Upload
others
View
3
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTULPROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009
CURRICULUM
PENTRU
CLASA A IX-A
LICEU TEHNOLOGIC
Profilul: ServiciiDomeniul pregătirii de bază: Comerţ
2009
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 2
GRUPUL DE AUTORI:
Dinescu Mirela – Şcoala Superioară Comercială „ N. Kretzulescu” Bucureşti
Georgescu Roxana – Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte
Poştovei Cătălina – Colegiul Economic Buzău
Tanislav Cristina - Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte
Vasilescu Maria – Liceul Economic „Costin C. Kiriţescu”
Cristina Parău- Gr. Şcolar Gr.Moisil Deva
CONSULTANŢI:
Ciobanu Gabriela – Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
Ştefănescu Mihaela - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi
Tehnic
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 3
I. NOTA DE PREZENTARE A CURRICULUMULUI
Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor rezultate ale
învăţarii care să dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa, perspicacitatea, abilitatea de
a opera eficace într-un mediu economic dinamic şi concurenţial.
Curriculumul cuprinde modulele: „Patrimoniul unităţii”, „Organizarea unităţii economice”şi
„Calitatea produselor şi serviciilor”; module ce asigură pregătirea de bază pentru calificările de Nivel 2:
„comerciant vânzător” şi „recepţioner - distribuitor”. Curriculumul este fundamentat în conformitate cu
planurile cadru aprobate prin Ordinul nr. 3309/ 2009 şi a planurilor de învăţământ aprobate prin Ordinul
nr.3312/2009.
Modulele de pregătire studiate în clasa a IX a urmăresc formarea la elevi a unor deprinderi legate
de:
Diferenţierea formelor evidenţei economice
Identificarea etaloanelor de evidenţă
Identificarea modului de organizare a contabilităţii
Încadrarea elementelor patrimoniale pe structuri specifice
Utilizarea tehnicilor de delimitare a elementelor patrimoniale pe structuri specifice
Realizarea calculelor simple în vederea determinării rezultatului exerciţiului
Identificarea echipamentelor fiscale, echipamentelor de birou şi programelor informatice utilizate
în activitatea practică
Utilizarea casei de marcat
Aplicarea modalităţilor de încasare şi plată
Citirea şi întocmirea documentelor
Completarea documentelor cu respectarea regulilor şi uzanţelor
Identificarea tipologiei unităţilor economice după criterii stabilite
Recunoaşterea poziţiei posturilor din structuri organizatorice diferite
Identificarea spaţiilor la nivel de depozit
Identificarea structurii spaţiului de contact cu clienţii
Diferenţierea fluxurilor de circulaţie
Identificarea structurii personalului în cadrul unei IMM
Descrierea şi analiza profesiei în vederea dezvoltării carierei
Exprimarea opţiunilor privind traseul profesional şi educaţional
Identificarea atribuţiilor şi responsabilităţilor personalului
Clasificarea sortimentelor de mărfuri alimentare şi nealimentare după criterii date
Încadrarea sortimentelor de mărfuri
Calcularea valorii energetice
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 4
Etichetarea mărfurilor alimentare/nealimentare
Verificarea caracteristicilor organoleptice ale mărfurilor alimentare/nealimentare
Identificarea defectelor mărfurilor alimentare/nealimentare
Clasificare serviciilor după criterii date
Prezentarea caracteristicilor serviciilor
Pe lângă acestea elevul dezvoltă şi deprinderi care derivă din agregarea abilităţilor cheie:
Comunicare şi numeraţie
Dezvoltarea personală în scopul obţinerii performanţei
Asigurarea calităţii
Acestea se întrepătrund cu cele prezentate mai sus şi permit o mai bună evaluare a rezultatelor
învăţării cu accent pe cerinţele în continuă schimbare ale pieţei muncii.
Orele alocate pregătirii practice permit dezvoltarea şi exersarea competen
cuno ă, reale sau similare celor reale, organizate la agentul economic
sau în atelierele școlii.
Pentru asigurarea premiselor integrării profesionale a absolvenţilor pe piaţa muncii, cât şi pentru
formarea profesională continuă, este nevoie de flexibilitate şi adaptare la cerinţele agenţilor economici,
orientarea spre o piaţă a muncii aflată în continuă schimbare şi adaptare la cerinţele impuse de
dezvoltarea
economică actuală.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 5
PLAN DE INVĂŢĂMÂNTclasa a IX –a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul pregătirii de bază: COMERŢ
Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală
Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore
Modul I. Patrimoniul unităţiiTotal ore/an: 108din care: Laborator tehnologic -
Instruire practică -
Modul II. Organizarea unităţii economiceTotal ore/an: 108din care: Laborator tehnologic 36
Instruire practică 36
Modul III. Calitatea produselor şi serviciilorTotal ore/an: 108din care: Laborator tehnologic 36
Instruire practică -
Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală
Modul IV: * _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _Total ore/an: 90
Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an
TOTAL GENERAL 414 ore/an
Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.
* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea deînvăţământ cu avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie“Rezolvarea de probleme” şi ,,Organizarea locului de muncă” din standardul de pregătireprofesională.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 6
III. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIREPROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
Nr.
crt.
Modulul Unitate de
competenţă
SPP din care
provin(calificarea)
Competenţe
cheie
1. Patrimoniul
unităţii
UC 16 – Patrimoniul
unităţii comerciale
UC9 – Operaţii
specifice casei de
marcat
lucrător în comerţ
lucrător în comerţ
UC1 – Comunicare şi
numeraţie
2. Organizarea
unităţii
economice
UC 14 – Organizarea
unităţii comerciale
lucrător în comerţ UC4 – Dezvoltare personală
în scopul obţinerii
performanţei
3. Calitatea
produselor şi
serviciilor
UC 17 – Analiza
ofertei de mărfuri
alimentare:
UC 18 – Analiza
ofertei de mărfuri
nealimentare:
lucrător în comerţ
comerciant
vânzător
UC4 – Asigurarea calităţii
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 7
IV. MODULE:
MODUL I - Patrimoniul unităţii
1. Notă introductivă
Modulul „Patrimoniul unităţii ” face parte din domeniul de pregătire „Economic” şi „Comerţ; se
situează în cadrul Curriculumului diferenţiat şi are alocate un număr de 3 ore/săptămână. Modulul
„Patrimoniul unităţii” se planifică cu un număr egal de ore pe parcursul săptămânii, pe durata întregului
an şcolar. Se recomandă cumularea a 2 ore, din cele 3 alocate, pentru o mai bună sintetizare şi exersare a
rezultatelor învăţării..
Modulul asigură pregătirea de bază pentru calificările de nivel 2: „Comerciant vânzător” şi
„Recepţioner distribuitor”.
2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul
PATRIMONIUL UNITĂŢII
Patrimoniul unităţii economice
Operaţii specifice casei de marcat
Comunicare şi numeraţie
3.Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:
Denumirea Modulului:Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul Învăţării 1: Foloseşte vocabularul specific contabilităţii
Evidenţa economică
Definiţie, importanţă
Formele evidenţei
economice şi caracteristicile
acestora
Etalonul de evidenţă
Identificarea formelor evidenţeieconomice
Identificarea diferitelor tipuri deetaloane şi utilizarea acestoraCiteşte şi utilizează documentesimple
Elevul este capabil să diferenţiezeformele evidentei economice prinstudii de caz, exerciţii practice.
Elevul va demonstra că este capabilsă identifice etaloanele de evidenţăprin exerciţii practice, studii de caz,experimentare activă.
Organizarea şi sfera deacţiune a contabilităţii
Identificarea legislaţiei specificecontabilităţii
Identificarea modalităţii deorganizare şi a sferei de acţiune acontabilităţii
Elevul este capabil să identificelegislaţia specifică a contabilităţiiprin exerciţii practice, studii de caz,experimentare activă.
Elevul va demonstra că este capabilsă identifice modul de organizare acontabilităţii prin studii de caz,
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 8
Utilizează limbajul specific despecialitate
prezentări, experimentare activă.
Elevul va demonstra că este capabilsă utilizeze limbajul economic prinargumentarea răspunsului, prinutilizarea de idei clare, relevante,concise, adaptate contextului - studiide caz, prezentări, hartă conceptuală.
Rezultatul învăţării 2: Determină bunurile economice, drepturile şi obligaţiile titularului de patrimoniu
Patrimoniul – obiect alcontabilităţii
Gruparea elementelorpatrimoniale:
Structuri patrimoniale deactivStructuri patrimoniale depasivCheltuieli şi venituri
Particularizareastructurilor patrimoniale ladiferite tipuri deîntreprinderi
Recunoaşterea obiectului de studiual contabilităţii
Identificarea şi descriereaelementelor patrimonialeParticipă la discuţii pe un subiectsimplu
Gruparea elementelor patrimonialeîn structuri de activ şi pasiv
Clasificarea veniturilor şicheltuielilor după natura lor
Realizează calcule simple
Prelucrează grafic rezultateleobţinute într-o operaţie simplă
Elevul este capabil să încadrezeelementele patrimoniale pe structurispecifice
Elevul va demonstra că este capabilsă identifice elementele patrimonialeprin explorarea unui subiect din maimulte perspective, să participe ladiscuţii pe un subiect simplu, săelaboreze o prezentare scurtă pe unsubiect dat.
Elevul va demonstra că este capabilsă utilizeze tehnicile de delimitare aelementelor patrimoniale pe structuridistincte şi să clasifice veniturile şicheltuielile şi veniturile după naturalor în activităţi practice în condiţii desimulare şi/sau reale.
Elevul va demonstra că este capabilsă realizeze calcule simple pentrudeterminarea rezultatuluiexerciţiului.
