mnahism5.docx

7/23/2019 mnahism5.docx

http://slidepdf.com/reader/full/mnahism5docx 1/30

Evolu ia monahismului în spa iul pruto-nistrean: istorie, contribu ie iț ț ț ș

perspective (II)

Vremuri de restri te au venit pentru Biserica Ortodoxă din oldova în perioadaș

sovietică, c!nd pe parcursul a două decenii, în anii "#$%&"#%', au ost distruse,

devastate i lichidate '$ de mănăstiri * rămas activă doar mănăstirea de maiciș

+apca Iar despre reistena din "#.# a E/umenei 0epora de la mănăstirea

1ăciula 2i a comunităii conduse de ea, s-au scris căr i i numeroase articole,ț ș

istoria mănăstirii iind i astăi un model de luptă pentru credin ă, pentru dreptulș ț

de a se ru/a în casa 3omnului

După 1989, politica binevoitoare a autorită ilor ecleziastice i laice a dus la fondarea a zeciț ș

de schituri şi mănăstiri noi. Unele mănăstiri i-au ridicat deja biserica, comunitateaș

monahală numeroasă a nfiin at o !ospodărie stabilă din punct de vedere economic, alteleț

ncă i formează ob tea, n ru!ăciune i muncă asiduă.ș ș ș

"e bucură faptul că aceste schituri i mănăstiri noi, alături de a ezămintele monahaleș ș

istorice, au creat comple#e duhovnice ti n tot cuprinsul $itropoliei %hi inăului i a &ntre!iiș ș ș

$oldove, deschiz'nd pelerinilor oportunită i de a veni la mănăstire n %entrul ării, la "ord iț ț ș

la (ud, inclusiv i n (t'n!a "istrului. )rintre mănăstirile i schiturile noi, care continuăș ș

promovarea monahismului n *epublica $oldova, nominalizăm a ezămintele de la +riceni,ș

%ăline ti, %hi telni a, %uizăuca, ore ti, a!imus, %apaclia, %ead'r-un!a, "icoreni,ș ș ț ș

(ire i, i!hina, /ăbriceni, %ala!ur .a.ț ș

Un deosebit interes pentru noi prezintă evolu ia statutului a ezămintelor monahale nț ș

secolele 00200 i administrarea lor. &n anii 181321814, odată cu crearea 5piscopieiș

%hişinăului i instaurarea la %hişinău a noii administra6ii bisericeşti ruseşti, la insisten6aș

noului 5#arh 7avriil +ănulescu-+odoni, au fost ridicate mai multe schituri la ran! de

mănăstire, fortific'nd astfel comunită ile monahale, printre care 'rbovă6, %osău6i,ț

(aharna, 'rjauca, 'ncu, %urchi. &n 181 a devenit mănăstire Dobruşa, apoi n 1818 2apca.

De la mijlocul secolului al 00-lea, stare ilor mănăstirilor li se cerea să se n!rijească nuț

numai de bunăstarea mănăstirii, dar i să pună călu!ării să nve e limba rusă, să deschidăș ț

strane slavone. Din necesitatea unei administrări mai bune i eficiente, a fost introdusș

controlul )rotopopilor asupra mănăstirilor. 5#cep ie făcea doar mănăstirea 'rjauca, aflatăț

sub conducerea 5piscopului 5parhial, i mănăstirea %urchi, administrată de )reasfin itulș ț

:icar. ; fost i o perioadă fructuoasă de construc ie i repara ie a bisericilor mănăstire ti.ș ț ș ț ș

Dar ca atare, n a doua jumătate a secolului al 00-lea, mănăstirile moldovene ti au fostș



private de dreptul de a- i ale!e sin!ure stare ii, precum se făcea la mănăstirile ruse. &nș ț

pofida unor factori ne!ativi le!a i de administrarea )rotopopilor, numirea i schimbareaț ș

frecventă n func ie, constatăm totu i cu satisfac ie că monahismul dintre anii 18<=2189= aț ș ț

avut un rol deosebit n rela iile cu societatea. a mănăstirile din "ordul $oldovei 2ț

%ălără ăuca, apca, Dobru a i (aharna 2 se adunau zeci de enoria i pentru a ascultaș ș ș șpredica preotului, nsu i ;rhiepiscopul )avel men ion'nd că >influen a mănăstirilor ș ț ț

basarabene asupra popula iei nu numai din $oldova, dar i a celei din )odolia, esteț ș

binefăcătoare>.

&n continuarea problemei privind statutul mănăstirilor, vom men iona că printr-un ucaz din ț

noiembrie 19=9, s-a propus ca ?schitul de bărba6i (uruceni să fie ridicat la ran!ul de

mănăstire independentă cu trai n comun>, iar ca urmare a decretului (f'ntului (inod din 1

mai 191<, mănăstirile de călu!ări %ălărăşăuca i apca au fost reor!anizate n comunită iș țde monahii.

