MODEL Caiet Practica Modul Psihopedagogic

www.ush.ro editat by Gaviota MODEL CAIET PRACTICA PEDAGOGICA DIN 2007-2008

www.ush.ro editat by Gaviota

UNIVERSITATEA SPIRU HARET DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Lector univ.dr. Roxana Tudorică Lector univ. drd. Nadia Florea

CAIET DE

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

2007

http://www.ush.ro/

http://www.ush.ro/

2

Student:………………………………………………Anul de studiu:…… Telefon:…………………… Facultatea:…………………………. Specialitatea:……………………….. Unitatea de învăţământ pilot ……………………………………………………………sector…….. Adresa unităţii de învăţământ: ………………………………………………………………………. Telefon/fax: ………………………… Mijloace de transport: ………………………………………………………………………………… Profesor mentor: Directorul unităţii de învăţământ pilot (semnătură şi ştampilă): Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea Spiru Haret: Directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic: Decanul facultăţii:

3

CUPRINS Obiectivele practicii pedagogice Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice Planificarea activităţilor de practică pedagogică 3.1. Orarul săptămânal al profesorului mentor 3.2. Planificarea lecţiilor de probă şi a lecţiei finale Evaluarea practicii pedagogice: A) Documentele portofoliului de evaluare: 4.1. Fişa de asistenţă 4.2. Grilă de observare a lecţiei 4.3. Planificare calendaristică 4.4. Proiectul unităţii de învăţare 4.5. Proiect de lecţie 4.6. Proiect didactic pentru activităţi educative 4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extraşcolară 4.6.2. Proiect didactic pentru dirigenţie 4.7. Fişă de caracterizare psihopedagogică 4.8 Fişe de evaluare a lecţiilor 4.8.1. Fişă de evalua a lecţiei de probă nr.1 4.8.2. Fişă de evalua a lecţiei de probă nr.2 4.8.3. Fişă de evaluare a lecţiei finale B) Proiect didactic-sinteză

1. Obiectivele practicii pedagogice. Practica pedagogică, parte integrantă a procesului de învăţământ, are următoarele obiective: - consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi metodice; - învăţarea, exersarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării profesiunii didactice; - cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea procesului didactic; - aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor procesului general de predare-învăţare-evaluare (principiile,

finalităţile, conţinutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor şcolare); - formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică; - efectuarea şi exersarea unor acţiuni specifice procesului de învăţământ pe baza pregătirii teoretice de psihologia educaţiei, pedagogie,

didactică a specialităţii;

4

- formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în vederea tratării diferenţiate a acestora; - cultivarea abilităţilor şi a capacităţilor de autoevaluare şi de integrare a rezultatelor autoevaluării în proiecţia personală a dezvoltării

profesionale. 2. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice

a) Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt: - cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune formarea, educarea şi socializarea tinerei generaţii; - cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre compartimentele şi serviciile componente, a sistemelor manageriale ale

unităţilor şcolare; - cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative, economico-financiare, etc., a relaţiilor şi a interacţiunilor reciproce

dintre acestea; - înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale administraţiei locale, comunităţile locale şi a schimburilor

permanente cu mediul în care acţionează; - asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi ale profesiei de cadru didactic ; - capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de studiu, în conţinuturi didactice, în măsură să facă posibilă şi

accesibilă însuşirea de către elevi a valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii; - construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi conţinuturilor disciplinelor de studiu, formarea şi dezvoltarea

deprinderilor de apreciere şi susţinere a activităţilor didactice cu elevii; - formarea abilităţilor şi a capacităţii de observare şi de studiere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor; - dezvoltarea capacităţii de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative proprii, ale elevilor şi ale colegilor.

b) Structura practicii pedagogice. Sistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe: - etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul contact cu realităţile unităţilor şcolare şi se asigură cunoaşterea de către

studenţi a tuturor elementelor teoretice şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-zisă a activităţilor practice; - practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului de învăţământ,

precizarea etapelor activităţilor didactice în succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui eveniment al diferitelor forme de activităţi didactice (tipuri de lecţii, activităţi educative şcolare şi extraşcolare, dirigenţie etc.);

- proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente şcolare: planificare calendaristică, proiectarea unei unităţi de învăţare, proiectarea principalelor tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare acţiunilor de proiectare, analiza curriculumului şcolar, identificarea obiectivelor cadru/competenţelor generale şi a obiectivelor de referinţă/competenţe specifice, diagnoza nivelului de pregătire a elevilor ca premisă în formularea obiectivelor operaţionale ale lecţiei;

- desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe adoptarea de strategii didactice adecvate conţinuturilor şi finalităţilor educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor evaluative în funcţie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacităţilor de stimulare a creativităţii, motivaţiei, interesului elevilor prin intermediul interacţiunilor şi comunicării educaţionale;

- integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi autoanaliza activităţilor educaţionale (lecţii, activităţi extraşcolare, ore de dirigenţie) desfăşurate.

5

c) Îndrumarea practicii pedagogice Practica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic şi se efectuează în şcolile pilot de aplicaţie, stabilite de inspectoratele şcolare, pe baza unor protocoale încheiate între Rectoratul Universităţii şi inspectorate. Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată: a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi al facultăţilor de profil care:

- face legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii-mentori care vor îndruma nemijlocit practica studenţilor; - asigură documentaţia ştiinţifică necesară studenţilor în pregătirea activităţilor din cadrul practicii pedagogice; - analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice ale studenţilor; - analizează şi evaluează împreună cu profesorii- mentori rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică; - înscrie în documentele şcolare de evidenţă-activităţile fiecărui student efectuate în perioadele de practică pedagogică.

b) de către profesorii-mentori din şcolile pilot (de aplicaţie), care acţionează ca agenţi şi garanţi ai realizării şi calităţii practicii pedagogice asigurând: - planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică; - repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le desfăşoară profesorii-mentori; - îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate categoriile şi tipurile de activităţi practice ce se realizează, pe toată

durata practicii pedagogice; - analizează, apreciază şi evaluează rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică.

Desfăşurarea optimă şi realizarea corespunzătoare a obiectivelor practicii pedagogice implică în mod necesar participarea efectivă şi responsabilă a studenţilor la toate acţiunile, proiectele şi programele înscrise în sistemul general al practicii pedagogice, componentă organică, esenţială a pregătirii pentru profesiunea didactică.

6

3.PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 3.1.ORARUL SĂPTĂMÂNAL AL PROFESORULUI MENTOR (pentru orele şi activităţile demonstrative)

ORA LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa

8 Geografie V Geografie IX B Geografie XIIA 9 Geografie VII Geografie IX B Geografie XIIA 10 Geografie VI Geografie VII Geografie X F Geografie IX A 11 Geografie VIII Geografie VI Geografie XI B Geografie XC Geografie IX A 12 Geografie VIII XI B Geografie X B 13 Geografie V Dirigentie X B

3.2.PLANIFICAREA LECŢIILOR DE PROBĂ ŞI A LECŢIEI FINALE

Lecţia de probă nr.1 Lecţia de probă nr.2 Lecţia finală Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa

