibliografieBibliografie A. Ciocirlea – Vasilescu, I. Neagu, M. Constantin – „Tehnici de măsurare în A. Ciocirlea – Vasilescu, I. Neagu, M. Constantin – „Tehnici de măsurare în

domeniu”, Manual pentru clasa a XI-a Ruta directă/ XII-a Ruta progresiva, domeniu”, Manual pentru clasa a XI-a Ruta directă/ XII-a Ruta progresiva, Editura CD Press, Bucureşti, 2007Editura CD Press, Bucureşti, 2007

C.Leonte, C.Jilaveanu, I. Ionescu – „Măsurări Tehnice”, Manual pentru clasa a C.Leonte, C.Jilaveanu, I. Ionescu – „Măsurări Tehnice”, Manual pentru clasa a X-a, Editura LVS Crepuscul, Bucureşti, 2005X-a, Editura LVS Crepuscul, Bucureşti, 2005

G. Lichiardopol, E. Ciocan, - „Îndrumar pentru laborator tehnologic” clasa a X-a, G. Lichiardopol, E. Ciocan, - „Îndrumar pentru laborator tehnologic” clasa a X-a, profil tehnic, Editura Aramis, Bucuresti, 2002 profil tehnic, Editura Aramis, Bucuresti, 2002

httphttp://://www.didactic.rowww.didactic.ro/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13-masurarea-marimilor-geometrice-p60908-/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13-masurarea-marimilor-geometrice-p60908-t0t0

httphttp://://www.didactic.rowww.didactic.ro/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13-mijloace-pentru-masurarea-marimilor-geo/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13-mijloace-pentru-masurarea-marimilor-geometrice-1-p78199-t0metrice-1-p78199-t0

Masurarea lungimilorMasurarea lungimilor http://www.referat.ro/referate/Sublerul_si_Micrometrul_8bcd8.html http://www.referat.ro/referate/Sublerul_si_Micrometrul_8bcd8.html http://facultate.regielive.ro/proiecte/mecanica/masurarea_lungimilor-http://facultate.regielive.ro/proiecte/mecanica/masurarea_lungimilor-

29931.html?in=proiecte&s=anod 29931.html?in=proiecte&s=anod http://www.legestart.ro/Criteriu-din-2000-%28MzU4NjI-%29.htm http://www.legestart.ro/Criteriu-din-2000-%28MzU4NjI-%29.htm http://www.masurari.ro/masurari/masurari2-1/im12002.htmlhttp://www.masurari.ro/masurari/masurari2-1/im12002.html http://www.masurari.ro/masurari/masurari2-1/im12002.htmlhttp://www.masurari.ro/masurari/masurari2-1/im12002.html http://www.softedu.eu/_cad/indexcad.htmlhttp://www.softedu.eu/_cad/indexcad.html