După 1918, schitul de monahii irova, schiturile de călu!ări @i!ăneşti i %ondri a au fostș ț

ridicate la statut de mănăstire, iar din 193= i schitul de maici abăra a devenit mănăstire.ș

De re!ulă, mănăstirile mari fondau schituri care mai de!rabă serveau ca a ezăminteș

economice, ni te !ospodării, de tipul schitului +ocancea cu hramul (fin ilor ;postoli )etru iș ț ș

)avel, ntemeiat n 18<9 de mănăstirea de călu!ări 'rjauca.

După anul 3===, unele mănăstiri mari au nfiin at la propria ini iativă schituri, după cum esteț ț

cazul schitului cu hramul "aşterii (f'ntului oan +otezătorul şi a (f'ntului )aisie de la

"eam6, fondat n 3==A de mănăstirea de maici (f'nta reime Bsatul Crumoasa, %ălăra i.ș

ot n aceste mprejurări a fost ntemeiat, de călu!ării mănăstirii "oul "eam prin anii E9= aiț

secolului 00, schitul "oul "eam cu hramul (fin ii $ari $ucenici :ichentie i Dorimedont.ț ț ș

;stăzi, schiturile nou-='nfiin ate tind să ntrunească toate cerin ele pentru a ob ine statutț ț ț

de mănăstire, fapt care presupune o autonomie, ale!erea stare ului sau a stare ei,ț ț

administrarea bunurilor mobile i imobile, dar i o treaptă ierarhică mai superioară, at'tș ș

pentru vie uitori, c't i pentru pelerinii veni i la ru!ăciune.ț ș ț

&n opinia noastră, o deosebită preocupare solicită motivele de plecare ale bărba ilor iț ș

femeilor la mănăstire, de tundere n monahism, care de asemenea vin să ne e#emplifice

condi iile evolu iei monahismului n spa iul pruto-nistrean. &n 181F, $itropolitul 7avriil a emisț ț ț

un decret potrivit căruia >de acum nainte nici de cum să nu ndrăznească a priimi la

poslu anie ori pe cini, fără tirea i bla!oslovenie ori pe cini, fără tirea i bla!osloveniaș ș ș ș ș

noastră Ba $itropolitului, dar i lucrătorii să priimească oameni tiu i, care vor avea curateș ș ț

pa porturi i căr i de drum>.ș ș ț



G altă măsură de re!lementare a vie ii monahale ine de interzicerea plecării samovolniceț ț

de la mănăstire. &n aprilie 181F, printr-un decret emis de $itropolitul 7avriil, se poruncea

stare ilor mănăstirilor i diri!uitorilor schiturilor >că nici unul din călu!ări, neav'nd vreoț ș

trebuin ă mare i fără adiverin ă să nu li se dee voie a ie i din mănăstire i din schit>, iar ț ș ț ș ș

)rotopopilor i +la!ocinilor li se poruncea că dacă vor !ăsi un călu!ăr sau călu!ări ă fărăș țadeverin ă, ndată să o ia sub arest i să aducă la cuno tin a stare ilor i un raport cătreț ș ș ț ț ș

Dicasterie. De altfel, nimeni nu mai avea voie să iasă din mănăstire fără voie, fără a fi sfătuit

de stare sau stare ă >n ce chip să se poarte cu bune urmări, c'nd vor avea trebuin ăț ț ț

undeva a mer!eH>.

%onform re!ulilor, n mănăstire erau admi i feciorelnici care au decis să- i consacre via aș ș ț

Domnului. Despre acest fapt ne vorbe te foarte limpede )aul $ihail, atunci c'ndș

men ionează lista călu!ărilor i poslu nicilor. a fel, listele de eviden ă ale a ezămintelor ț ș ș ț șmonahale indică de fiecare dată starea socială a vie uitorilor de la mănăstireI feciorelnic sauț

văduv, aspecte care sunt de o mare importan ă. :om e#emplifica prin c'teva date cu privireț

la lista maicilor din 181 de la schitul irovaI >JHJ sidora monahia, tipicări6ă, F< de ani,

nvă6ată, cetea6ă, fecioarăK 5vdo#ia monahia, tipicari6ă, 3F de ani, nvă6ată, cetea6ă,

fecioarăK $a!nisia monahia, eclisiarhă 4< ani, cetea6ă, fecioarăK 5upra#ia monahia, F< de

ani, nvă6ată, cetea6ă, cntărea6ă, fecioarăK $aremia monahia, A1 de ani, nenvă6ată,

fecioară JHJ .a. G cate!orie aparte prezintă maicile tunse n monahism, la care la stareaș

socială fiind indicat >au fost căsătorită şi bărbatul i-au murit>. )reotesele văduvite de maimul i ani, ajunse la bătr'ne e i după ce au aranjat copiii n via ă, la fel scriau cerere de a fiț ț ș ț

primite n monahism la vreun schit de maici. Cemeile văduvite căutau i ele alinare laș

schiturile de maici Bde e#emplu, %atrina +oldescu din satul opatna care intră la schitul

irova. a mănăstire se cerea să fie primită i $aria "istoroaia >pentru a scăpa de valurileș

acestei lumi n ălătoare>.ș

(itua ie similară nt'lnim i la mănăstirile de călu!ări, unde feciorelnicii predomina ca iț ș ș

cate!orie socială, de i numărul preo ilor văduvi i sau ale altor persoane este la fel destul deș ț ț

mare. De e#emplu, n anul 181F, preotul oan, căsătorit n ('n!erei, după trei ani rămăsese

văduv i suferind multe ispitiri i lipsuri, a decis să se retra!ă la mănăstirea Dobru a. &nș ș ș

aceea i situa ie vine n anul 1814 la mănăstirea %urchi i preotul )avel %o mir dinș ț ș ț