Luni, ora

8-9

IX D

Miercuri, ora 10-11

X F

Joi, ora 11-12

X C

7

4.EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE: A) Documentele portofoliului de evaluare 4.1.Fişa de asistenţă Data:12.12.2008 Clasa: a VIII- a Durata : 50 minute Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 29/32 Disciplina : Geografie Unitatea de învăţare : Relieful Romaniei Subiectul lecţiei : Câmpiile , Delta Dunării şi Platforma continentală Tipul lecţiei: recapitulare şi consolidare Obiective de referinţă: 1.1. Să localizeze corect elementele geografice de bază ale teritoriului românesc; 1.2. Să identifice posibilitatea ordonării elementelor geografice; 3.2. să aplice termenii de bază la realitatea înconjurătoare 4.1. să utilizeze proceduri elementare de observare Obiective operaţionale: La finalul leciţiei elevul trebuie sa cunoască următoarele: O1.-să identifice câmpiile, Delta Dunării şi Platforma continentală a Mării Negre, pe harta fizică a ţării noastre; O2.- să definească câmpiile; O2. -sa identifice cel puţin trei caracteristici ale unităţilor de relief date; O3.-sa identifice cel puţin patru subunităţi de relief pentru Câmpia Româna, Câmpia de Vest, Delta Dunării; O4. -sa identifice câte o particularitate specifica fiecărei unităţi de relief din cele învăţate; O5-să realizeze comparaţii ale reliefului unităţilordin perspectiva a cel puţin un criteriu dat; Strategia: dirijata, cognitivă, euristica Metode: expunerea şi explicaţia , conversaţia, comparaţia, lucrul cu harta, lectura geografică, jocul didactic, exerciţiul, diagrama Venn,problematizarea; Material didactic: Harta fizica a României, fişe de lucru, manualul şcolar, flipchart, markere, post-it. Material bibliografic:Silviu Neguţ, Gabriela Apostol,Mihai Ielenicz Geografie, editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 1999 Octavian Mândruţ, Geografie, editura Corint, 1999 Nicolae Ilinca, Didactica geografiei, edituraCorint, Bucureşti ,2000 Cătălina Homeghiu, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic, Geografie, Editura Tranversal, Târgovişte, 2008 Demersul didactic

8

Obiective operaţionale

Dozare Momentele lecţiei

ACTIVITATEA DE PREDARE -ÎNVĂŢARE

Strategii didactice

Evaluare

Activitatea profesorului Activitatea elevului 1 2 3 4 5 6 7 2’ Organizarea

clasei Pregateste clasa, realizeaza prezenta, stabileste ordinea. Se formză grupele.

Pregatesc caietele, manualele si cele necesare defaşurării lecţiei

Discuţia Conversaţia

Atenţia Observarea sistematică

5’ Reactualizarea cunoştinţelor

Profesorul adresează intrebări elevilor cu privire la unităţile de relief în ansamblu

Analizeză, răspund.Identifică pe hartă.

Lucrul cu harta

Atentia elevilor

O1 5’ Captarea atenţiei

Profesorul împarte la fiecare grupa, în mod aleatoriu, câte un fragment de lectură, din ale cărui date sa-şi dea seama despre ce unitate de relief este vorba( anexa 1).

Elevii primesc câte un fragment de lectură. Îl citesc cu atenţie. Identifică acele noţiuni care-i conduc la numirea corectă a unităţii lor.

Lectura geografică.

Atenţia elevilor

O2

30

Dirijarea învăţării

Solicită din partea elevilor definiţia câmpiilor

Elevii gândesc şi dau răspunsul corect.

Expunerea Explicaţia

conversaţia

Analiza răspunsurilor

Prin diferite jocuri didactice, exerciţii, profesorul încearcă sa atingă

Fiecare grupă se anunţă la răspuns. Elevii îşi vor completa listele cu idei

Analizează, Gândesc şi formulează

Analiza răspunsurilor

9

O3

O4 O5

5’

Atingerea feddbeak-ului

obiectivele propuse în lecţie. Solicită ca pentru fiecare unitate de relief identificată sa precizeze câte 3-4 caracteristici

pe care nu le-au sesizat şi le primesc de la clasă.


Aprecierea ţi

evaluarea răspunsurilor

Profesorul propune elevilor să fie foarte atenţi şi să realizeze câte două întrebări referitoare la propriile unităţi şi să le adreseze unei grupe concurente la alegrere.

Elevii scriu întrebările în grup. Aşteaptă răspunsurile, corectează şi completează dacă este nevoie.


Stimularea participării

elevilor

Distribuie căte un post-it pentu fiecare elev, pe care este scrisă denumirea unei subdiviziuni din unităţile de relief date. Le cere să identifice corect subdiviziunile, şi să o plaseze corect pe flipchart şi pe hartă.(anexa 2).

Se gândesc, poziţionează corect pe hartă şi flipchart.

Procedurale explicaţia

Oferă spre rezolvare diagrama Venn pentru Campia de Vest şi Câmpia Româna, dar şi pentru Delta Dunării şi Platforma continental a Mării Negre

Completează diagrama Venn si compară

raspunsurile afişându-le în faţa clasei.

Procedurale explicaţia

10

,,Pe când se potmolea Lacul Panonic de la apusul Transilvaniei şi la miazăzi de Carpaţi, era un lac, care se scăldea pe încetul, fiind umplut cu prundişul cărat de răuri din Carpaţi. Alături cu râurile urcau şi vânturile, purtând de colo până colo nisipul şi fiindcă vântul care bate de obicei din ţara noastră, e cel dinspre răsărit şi nord ne-a mai venit de acolo sumedenie de praf mărunt, care a acoperit prundişul râurilor cu o haină moale de lut galben ( loess). Pe alocurea s-a adăugat şi un înveliş mai subţire de pământ negru ( cernosiom) născut din putrezirea buruienilor’’ ( G, Vâlsan) ,, Când iese din Ardeal pe poarta Mureşului sau a Someşului, ajunge de la o vreme pe şes neted ca faţa unui lac. În tot largul zării, ochiul nu întâneşte o singură ridicătură de pământ. Doar pe la Carei sau între Timiş şi Dunăre, unde sunt nisipuri, vezi câteva dune. În apropiere de albia Tisei, şesul este aşa se neted, că apele abia se mai pot scurge şi fac o multime de bălţi şi smârcuri’’.

( Simion Mehedinţi) ,, Cât zăreşti cu ochii se întinde în dreapta şi în stânga un şes plin de bălţi şi gârle de toate mărimile şi de toate formele. Printre ele păduri( zăvoaie) de sălcii şi plopi, lanuri de semănături şi iezere limpezi, pe deasupra care zboară nenumărate stoluri de păsări.’’

1’ Tema pentru acasa

Pregatirea testului ……..de la pag………….

Elevii notează în caiete Procedurale explicaţia

Observarea comportamentului

elevilor

11

( Al. Vlahuţă),, Marea Negră- această puternică personalitate, are o atracţie misterioasă. În ea se află două lumi despărţite

de o lume neândurată a infinitului. Cu ţărmuri line dar si abrupte, oferă posibilitatea fiecăruia sa o exploreze, ca o floare care se deschide in plină zi. Se continuă in ape ca o punte. O punte cu nisip fin, cu scoici, cu pesti, cu alge. O punte

bubuită necontenit de valuri, de vuietul pescăruşilor . ‘’

• Moment organizatoric: - Pregătirea lecţiei - Intocmirea proiectului didactic, unităţii de învăţare, - Conceperea variantelor de test, a punctajului şi grilei de notare • Organizarea si pregătirea clasei pentru test(2min) - Verificarea frecvenţei elevilor - Verificarea existenţei resurselor materiale • Captarea atenţiei elevilor (2 min) - Prezentarea conţinutului ce urmează a fi verificat şi forma de evaluare - Distribuirea testelor cu itemi cu alegere multiplă, cu răspuns scurt/ de completare, de tip pereche, cu alegere duală. • Desfăşurarea testului(25 min) • Autoevaluarea testului(10min) - Elevii sunt rugaţi să aprecieze răspunsurile din lucrarea colegului şi să le noteze conform baremului de notare

indicat. • Predarea testului (1 min) - Elevii sunt rugaţi să predea lucrările profesorului. • Aprecierea rezultatelor (10 min) - Profesorul stabileşte împreună cu elevii răspunsurile corecte, ele sunt notate pe flipchart. - simultan, dacă timpul permite, profesorul va nota la întâmplare câteva lucrări - Profesorul face aprecieri cu privire la modul de desfăşurare a activităţii şi a rezultatelor parţiale

În alcătuirea unui test este indicat să se folosească mai multe tipuri de itemi (in acest caz se folosesc itemi cu alegere multipla, cu raspuns scurt/ de completare, de tip pereche, cu alegere duala) pentru ca elevii să poată da răspunsuri variate. Prezentarea baremului de notare le dă elevilor posibilitatea să se autoevalueze şi, evaluând lucrarea colegului, să înţeleagă modul de notare a unui test. Dupa încheierea testului se face o verificare orală a răspunsurilor de către elevi sub conducerea profesorului, astfel aceştia având posibilitatea de a înţelege ce au greşit şi de a reţine răspunsurile corecte.