Elevul va demonstra că este capabilsă prelucreze grafic rezultateleobţinute pentru exerciţiile financiareprin exerciţii practice.
Rezultatul Învăţării 3: Utilizează echipamentele, softurile şi documentele specifice
Echipamente şi softurispecifice
Echipamente fiscale (case demarcat, sisteme POS,scanere coduri de bare,maşini de numărat bani, etc.)
Echipamente de birou
Programe informatice
Casa de marcat:Verificarea funcţionăriiechipamentelor de casă.
Identificarea şi utilizareaechipamentelor
Asigurarea funcţionării casei demarcat
Elevul va demonstra că este capabilsă identifice echipamentele fiscale,echipamentele de birou şi programeleinformatice utilizate în activitateapractică în condiţii de simulare şi/saureale.
Elevul demonstrează că este capabilsă asigure funcţionalitatea casei de
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 9
Pregătirea casei demarcat în vedereafuncţionării.Operatii efectuate princasa de marcat;
Aplicarea modalităţilor deîncasare şi plată specifice unităţiicomerciale.
marcat în condiţii de simulare/saureale.
Elevul va demonstra că este capabilsă aplice modalităţile de încasări şiplăţi în condiţii de simulare şi/saureale.
Documente de evidenţă
Noţiune, importanţă
Structură
Clasificare
Întocmire, verificare,
corectare
Circuit, păstrare şi arhivare
Completarea documentelor
pentru principalele activităţi
Clasificarea documentelor dupădiferite criterii.
Citeşte şi utilizează documentesimple
Identificarea modalităţilor deîntocmire, verificare, corectare.
Identificarea circuituluidocumentelor, păstrarea şiarhivarea lor.
Întocmirea documentelor specificepe diferite tipuri de activităţi
Elaborează o prezentare scurtă peun subiect dat
Aplicarea tehnicilor de evidenţăoperativă
Elevul va demonstra că este capabilsă clasifice documentele de evidenţă.
Elevul va demonstra că este capabilsă citească şi să întocmeascădocumentele.
Elevul demonstrează că este capabilsă identifice elementeledocumentelor cu ajutorul exerciţiilorpractice, a studiilor de caz.
Elevul demonstrează că este capabilsă identifice circuitul documentelorcu ajutorul exerciţiilor practice, astudiilor de caz.
Elevul demonstrează că este capabilsă completeze documente curespectarea regulilor şi uzanţelor-exerciţii practice, studii de caz,proiecte.Elevul demonstrează că este capabilsăelaboreze o prezentare scurtă princare să evidenţieze modalitatea deîntocmire a documentelor specificepe diferite tipuri de activităţi
Elevul demonstrează că este capabilsă elaboreze o sinteză adocumentelor utilizate în funcţie deoperaţiile economico-financiare şi curespectarea criteriilor – mini proiect,exerciţii practice, hartă conceptuală.
4. Conţinutul formării
I. Momente în „devenirea” contabilităţii
II. Cadrul general de reglementare a contabilităţii
2.1. Evidenta economică
2.1.1. Definiţie, importanţă
2.1.2. Etalonul de evidenţă
2.1.3. Evidenţa economică – forme, caracteristici
2.2. Organizarea şi sfera de acţiune a contabilităţii
2.2.1. Utilizatorii informaţiei contabile
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 10
2.2.2. Contabilitatea – particularităţi, funcţii, sfera de acţiune
III. Obiectul contabilităţii
3.1. Patrimoniu – obiect al contabilităţii
3.1.1. Definire, trăsături
3.1.2. Ecuaţiile de echilibru ale patrimoniului
3.1.3. Rezultatele financiare
3.2. Structuri patrimoniale de activ
3.3. Structuri patrimoniale de pasiv
3.4. Cheltuieli şi venituri
3.5. Elemente extrapatrimoniale
3.6. Particularizarea structurilor patrimoniale la diferite tipuri de întreprinderi
IV. Echipamente, softuri şi documente
4.1. Echipamente specifice şi programe informatice
4.1.1. Echipamente fiscale
4.1.2. Echipamente de birou
4.1.3. Programe informatice
4.1.4. Verificarea, pregătirea şi utilizarea casei de marcat
4.1.5. Operaţii specifice casei de marcat
4.2. Documente de evidenţă
4.2.1. Definiţie, importanţă, structură
4.2.2. Clasificarea documentelor de evidenţă
4.2.3. Întocmirea, verificarea, corectarea, circuitul, păstrarea şi arhivarea
documentelor
4.2.4. Completarea documentelor pentru principalele evenimente şi tranzacţii
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea prezentată în tabelul de corelare, însă profesorul are
libertatea de a alege ordinea de parcurgere în funcţie de particularităţile colectivului de elevi.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Mijloacele de învăţămant şi materialele nu pot înlocui niciodată actul de predare – învăţare, iar
folosirea lor prezintă avantaje şi dezavantaje ce trebuie conştientizate de fiecare cadru didactic.
Mijloace de învăţământ ce cuprind mesaj didactic, specifice pentru modulul ”Patrimoniul unităţii”
Dicţionar legislativ;
Dicţionar economic ;
Legea contabilităţii ;
Reglementări privind documentele de evidenţă ;
Modele de documente/formulare contabile
Planul de conturi
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 11
Scheme structurale sau funcţionale despre întreprinderi cu diferite obiecte de
activitate
Mijloace de învăţământ care favorizează transmiterea de informaţii didactice :
Calculatoare
Echipamente fiscale
Simulatoare didactice
Programe specifice – soft contabilitate, soft gestiunea stocurilor
Chestionare, fişe de lucru, portofolii
ATENŢIE! Mijloacele de învăţământ se dovedesc a fi utile în măsura în care sunt integrate organic în
contextul lecţiilor şi li se imprimă o finalitate pedagogică.
Selectarea mijloacelor de învăţământ adecvate activităţii didactice desfăşurată cu o clasă de elevi,
anumite particularităţi de vârstă şi individuale, şi în conformitate cu obiectivele educaţionale prestabilite,
presupune găsirea răspunsurilor la următoarele întrebări:
-“La ce tip de învăţare recurg elevii în condiţiile utilizării unui anumit mijloc de învăţământ ?”
- “Care este raportul optim care ar trebui să se stabilească între concret şi abstract în procesul
perceperii, înţelegerii şi asimilării noului ?”
- “Care este aportul schematizării în procesul învăţării ?”
- “Cum influenţează semnele, simbolurile şi imaginile procesele memoriei, fixarea, stocarea şi
actualizarea / mobilizarea informaţiilor ?”.
6. Sugestii metodologice:
Curriculumul „Patrimoniul unitătii” urmăreşte ca prin rezultatele învăţării să se contribuie la
formarea profesională a elevilor, oferind posibilitatea ca după parcurgea acestuia să utilizeze vocabularul
economic specific, să analizeze informaţiile din documentele de evidenţă, să identifice şi să grupeze
elementele patrimoniale după criterii date.
Rezultatele învăţării vor demonstra formarea abilităţilor de comunicare profesională în relaţiile
cu clienţii sau cu furnizorii de bunuri, lucrări sau servicii, în funcţie de obiectul de activitate al firmei în
care îşi desfăşoară activitatea, de comunicare în limba străină pentru a putea intra în relaţie cu parteneri
externi; de utilizare a calculatorului în vederea gestionării stocurilor; de rezolvare a unor probleme
referitoare la înregistrarea operaţiilor economice şi financiare în documente; de utilizare a limbajului
economic specific contabilităţii.
Inventar metodologic interactiv (fără a fi exhaustiv):
Prelegerea
Cu puţină „sare şi piper” prelegerea poate fi recondiţionată şi introdusă într-un demers didactic modern,
centrat pe achiziţiile elevului.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 12
Brainstorming sau asaltul de idei - formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie enunţată,
după principiul „cantitatea generează calitatea”.
Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat - Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii
ştiu deja despre o anumită temă (exemplu: tipuri de întreprinderi după obiectul de activitate) şi apoi se
formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie (identificarea ponderii elementelor
patrimoniale, în funcţie de obiectul de activitate al întreprinderii).
Jurnalul cu dublă intrare - cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi
experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara
clasei.
SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii) – texte economice de
specialitate. Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice se folosesc ca bază de
plecare pentru lectura unui text economic.
Discuţia - schimb organizat de informaţii şi idei - facilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de
vedere diferite, conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple, exersarea abilităţilor de
ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog.
Eseul de 5 minute - modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de
lecţie, dă profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră.
Mozaicul
Exemplu de activitate de învăţare
Modulul: Patrimoniul unitatii
Subiectul : Structuri patrimoniale
Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru.
Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă conţine după
caz următoarele – structuri de activ, structuri de pasiv, cheltuieli şi venituri).
Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit, de exemplu toţi elevii care au grupa
numărul 1 formează o grupă, toţi elevii care au numărul 2..., toţi elevii care au numărul 3...,
Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au nelămuriri, dacă
este cazul sunt ajutaţi de profesor.
După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI în grupul
lor. Le prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle necesare acolo unde este cazul.
Profesorul monitorizează activitatea elevilor.
CUBUL - explorarea unui subiect din mai multe perspective.
Exemplu de activitate de învăţare:
Modulul: Patrimoniul unităţii
Tema: documentele de evidenţă
Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe.
Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales anumite simboluri.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 13
Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din simboluri,
asociate cu verbe:
1. Simbol 1- DESCRIE
2. Simbol 2- COMPARĂ
3. Simbol 3- ANALIZEAZĂ
4. Simbol 4- ASOCIAZĂ
5. Simbol 5- APLICĂ
6. Simbol 6 - ARGUMENTEAZĂ
Toate aceste operaţiuni elevii le vor face pe fişe, fiecare echipă va primii o fişă conform
simbolului ales.
După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor rezultatele
finale.