$a cău i, >care i-a pus feciorii la cale, e văduv>.ș ț ș

%ate!oria socială care prevalează n cadrul ob tii monahale sunt feciorelnicii i fecioarele,ș ș

care au ales tunderea n monahism i refuzul de la plăcerile lume ti, după care urmează nș ș

listele personalului mănăstirilor persoanele văduvite. ;cest tablou răm'ne practicneschimbat pe parcursul celor două secole. i astăzi, la mănăstirile din *epublica $oldovaȘ



prevalează feciorelnicii i fecioarele, persoanele văduvite, printre condi ii obli!atorii laș ț

tunderea n monahism răm'n'nd a ezarea copiilor n via ă, acordul părin ilor n cazul dacăș ț ț

copiii lor decid să se consacre slujirii Domnului.

Cormularele de eviden ă ale clerului monahal, completate de prodi!ioasele cercetări ale luiț

)aul $ihail, "icolae )opovschi i al i cercetători vin să accentueze ncă o problemă deș ț

ma#imă importan ă le!ată de monahismul din $oldova. :orbim de faptul că la nceputulț

secolului al 00-lea, marea majoritate a vie uitorilor mănăstirilor i schiturilor nu tia carte,ț ș ș

cu e#cep ia preo ilor. &n unele schituri, maicile erau analfabete, potrivit lui ". )opovschi,ț ț

chiar i stare ele.ș ț

;stfel, aflăm că n schituri vie uiau călu!ări e care erau >nvă6ate, cete6e>, >nenvă6ate>,ț ț

numărul celor care nu tiau carte predomin'nd semnificativ asupra celor care citeau. Gș

situa ie similară !ăsim i la mănăstirile de călu!ări. Din aceste considerente lasă de dorit iț ș ș

starea documenta iei păstrată n a ezămintele monahale, i coresponden a n adresaț ș ș ț

Dicasteriei de %hi inău. ntroducerea limbii ruse n circuitul bisericesc a n!reunat i maiș ș

mult situa ia, ntruc't călu!ării i fra ii de ascultare, mai ales cei proveni i din mediul rural,ț ș ț ț

cuno teau carte cu rare e#cep ii. Unii au rămas neciti i, al ii au studiat carte n cadrulș ț ț ț

mănăstirii.

otodată, de la mijlocul secolului al 00-lea pe la mănăstiri s-au nfiin at primele coli, careț ș

au adus un aport considerabil la promovarea monahismului i a culturii. )e l'n!ă unicaș

coală mănăstirească activă la 'rjauca, prin 183 func ionau coli la mănăstirile deș ț ș

călu!ăriI la 'rbovă , Crumoasa, %urchi, Dobru a, apca, (aharna, i patru coli laț ș ș ș

mănăstirile de călu!ări eI *ăciula, irova, abăra i %u elăuca. otodată sunt fondateț ș ș

tipo!rafii pe l'n!ă mănăstiri, cel mai ilustru e#emplu fiind tipo!rafia de la mănăstirea de

călu!ări "oul "eam6K la fel sunt instituite şcoli de teolo!ie şi seminare pentru nvă areaț

clerului. G importan ă deosebită n acest conte#t l-au avut i colile mănăstire ti n care seț ș ș ș

studiau muzica litur!icăI cei v'rstnici nvă au slujba de c'ntăre i, iar copiii 2 pentru colileț ț șduhovnice ti. imba de predare era cea rusă, iar trecerea la c'ntarea bisericească n limbaș

rom'nă a avut loc după 1918. a mănăstirea (aharna nvă au 1A elevi, iar la Dobru a 2 4A.ț ș

Din cauza situa iei materiale precare, numărul colilor mănăstire ti i starea lor nu erauț ș ș ș

tocmai bune.

G valoare deosebită le-au de inut şcoala duhovnicească deschisă prin anii 184= laț

mănăstirea Crumoasa de către ;rhimandritul +enedict Bascar, ?şcolile de psaltichie> de la

*udi, Dobruşa, %ăpriana.



:aloarea i semnifica ia institu iilor de nvă ăm'nt din cadrul mănăstirilor este impresionantăș ț ț ț

2 activează Lcoala de %'ntăre6i +isericeşti fondată n 1993 la %hi telni a i ulterior ș ț ș

transferată la 'rbovă6K Lcoala de *e!en6i fondată n 1999 la mănăstirea de maici

a!imusK (eminarul eolo!ic de băie6i din %hişinăuK Lcoala eolo!ică de conari şi

$ozaic Sfântul Ioan Damaschin din cadrul mănăstirii de maici CrumoasaK (eminaruleolo!ic iceal de fete din cadrul mănăstirii de maici (uruceni.