12

4.1.Fişa de asistenţă Data:23.02.2007 Clasa : Avi A Durata : 50 minute Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 27/29 Disciplina : Geografia Europei Unitatea de învăţare : Europa Sudica Subiectul lecţiei : Spania Tipul lecţiei1 : mixta Scopurile lecţiei/O.R./C.S. : OBIECTIVE OPERAŢIONALE : a)de cunoaştere şi analiză:

• Să precizeze cu ajutorul hărţii elementele principale ale poziţiei geografice a Spaniei • sã localizeze Spania pe harta fizicã a Europei • sã identifice vecinii Spaniei pe hartã; • sã descopere principalele forme de relief si de hidrografie şi sã le identifice pe harta;

1 Fişă de asistenţă aplicabilă la toate tipurile de lecţie (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare şi evaluare) şi la toate lecţiile şi activităţile demonstrative la care s-a asistat

13

• sã identifice speciile vegetale care cresc spontan aici şi pe cele cutivate; • sã enumere principalele oraşe ale ţãrii localizându-le pe hartã • sã redea specificul economiei precizând importanţa agriculturii, transporturilor maritime şi turismului; • Să argumenteze potenţialul turistic al ţării

b) afective: • sã manifeste interes, curiozitate pentru lecţia în discuţie; • să aprecieze valorile culturale şi materiale ale poporului spaniol

c) psihomotorii: • sã localizeze pe hartã principalele elemente fizico-geografice numite în lecţie • să relaţioneze factorii geografici cu unele elemente economice • să interpreteze corect schiţele din manual, caiet

METODE ŞI PROCEDEE : metoda descoperirii, metoda lucrului cu harta, conversaţia euristică, problematizarea, lucru cu manualul, explicaţia, observarea dirijată, expunerea, dialogul, lucru cu harta muta, lucru cu fise MIJLOACE : Harta fizică a Europei, materiale ppt, videoproiector, manualul, atlasul geografic, harta muta, fise de lucru, tabla

BIBLIOGRAFIE : Manualul de geografie, cls a VI a, E. D.P., Bucureşti, 2007 Manualul de geografie, cls a VI a, Ed. Teora, 2007 Elemente de Didactica aplicata a geografiei, O. Mandrut, Ed CD PRESS, Bucuresti, 2008 Culegere de exercitii - Geografie –pentru gimnaziu, CD PRESS, Bucuresti, 2005 www.nationalgeographic.ro, galeriefoto.ro, mapsblink.ro Desfasurarea lectiei Intrebari si observatii pe baza

discutiilor cu profesorul mentor 1. MOMENT ORGANIZATORIC (3')

- pregătirea materialelor necesare pentru lecţie - notarea absenţelor - organizarea clasei - crearea unui climat socio-afectiv favorabil desfăşurării lecţiei

2. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR: (10') Profesorul intreaba elevii numele lecţiei pe care au avut-o de pregatit -pentru verificarea cunoştinţelor anterioare legate de Eurupa Sudica profesorul va solicita elevii să arate la harta

14

murală ţări din această regiune si capitalele unora dintre ele (3 min) - pentru verificarea cunoştinţelor despre Italia Italia profesorul dă elevilor fişe ce cuprind harta muta a Italiei pe care au cifre care reprezintă anumite elemente de relief - li se lasa un timp de lucru (2 min) după care se verifica oral, elementele fiind localizate şi la harta murală (5 min) 3. CAPTAREA ATENŢIEI ŞI TRECEREA LA LECŢIA NOUĂ (2') - pentru captarea atenţiei colectivului de elevi profesorul va propune analiza hărţii fizice a Europei şi completarea următorului tabel

ŞTIU

VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Italia Spania Grecia

Portugalia Macedonia

Croatia

Spania

4. ANUNŢAREA LECŢIEI NOI (2')

- Profesorul notează titlul lecţiei noi pe tablă Spania şi anunţă obiectivele operaţionale: 5. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII PENTRU DOBÂNDIREA NOILOR CUNOŞTINŢE (25')

se propune analiza hărţii fizice a Europei -prin conversaţie euristică atenţia este direcţionată spre Spania: - ce peninsule din Sudul Europei cunoaşteţi? - ce ţări se gasesc in pen Iberică? -este analizată poziţia geografică a Spaniei - este localizată pe harta Europei Î- este analizată harta şi sunt descoperiţi vecinii -se realizează o schemă pe tablă

1. Aşezare, limite 2. Vecini 3. Relief 4. Hidrografie

Fixarea cunoştinţelor este importantă deoarece în acest fel elevul pleacă cu o parte din cunoştinţele noi însuşite din clasă şi totodată are posibilitatea de a pune întrebări în cazul în care nu a înţeles ceva din explicaţiile profesorului Se lucrează mult pe sistemul întrebări-răspunsuri, între profesor şi elevi existând un dialog permanent.

15

5. Climă 6. Vegetatie, fauna 7. Populatia si asezarile umane 8. Economie

-profesorul arată elevilor un material ppt cu imagini sugestive si cateva informatii -profesorul cere elevilor să numească munţi, câmpii -se punctează de asemenea elementele de hidrografie - se cere elevilor sa fie localizate si pe harta murala -se notează în schema de pe tablă şi informaţii despre populaţia Spania -sunt localizate oraşe din Spania -profesorul cere elevilor să deducă ramurile dezvoltate ale economiei, ţinându-se cont de relief şi de hidrografie -sunt punctate ramurile economiei -este evidenţiat potenţialul turistic

-se realizează pe tablă o schemă a lecţiei6. FIXAREA NOILOR CUNOŞTINŢE DOBÂNDITE (REALIZAREA FEED – BACK-ULUI) (5')

-fixarea noilor cunoştinţe se va face prin sintetizarea şi selectarea informaţiilor din lecţia predată, folosind schiţa de pe tablă , localizând şi la hartă elementele fizico-geografice amintite -elevii primesc o fişă ce conţine un mic rebus (anexa), cu informaţii din noua lecţie -se completează tabelul la rubrica Am învăţat 7. EVALUAREA ŞI NOTAREA ELEVILOR (2') - evaluarea elevilor s-a făcut pe tot parcursul orei, fiind antrenaţi majoritatea elevilor - profesorul face aprecieri cu privire la activitatea elevilor la ora de geografie

8. . TEMA PENTRU ACASĂ (1') - elevii vor avea ca temă pentru acasă de învăţat lecţia, după manual, notiţe şi facultativ, alte surse

Schiţa lecţiei:

1. Aşezare, limite 2. Vecini 3. Relief 4. Hidrografie

16

5. Climă 6. Populaţie 7. Oraşe 8. Economie: industrie, agricultură, transporturi, comerţ, turism

Fisă de evaluare a cunoştinţelor anterioare

17

Identificaţi: - Munţii 1 - Vulcanii: 2,3,4 - Campia 5,6 - Insulele 7,8 - Peninsula 9 - Fluviul ce străbate regiunea 4 - Localizati capitala 1. Principala unitate de relief din ţara învăţata astăzi 2. Pictor spaniol

1

2

3

4

5

8

7

6

9

18

3. Insule ce aparţin Spaniei 4. Munţi la graniţa ţării 5. Se cultiva in Spania 6. Capitala A 1

2

3

6

B

19

4.2. GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI Data : 11.03.2007 Clasa : aVI a Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 29/32 Disciplina Geografie Subiectul lecţiei Europa Sudica Tipul lecţiei : DOBÂNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢE Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) : Metode şi procedee : - conversaţia: frontală, individuală, recapitulativă dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, descoperirea - aplicaţii pe calculator Forme de organizare a activităţii elevilor :