Harta minţii - metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei.
Exemplu de activitate de învăţare
MODULUL: Patrimoniul unităţii
Tema: Structuri patrimoniale
Elevii sunt împărţiţi în grupe
Fiecare echipă primeşte câte o fişă, care are scris în centrul ei, într-un oval, PATRIMONIU.
Elevii trasează pe fişă săgeţi din acel oval, scriind ELEMENTELE PATRIMONIALE, delimitate
pe structuri, care fac parte din acea categorie.
După ce au finalizat fişa elevii, cei care au fost desemnaţi raportori, vin la tablă şi prezintă
întregii clase, elementele patrimoniale, pe care a reuşit să le găsească.
Experienţa concretă
Experienţa poate fi reală
Exemplu: utilizarea CASEI DE MARCAT sau a unui program de gestiune a stocurilor la un agent
economic şi/sau în cabinetele de specialitate care sunt dotate cu echipamente fiscale şi de birou
Ca alternativă, de obicei mai puţin eficientă, este ”experienţa-substitut”
Exemplu:
Observarea unei persoane cu experienţă (în direct sau într-o înregistrare) – elevii observă un angajat
care utilizează casa de marcat sau computerul pe care este instalat un program de gestiune a stocurilor.
Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o competiţie între grupuri;
grupurile îşi construiesc seturi de întrebări pentru celelalte grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns.
Exemplu – Tema Structuri patrimoniale de activ
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 14
7. Sugestii cu privire la evaluare:
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală urmăreşte gradul de dobândire a
deprinderilor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în
care se dezvoltă aceste deprinderi conform criteriilor de evaluare stabilite (Corelarea rezultatelor învăţării
şi criteriilor de evaluare). Pe parcursul anului elevul este supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în
momente diferite, iar rezultatul final al evaluării are în vedere progresul realizat de acesta. Criteriile de
evaluare se regăsesc în secţiunea „Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare”. Elevul poate
fi integrat în evaluarea activităţilor sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind
gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea deprinderilor şi criteriilor de evaluare
specificate în tabelul „Rezultatele învăţării şi criteriilor de evaluare”.
Rezultatele învăţării specifice unui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module.
Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module.
Elevii sunt evaluaţi numai în ceea ce priveşte criteriile de evaluare specificate în cadrul acestui
modul.
În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei deprinderi/rezultat al învăţării,
acesta are posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţării incluse în modul.
Activităţile supuse evaluării sunt deprinderile şi criteriile de evaluare ale rezultatelor învăţării.
Sunt prezentate în continuare exemple şi repere generale de evaluare a rezultatelor învăţării.
Fiecare profesor poate alege şi aplica metodele specifice clasei/grupei, particularităţilor elevilor.
Pentru modulul ”Patrimoniul unităţii” se pot aplica ”metode tradiţionale” de evaluare, dar şi
metode alternative.
Planificarea evaluării lecţiei
– un model managerial –
Perioada de
timp implicată
Funcţia
pedagogică
specifică
Strategia
de evaluare
adoptată
Metodele de evaluare
folosite prioritar
Rezultatele şcolare
evaluate prioritar
Începutul
lecţiei
Diagnostică-
prognostică
Iniţială –
predictivă
Testul diagnostic,
interviul, chestionarul,
lucrările scrise,
lucrările practice
Cunoştinţe, capacităţi
dobândite anterior conform
scopului lecţiei, ca premisă
necesară pentru lecţia care
urmează să fie predată-
învăţată-evaluată
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 15
Pe tot
parcursul
lecţiei
Formativă –
formatoare
Continuă –
formatoare
Testul de capacitate,
conversaţia,
observaţia,
descoperirea,
modelarea
Cunoştinţe – capacităţi
proiectate conform
obiectivelor concrete, la
nivel de produs şi de
proces
La sfârşitul
lecţiei
Sumativă –
cumulativă
Finală –
de bilanţ
Testul de succes
educaţional,
explicaţia
demonstraţia
Cunoştinţe-capacităţi
învăţate, evaluate conform
obiectivelor concrete,
cumulate pe parcursul
lecţiei şi / sau unui “sistem
de lecţii”
Metodele tradiţionale – probele orale, probe scrise şi probe practice.
Metode alternative - observarea sistematică a elevilor, investigaţia, proiectul, portofoliul, auto-evaluarea.
Observarea sistematică a elevilor: poate fi facută pentru a evalua performanţa elevilor dar mai ales
pentru a evalua comportamente afectiv-atitudinale; furnizează informaţii asupra performanţelor elevilor
din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun
aceştia;
Investigaţia reprezintă o metodă de lucru presupunând cautarea de informaţii pe o tema dată. Se
caracterizează prin aceea că poate fi o sarcină care este efectuată fie individual, fie în grup, iar ca timp de
lucru, acesta se limitează la ora de curs.
Exemplu:
Sarcina de lucru: Alcatuirea unei fişe cu elementele patrimoniale pe exemplul unui agent
economic sau alcătuirea unei fişe cu documentele specifice utilizate în activitatea comercială.
Elevilor li se poate sau nu sugera o anumita ordine a informatiei care trebuie gasită sau nu, în funcţie
de
nivelul de cunoştinte al clasei, de anul de studiu etc.
Grila de evaluare a profesorului ar putea fi:
item
grup
înţelegerea
sarcinii de
lucru
calitatea informaţiilor calitatea raportului creativitate cooperare
număr
surse
informaţie
(in)completă
corelarea
surselor
organizare formă prezentare
Se mai pot adăuga aici, în funcţie de nevoile profesorului şi de nivelul clasei, nivelul de cunoştinţe
de limbă folosite – vocabular economic, structura frazei şi coerenţa globală a textului raportului etc.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 16
În general, se evaluează deprinderile elevilor, atitudinea lor faţă de sarcina în sine şi mai puţin
nivelul de cunoştinte atins. Raportul fiind prezentat de către un singur elev, de regulă cel mai bine pregătit
care îşi asumă rolul de lider, este dificil de finalizat o astfel de activitate cu o notare. Ea însă se poate
constitui într-o etapă premergatoare pentru atribuirea de note pentru nivelul de cunoştinţe al elevilor.
Proiectul - activitate mult mai amplă decât investigaţia şi presupune ca lucrul să se intindă pe
parcursul mai multor zile, cu/fără consultarea profesorului.
În timpul realizării proiectului se va evalua: corectitudinea / acurateţea tehnică, a datelor, desenelor;
utilizarea corespunzătoare a materialelor şi echipamentului; organizarea ideilor şi materialelor într-un
raport; calitatea prezentării; rezultatele proiectului, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei.
Exemplu:
Daca vrem ca evaluarea să fie făcută cu cât mai multă acurateţe, tabelul poate lua în calcul şi
realizarea celorlalte obiective.
Pentru fiecare dintre itemi, rămâne la latitudinea profesorului de a găsi un sistem de notare.
Ex. medie : (10 p. realizare + 10 p. prezentare)/2
Tema proiect Componenţă grup Realizare Prezentare
a
b
c
Tema
proiect
Elevi
grup
realizare prezentare
org.
inf.
3p.
prez
. gen
.3p.
indi
care
a su
rsel
or1p
.
acur
atet
ea in
form
atie
i2 p
.
ilust
rare
(ex.
, im
g)1p
.
calit
. cun
. de
limba
3p.
usur
inta
exp
rim
are
2p.
Spon
tane
itate
1p.
met
alim
baj/
limba
j spe
cific
2p.
coer
enta
exp
rim
arii
2p
a i
b
c
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 17
Tabelul de mai jos include o trecere în revistă a metodelor, scopurilor şi instrumentelor utilizate
pentru monitorizarea progresului.
Metoda de
evaluare
Scopul Momentul
utilizării
Instrumentul de
evaluare
Observaţiile
informale şi fişele
de observaţie
Notiţele colectate prin
observare sprijină ajustările
procesului de predare şi
furnizează dovezile pentru
evaluarea finală.
Se utilizează pe întregul
parcurs al unităţii de
învăţare, atât în timpul
lucrului individual, cât şi
în grup.
Fişe colectate în dosare
individuale sau de grup
Liste de verificare care
ajută la focalizarea pe
comportamentele
aşteptate
Jurnalele învăţării Cuprind raportări pe scurt, în
mod regulat într-o agendă a
proiectului, într-un jurnal sau
într-un scurt formular care
conţine întrebări structurate
Verificarea acestora se
realizează în timpul
verificărilor de progres, în
întâlnirile de proiect sau în
timpul conferinţelor.
Formulare
Fişe
Listele de
verificare -
progres
Sunt necesare când proiectul
necesită din partea elevilor
îndeplinirea unor cerinţe
specifice secvenţiale sau
după un program.
Se utilizează în timpul
întâlnirilor echipei sau în
timpul conferinţelor.
Elevii le folosesc pentru
monitorizarea progresului
şi în timpul proiectării sau
le ajustează conform
nevoilor lor.
Liste de verificare
cuprinzând momentele
cheie, termenele şi
stadiile de elaborare
Rapoartele de
progres
Ajută elevii la documentarea
progresului sau pentru a
explica ceva nou legat de
înţelegerea lor. Raportul
poate fi un document de
lucru, un planificator sau un
sumar al datelor.
Se utilizează în timpul
stadiilor cheie din proiect,
cum ar fi atunci când se
alcătuieşte schiţa sau când
se ajunge la jumătate cu
prima formă de lucru.
Formulare
Fişe
Întâlnirile de
proiect şi
conferinţele
Dau permisiunea de trecere a
unui elev la stadiul următor
al proiectului. Se utilizează
pentru verificarea
Se utilizează pentru
informarea echipei şi în
cadrul întâlnirilor
individuale, pe parcursul
Agenda de lucru,
obiective şi formulare de
proces.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 18
progresului, pentru
menţinerea dedicaţiei în ceea
ce priveşte activitatea
grupului şi pentru
planificarea următorilor paşi.
proiectului.