;stăzi, mănăstirile au un ro deosebitn calitate de centre de educa6ie şi caritate. &n acest

conte#t amintim de fapta nobilă a maicilor de la mănăstirea 'ncu care au deschis aici un

orfelinat pentru copiiK vorbim de centrul surorilor de caritate de la (uruceni i şcoalaș

duminicală de la a!imus, unde copii din satele nvecinate vin duminica să studieze

c'ntarea litur!ică, să citească căr i biserice ti, să asculte predica preotului i să afle maiț ș ș

detaliat despre via a monahală. )rintre corurile mănăstire ti un loc aparte rezervămț școrurilor maicilor de la Crumoasa, 'ncu, a!imus, (uruceni, care participă la festivaluri iș

concursuri de c'ntec pashal .a.ș



















$ănăstirile au acumulat pe parcursul anilor proprietă6i considerabile, averi ?mişcătoare şi

nemişcătoare>, care au permis devenirea lor nu numai ca centre impunătoare de cultură iș

spiritualitate, dar i stabile i asi!urate din punct de vedere economic. /eci de hectare deș ș

păm'nt arabil, vii i livezi, !rădini, iazuri i prisăci, turme de bovine i ovine, numeroaseș ș ș

păsări, ateliere de t'mplărie, fierărie, de esut covoare i de confec ionare a ve mintelor ț ș ț ș

biserice ti 2 toate au dus faima mănăstirilor moldovene ti departe peste hotarele ării. Dreptș ș ț

e#emplu pot servi faimoasele covoare esute de măicu ele de la mănăstirea abăra.ț ț

; ezămintele monahale reprezintă la ziua de azi puternice centre economice, care practicș

se ntre in din roadele muncii lor, ntruc't călu!ării i măicu ele muncesc n diferite ateliere,ț ș ț

lucrează păm'ntul, via, !rădinile i livezile, la prisacă etc. (unt numeroase ascultări pe careș

le ndeplinesc vie uitorii pentru a asi!ura comunitatea monahală, să contribuie la repara iaț ț

i reconstruc ia comple#elor monastice.ș ț

$ănăstirile noastre renasc cu !reu după dezastrul i distru!erile din perioada dezmă uluiș ț

ateist. (e refac, se restaurează bisericile mănăstire ti, comple#ele monahale care includ nuș

numai biserica de iarnă i cea de vară, dar i stăre ia, trapeza, chiliile, ane#eleș ș ț



!ospodăre ti. (e construiesc biserici noi n schiturile i mănăstirile recent deschise. ;cesteș ș

a ezăminte, !ra ie amplasării favorabile, peisajului arhitectural de o rară frumuse e, suntș ț ț

frecventate permanent de numero i pelerini, au intrat n aten ia a!en iilor de turism na ionalș ț ț ț

i interna ional, n circuitul rutelor tradi ionale, fiind vizitate anual de mii de pelerini i turi ti.ș ț ț ș ș

După 1991, via a monahală din cuprinsul $itropoliei %hi inăului i a &ntre!ii $oldove ob ineț ș ș ț

perspective frumoase de dezvoltare n linie ascendentă. ;cum, c'nd rena te monahismul nș

ară, tot mai mul i tineri i v'rstnici optează pentru modul de via ă monahal, pentru a slujiț ț ș ț

Domnului i a se ru!a n tihnă n chiliile lor i pentru a lucra spre bine ob tii. Dinamicaș ș ș

pozitivă a comunită ilor monahale, dar i numărul mare de mănăstiri i schituri din cuprinsulț ș ș

5parhiilor moldovene ti se prezintă ca un ar!ument forte privind interesul fa ă de aceastăș ț

dimensiune 2 ntoarcerea omului cu fa a la Dumnezeu, evlavia profundă i respectareaț ș

le!ilor moral-spirituale ale societă ii.ț

;ctivitatea a ezămintelor monahale reflectă contactul i conlucrarea cu societatea, cuș ș

institu iile de nvă ăm'nt, colaborarea cu familiile unde un părinte sau ambii părin i suntț ț ț

pleca i peste hotare să muncească pentru a- i ntre ine familiile, la fel contribuie laț ș ț

instituirea centrelor de studii ale teoriei teolo!ice, a asocia iilor de caritate i ajutor ț ș

nevoia ilor, bătr'nilor, copiilor răma i fără dra!oste părintească etc.ș ș

;cestea sunt principalele momente ce caracterizează activitatea cotidiană a mănăstirilor

moldovene ti, evolu ia vie ii monahale n *epublica $oldova, i reprezintă perspective deș ț ț ș

conlucrare ale +isericii i societă ii n vederea construirii unui stat dezvoltat, stabil, bazat peș ț