- Individual - Pe grupe - La nivelul întregii clase

Resurse materiale (mijloace de învăţământ): - suport de curs (manualul) - fişe de lucru - material didactic harta Europei - planşe pe format A2 - Prezentare Power Point

Indicatori Recunoaşterea

acţiunii indicatorilor ( se bifează)

Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie de indicatori, în vederea elaborării proiectelor de lecţie

1.Aspect informativ - conţinut ştiinţific X Desi aceasta lectie necesita un bogat continut stiintific,

doamna profesoara s-a adaptat la nivelul de cunostinte al clasei

- adaptarea la nivelul clasei X

- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul cunoştinţelor anterioare

X s-a realizat o legătură între cunoştinţele anterioare si cele noi prin referire la arhitectura calculatorului respectându-se cerinţele programei şcolare - realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective-

cadru, obiective de referinţă; competenţe generale, competenţe specifice)

X

2.Aspect formativ

20

- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de programa şcolară)

X s-au utilizat metode moderne de predare-învăţare sugerate de programa şcolară inclusiv prin utilizarea dezvoltării de abilităţi de comunicare orală, lucru pe care s-a pus accent, doamna profesoara dovedind a avea cunostinte bogate de metodica si pedagogie

- realizarea conexiunii inverse X - dezvoltarea capacităţilor intelectuale X - valorificarea valenţelor educative ale temei X - dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii intra/inter/transdisciplinare)

X

3. Metodologia didactică - aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X s-a folosit conversaţia în toate tipurile ei, realizându-se un

feed-back permanent. Încadrarea în timp a lăsat de dorit, deoarece numărul mare de activităţi solicita o perioadă mai mare de timp.

- utilizarea mijloacelor de învăţământ X - încadrarea în timp X 4. Evaluarea activităţii elevilor - iniţială X - formativă X - finală X 5. Relaţia profesor-elev; elev-elev - atmosferă de lucru în clasă X Atmosfera in laboratorul de informatică a fost o atmosferă

relaxată, elevii putând discuta atât între ei cât si cu doamna profesoară, nedepăşind limitele impuse de aceasta. Lucrul s-a desfăşurat atât pe grupe cât şi individual, oferind posibilitatea tuturor elevilor de a participa interactiv la lecţie

- organizarea activităţii pe grupe sau independent/individual

X

6. Alţi indicatori

4.3. Planificare calendaristică (semestrială/anuală) În interiorul planificării anuale se poate face o demarcaţie între semestre. Clasa: a IX a Disciplina: Geografie

21

Nr. de ore /săptămâna: 2 ore / săptămână Nr. de ore total: 70

MACROPROIECTARE DIDACTICĂ ANUALĂ

Nr. crt.

Unitatea de învăţare Competente specifice Conţinuturi Nr. ore

Săpt. Obs.

I. Pamantul-entitate a Universului

1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.2; 4.1; 4.2; 4.3; 4.4; 4.5; 5.1; 5.2

1.Universul-alcatuire 2.Universul-geneza si evolutie 3.Sistemul Solar 4.Luna 5.Forma si dimensiunile Pamantului 6.Structura interna a Pamantului 7.Caldura interna a Pamantului si magnetismul terestru 8.Miscarea de rotatie a Pamantului 9.Aplicatii ale miscarii de rotatie a Pamantului 10.Miscarea de revolutie a Pamantului 11.Consecintele miscarii de revolutie 12.Evaluare-pamantul-entitate a Universului

12 S1-S6

II. Masurarea si reprezentarea spatiului terestru

1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.2; 4.1; 4.2; 4.3; 4.4; 4.5; 5.1; 5.2

1.Coordonatele geografice 2.Aplicatii practice-determinarea coordonatelor geografice ale unui punct pe glob 3.Harta geografica si elementele ei 4.Globul geografic, hartile electronice, SIG 5.Orientarea in teren cu ajutorul hartii 6.Masurarea distantelor si a suprafetelor din teren cu ajutorul hartii 7.Masurarea altitudinilor de pe hartile in curbe de nivel 8.Realizarea unui profil geografic folosind harta in curbe de nivel 9.Mijloace moderne de obtinere si utilizare a informatiilor geografice

9 S7-S11

III. Relieful terestru 1.1; 1.2; 3.2; 4.2; 4.5; 5.3; 5.4; 5.6; 5.7

1.Alcatuirea si structura scoartei terestre 2Dinamica scoartei terestre 3.Relieful scoartei terestre 4.Agenti si procese geomorfologice interne-vulcanism si seisme 5. Teza 6Actiunea atractiei gravitationale 7. Agenti si procese geomorfologice externe 8.Relieful tectonic si structural 9.Relieful petrografic. Relieful glaciar si periglaciar

13 S11-S17

22

10.Alte forme si tipuri genetice de relief (fluvial, litoral, eolian, biogen, antropic) 11.Analiza reliefului 12.Interpretarea evolutiei reliefului 13.Relieful si societatea omeneasca. Relieful orizontului local.

Recapitulare semestriala 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.2; 4.1; 4.2; 4.3; 4.4; 4.5

1.Aplicatii practice-reprezentarea scoartei terestre 2.Relieful-superlative geografice

2 S18

IV. Atmosfera terestra 1.1; 1.2; 3.2; 4.1; 4.5; 4.6; 5.4; 5.5; 6.2

1.Alcatuirea si structura atmosferei 2.Presiunea atmosferica si dinamica atmosferei 3.Vremea. Masele de aer si fronturile atmosferice 4.Clima si factorii climatogeni 5.Climatele zonale ale Pamantului 6.Climatele azonale. Topoclimate si microclimate 7.Evolutia climei si tendintele de evolutie 8.Harti sinoptice si climatice. 9.Analiza si interpretarea datelor climatice 10.Clima si societatea omeneasca. 11.Clima orizontului local

11 S19-S24

V. Hidrosfera 1.1; 1.2; 3.2; 4.1; 4.5; 4.6; 5.4; 5.5; 6.2

1.Componentele si structura hidrosferei 2.Oceanul Planetar si caracteristicile sale 3.Dinamica apelor marine 4.Apele subterane 5.Apele curgatoare 6.Apele statatoare si ghetarii 7.Analiza si interpretarea unor date hidrologice 8.Hidrsfera si societatea omeneasca. Hidrografia orizontului local.

8 S24-S28

VI. Viata si solurile pe Terra 1.1; 1.2; 3.2; 4.1; 4.5; 4.6; 5.4; 5.5; 6.2

1.Biosfera si organizarea ei. 2.Evolutia vietii pe Terra 3.Pedosfera-procese si factorinpedogenetici 4Solul. 5.Zonele biopedoclimatice. Zona calda 6.Zona temperata si rece 7.Biosfera, solurile si activitatea omeneasca. Aspecte biogeografice si pedologice din orizontul local 8.Teza

8 S29-S32

VII. Mediul, peisajul si societatea omeneasca

1.1; 1.4; 2.3; 2.4; 2.5; 4.5; 5.5; 5.9; 6.1

1.Interactiuni dintre componentele naturale ale mediului. Tipuri de medii si peisaje naturale 2.Interactiuni dintre om si mediul natural. 3Tipuri de medii si peisaje antropizate 4.Factorii geoecologici naturali. Rolul mediului in evolutia si dezvoltarea societatii. Mediul orizontului local 5.Evaluare secventiala

5 S32-S34

23

Recapitulare finala 1.Aplicatii in orizontul local 2 S35 4.4. Proiectul unităţii de învăţare Clasa : a IX –a Disciplina : Geografie Unitatea de învăţare: Pamantul-entitate a Universului Data/date corespunzătoare numărului de ore : Saptamanile 1 – 5