Listă de verificare – observarea capacităţilor de gândire
Notaţi-vă când elevii demonstrează fiecare capacitate, fie în grup, fie în discuţii cu întreaga clasă
(modificaţi incluzând capacităţi alternative, care nu sunt prezente mai jos). Examinaţi această listă pentru
a identifica acele capacităţi care trebuie accentuate sau pentru a identifica elevii care au nevoie de mai
multă instruire sau încurajare.
Numele elevului
Evaluare
Generalizare
Formulare de concluzii
Interpretare
Analiză
Elaborare
Abstractizare
Analiza perspectivelor
Luarea deciziilor
Rezolvarea problemelor
Notiţe
Jurnalele învăţării - pot conţine o explicaţie legată de o strategie de rezolvare a unei probleme,
observarea, colectarea datelor, întrebări despre o activitate desfăşurată, lista de materiale documentare
studiate - articole, temele pentru acasă, notiţe pentru aducere aminte sau orice altceva care este potrivit
pentru a fi înregistrat.
Portofoliul - cea mai complexă activitate de evaluare şi de autoevaluare, iar rezultatul final este o colecţie
eterogenă de documente care poate cuprinde: date despre programul elevului; temele pentru acasă;
proiectele realizate în decursulul unei perioade de timp (în general un semestru sau tot anul), precum şi o
scurtă „istorie” a acestora (data la care a fost dat în lucru, echipa de lucru cu atribuţiile fiecaruia, timpul de
lucru eşalonat în zile, bibliografie consultată, etc.); fişe de autoevaluare de tipul: ştiu să fac...,
calităţi/defecte; tot ceea ce s-a lucrat la clasă în decursul perioadei vizate, etc.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 19
Autoevaluare;
Întrebări pe care elevii ar trebui să şi le pună:
există şi un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină?
am rezolvat sarcina suficient de bine?
ce ar trebui să fac în pasul următor?
ce produs care mă reprezintă ar trebui să-l pun în portofoliu?
Completarea la sfârsitul unei sarcini importante a unor propoziţii de genul (în cadrul unei fişe):
1. am învăţat ..
2. am fost surprins de faptul că ...
3. am descoperit că ...
4. am folosit metoda ... deoarece ...
5. în realizarea acestei sarcini am întâmpinat următoarele dificultăţi ...
Matrice de evaluare = proiectarea evaluării pe obiective (rezultate ale învăţării) în funcţie de
instrumentele de evaluare;
- centrată pe capacităţi (rezultate ale învăţării);
- centrată pe conţinuturi şi domenii de conţinut;
Unitate de învăţare: ....................................................................................................
Instrumente de evaluare
Obiective (rezultate ale
învăţării) ale unităţii de
învăţare
Proba
scrisă
Proba
orală
Proba
practică
(proiect)
Tema
de lucru
în clasă
Tema
pentru
acasă
Observarea sistematică
a elevilor
1.
2.
Alte exemple pentru probe de evaluare
Evaluare formativă
”Tenis” - Grupaţi-vă pe perechi şi puneţi-vă pe rând întrebări din tema ”Evidenţa economică”.
Investigaţia - Documentaţi-vă şi scrieţi un eseu despre sfera de acţiune a contabilităţii
În perechi, interpretaţi pe rând rolul unui vânzător şi al unui client - acţiunea se referă la vânzarea-
cumpărarea de mărfuri şi înregistrarea vânzării în casa de marcat
Elaboraţi o hartă conceptuală în care să cuprindeţi toate elementele referitoare la casa de marcat.
Comparaţi răspunsul cu cel al colegului/colegei de bancă
Verificati modul de completare a documentelor prin comparare cu documente reale.
Evaluare sumativă
Desenaţi o hartă conceptuală care să rezume punctele cheie din capitolul ”Obiectul contabilităţii”
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 20
Experimentare activă - Stabiliţi care sunt etapele în utilizarea casei de marcat, identificaţi documentele
specifice ale activităţii de vanzare, construiţi o situaţie – plan de acţiune; transpuneţi planul de acţiune
prin utilizarea casei de marcat
8.Bibliografie
BROOKSON, Stephan, Cum să înţelegem contabilitatea, Ed.RAO
CARAIANI Chirata, DUMIRANA Mihaela, Bazele contabilităţii Editia a III- a, Ed.Universitară
DOCUMENTE FINANCIAR-CONTABILE, Ed.Monitorul Oficial, 2009
Noile reglementări contabile armonizate cu directivele Europene, ediţia a IV-a., Ed.Best Publishing, 2009
Consilier – Contabilitate, Ed.Rentrop&traton, 2009
CERGHIT, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii,
Bucureşti, Editura Aramis, 2002
CRISTEA, Gabriela C., Managementul lecţiei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 2003
CRISTEA, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Bucureşti, Grupul Editorial Litera, 2000
JINGA, Ioan; Negreţ, Ioan, Învăţarea eficientă, Bucureşti, Editura Editis, 1994
LISIEVICI, Petru, Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente, Bucureşti, Editura Aramis,
2002
MEYER Geniviève, De ce şi cum evaluăm, Iaşi, Editura Polirom
RADU Ion T., Evaluarea în procesul didactic, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 2000
VOGLER Jean (coord.), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Iaşi, Editura Polirom, 2000
TRIBUNA ECONOMICĂ – colecţie 2007, 2008, 2009, Ed.PRESA
REVISTA FINANŢE PUBLICE ŞI CONTABILITATE – colecţie 2007, 2008, Ed.PRESA
Legea 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
Legea nr. 31/1990 - Legea societăţilor comerciale
Legea nr 82/1991 - Legea contabilităţii. Editia a IX-a. 2009, Ed.Best Publishing
Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, în
vigoare de la 1 ianuarie 2009
www.e-legis.ro
www.conta.ro
www.gestiunestocuri.ro
www.e-contabilitate.ro
www.programedecontabilitate.ro
http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 21
MODUL II - Organizarea unităţii economice
1. Notă introductivă
Modulul “Organizarea unităţii economice ” face parte din pregătirea de bază pentru calificările
de nivel 2 “comerciant - vânzător ”şi „recepţioner distribuitor ”.
Modulul se studiază în clasa a IX-a, având alocate un număr total de 108 ore, din care: laborator
tehnologic 36, instruire practică 36.
Acest modul agregă: Unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie „Dezvoltare personală în
scopul obţinerii performanţei” cu următoarele competenţe individuale:
Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în dezvoltarea carierei
Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi formare profesională, abilităţi care
trebuie dezvoltate şi evaluate în cadrul modulului „Organizarea activităţii economice”.
2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul
Organizarea activităţii economice
Dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:
Denumirea Modulului: Organizarea activităţii economice
Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul Învăţării 1: Prezintă modul de organizare al unităţilor economice
Particularităţile activităţii
economice
Delimitări terminologice :
întreprindere, societate, firmă,
unitate economică
Identificarea tipologiilor
unităţii economice după
următoarele forme:
- forma de proprietate
- forma juridică
- modul de asociere,
- obiectul de activitate,
- structură operativă
Particularităţile constituirii unei
unităţi economice din domeniul
Identificarea tipului unităţii
economice şi diferenţierea
acestora după criterii date.
Elevul va demonstra că este
capabil să identifice
tipologia unităţii economice
după următoarele forme:
- forma de proprietate
- forma juridică
- modul de asociere,
- specializare
- obiectul de activitate,
- structură operativă
prin studii de caz, prin activităţi
de simulare, prin proiecte etc.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 22
distribuţiei cu amânuntul
Recunoaşterea poziţiei proprii
în: structura organizatorică:
compartiment, birou, serviciu,
raion, secţie, atelier.
Recunoaşterea poziţiei proprii în
structura organizatorică.
Elevul va demonstra că este
capabil să recunoască
poziţiile posturilor din
diferite structuri
organizatorice prin studii de
caz, problematizare,
proiecte .
Rezultatul învăţării 2: Urmăreşte fluxurile de circulaţie în spaţiile unităţii economice
Fluxurile tehnologice în unităţile
economice
Spaţiile la nivel de depozit :
- Spaţiul privind recepţia
mărfurilor, a materiilor
prime;
- Spaţiul privind depozitarea,
păstrarea, condiţionarea
ambalajelor şi a stocului
de marfă,
Spaţiul de contact cu clienţii :
raioane, culoare de circulaţie,
spaţii de prezentare, spaţii de
aşteptare
Diferenţierea fluxurilor de
circulaţie într-o unitate
Identificarea spaţiilor la nivel de
depozit.
Identificarea structurii spaţiului
de contact cu clienţii .
Diferenţierea fluxurilor de
circulaţie într-o unitate
Elevul va demonstra că este
capabil să identifice spaţiile
la nivelul unui depozit
(privind recepţia mărfurilor,
a materiilor prime;
depozitare, păstrare,
condiţionarea ambalajelor
şi a stocului de marfă) la
diferiţi agenţi economici cu
domenii de activitate
diverse prin activităţi de
simulare, problematizare,
proiecte,
Elevul va demonstra că este
capabil să identifice
structura spaţiului de
contact cu clienţii (raioane,
culoare de circulaţie, spaţii
de prezentare, spaţii de
aşteptare) la diferiţi agenţi
economici cu domenii de
activitate diverse prin
activităţi de simulare,
problematizare, proiecte,
lecţii vizită .
Elevul va demonstra că este
capabil să diferenţieze
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 23
economică: ale informaţiilor,
ale mărfurilor, ale personalului,
ale clienţilor
economică. fluxurile de circulaţie într-o
unitate economică: ale
mărfurilor, personalului,
clienţilor prin activităţi de
simulare, problematizare,
proiecte, lecţii vizită.
Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii
economice
Atribuţiile şi responsabilităţile
personalului în cadrul unităţii
economice
Structura personalului :
în funcţie de: sex, vârstă,
pregătire de specialitate,
vechime
Descrierea capacităţilor de
muncă pentru descrierea profesiei:
fizice, psihice, intelectuale;
Recrutarea şi selecţia resurselor
umane; Perspectiva profesională şi
promovarea resurselor umane;
Evaluarea activităţii resurselor
umane;
Atribuţiile şi responsabilităţile
Identificarea structurii
personalului.
Descrierea capacităţilor de
muncă pentru descrierea
profesiei.
Analizează caracteristicile
personale şi factorii implicaţi în
dezvoltarea carierei.
Exprimă opţiuni privind traseul
personal de educaţie şi formare
profesională.
Identificarea atribuţiilor şi
responsabilităţilor personalului .
Elevul va demonstra că este
capabil să identifice
structura personalului unei
IMM.
Elevul va demonstra că este
capabil sa descrie diferite
profesii, să analizeze
caracteristicile personale şi
factorii implicaţi în
dezvoltarea carierei printr-
un raport dintre diferenţa
dintre aspiraţii, interese şi
posibilităţi şi dintre
competenţele personale şi
comanda socială pe piaţa
muncii prin activităţi de
simulare şi joc de rol.
Elevul va demonstra că este
capabil să exprime opţiuni
privind traseul personal de
educaţie şi formare
profesională in cadrul unor
activităţi de simulare pe o
perioada de 1-5 ani.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 24
personalului comercial:
conform Fişei postului, ROF
Elevul va demonstra că este
capabil să identifice
atribuţiile şi
responsabilităţile
personalului din diferite
domenii de activitate prin
activităţi de simulare sau
proiect .
4. Conţinutul formării
1. Particularităţile activităţii economice
Delimitări terminologice : întreprindere, societate, firmă, unitate economică
Caracteristicile şi rolul unităţii economice în economia de piaţă
1.3.Tipologiile unităţii economice după următoarele forme:
- forma de proprietate;
- forma juridică ;
- modul de asociere;
- obiectul de activitate;
- structură operativă ;
1.4. Particularităţile constituirii unei unităţi economice din domeniul distribuţiei cu amănuntul:
- motivaţia înfiinţării unităţii economice;
- etapele înfiinţării unităţii economice;
- documentele înfiinţării unităţii economice;
1.5. Organizarea structurală a unităţii economice;
- elementele de bază ale structurii organizatorice (postul, funcţia, ponderea ierarhică,
compartimentul, relaţiile dintre compartimente sau posturi, niveluri ierarhice);
- tipuri de structuri organizatorice;
2. Fluxurile tehnologice în unităţile economice
2.1.Depozitul :
- Spaţiul privind recepţia mărfurilor, a materiilor prime;
- Spaţiul privind depozitarea, păstrarea, condiţionarea ambalajelor şi a stocului de marfă;
2.2.Spaţiului de contact cu clienţii : raioane, culoare de circulaţie, spaţii de prezentare, spaţii de
aşteptare;
2.3.Fluxurile de circulaţie într-o unitate economică: informaţiilor, mărfurilor, personalului,
clienţilor
3. Atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii economice
3.1. Tipologia personalului la nivelul unei unităţi economice;
3.2. Descrierea capacităţilor de muncă pentru descrierea profesiei: fizice, psihice, intelectuale;
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 25
3.3. Recrutarea şi selecţia resurselor umane;
3.4. Perspectiva profesională şi promovarea resurselor umane;
3.5. Evaluarea activităţii resurselor umane;
3.6. Atribuţiile şi responsabilităţile personalului comercial: conform Fişei postului, ROF;
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru desfăşurarea în condiţii optime a procesului de predare învăţare sunt necesare următoarele
resurse:
- computere, conexiune la internet, flipchart
6. Sugestii metodologice:
Toate conţinuturile modulului „Organizarea activităţii economice” vor fi efectuate atât în
orele de pregătire teoretică cât şi practică prin laboratorul tehnologic de către profesorul de
specialitate. În cadrul orelor de instruire practică vor fi abordate următoarele conţinuturi: Organizarea
structurală a unităţii economice şi Fluxurile tehnologice în unităţile economice.
Trebuie făcută o corelarea riguroasă a rezultatelor învăţării cu criteriile de evaluare (vezi
punctul 3 al programei), astfel încât la sfârşitul procesului de învăţare elevul să poată dobândi
deprinderile necesare fiecărui rezultat al învăţării precizat în cadrul modulului.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării lecţiile se desfăşoară atât în sala de clasă, cât şi în laborator
cu profesorul de specialitate dar şi la agenţii economici de profil prin lecţiile vizită la orele de instruire
practică.
Ordinea logică de parcurgere a conţinutului este cea de la punctul 4 „Conţinutul formării” al acestui
document.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea rezultatelor învăţării la
probleme reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale
societăţii. Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului.
Se recomandă folosirea cât mai intensă a învăţării centrate pe elev. În cadrul acesteia elevii vor
lucra atât individual dar mai ales în grupuri pentru a explora diverse probleme (de exemplu: exploatarea
diverselor surse interne informative ale agentului economic, caracterizarea poziţiei unei unităţi economice
pe piaţă, prezentarea diferitelor tipologii de unităţi economice, identificarea informaţiilor utile în studiul
diferitelor structuri organizatorice, descrierea unei diferitelor fluxuri existente la nivelul unei unităţi
economice, etc.), constituind persoane care folosesc în mod activ cunoştinţele şi nu receptori pasivi de
cunoştinţe.
Actul de învăţare presupune în acest context înlocuirea prelegerilor cu un stil de învăţare activ-
participativ, funcţie de ritmul propriu al elevului şi/sau situaţii de cooperare în grup dar şi de stilul de
învăţare al elevului.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 26
Ca metode de învăţare se recomandă: prezentările pentru colegi, brainstormingul, proiecte,
analiza SWOT, munca în grup, vizite, jocuri de rol, studii de caz şi scenarii reale, discuţii, portofolii.
Trebuie avut în vedere faptul că scopul procesului de instruire este dezvoltarea rezultatelor
învăţării cuprinse în programa modulului. Conţinuturile sunt suportul pentru realizarea acestui deziderat.
În proiectarea activităţilor de învăţare trebuie avute în vedere cerinţele educaţionale speciale ale
elevilor. Formularea de obiective de învăţare diferenţiate va da profesorului o imagine clară asupra a ceea
ce trebuie să fie capabili să realizeze toţi elevii, a ceea ce ar trebui să fie capabili să realizeze cei mai
mulţi dintre ei şi a ceea ce numai unii vor fi capabili să realizeze. Luând în considerare obiectivele de
învăţare diferenţiate şi datele despre elevi (ritm de învăţare, stiluri de învăţare, tipuri de inteligenţe,
dificultăţi în învăţare), profesorul va putea adapta parcursul formării elevilor.
Alături de rezultatele învăţării precizate în conţinutul modulului, pot fi dezvoltate şi alte
rezultate ale învăţării din categoria celor pentru abilităţile cheie prin activităţile de învăţare propuse de
profesor.
Pe parcursul modulului, evaluarea continuă va viza atât atingerea deprinderilor tehice cât şi a
deprinderilor dezvoltate prin unitatea de abilitate cheie „Dezvoltare personală în scopul obţinerii
performanţei”. Aceasta trebuie dezvoltată prin conţinuturile „Descrierea capacităţilor de muncă pentru
descrierea profesiei: fizice, psihice, intelectuale”.
Profesorul are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Se
pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea, jocul
de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz,
brainstormingul, etc.
Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
sunt concentrate pe elev şi pe activitate;
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
determină un parteneriat profesor – elev;
au un puternic accent formativ, nu informativ;
presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Activităţile didactice vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare, caracteristic, toţi
elevii să dobândească abilităţile necesare.
Se recomandă de asemenea organizarea predării – învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe
grupe de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea
între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar
profesorul îi îndrumă pentru învăţare eficientă).
Exemple de metode de predare şi învăţare adecvate modulului :
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 27
Metodă : Învăţarea prin descoperire
Rezultatul învăţării 1: Prezintă modul de organizare al unităţilor economice
Deprindere : Identificarea tipului unităţii economice şi diferenţierea acestora după criterii date
Pe baza acestor metode elevii pot identifica diferite unităţi economice completând următoare fişă
de observaţie
Denumire
firmă
forma de
proprietate
forma
juridică
modul de
asociere
obiectul
de
activitate
structură
operativă
Indiferent de felul ei – inductivă, deductivă şi analogică - metoda are următoarele etape:
a) confruntarea cu o situaţie problemă, etapă în care se realizează declanşarea dorinţei lor de
căutare şi explorare;
b) realizarea actului descoperirii, care presupune structurarea şi interpretarea datelor, utilizarea
operaţiilor gândirii şi evidenţierea noului;
c) verbalizarea generalizărilor şi formularea concluziilor;
d) exersarea în ceea ce s-a descoperit, etapă care constă în aplicarea celor descoperite în noi
contexte situaţionale.
Metodă : Analiza SWOT
Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii economice
Deprindere: Identificarea atribuţiilor şi responsabilităţilor personalului
Cu ajutorul unei analize SWOT elevii îşi pot identifica punctele tari şi slabe pentru exercitarea unei
profesii, conform unei fişe a postului.
Întrebări orientative pentru identificarea răspunsurilor la factorii interni şi externi:
Factori
interni
PUNCTE TARI Care sunt avantajele ?
Ce este mai bine realizat decât în cazul....?