normele cre tine.ș

;rhim. (iluan B alariȘ

(ursaI httpIJJmanastireacurchi.mdJ

Vremuri de restri te au venit pentru Biserica Ortodoxă din oldova în perioadaș

sovietică, c!nd pe parcursul a două decenii, în anii "#$%&"#%', au ost distruse,

devastate i lichidate '$ de mănăstiri * rămas activă doar mănăstirea de maiciș

+apca Iar despre reistena din "#.# a E/umenei 0epora de la mănăstirea

1ăciula 2i a comunităii conduse de ea, s-au scris căr i i numeroase articole,ț ș

istoria mănăstirii iind i astăi un model de luptă pentru credin ă, pentru dreptulș ț

de a se ru/a în casa 3omnului

După 1989, politica binevoitoare a autorită ilor ecleziastice i laice a dus la fondarea a zeciț ș

de schituri şi mănăstiri noi. Unele mănăstiri i-au ridicat deja biserica, comunitateaș

http://manastireacurchi.md/




monahală numeroasă a nfiin at o !ospodărie stabilă din punct de vedere economic, alteleț

ncă i formează ob tea, n ru!ăciune i muncă asiduă.ș ș ș

"e bucură faptul că aceste schituri i mănăstiri noi, alături de a ezămintele monahaleș ș

istorice, au creat comple#e duhovnice ti n tot cuprinsul $itropoliei %hi inăului i a &ntre!iiș ș ș

$oldove, deschiz'nd pelerinilor oportunită i de a veni la mănăstire n %entrul ării, la "ord iț ț ș

la (ud, inclusiv i n (t'n!a "istrului. )rintre mănăstirile i schiturile noi, care continuăș ș

promovarea monahismului n *epublica $oldova, nominalizăm a ezămintele de la +riceni,ș

%ăline ti, %hi telni a, %uizăuca, ore ti, a!imus, %apaclia, %ead'r-un!a, "icoreni,ș ș ț ș

(ire i, i!hina, /ăbriceni, %ala!ur .a.ț ș

Un deosebit interes pentru noi prezintă evolu ia statutului a ezămintelor monahale nț ș

secolele 00200 i administrarea lor. &n anii 181321814, odată cu crearea 5piscopieiș

%hişinăului i instaurarea la %hişinău a noii administra6ii bisericeşti ruseşti, la insisten6aș

noului 5#arh 7avriil +ănulescu-+odoni, au fost ridicate mai multe schituri la ran! de

mănăstire, fortific'nd astfel comunită ile monahale, printre care 'rbovă6, %osău6i,ț

(aharna, 'rjauca, 'ncu, %urchi. &n 181 a devenit mănăstire Dobruşa, apoi n 1818 2

apca.

De la mijlocul secolului al 00-lea, stare ilor mănăstirilor li se cerea să se n!rijească nuț

numai de bunăstarea mănăstirii, dar i să pună călu!ării să nve e limba rusă, să deschidăș ț

strane slavone. Din necesitatea unei administrări mai bune i eficiente, a fost introdusș

controlul )rotopopilor asupra mănăstirilor. 5#cep ie făcea doar mănăstirea 'rjauca, aflatăț

sub conducerea 5piscopului 5parhial, i mănăstirea %urchi, administrată de )reasfin itulș ț

:icar. ; fost i o perioadă fructuoasă de construc ie i repara ie a bisericilor mănăstire ti.ș ț ș ț ș

Dar ca atare, n a doua jumătate a secolului al 00-lea, mănăstirile moldovene ti au fostș

private de dreptul de a- i ale!e sin!ure stare ii, precum se făcea la mănăstirile ruse. &nș ț

pofida unor factori ne!ativi le!a i de administrarea )rotopopilor, numirea i schimbareaț ș

frecventă n func ie, constatăm totu i cu satisfac ie că monahismul dintre anii 18<=2189= aț ș țavut un rol deosebit n rela iile cu societatea. a mănăstirile din "ordul $oldovei 2ț

%ălără ăuca, apca, Dobru a i (aharna 2 se adunau zeci de enoria i pentru a ascultaș ș ș ș

predica preotului, nsu i ;rhiepiscopul )avel men ion'nd că >influen a mănăstirilor ș ț ț

basarabene asupra popula iei nu numai din $oldova, dar i a celei din )odolia, esteț ș

binefăcătoare>.

&n continuarea problemei privind statutul mănăstirilor, vom men iona că printr-un ucaz din ț

noiembrie 19=9, s-a propus ca ?schitul de bărba6i (uruceni să fie ridicat la ran!ul demănăstire independentă cu trai n comun>, iar ca urmare a decretului (f'ntului (inod din 1



mai 191<, mănăstirile de călu!ări %ălărăşăuca i apca au fost reor!anizate n comunită iș ț

de monahii.