Unitatea de invatare

Competente

specifice

Continuturi Nr ore

Data

Activitati de invatare Resurse materiale

Resurse procedurale

Evaluare

I.Pamantul-entitate a

Universului

1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.2; 4.1; 4.2; 4.3; 4.4; 4.5; 5.1; 5.2

1.Universul-alcatuire 2.Universul-geneza si evolutie 3.Sistemul Solar 4.Luna 5.Forma si dimensiunile Pamantului 6.Structura interna a Pamantului 7.Caldura interna a Pamantului si magnetismul terestru 8.Miscarea de rotatie a Pamantului 9.Aplicatii ale miscarii de rotatie a Pamantului 10.Miscarea de revolutie a Pamantului 11.Consecintele miscarii de revolutie 12.Evaluare-Pamantul-entitate a Universului

1

1 1 1

1

1

1

1

1

1

1

1

16.09

17.09 23.09 24.09

30.09

01.10

07.10

08.10

14.10

15.10

21.10

22.10

Definirea notiunilor legate de Univers, Sistemul Solar Identificaea legaturilor dintre corpurile ceresti Explicarea genezei Universului Analizarea graficelor Ex. de citire a fuselor orare Sa defineasca miscarile Pamantului Sa identifice consecintele miscarilor Pamantului

Manual Planse Atlas ,, Spatiul” Glob geografic

Conversatia Explicatia Lectura Lucrul cu manualul Problematizarea Exercitiul

Orala Test secvential

PROIECT DE LECŢIE

24

DATA: OBIECTUL: Europa, România, Uniunea Europeană – probleme fundamentale CLASA: a X SUBIECTUL LECŢIEI: Căi de comunicaţie, mijloace de transport TIPUL LECŢIEI: lecţie de transmitere de cunoştinţe bazată pe material demonstrativ MOTIVATIA: această lecţie este importantă pentru a cunoaşte aspectele definitorii referitoare la sistemul căilor de comunicaţie din Europa şi România, utilizând corect si coerent terminologia specifică domeniului. OBIECTIVE OPERATIONALE:

c) Cognitive. - Să identifice importanţa căilor de transport; - Să clasifice tipurile de căi de comunicaţie şi mijloace de transport; - Să identifice caracteristicile reţelei europene de transport; - Să caracterizeze căile de comunicaţie din Europa şi din România; - Să menţioneze cel puţin două avantaje şi dezavantaje pentru fiecare tip de cale de comunicaţie - Să localizeze pe hartă principalele magistrale de transport, principalele aeroporturi şi porturi din Europa şi România

d) Atitudinale. - formularea de întrebări şi răspunsuri; - evaluarea corectă a răspunsurilor celorlalţi elevi; - să ofere feedback colegilor.

e) Metodologice. - sistematizarea informaţiilor; - localizarea pe harta a unor locuri geografice.

CONDITII PREALABILE: elevii au noţiuni anterioare despre tipurile de transport din Europa şi România. RESURSE MATERIALE: harta politică a Europei, imagini despre mijloacele de transport şi căile de comunicaţie, manuale, atlasul geografic, videoproiectorul, calculatorul, test formativ. RESURSE PROCEDURALE:

- analizarea hărţilor; - discuţia dirijată; - realizarea schemei logice; - problematizarea.

25

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Momentele lectiei

Obiective Activitatea de predare - invatare Metode didactice

Mijloace de invatamant

Evaluare

Moment organizatoric

2 min.

Pregatirea elevilor

pentru ora

Se verifica materialul didactic, se noteaza absentii Conversatia - -

Pregatirea aperceptiva

2 min

Captarea atentiei pentru o

buna desfasurare

a lectiei

Se prezinta imagini cu mijloacele de transport Conversatia Prezentare Power Point

Anuntarea temei, a

obiectivelor 1min

Se anunta titlul lectiei, obiectivele urmarite

Dirijarea predarii – invatarii 25 min

O1

1. Importanţa căilor de comunicaţie Prin comunicaţii se asigură fluxul de materie, energie şi informaţie între emiţător şi receptor

- Se cere elevilor sa precizeze în ce constă importanţa căilor de comunicaţie -

Conversatia euristica Analiza

Comparatia

Manualul Prezentare

Power Point

Oral prin intrebari frontale

O2

2. Tipuri de căi de comunicaţie şi mijloace de transport În funcţie de mediul în care sunt amplasate căile de comunicaţie se clasifică în mai multe categorii. - Sunt analizate tipurile căilor de comunicaţie şi mijloacelor de transport - Cere elevilor sa tipurile căilor de comunicaţie şi mijloacelor de transport

Conversatia euristica

Manualul Prezentare

Power Point

Oral prin intrebari frontale

O3 3. Caracteristicile reţelei europene de transport Analiza Imagini Intrebari

26

Pe baza imaginilor PP şi a hărţii din manual se cere elevilor sa identifice principalele caracteristici ale reţelei europene de transport - Sunt descrise caracteristicile retelei de transport

Explicatia

Power Point Manualul

frontale si individuale

O4

O6

4. Reţeaua rutieră Sunt expuse elevilor începuturile transporturilor rutiere moderne în Europa. Care sunt ţările cu cele mai extinse reţele rutiere din Europa? Ce state din Europa au cele mai mari şi moderne reţele de autostrăzi? Care sunt cele mai importante magistrale rutiere transeuropene?

- Berlin-Budapesta-Bucureşti-Sofia-Istambul - Moscova-Paris-Lisabona - Helsinki-Sankt Petersburg-Chişinău-Bucureşti-

Plovdiv Care sunt principalele şosele de importanţă europeană din România? Ce autostrăzi sunt în România? Se cere elevilor să identifice pe hartă principalele magistrale rutiere europene şi autostrăzile din România

Lucrul cu harta Învăţarea prin descoperire Comparaţia

Harta politică a Europei,

harta rutieră a României,

manualul Prezentare

Power Point

Intrebari frontale si individuale Evaluarea

deprinderilor de lucru cu

harta

O5 5. Avantajele şi dezavantajele transporturilor rutiere Care sunt avantajele şi dezavantajele căilor de comunicaţie şi transporturilor rutiere?


Manualul Intrebari frontale si individuale

O4

6. Reţeaua feroviară Expune elevilor începuturile transporturilor feroviare în Europa şi în România. Care sunt principalele magistrale feroviare paneuropene?

- Balt Orient Express - Orient Express - Iberia Express - Transbalkan - Bulgaria Express - Bosfor

Lucrul cu harta Învăţarea prin descoperire Comparaţia


harta fizică a României Prezentare

Power Point

Evaluarea deprinderilor de lucru cu

harta

27

O6

Care sunt cele mai moderne şi rapide garnituri de tren? Ce stat a beneficiat pentru prima dată de trenuri de mare viteză? Care sunt principalele magistrale de cale ferată din România? Se cere elevilor să identifice pe hartă oraşele pe care le leagă aceste căi ferate

O5 7. Avantajele şi dezavantajele transporturilor feroviare Care sunt avantajele şi dezavantajele căilor de comunicaţie şi transporturilor feroviare?



O4

O6

8. Transporturile navale Care sunt principalele porturi maritime europene? Care sunt principalele artere de navigaţie fluvială din Europa? (... Dunărea, Rhin, Sena, Tamisa, Volga) Ce rol au strâmtorile şi canalele de navigaţie? (... facilitează navigaţia) Se cere elevilor să identifice pe hartă principalele porturi maritime europene şi arterele fluviale de navigaţie


Lucrul cu harta Învăţarea prin descoperire


Prezentare Power Point

Evaluarea deprinderilor de lucru cu

harta Intrebari

frontale si individuale

O5 9. Avantajele şi dezavantajele transporturilor navale

Care sunt avantajele şi dezavantajele căilor de comunicaţie şi transporturilor feroviare?