Ce capacităţi sau abilităţi dezvoltă?
PUNCTE SLABE Ce ar putea fi îmbunătăţit?
Ce nu faci bine?
Ce văd cei din jur ca fiind puncte slabe?
Ce ar trebui să eviţi din experienţa trecută?
Factori externi
OPORTUNITAŢI Care sunt condiţiile favorabile desfăşurării
proiectului, strategiei...etc.?
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 28
Care este avantajul concurenţial?
AMENINŢĂRI
Care sunt obstacolele în realizarea ..
Care sunt schimbările globale care pot afecta..?
În ce mod te poate afecta negativ activitatea?
7. Sugestii cu privire la evaluare:
Unul dintre cei mai importanţi factori care contribuie la încrederea publicului în sistemul de
învăţământ este calitatea evaluării. Procesul de evaluare trebui să fie atât riguros, cât şi corect. Pentru a
trezi încredere, evaluarea trebuie să fie: validă, credibilă, practică, corectă şi utilă. Indiferent că este
aplicată prin intermediul examenelor scrise, întrebărilor orale, testelor practice, testelor online pe
calculator, sau al oricăror altor mijloace, principiile rămân aceleaşi.
Evaluarea diagnostică este utilizată pentru identificarea nevoilor, abilităţilor, intereselor,
preferinţelor şi a achiziţiilor anterioare ale elevului, astfel încât să se poată lua deciziile corespunzătoare
şi asigura sprijin individual, dacă este necesar. Pentru modulul „Organizarea activităţii economice”
evaluarea diagnostic este necesară pentru a identifica acumulările cu care elevii vin din şcoala generală
sau din viata reală. Evaluarea formativă se desfăşoară în mediul de învăţare şi oferă informaţii privind
progresele elevului. Permite evaluatorilor şi elevilor să identifice şi să încerce să ţină cont de orice
aspecte care ar putea afecta procesul de învăţare. Evaluarea pentru învăţare ar trebui să fie sensibilă
şi constructivă, pentru că orice evaluare are un impact emoţional. Profesorii trebuie să fie conştienţi de
impactul pe care comentariile, notele şi calificativele îl pot avea asupra încrederii în sine şi
entuziasmului elevilor şi ar trebui să fie cât mai constructivi cu putinţă în feedback-ul pe care îl
oferă. Comentariile care se concentrează asupra activităţii mai curând decât asupra persoanei sunt
mai constructive atât pentru învăţare, cât şi pentru motivaţie. Evaluarea pentru învăţare ar trebui să
ţină cont de importanţa motivării elevului. Evaluarea care încurajează învăţarea stimulează
motivarea, evidenţiind progresele şi realizările, nu eşecurile. Este puţin probabil ca o comparaţie cu
alţii care au avut mai mult succes să îi motiveze pe elevi, mai curând îi face să simtă că „nu sunt
buni”. Evaluarea pentru învăţare ar trebui să promoveze angajamentul faţă de obiectivele
învăţării şi o înţelegere comună a criteriilor conform cărora sunt evaluaţi.
Evaluarea sumativă a modulului se poate realiza pe baza unui plan :
a. Planul ar trebui să includă cel puţin un instrument de evaluare prin care se evaluează
abilităţile cognitive şi/sau practice, precum şi rezultatele învăţării elevilor. Poate fi o
temă de lucru care se desfăşoară pe mai multe săptămâni. Aceasta va constitui cel puţin
60% din notele pentru acel modul. De exemplu realizarea unui proiect cu tema „
Prezentarea fluxurilor tehnologice din unitatea economică X”.
b. Pot exista mai multe evaluări care contează în vederea evaluării sumative.
c. Nota finală va reprezenta totalul ponderat al evaluărilor.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 29
d. Nu este necesară o examinare scrisă la finalul modulului, cu excepţia cazului în care
curriculumul modulului o menţionează în mod specific ca fiind obligatorie, ex.
„Tipologiile unităţii economice după următoarele forme”.
e. Acest plan le oferă profesorului şi elevilor o indicaţie privind încadrarea în timp implicată
de modulul respectiv.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţării incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării.
Activităţile supuse evaluării sunt deprinderile obţinute în urma rezultatelelor învăţării.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe un rezultat de învăţare
Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii
economice.
Abilitatea cheie : Dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei
DeprinderiPrecizări privind conţinuturile supuse
evaluăriiEvaluare
a Descrierea capacităţilor de muncă
pentru descrierea profesiei
4. Descrierea capacităţilor de muncă pentru
descrierea profesiei: fizice, psihice,
intelectuale;
5. Recrutarea şi selecţia resurselor umane;
6. Perspectiva profesională şi promovarea
resurselor umane;
7. Evaluarea activităţii resurselor umane;
Evaluare prin
simularea unui
interviu pe piaţa
munciib
Analizează caracteristicile personale
şi factorii implicaţi în dezvoltarea
carierei
c
Exprimă opţiuni privind traseul
personal de educaţie şi formare
profesională
Activitate. SC „X „ SA doreşte recrutarea unui personal calificat în unul din departamentele
societăţii. Pe baza „chestionarului de interviu” candidaţii au următoarele sarcini:
Descrieţi capacităţile de muncă pentru profesia voastră.
Analizaţi caracteristicile personale şi factorii implicaţi în dezvoltarea carierei
Exprimaţi opţiuni privind traseul personal de educaţie şi formare profesională pe o perioada de 5 ani
Profesorul va evalua elevul pe baza unei grile de evaluare
Grila de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii
economice.
Abilitatea cheie : Dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 30
Nr.
crt.
CerinţeRezultatul
evaluăriiData
a. Descrierea capacităţilor de muncă pentru descrierea profesiei Da sau (√)
Nu sau (X)
b. Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în
dezvoltarea carierei
Da sau (√)
Nu sau (X)
c. Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi formare
profesională
Da sau (√)
Nu sau (X)
Profesorul va urmări modul de lucru al elevului.
Evaluatorul va bifa fiecare sarcina îndeplinita corect de către elev.
Rezultatul învăţării se consideră atins dacă elevul îndeplineşte sarcina o singura dată.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare
certificarea acestui rezultat al învăţării se va realiza în urma evaluării formative.
înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de observare completată de profesor pe
parcursul probei
Sugestii privind dovezile evaluării:
Fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi
condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie
dovadă a evaluării
Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
8. Bibliografia
Boc, C (coordonator) , Economia Întreprinderii, Editura ASE, 1997
Deaconu, A Economia Întreprinderii , Editura Didactica si Pedagogică , Bucureşti 1998
Patriche D. Tratat de economia comerţului, Editura Eficient , Bucureşti , 1998
Stanciulescu G (coordonator), Managementul Organizaţiei, Editura Economică ,
Bucureşti 1998
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 31
MODUL III - Calitatea produselor şi serviciilor
1. Notă introductivă
Modulul „CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR” face parte din domeniul de pregătire
„Economic” şi „Comerţ”; se situează în cadrul Curriculumului diferenţiat şi are alocate un număr 108 ore
pe an din care 36 ore de laborator tehnologic. Modulul „Calitatea produselor şi serviciilor” se planifică cu
un număr egal de ore pe săptămână pe parcursul întregului an şcolar. Se recomandă cumularea in
programul orar a 2 ore (dintre care una de laborator tehnologic) pentru o mai bună sintetizare şi exersare a
rezultatelor învăţării.
2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul
Calitatea produselor şi serviciilor:
Analiza ofertei de mărfuri alimentare
Analiza ofertei de mărfuri nealimentare
Asigurarea calităţii
3.Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:
Denumirea Modulului: Studiul calitatii produselor si serviciilor
Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul Învăţării 1: Prezintă grupele de mărfuri alimentare
Grupele de mărfuri
alimentare:
Definirea termenilor – marfă,
produs, serviciu, proprietăţi,
calitate, caracteristici de
calitate, sortiment, grupă,
subgrupă, articol
Clasificarea sortimentului de
mărfuri alimentare:
produse din cereale şi
derivate
legume, fructe şi
produse industrializate
carne şi produse din
carne
produse zaharoase
peşte şi produse din
Clasifică sortimentul de mărfuri
alimentare
Elevul va demonstra că este
capabil să clasifice sortimentul de
mărfuri alimentare după criterii
date prin simulare,
problematizare, studii de caz.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 32
peşte
produse gustative
laptele şi produsele
din lapte
grăsimi alimentare
Clasificarea merceologică a
sortimentului de mărfuri
alimentare
Încadrează sortimentul de mărfuri
alimentare conform clasificării
merceologice
Elevul va demonstra că este
capabil să încadreze sortimentul
de mărfuri alimentare conform
clasificării merceologice prin
probe practice dar şi simulare,
problematizare, studii de caz.
Valoarea energetică
(calorică) a mărfurilor:
Definire: proteine, lipide,
glucide
Valoare:
energetică
psiho-senzorială
Analizează valoarea energetică
Elevul va demonstra că este
capabil să identifice
componentelor valorii energetice
folosind elementele de informare
de pe ambalaje, conţinutul în
substanţe nutritive la 100g produs
prin probe practice dar şi
simulare/problematizare/studii de
caz.
Elevul va demonstra că este
capabil să calculeze valoarea
energetică folosind elementele de
informare de pe ambalaje,
conţinutul în substanţe nutritive la
100g produs prin probe
practice/simulare.
Marcarea – etichetarea
mărfurilor:
elemente de
identificare
elemente de informare
elemente de etichetare
specifice pe grupe de
mărfuri
Verifică elementele de
marcare-etichetare
Elevul va demonstra că este
capabil să verifice elementele de
informare şi identificare specifice
etichetării mărfurilor
alimentare/nelimentare prin
simulare, utilizarea etichetelor de
mărfuri, studii de caz.