După 1918, schitul de monahii irova, schiturile de călu!ări @i!ăneşti i %ondri a au fostș ț

ridicate la statut de mănăstire, iar din 193= i schitul de maici abăra a devenit mănăstire.ș

De re!ulă, mănăstirile mari fondau schituri care mai de!rabă serveau ca a ezăminteș

economice, ni te !ospodării, de tipul schitului +ocancea cu hramul (fin ilor ;postoli )etru iș ț ș

)avel, ntemeiat n 18<9 de mănăstirea de călu!ări 'rjauca.

După anul 3===, unele mănăstiri mari au nfiin at la propria ini iativă schituri, după cum esteț ț

cazul schitului cu hramul "aşterii (f'ntului oan +otezătorul şi a (f'ntului )aisie de la

"eam6, fondat n 3==A de mănăstirea de maici (f'nta reime Bsatul Crumoasa, %ălăra i.ș

ot n aceste mprejurări a fost ntemeiat, de călu!ării mănăstirii "oul "eam prin anii E9= aiț

secolului 00, schitul "oul "eam cu hramul (fin ii $ari $ucenici :ichentie i Dorimedont.ț ț ș

;stăzi, schiturile nou-='nfiin ate tind să ntrunească toate cerin ele pentru a ob ine statutț ț ț

de mănăstire, fapt care presupune o autonomie, ale!erea stare ului sau a stare ei,ț ț

administrarea bunurilor mobile i imobile, dar i o treaptă ierarhică mai superioară, at'tș ș

pentru vie uitori, c't i pentru pelerinii veni i la ru!ăciune.ț ș ț

&n opinia noastră, o deosebită preocupare solicită motivele de plecare ale bărba ilor iț ș

femeilor la mănăstire, de tundere n monahism, care de asemenea vin să ne e#emplifice

condi iile evolu iei monahismului n spa iul pruto-nistrean. &n 181F, $itropolitul 7avriil a emisț ț ț

un decret potrivit căruia >de acum nainte nici de cum să nu ndrăznească a priimi la

poslu anie ori pe cini, fără tirea i bla!oslovenie ori pe cini, fără tirea i bla!osloveniaș ș ș ș ș

noastră Ba $itropolitului, dar i lucrătorii să priimească oameni tiu i, care vor avea curateș ș ț

pa porturi i căr i de drum>.ș ș ț

G altă măsură de re!lementare a vie ii monahale ine de interzicerea plecării samovolniceț ț

de la mănăstire. &n aprilie 181F, printr-un decret emis de $itropolitul 7avriil, se poruncea

stare ilor mănăstirilor i diri!uitorilor schiturilor >că nici unul din călu!ări, neav'nd vreoț ș

trebuin ă mare i fără adiverin ă să nu li se dee voie a ie i din mănăstire i din schit>, iar ț ș ț ș ș

)rotopopilor i +la!ocinilor li se poruncea că dacă vor !ăsi un călu!ăr sau călu!ări ă fărăș ț

adeverin ă, ndată să o ia sub arest i să aducă la cuno tin a stare ilor i un raport cătreț ș ș ț ț ș

Dicasterie. De altfel, nimeni nu mai avea voie să iasă din mănăstire fără voie, fără a fi sfătuit

de stare sau stare ă >n ce chip să se poarte cu bune urmări, c'nd vor avea trebuin ăț ț ț

undeva a mer!eH>.



%onform re!ulilor, n mănăstire erau admi i feciorelnici care au decis să- i consacre via aș ș ț

Domnului. Despre acest fapt ne vorbe te foarte limpede )aul $ihail, atunci c'ndș

men ionează lista călu!ărilor i poslu nicilor. a fel, listele de eviden ă ale a ezămintelor ț ș ș ț ș

monahale indică de fiecare dată starea socială a vie uitorilor de la mănăstireI feciorelnic sauț

văduv, aspecte care sunt de o mare importan ă. :om e#emplifica prin c'teva date cu privirețla lista maicilor din 181 de la schitul irovaI >JHJ sidora monahia, tipicări6ă, F< de ani,

nvă6ată, cetea6ă, fecioarăK 5vdo#ia monahia, tipicari6ă, 3F de ani, nvă6ată, cetea6ă,

fecioarăK $a!nisia monahia, eclisiarhă 4< ani, cetea6ă, fecioarăK 5upra#ia monahia, F< de

ani, nvă6ată, cetea6ă, cntărea6ă, fecioarăK $aremia monahia, A1 de ani, nenvă6ată,

fecioară JHJ .a. G cate!orie aparte prezintă maicile tunse n monahism, la care la stareaș

socială fiind indicat >au fost căsătorită şi bărbatul i-au murit>. )reotesele văduvite de mai

mul i ani, ajunse la bătr'ne e i după ce au aranjat copiii n via ă, la fel scriau cerere de a fiț ț ș ț

primite n monahism la vreun schit de maici. Cemeile văduvite căutau i ele alinare laș

schiturile de maici Bde e#emplu, %atrina +oldescu din satul opatna care intră la schitul

irova. a mănăstire se cerea să fie primită i $aria "istoroaia >pentru a scăpa de valurileș

acestei lumi n ălătoare>.ș

(itua ie similară nt'lnim i la mănăstirile de călu!ări, unde feciorelnicii predomina ca iț ș ș

cate!orie socială, de i numărul preo ilor văduvi i sau ale altor persoane este la fel destul deș ț ț

mare. De e#emplu, n anul 181F, preotul oan, căsătorit n ('n!erei, după trei ani rămăsese

văduv i suferind multe ispitiri i lipsuri, a decis să se retra!ă la mănăstirea Dobru a. &nș ș ș

aceea i situa ie vine n anul 1814 la mănăstirea %urchi i preotul )avel %o mir dinș ț ș ț