O4 10. Transporturile aeriene Care sunt principalele aeroporturi din Europa? (... Heathrow – Londra), Frankfurt – Germania, Charles de Gaulle – Paris Care sunt principalele aeroporturi din România? (Henri Coandă, Aurel Vlaicu - Bucureşti) Cunoaşteţi şi alte oraşe din România ce dispun de aeroporturi? (... Cluj Napoca, Timişoara, Arad, Bacău)



O5 11. Avantajele şi dezavantajele transporturilor aeriene Care sunt avantajele şi dezavantajele transporturilor aeriene?



O4 12. Transporturile speciale Se cere elevilor să precizeze ce alte tipuri de transport cunosc

Conversatia euristica Analiza


28

Care este rolul acestor mijloace de transport? Obtinerea

Performantei

Propune rezolvarea unei situaţii – problemă: Repartiţia spaţială a căilor de comunicaţie în Europa este contrastantă. Vestul Europei şi în special statele dezvoltate au o reţea densă şi diversificată. Explicaţi aceste contraste şi consecinţele ce decurg din această repartiţie

Problematizarea

Manualul Evaluarea raspunsurilor

formulate de elevi

Atingerea feed –back-ului

Elevii vor completa o fişă de evaluare Anexa 1

Dialogul Interogaţiile de control

Fişa de evaluare

Evaluarea finală

Anuntarea temei pentru

acasa

Invatarea continuturilor lectiei conversatia

Aprecierea activitatii

Se fac observatii asupra modului in care au raspuns elevii Se noteaza elevii care au fost foarte activi

conversatia

29

Data : 22.03.7007 Clasa : X Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) :28/30 Disciplina : Geografie Subiectul lecţiei : Căi de comunicaţie, mijloace de transport Tipul lecţiei : DOBÂNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢE Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) : Metode si procedee : - conversaţia: frontală, individuală, recapitulativă dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, descoperirea - aplicaţii pe calculator Forme de organizare a activitatii elevilor :

- Individual - Pe grupe - La nivelul intregii clasei

Resurse materiale (mijloace de învăţământ): - suport de curs (manualul) - fişe de lucru

Indicatori Recunoaşterea acţiunii

indicatorilor ( se bifează)

Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie de indicatori, în vederea elaborării proiectelor de lecţie

1.Aspect informativ - conţinut ştiinţific X Lecţia are un bogat conţinut ştiinţific, dar care a fost

prezentat astfel încât să se adapteze la nivelul clasei, nivel care in acest caz este destul de ridicat

- adaptarea la nivelul clasei X

- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul cunoştinţelor anterioare X În desfăşurarea lecţiei s-a urmărit corelarea noilor cunoştinţe cu cele anterior dobândite, respectându-se cerinţele progamei şcolare

- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective-cadru, obiective de referinţă; competenţe generale, competenţe specifice)

X

2.Aspect formativ - utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de programa şcolară)

X Respectând programa şcolară s-au utilizat metode activ-participative, doar realizarea de corelaţii interdisciplinare a lăsat de dorit, acesta fiind o clasă cu specific mecamic, lucru greu de aplicat în practică

- realizarea conexiunii inverse X - dezvoltarea capacităţilor intelectuale X - valorificarea valenţelor educative ale temei X

30

- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii intra/inter/transdisciplinare)

X

3. Metodologia didactică - aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X

Doamna profesoara a aplicat la clasă metode moderne de predare, dovedind cunoştinţe solide în acest sens. Încadrarea în timp a fost buna, deşi s-a lucrat pe grupe

- utilizarea mijloacelor de învăţământ X - încadrarea în timp X 4. Evaluarea activităţii elevilor

- iniţială X Pe tot parcursul desfăşurării lecţiei a avut loc o evaluare permanentă a elevilor atât cu privire la cunoştinţele anterioare cât şi cu privire la cele nou acumulate

- formativă X - finală X

5. Relaţia profesor-elev; elev-elev - atmosferă de lucru în clasă X Atmosfera în clasă a fost, şi de acestă dată, relaxată, elevii

dovedind o bună comunicare cu doamna profesoară, aceasta reuşind să menţină un cadru de lucru lejer, dar totodată ordonat, deşi lucrul s-a desfăşurat pe grupe şi în acest caz este mai dificil de menţinut ordinea în sală

- organizarea activităţii pe grupe sau independent/individual X

6. Alţi indicatori

31

4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extraşcolară Data : 22.02.2007 Clasa : X B Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) :30/32 Disciplina : Consiliere si orientare şcolară Subiectul lecţiei : SPRING DAY Tipul lecţiei : MIXTĂ Obiectivele activităţii: La sfarsitul acestei lecţii elevii vor fi capabili să :

- explice semnificaţia zilei SPRIND DAY - cunoască ţarile Uniunii Europene - cunoască numeroase date despre ţara pe care şi-au ales să o reprezinte în concurs - dezvolte abilităţi de comunicare atât în clasă cât şi în cadrul unei competiţii

Strategia didactică : Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) : Metode si procedee :

- conversaţia: frontală, individuală, recapitulativă dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, descoperirea - competiţia atât la nivelul clasei cât şi al şcolii

Resurse materiale (mijloace de învăţământ):

- material didactic - CD-uri cu informaţii despre U.E. si ţările din componenţa ei - Internetul

Scenariul propriu-zis (organizarea clasei, motivarea elevilor, conduita didactică, oportunitatea alegerii temei, activitatea didactică, gradul de implicare şi participare a elevului, asigurarea feed-backului – aprecieri, evidenţieri, situaţii conflictuale, elevi problemă, impasuri, observaţii):

32

In cadrul acestei lecţii, care se va desfăşura pe parcursul a mai multor săptămâni, se vor culege informaţii referitoare la ţara ce i-a fost repartizată clasei a X-a B , se vor căuta elemente de tradiţie specifice ţării ce vor putea fi folosite la împodobirea sălii de clasă in vederea desfăşurării unui concurs final la nivelul întregii şcoli. Elevii sunt motivati să participe la acest gen de activitate deoarece in acest fel pot învăţa multe lucruri despre ţările vecine, ţări ce fac parte din U.E., de asemenea învaţă despre U.E. si normele ei, si, nu în ultimul rând, pot primi un premiu prin participarea şi câştigarea concursului cu care se finalizează această activitate.

Dirigintele, împreună cu elevii, stabileşte sarcini pentru fiecare elev ce participă la competiţie. Deşi conflictele sunt inerente, se urmăreşte o rezolvare a acestora, pe cale amiabilă, prin redistribuirea sarcinilor celor nemulţumiţi. Unii elevi se ocupă de culegerea şi sortarea datelor de pe Internet sau din alte surse, referitoare la ţara respectivă, în timp ce alţii sunt preocupaţi cu procurarea hainelor specifice ţării respective, precum şi cu prepararea bucatelor reprezentative. Dacă apar elevi recalcitranţi, aceştia vor fi redistribuiţi, oferindu-li-se posibilitatea de a face ceva util si care să le şi placă. Acestora li se explică, totodată, că lucrul în echipă presupune îndeplinirea sarcinilor ce le revin, chiar dacă, uneori, aceste sarcini nu sunt tocmai ceea ce şi-au dorit. Pentru a fi stimulaţi, elevilor li se propune un premiu de „bună purtare” , precum şi unul de „ cel mai bun documentarist”.

După culegerea datelor referitoare la ţara respectivă, un elev cu înclinaţii artistice va realiza un eseu referitor la tema primită. În final are loc concursul la nivelul şcolii, concurs finalizat cu premii şi surprize.

Deşi pare o activitate uşoară şi la îndemâna oricui, organizarea unei activităţi care să-i implice pe toţi elevii clasei, este uneori dificilă, deoarece fiecare elev are propria personalitate, şi , aproape fiecare, vrea să fie lider, deşi acest lucru nu se poate. Dirigintele trebuie să dea dovadă de o bună cunoaştere a Managementului conflictelor, şi mai ales a Managementulu clasei de elevi, pentru a rezolva toate, sau aproape toate divergenţele ce apar între elevi.