Rezultatul învăţării 2: Descrie caracteristicile de calitate ale grupelor de mărfuri alimentare
Caracteristicile
organoleptice ale mărfurilor
alimentare:
aspect
Identifică caracteristicile
organoleptice ale grupelor de
mărfurilor alimentare.
Elevul va demonstra că este
capabil să identifice
caracteristicile organoleptice ale
mărfurilor alimentare pentru
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 33
culoare
miros
consistenţă
gust
grad de prospeţime
grad de maturitate
Utilizează normele de calitate în
activitatea curentă.
Relatează cerinţele de calitate
impuse de normative pentru
propriul loc de muncă.
Verifică organoleptic produsele
alimentare în conformitate cu
documentaţia de specialitate
Identifică normele de calitate
specifice domeniului propriu de
activitate
sortimente de mărfuri date prin:
probe practice, simulare,
problematizare.
Elevul va demonstra că este
capabil să utilizeze normele de
calitate în activitatea curentă şi
să relateze cerinţele de calitate
impuse de normative pentru
propriul loc de muncă prin: probe
practice, simulare,
problematizare.
Elevul va demonstra că este
capabil să verifice caracteristicile
organoleptice ale produselor
alimentare pentru sortimente date
prin probe practice, simulare,
studii de caz.
Elevul va demonstra că este
capabil să identifice normele de
calitate specifice domeniului de
pragătire prin simulare.
Rezultatul invatarii 3: Caracterizează grupele de mărfuri nealimentare
Grupe de mărfuri
nealimentare - clasificare:
destinaţie
frecvenţa cererii
complexe de nevoi
Clasifică grupele de
mărfuri nealimentare
Elevul va demonstra că este
capabil să clasifice sortimentul de
mărfuri nealimentare ţinând cont
de criteriile date (destinaţie,
frecvenţa cererii, complexe de
nevoi) prin simulare,
problematizare, etc.
Încadrare:
familii
grupe
subgrupe
articole
sorturi
Grupe de mărfuri:
Încadrează produse nealimentare
utilizând clasificarea merceologică
Caracterizează grupele de mărfuri
Elevul va demonstra că este
capabil să încadreze un produs
nealimentar conform clasificării
merceologice prin probe
practice/simulare.
Elevul va demonstra că este
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 34
textile-încălţăminte
metalo-chimice
cosmetice
sticlă şi ceramică
lemn
tehnico-sanitare
materiale de
construcţii
electrocasnice şi
electronice
autoturisme
birotică şi papetărie
sport-voiaj – turism
bijuterii şi gablonturi
nealimentare capabil să caracterizeze grupele
de mărfuri nealimentare prin
simulare, problematizare, studii
de caz.
Rezultatul învăţării 4: Respectarea condiţiilor de calitate pe grupe de produse nealimentare/
Caracteristicile de calitate pe
grupe de mărfuri
nealimentare
organoleptice
tehnico – funcţionale
specifice grupei de
mărfuri
Verifică caracteristicie de
calitate pe grupe de mărfuri
nealimentare
Enumeră metodele standardizate
de
asigurare a calităţii
Elevul va demonstra că este
capabil să verifice caracteristicile
de calitate pe grupe de mărfuri
nealimentare prin probe practice,
simulare.
Elevul va demonstra că este
capabil să enumere metodele
standardizate de asigurare a
calităţii prin probe practice sau
simulare.
Defectele mărfurilor
nealimentare:
datorate
producătorului
comerciantului
transportatorului
Identifică defectele mărfurilor
nealimentare
Descrie procedurile specifice
metodelor standardizate de
asugurarea calităţii
Elevul va demonstra că este
capabil să identifice defectele
mărfurilor nealimentare pe grupe
de produse prin probe practice,
simulare, problematizare, studii
de caz.
Elevul va demonstra că este
capabil să descrie procedurile
specifice metodelor standardizate
de asigurarea calităţii în situaţii
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 35
Identifică condiţiile de
marcare, ambalare, transport,
păstrate, depozitare
Aplică metode standardizate de
asigurarea calităţii
de simulare sau joc de rol.
Elevul va demonstra că este
capabil să identifice condiţiile de
marcare, ambalare, transport,
păstrate, depozitare în activităţi
practice la agentul economic de
profil prin lecţii vizită.
Elevul va demonstra că este
capabil să aplice metode
standardizate de asigurarea
calităţii prin probe practice,
simulare, problematizare,
studii de caz.
Rezultatul învăţării 5: Caracterizarea serviciilor
Serviciile
Definire
Clasificare (scop, mod de
obţinere, ISO 9004-
2:1994)
Carcateristici:
forma nematerială
nestocabilitatea
intangibilitatea
coincidenţa în timp şi
spaţiu a producţiei şi
consumului
eterogenitatea
Caracteristici calitative pe
tipuri de servicii (bancare,
asigurare, comerciale,
hoteliere, transport,
telecomunicaţii.)
Clasifică serviciile după criterii
date
Prezintă caracteristicile calitative
pe tipuri de servicii
Elevul va demonstra că este
capabil să clasifice serviciile după
criterii date prin simulare, studii
de caz.
Elevul va demonstra că este
capabil să prezinte caracteristicile
calititative ale serviciilor prin
exemplificare, simulare,
problematizare.
4. Conţinutul formării
I. Grupele de mărfuri alimentare
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 36
I.1. Definirea termenilor – marfă, produs, serviciu, proprietăţi, calitate, caracteristici de calitate,
sortiment, grupă, subgrupă, articol
Clasificarea sortimentului de mărfuri alimentare:
produse din cereale şi derivate; legume, fructe şi produse industrializate; carne şi produse din
carne; produse zaharoase; peşte şi produse din peşte; produse gustative; laptele şi produsele din
lapte; grăsimi alimentare.
Clasificarea merceologică a sortimentului de mărfuri alimentare
I.2. Valoarea energetică (calorică) a mărfurilor (LT)
Definire: proteine, lipide, glucide
Valoarea: energetică; psiho-senzorială
I.3. Marcarea – etichetarea mărfurilor alimentare (LT):
elemente de identificare, elemente de informare
Elemente de etichetare specifice pe grupe de mărfuri alimentare
I.4. Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare (LT):
aspect; culoare; miros; consistenţă; gust; grad de prospeţime; grad de maturitate
II.Grupe de mărfuri nealimentare
II.1. Clasificare:
destinaţie; frecvenţa cererii;complexe de nevoi
II.2. Încadrare:
familii; grupe; subgrupe; articole;sorturi
II.3. Grupe de mărfuri:
textile-încălţăminte; metalo-chimice; cosmetice; sticlă şi ceramică; lemn; tehnico-sanitare;
materiale de construcţii; electrocasnice şi electronice; autoturisme; birotică şi papetărie; sport-
voiaj – turism; bijuterii şi gablonturi
II.4. Caracteristicile de calitate pe grupe de mărfuri nealimentare (LT):
organoleptice, tehnico – funcţionale specifice grupei de mărfuri
II.5. Marcarea – etichetarea mărfurilor nealimentare (LT):
elemente de identificare, elemente de informare
Elemente de etichetare specifice pe grupe de mărfuri nealimentare
II.6. Defectele mărfurilor nealimentare (LT):
datorate producătorului, comerciantului, transportatorului
III.Serviciile
III.1. Definire
III.2. Clasificare (scop, mod de obţinere, ISO 9004-2:1994)
III.3. Carcateristici:
forma nematerială, nestocabilitatea, intangibilitatea, coincidenţa în timp şi spaţiu a producţiei şi
consumului, eterogenitatea
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 37
III.4. Caracteristici calitative pe tipuri de servicii:
bancare; asigurare; comerciale; hoteliere; transport; telecomunicaţii
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului – echipamente, instrumente de
lucru, documente:
instrumente de lucru:
balanţă; cântar; metru; termometru
ambalaje de mărfuri alimentare şi nealimentare
mostre de mărfuri alimentare şi nealimentare
documente:
etichete pentru mărfuri alimentare
etichete pentru mărfuri nealimentare
6. Sugestii metodologice:Conţinuturile modulului „Calitatea produselor şi serviciilor” sunt abordate în ordinea în care
sunt prezentate în secţiunea „Conţinutul formării”.
Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea,
jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz,
brainstormingul etc.
Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
sunt centrate pe elev şi pe activitate;
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
determină un parteneriat profesor - elev;
au un puternic accent formativ, nu informativ;
presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Sunt promovate situaţiile din viaţa reală şi se urmăreşte aplicarea cunoştinţelor la probleme reale,
pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se
permite să aplice propriul mod de înţelegere a conţinutului, prin descoperire, conversaţie şi realizarea de
materiale cum ar fi: proiecte, scheme, portofolii.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului.
Se promovează metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea încurajează
participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.
Exemple:
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 38
Eseul de 5 minute - modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de
lecţie, dă profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră.
Pentru a identifica modul în care elevii au reţinut diferenţa dintre elementele de informare şi identificare
putem cere acestora ca în timp de 5 minute să prezinte aceste elemente diferenţiate pe tipuri de mărfuri
alimentare/nealimentare.
Mozaicul
Exemplu de activitate de învăţare
Modulul: Calitatea produselor şi serviciilor
Subiectul : Defectele mărfurilor nealimentare
Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru.
Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă conţine după caz
următoarele elemente – produs/marfă, defecte posibile, identificare, cauze).
Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit, de exemplu toşi elevii care au grupa
numărul 1 formează o grupă, toţi elevii care au numărul 2..., toţi elevii care au numărul 3...,
Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au nelămuriri, dacă este
cazul sunt ajutaţi de profesor.
După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI în grupul
lor. Le prezintă şi colegilor conţinutul fişei, explică nelămuririle celorlalţi acolo unde este cazul.