$a cău i, >care i-a pus feciorii la cale, e văduv>.ș ț ș

%ate!oria socială care prevalează n cadrul ob tii monahale sunt feciorelnicii i fecioarele,ș ș

care au ales tunderea n monahism i refuzul de la plăcerile lume ti, după care urmează nș ș

listele personalului mănăstirilor persoanele văduvite. ;cest tablou răm'ne practic

neschimbat pe parcursul celor două secole. i astăzi, la mănăstirile din *epublica $oldovaȘ

prevalează feciorelnicii i fecioarele, persoanele văduvite, printre condi ii obli!atorii laș ț

tunderea n monahism răm'n'nd a ezarea copiilor n via ă, acordul părin ilor n cazul dacăș ț ț

copiii lor decid să se consacre slujirii Domnului.

Cormularele de eviden ă ale clerului monahal, completate de prodi!ioasele cercetări ale luiț

)aul $ihail, "icolae )opovschi i al i cercetători vin să accentueze ncă o problemă deș ț

ma#imă importan ă le!ată de monahismul din $oldova. :orbim de faptul că la nceputulț

secolului al 00-lea, marea majoritate a vie uitorilor mănăstirilor i schiturilor nu tia carte,ț ș ș

cu e#cep ia preo ilor. &n unele schituri, maicile erau analfabete, potrivit lui ". )opovschi,ț ț

chiar i stare ele.ș ț



;stfel, aflăm că n schituri vie uiau călu!ări e care erau >nvă6ate, cete6e>, >nenvă6ate>,ț ț

numărul celor care nu tiau carte predomin'nd semnificativ asupra celor care citeau. Gș

situa ie similară !ăsim i la mănăstirile de călu!ări. Din aceste considerente lasă de dorit iț ș ș

starea documenta iei păstrată n a ezămintele monahale, i coresponden a n adresaț ș ș ț

Dicasteriei de %hi inău. ntroducerea limbii ruse n circuitul bisericesc a n!reunat i maiș șmult situa ia, ntruc't călu!ării i fra ii de ascultare, mai ales cei proveni i din mediul rural,ț ș ț ț

cuno teau carte cu rare e#cep ii. Unii au rămas neciti i, al ii au studiat carte n cadrulș ț ț ț

mănăstirii.

otodată, de la mijlocul secolului al 00-lea pe la mănăstiri s-au nfiin at primele coli, careț ș

au adus un aport considerabil la promovarea monahismului i a culturii. )e l'n!ă unicaș

coală mănăstirească activă la 'rjauca, prin 183 func ionau coli la mănăstirile deș ț ș

călu!ăriI la 'rbovă , Crumoasa, %urchi, Dobru a, apca, (aharna, i patru coli laț ș ș șmănăstirile de călu!ări eI *ăciula, irova, abăra i %u elăuca. otodată sunt fondateț ș ș

tipo!rafii pe l'n!ă mănăstiri, cel mai ilustru e#emplu fiind tipo!rafia de la mănăstirea de

călu!ări "oul "eam6K la fel sunt instituite şcoli de teolo!ie şi seminare pentru nvă areaț

clerului. G importan ă deosebită n acest conte#t l-au avut i colile mănăstire ti n care seț ș ș ș

studiau muzica litur!icăI cei v'rstnici nvă au slujba de c'ntăre i, iar copiii 2 pentru colileț ț ș

duhovnice ti. imba de predare era cea rusă, iar trecerea la c'ntarea bisericească n limbaș

rom'nă a avut loc după 1918. a mănăstirea (aharna nvă au 1A elevi, iar la Dobru a 2 4A.ț ș

Din cauza situa iei materiale precare, numărul colilor mănăstire ti i starea lor nu erauț ș ș ș

tocmai bune.

G valoare deosebită le-au de inut şcoala duhovnicească deschisă prin anii 184= laț

mănăstirea Crumoasa de către ;rhimandritul +enedict Bascar, ?şcolile de psaltichie> de la

*udi, Dobruşa, %ăpriana.

:aloarea i semnifica ia institu iilor de nvă ăm'nt din cadrul mănăstirilor este impresionantăș ț ț ț

2 activează Lcoala de %'ntăre6i +isericeşti fondată n 1993 la %hi telni a i ulterior ș ț ștransferată la 'rbovă6K Lcoala de *e!en6i fondată n 1999 la mănăstirea de maici

a!imusK (eminarul eolo!ic de băie6i din %hişinăuK Lcoala eolo!ică de conari şi

$ozaic Sfântul Ioan Damaschin din cadrul mănăstirii de maici CrumoasaK (eminarul

eolo!ic iceal de fete din cadrul mănăstirii de maici (uruceni.