33

4.6.2.Proiect didactic pentru dirigenţie Data: 25.04.2007 Subiectul activităţii:HEXAGONUL INTERESELOR Strategii de realizare (metode, procedee, mijloace, forme de organizare): - metode şi procedee: conversaţia, aprobarea, problematizarea, exemplul; - forme de organizare: frontal, individual. - resurse materiale: fişă de lucru, cărţi, reviste, internet. Scenariul desfăşurării activităţii:

1) Organizarea clasei în vederea desfăşurării activităţii Elevii lucrează individual, folosind fişele de lucru puse la dispoziţie

2) Motivarea elevilor „Meseria este brăţară de aur” – se urmăreşte sensibilizarea elevilor.După acest exerciţiu, elevii vor vedea dacă profesiile pe care şi le-au ales sunt întradevăr pe măsura intereselor lor.

3) Anunţarea temei şi a obiectivului activităţii

Tema pentru această oră de consiliere şi orientare este HEXAGONUL INTERESELOR Competenţe specifice: - identificarea şi ierarhizarea propriilor interese ocupaţionale; - relaţionarea acestor interese cu domenii ocupaţionale în care pot fi valorificate. Obiective operaţionale: O1 – identificarea intereselor personale; O2 – identificarea ocupaţiilor care corespund intereselor personale.

34

4) Desfăşurarea activităţii Etapele lecţiei

Conţinutul informaţional al lecţiei Strategia didactică

Activitatea dirigintelui Activitatea elevilor

Metode şi procedee

Forme de organizare

Resurse materiale Dozare

Moment organizatoric (2 min)

-Consemnează absenţele. -Verifică existenţa resurselor materiale

-Răspund la întrebări.

Conversaţia Frontal

Motivarea elevilor: sensibilizarea captarea atenţiei (1 min)

„Meseria este brăţară de aur”

Ascultă introducerea făcută de diriginte inainte de inceperea activităţii efective

Frontal

Comunicarea obiectivelor lecţiei (3 min)

Se propun două abordări: - identificarea şi ierarhizarea propriilor interese ocupaţionale; - legătura între interese şi domenii ocupaţionale în care pot fi valorificate.

Notează subiectul propus şi punctele care trebuie atinse în dezbatere.

Frontal

Desfăşurarea dezbaterii (30 min)

1.Distribuie elevilor fişa „Hexagonul intereselor” şi anunţă că discuţia va fi despre interese personale şi identificarea ocupaţiilor care corespund acestora. Precizează că identificarea intereselor personale îi poate ajuta să conştientizeze cât de potriviţi sunt pentru domeniile de activitate pe care doresc să le aleagă. 2.Solicită elevilor să citească timp de 10 minute ocupaţiile aferente fiecărei categorii de interese, aşa cum apar ele în hexagon şi să aleagă acel grup de profesii pe care îl preferă. Cere apoi elevilor să noteze pe fişa primită, în spaţiul liber, denumirea grupului ales. 3.Cere elevilor să aleagă un al doilea grup care corespunde intereselor lor. Pe fişa intereselor, elevii vor nota a doua categorie de interese (în al doilea spaţiu liber). Procesul se repetă pentru a treia opţiune: alegerea unui al treilea grup şi notarea denumirii acestuia în spaţiul liber. 4.Alocă un interval de 5 minute pentru ca elevii să investigheze ocupaţiile aferente grupurilor alese de ei şi să selecteze două sau trei

-Studiază fişa - Completează fişa de lucru -Investighează ocupaţiile aferente grupurilor alese şi selectează ocupaţiile pe care ar dori să le exploreze.

expunerea problematizarea conversaţia

Individual fişe individuale

35

ocupaţii pe care ar dori să le exploreze. 5.Cere elevilor să găsească câteva modalităţi prin care pot obţine mai multe informaţii despre ocupaţiile selectate.

-Răspund la întrebări.

Realizarea feed-back-ului (10 min)

- În ce măsură ocupaţiile listate în categoriile selectate se potrivesc cu interesele personale? - Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din mulţimea alternativelor oferite? - Sunt şi alte ocupaţii de interes care ar putea fi incluse în categoriile alese? - Cum ar putea obţine informaţii despre ocupaţiile alese?

răspund la întrebări conversaţia frontal individual

Concluzii (3 min)

Formulează concluzii pe baza răspunsurilor elevilor. Îndrumă elevii să consulta site-urile MEC, institutelor de învăţământ superior, biroului forţelor de muncă, bursei locurilor de muncă, etc.

Notează prelegerea

Anunţarea temei pentru acasă (1 min)

Să aleagă o ocupaţie şi să strângă informaţii despre aceasta. Să noteze aceste informaţii, precum şi sursele de informare.

Notează tema

1) Asigurarea feed-back-ului Asigurarea feed-back-ului se realizeaza prin conversatie, elevii raspunzand la intrebari de genul: - În ce măsură ocupaţiile listate în categoriile selectate se potrivesc cu interesele personale? - Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din mulţimea alternativelor oferite? - Sunt şi alte ocupaţii de interes care ar putea fi incluse în categoriile alese? - Cum ar putea obţine informaţii despre ocupaţiile alese?

ww

w.ush.ro editat by G

aviota MO

DE

L C

AIE

T PR

AC

TIC

A PE

DA

GO

GIC

A

DIN

2007-2008 w

ww

.ush.ro editat by Gaviota

Fişă de lucru

Hexagonul intereselor

1. În prim

ul rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul................................................................

2. În al doilea rând, m

i-ar plăcea să fac parte din grupul.............................................................

3. În al treilea rând, m

i-ar plăcea să fac parte din grupul.............................................................

Trei ocupaţii despre care aş vrea să obţin m

ai multe inform

aţii:

.............................................

.............................................

.............................................

CO

NV

EN

ŢIO

NA

L

INV

EST

IGA

TIV

AR

TIST

IC

SOC

IAL

inginer constructor, miner, m

ecanic auto, pădurar, depanator radio-tv,

tehnician dentar, electrician, bijutier, instalator, m

aşinist, lăcătuş, pilot de avion, tâm

plar

contabil, secretar, stenodactilograf, funcţionar public, expert financiar,

poştaş, casier, recepţioner, vânzător, ospătar

economist, m

edic, antropolog, astronom

, fizician, chimist, laborant,

psihiatru, psiholog, cercetător, farmacist,

operator PC, geolog, m

atematician,

statistician, meteorolog, biolog, horticultor,

oceanograf, radiolog, sromatolog, radiolog,

chirurg, proiectant, biochimist, bio-fozocian

analist financiar, agent comercial,

agent de asigurări, bancher, avocat, procuror, judecător, crainic radio-

tv, jurnalist, mic întreprinzător,

analist de sistem, m

anager

dansator, filosof, profesor de literatură/m

uzică/arte plastice, regizor, actor, jurnalist, reporter, m

uzician, dirijor, designer, decorator, creator dem

odă, arhitect, artist, fotograf, com

pozitor, manager publicitar,

fotomodel, m

oderator TV

, scriitor

psihoterapeut, fizioterapeut, consilier şcolar, asistent social,

profesor, sociolog, asistent m

edical, infirmier, m

inistru, bibliotecar, istoric, m

edic specialist, consultant resurse um

ane, director de servicii sociale, preot

RE

ALIST

AN

TE

PRE

NO

RIA

L

37

www.ush.ro editat by Gaviota MODEL CAIET PRACTICA PEDAGOGICA DIN 2007-2008

www.ush.ro editat by Gaviota

Referitor la activitatea de dirigenţie, ca document educaţional în sprijinul cadrelor didactice ce vor desfăşura astfel de demersuri educaţionale, important este Caietul profesorului-diriginte pentru că el reuneşte toate domeniile şi referinţele muncii educative. Structura acestui caiet ar putea fi următoarea: 1. Catalogul clasei 2. Profesorii clasei 3. Comitetul de părinţi pe clasă 4. Colectivul de responsabili ai clasei 5. Orarul clasei 6. Proiectul anual de activitate educativă 7. Proiectul semestrial de activitate educativă 8. Scenarii de lecţii de dirigenţie (schiţe de proiecte ale orelor de dirigenţie) 9. Asistenţe la orele clasei ş.a. 10.Observaţii asupra clasei şi asupra elevilor 11. Fişele psihopedagogice (ce vor sta la baza realizării Caracterizărilor elevilor) 4.7. Fişă de caracterizare psihopedagogică A) Dosarul şcolar al elevului (în vederea realizării sarcinilor de profesor diriginte)