Profesorul monitorizează activitatea elevilor.
CUBUL - explorarea unui subiect din mai multe perspective.
Exemplu de activitate de învăţare:
Modulul: Calitatea produselor şi serviciilor
Tema: Caracteristicile de calitate pe grupe de mărfuri nealimentare
Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe.
Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales un anumit simbol simbol.
Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din simboluri, asociat
cu verbe:
1. Simbol 1- DESCRIE
2. Simbol 2- COMPARĂ
3. Simbol 3- ANALIZEAZĂ
4. Simbol 4- ASOCIAZĂ
5. Simbol 5- APLICĂ
6. Simbol 6 - ARGUMENTEAZĂ
Toate aceste operaţiuni elevii le vor face pe fişe; fiecare echipă va primi o fişă conform
simbolului ales.
După ce elevii vor lucra pe echipe completând aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor
rezultatele finale.
Harta minţii - metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 39
Exemplu de activitate de învăţare
MODULUL: Calitatea produselor şi serviciilor
Tema: Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare
Elevii sunt împărţiţi în grupe
Fiecare echipă primeşte câte o fişă, care are scris în centrul ei, într-un oval, „Caracteristici
organoleptice”
Fiecare echipă primeşte un produs alimentar
Elevii trasează pe fişă săgeţi din acel oval, scriind caracteristicile organoleptice ale produsului
alimentar primit.
După ce au finalizat fişa, elevii care au fost desemnaţi raportori, vin la tablă şi prezintă întregii
clase, caracteristicile organoleptice, pe care au reuşit să le identifice.
Experienţa concretă
Experienţa poate fi reală
Exemplu: utilizarea balanţei/cântarului pentru determinarea greutăţii unui produs.
Ca alternativă, de obicei mai puţin eficientă, este ”experienţa-substitut”
Exemplu:
Observarea unei persoane cu experienţă (în direct sau într-o înregistrare) – elevii observă un angajat care
utilizează balanţa/cântarul pentru determinarea greutăţii produsului.
Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o competiţie între grupuri;
grupurile îşi construiesc seturi de întrebări pentru celelalte grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns.
Exemplu – Tema „Clasificarea mărfurilor nealimentare”
Se pun întrebări legate de:
clasificarea mărfurilor nealimentare după destinaţie
clasificarea mărfurilor nealimentare după frecvenţa cererii
clasificarea mărfurilor nealimentare după nevoi
Elevul/grupa cu cele mai multe răspunsuri corecte câştigă.
Avantajele învăţării centrate pe elev:
creşterea motivaţiei elevilor, deoarece aceştia sunt conştienţi că pot influenţa procesul de
învăţare;
eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece aceste abordări
folosesc învăţarea activă;
memorare mai bună, elevii îşi amintesc mai uşor ce au învăţat, deoarece a stăpâni materia
înseamnă a o înţelege;
posibilitate mai mare de includere – poate fi adoptată în funcţie de potenţialul fiecărui
elev, ţinând cont de faptul că fiecare elev are o capacitate de a învăţa diferită.
Activităţile la lecţii sunt variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească deprinderile necesare.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 40
Se recomandă de asemenea organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe
grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea
între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar
profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
7. Sugestii cu privire la evaluare:
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală urmăreşte gradul de dobândire a
deprinderilor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în
care se dezvoltă aceste deprinderi conform criteriilor de evaluare stabilite (Corelarea rezultatelor
învăţării şi criteriilor de evaluare). Pe parcursul anului elevul este supus evaluării prin probe de evaluare
diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării are în vedere progresul realizat de acesta.
Criteriile de evaluare se regăsesc în secţiunea „Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare”.
Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi
mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea deprinderilor şi criteriilor de evaluare
specificate în tabelul „Rezultatele învăţării şi criteriilor de evaluare”.
Rezultatele învăţării specifice unui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module.
Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module.
Elevii sunt evaluaţi numai în ceea ce priveşte criteriile de evaluare specificate în cadrul acestui
modul.
În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei deprinderi/rezultat al învăţarii,
acesta are posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire.
Metode de evaluare propuse:
Investigaţia reprezintă un instrument în cadrul căruia elevii pot aplica în mod creator
cunoştinţele şi experienţele de învăţare pe care le-au dobândit în instruirile anterioare, putându-se realiza
pe o temă propusă de profesor sau de elevii înşişi, în cazul în care aceştia nutresc anumite interese faţă de
diversele aspecte ale realităţii.
Tema: Valoarea energetică a mărfurilor alimentare
Cu ajutorul cunoştinţelor anterioare, elevii pot defini elemente ca: proteine, glucide, lipide, bazându-se pe
cunoştinţele pe care le au de la biologie.
Proiectul reprezintă o metodă mai complexă de evaluare care poate furniza informaţii mai bogate
în legătură cu competenţele elevilor şi, în general, cu progresele pe care ei le-au făcut de-a lungul unei
perioade mai îndelungate de timp.
Temele pentru care se realizează proiectele pot fi oferite de către profesor, dar, în anumite cazuri,
ele pot fi propuse şi de către elevii care elaborează aceste proiecte. În cazul proiectului trebuie avuţi în
vedere o serie de determinanţi, precum: vârsta elevilor, motivaţia acestora pentru un anumit domeniu de
cunoaştere, varietatea experienţelor de învăţare pe care elevii le-au acumulat în timp, rezistenţa acestora
la efort etc.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 41
Tema: Caracteristicile serviciilor
Proiectul cuprinde informaţii legate de:
clasificarea serviciilor
exemplificarea serviciilor pe tipuri determinate
caracteristicile de calitate ale serviciilor pe tipuri determinate
Portofoliul cuprinde un ansamblu de documente elaborate de către elev, produse ale acestuia:
probleme, eseuri, contribuţii mai mult sau mai puţin reuşite.
Tema: Grupele de mărfuri alimentare
Pe parcursul primului semestru elevul demonstrează că este capabil să recunoaşcă grupele de
mărfuri elimentare întocmind un portofoli personal care să cuprindă:
Definirea mărfurilor alimentare
Criteriile de clasificare ale mărfurilor alimentare
Clasificarea merceologică a mărfurilor alimentare
Valoarea energetică a mărfurilor alimentare
Marcarea/etichetarea mărfurilor alimentare
Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare
Concluzii
Nu trebuie să lipsească exemplificările pe sortimente diferite de mărfuri alimentare.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţarii incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării unui
rezultat al învăţarii. Activităţile supuse evaluării sunt deprinderile şi criteriile de evaluare ale rezultatelor
învăţării.
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 42
Exemplificarea unui pachet de evaluare al unui rezultat al învăţării:
1.2. REZULTATE ALE
ÎNVĂŢĂRII
3. Criteriile de realizare exprimate prin
deprinderi4. Probe de evaluare
1Încadrează un produs
nealimentar la alegere
conform criteriilor de
clasificare stabilite
Identificarea criteriilor de clasificare
a mărfurilor nealimentare:
Destinaţie
Frecvenţa cererii
Complexe de nevoi
Clasificarea merceologică
Probe /orale
Identificarea produsului nealimentar
ce urmează a fi încadrat conform
criteriilor de clasificare
Probe practice/orale
Încadrarea produsului conform
criteriilor de clasificare a mărfurilor
nealimentare
Probe
practice/scrise/orale
Încadrarea produsului nealimentar
conform clasificării merceologice
Activitate. Încadraţi un produs nealimentar la alegere conform criteriilor de clasificare studiate
parcurgând următoarele activităţi
Sarcini de lucru:
1. Prezentaţi criteriile de clasificare a mărfurilor nealimentare
2. Alegeţi produsul nealimentar ce urmează a fi încadrat conform criteriilor de clasificare identificate
(inclusiv clasificarea merceologică)
3. Încadraţi o produsul nealimentar conform criteriilor de clasificare identificate
Profesorul va evalua elevul pe baza unei grile de evaluare.
Grila de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Nr.
crt.Cerinţe
Rezultatul
evaluăriiData
a. Criteriile de clasificare a mărfurilor nealimentare:
Destinaţie
Frecvenţa cererii
Da sau (√)
Nu sau (X)
Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 43
Complexe de nevoi
Clasificarea merceologică
b. Identificarea produsului Da sau (√)
Nu sau (X)
c. Încadrarea produsului conform criteriilor de clasificare stabilite Da sau (√)
Nu sau (X)
Profesorul va urmări modul de lucru al elevului.
Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.
Rezultatul învăţării este validat dacă elevul îndeplineşte sarcina o singura dată.
Certificarea rezultatului învăţării se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.
Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi
instrument de evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare
certificarea acestui rezultat al învăţării se realizează în urma evaluării formative.
înregistrarea performantei se realizează printr-o fişă de observare completată de profesor pe
parcursul probei de evaluare.
Sugestii privind dovezile evaluării:
Fişa de observare se elaborează conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de
aplicabilitate, şi se utilizează pentru evaluarea prin probe practice ( dovadă a evaluării)
Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare
poate constitui o dovadă a evaluării rezultatelor învăţării.
8. Bibliografia:
Prof.univ.dr. Dumitru DIMA Prof.univ.dr. Ion DIACONESCU Prof.univ.dr. Rodica PAMFILIE
Conf.univ.dr. Roxana PROCOPIE Lect.univ.dr. Magdalena BOBE Lect.univ.dr. Carmen PĂUNESCU
Lect.univ.dr. Dorin POPESCU Asist.univ.drd. Lelia CHIRU - Fundamentele Ştiinţei mărfurilor
alimentare
Prof.univ.dr. Ileana RADUCANU; Conf.univ.dr. Roxana PROCOPIE – Merceologie
Conf.univ.dr.Roxana SARBU - Merceologie