;stăzi, mănăstirile au un ro deosebitn calitate de centre de educa6ie şi caritate. &n acest

conte#t amintim de fapta nobilă a maicilor de la mănăstirea 'ncu care au deschis aici un

orfelinat pentru copiiK vorbim de centrul surorilor de caritate de la (uruceni i şcoalașduminicală de la a!imus, unde copii din satele nvecinate vin duminica să studieze

c'ntarea litur!ică, să citească căr i biserice ti, să asculte predica preotului i să afle maiț ș ș



detaliat despre via a monahală. )rintre corurile mănăstire ti un loc aparte rezervămț ș

corurilor maicilor de la Crumoasa, 'ncu, a!imus, (uruceni, care participă la festivaluri iș

concursuri de c'ntec pashal .a.ș



















$ănăstirile au acumulat pe parcursul anilor proprietă6i considerabile, averi ?mişcătoare şi

nemişcătoare>, care au permis devenirea lor nu numai ca centre impunătoare de cultură iș

spiritualitate, dar i stabile i asi!urate din punct de vedere economic. /eci de hectare deș ș

păm'nt arabil, vii i livezi, !rădini, iazuri i prisăci, turme de bovine i ovine, numeroaseș ș ș

păsări, ateliere de t'mplărie, fierărie, de esut covoare i de confec ionare a ve mintelor ț ș ț ș

biserice ti 2 toate au dus faima mănăstirilor moldovene ti departe peste hotarele ării. Dreptș ș ț

e#emplu pot servi faimoasele covoare esute de măicu ele de la mănăstirea abăra.ț ț

; ezămintele monahale reprezintă la ziua de azi puternice centre economice, care practicș

se ntre in din roadele muncii lor, ntruc't călu!ării i măicu ele muncesc n diferite ateliere,ț ș ț

lucrează păm'ntul, via, !rădinile i livezile, la prisacă etc. (unt numeroase ascultări pe careș

le ndeplinesc vie uitorii pentru a asi!ura comunitatea monahală, să contribuie la repara iaț ț

i reconstruc ia comple#elor monastice.ș ț

$ănăstirile noastre renasc cu !reu după dezastrul i distru!erile din perioada dezmă uluiș ț

ateist. (e refac, se restaurează bisericile mănăstire ti, comple#ele monahale care includ nuș

numai biserica de iarnă i cea de vară, dar i stăre ia, trapeza, chiliile, ane#eleș ș ț

!ospodăre ti. (e construiesc biserici noi n schiturile i mănăstirile recent deschise. ;cesteș ș

a ezăminte, !ra ie amplasării favorabile, peisajului arhitectural de o rară frumuse e, suntș ț ț

frecventate permanent de numero i pelerini, au intrat n aten ia a!en iilor de turism na ionalș ț ț ț

i interna ional, n circuitul rutelor tradi ionale, fiind vizitate anual de mii de pelerini i turi ti.ș ț ț ș ș

După 1991, via a monahală din cuprinsul $itropoliei %hi inăului i a &ntre!ii $oldove ob ineț ș ș ț

perspective frumoase de dezvoltare n linie ascendentă. ;cum, c'nd rena te monahismul nș

ară, tot mai mul i tineri i v'rstnici optează pentru modul de via ă monahal, pentru a slujiț ț ș ț

Domnului i a se ru!a n tihnă n chiliile lor i pentru a lucra spre bine ob tii. Dinamicaș ș ș

pozitivă a comunită ilor monahale, dar i numărul mare de mănăstiri i schituri din cuprinsulț ș ș

5parhiilor moldovene ti se prezintă ca un ar!ument forte privind interesul fa ă de aceastăș ț

dimensiune 2 ntoarcerea omului cu fa a la Dumnezeu, evlavia profundă i respectareaț ș

le!ilor moral-spirituale ale societă ii.ț



;ctivitatea a ezămintelor monahale reflectă contactul i conlucrarea cu societatea, cuș ș

institu iile de nvă ăm'nt, colaborarea cu familiile unde un părinte sau ambii părin i suntț ț ț

pleca i peste hotare să muncească pentru a- i ntre ine familiile, la fel contribuie laț ș ț

instituirea centrelor de studii ale teoriei teolo!ice, a asocia iilor de caritate i ajutor ț ș

nevoia ilor, bătr'nilor, copiilor răma i fără dra!oste părintească etc.ș ș

;cestea sunt principalele momente ce caracterizează activitatea cotidiană a mănăstirilor

moldovene ti, evolu ia vie ii monahale n *epublica $oldova, i reprezintă perspective deș ț ț ș

conlucrare ale +isericii i societă ii n vederea construirii unui stat dezvoltat, stabil, bazat peș ț

normele cre tine.ș

;rhim. (iluan B alariȘ

(ursaI httpIJJmanastireacurchi.mdJ



Documents

mnahism5.docx