1. Date personale generale (nume, prenume, data naşterii etc.) 2. Fişa medicală 3. Fişa psihologică 4. Fişa rezultatelor şcolare 5. Rezultate la teste 6. Fişa convorbirilor cu părinţii 7. Fişa anchetei sociale 8. Mediul familial (scurtă caracterizare) 9. Dezvoltarea fizică (scurtă caracterizare) 10. Trăsături de personalitate caracteristice 11. Aptitudini speciale 12. Activitate extraşcolară 13. Interese, pasiuni 14. Aspiraţii educaţionale 15. Aspiraţii profesionale 16. Realizări excepţionale 17. Nevoi speciale 18. Adaptarea socială

39

19. Disciplina 20. Alte informaţii

B) Fişă psihopedagogică

I. Date generale: 1. Numele şi prenumele 2. Data naşterii 3. Locul naşterii

II. Date familiale Profesia mamei Profesia tatălui Familia: normală, mamă decedată, tată decedat, părinţi divorţaţi, tată vitreg, mamă vitregă Numărul copiilor Elevul este al… (în ordinea naşterilor) Atmosfera social-morală a familiei şi condiţiile de muncă ale elevului III. Date medicale Boli cronice Deficienţe fizice Alte date IV. Profil psihopedagogic Nr. crt.

Indicatori (Se consemnează elementele semnificative; se recomandă colaborarea cu profesorul consilier din şcoală)

1. Nivel intelectual 2. Caracter 3. Stabilitate emotivă 4. Sănătate 5. Condiţia economică şi social culturală 6. Interes-vocaţie specială pentru domeniile (obiectele) 7. Lipsa de interes-vocaţie pentru domeniile (obiectele) 8. Inteligenţa teoretică-practică V. Situaţia şcolară Nr. crt.

Situaţia şcolară

1. Media generală anuală, ordinea clasificării, din x elevi 2. Materii cu rezultatele cele mai bune, medii anuale, clasificarea

40

3. Materii cu rezultatele cele mai slabe, medii anuale, clasificarea 4.8. FIŞE DE EVALUARE A LECŢIILOR 4.8.1 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI DE PROBĂ nr.1 Data : Clasa : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei :

NOTA SEMNĂTURA Profesor- mentor …………………………………

Nr. crt.

INDICATORI NOTE 4 5 6 7 8 9 10

1. PROIECTAREA LECŢIEI Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie), formularea obiectivelor operaţionale, unitatea obiective-conţinut-itemi de evaluare

2.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpului Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar) Realizarea obiectivelor operaţionale Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor, Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă a conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare, motivare, activizare Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea caracterului practic-aplicativ PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite); elemente de creativitate didactică (ex.: micro-decizii luate în situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.

3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite; conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării; propunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoare; spirit autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin izbutite

41

Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ = 3 ……… ….…………….. 4.8.2 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI DE PROBĂ nr.2 Data : Clasa : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei :

NOTA SEMNĂTURA Profesor- mentor ………………………………… Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =

Nr. crt.



2.



42

3 ……… ….…………….. 4.8.3 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI FINALE Data : Clasa : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei :

COMISIA NOTA SEMNĂTURA 1. Profesor- mentor

………………………………… Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ = 3 ……… ….……………..

2. Profesor Didactica specialităţii

Nr. crt.



2.



43

……………………………..………….. Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ = 3 ……… ………………… B. Proiect didactic de sinteză - Lucrare de absolvire a modului de pregătire a personalului didactic - Proiectul-sinteză constă în elaborarea unei lucrări de sinteză pe o temă, la alegerea candidatului, cu acordul profesorului de specialitate din domeniul Psihologiei educaţiei, Pedagogiei (Teoria şi metodologia curriculumului, Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării), domeniul didacticii aplicate la disciplinele de specialitate, domeniul practicii pedagogice, domeniul activităţilor educative prevăzute în curriculum-ul şcolar (inclusiv la dispoziţia şcolii), domeniul organizării şi managementului unităţilor şi proceselor instructiv-educative. În cadrul proiectului-sinteză, candidatul trebuie să demonstreze că a asimilat cunoştinţele teoretice prevăzute de programele de studii, că este în măsură să le valorifice la disciplinele de specialitate, pe baza experienţei dobândite prin intermediul practicii pedagogice efectuate. NOTĂ:

1. Începând cu anul universitar 2005-2006, tematica va fi stabilită de fiecare cadru didactic coordonator la disciplinele din Planul de învăţământ al D.P.P.D.: Psihologia educaţiei, Pedagogie, Didactica specialităţii, Practică pedagogică, Sociologia educaţiei, Management educaţional, Informatică asistată de calculator.

2. Bibliografia se va stabili în colaborare cu profesorul coordonator. NOTELE OBŢINUTE DE STUDENT LA PRACTICA PEDAGOGICĂ STRUCTURI ALE PORTOFOLIULUI

Colocviul I (semestrul 6)

Colocviul II (semestrul 7)

ACTIVITĂŢILE DE PRACTICĂ OBSERVATORIE (4.1., 4.2.):

ACTIVITĂŢILE DE PROIECTARE (4.3., 4.4., 4.5., 4.6.):

ACTIVITĂŢI DE PREDARE–ÎNVĂŢARE-EVALUARE în cadrul lecţiilor de probă (4.8):

ACŢIUNILE EXTRAŞCOLARE (4.6.1.):

MATERIALE DIDACTICE rezultate din activitatea cu elevii – probe de evaluare, fişe de muncă independentă s.a:

CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR (4.7.):

LECŢIA DE PROBĂ NR.1 (4.8.1.):

LECŢIA DE PROBĂ NR.1 (4.8.2.):

LECŢIA FINALĂ (4.8.3.):

44

MEDIA GENERALĂ (în cifre şi litere):

Semnătura coordonatorului de practică pedagogică:

45

SCE

NA

RIU

DID

AC

TIC

DISC

IPLIN

A: C

onsiliere şi orientare C

LASA

. a X-a B

D

AT

A: 22 februarie 2006

TE

MA

: Eu şi opinia clasei

DU

RA

TA

: 50’ O

BIE

CT

IVE

: La sfârşitul activităţii elevul va fi capabil: •

Să înţeleagă importanţa şi necesitatea unei atitudini decente în relaţiile interpersonale;

• Să resim

tă necesitatea stabilirii unor relaţii de colegialitate cu ceilalţi elevi; •

Să dezvolte capacitatea de a accepta valorile care există in cadrul grupurilor umane.

ME

TO

DE

ŞI PRO

CE

DE

E:

• conversaţia euristică;

• problem

atizarea; •

expunerea; •

alegerea forţată; •

metoda ciorchinelui.

• lectura întreruptă

M

IJLOA

CE

DE

ÎNV

ĂŢ

ĂM

ÂN

T:

• planşe;

• flip-chart

• fişe de lucru

• post-it

• texte

M

OM

EN

T O

RG

AN

IZA

TO

RIC

: •

Se împarte clasa în grupe de cate 4 elevi.

• Se ream

inteşte tema lecţiei al cărui titlu se scrie pe tablă şi se m

otivează opţiunea pentru temă

C

APT

AR

EA

AT

EN

ŢIE

I: •

Se distribuie elevilor blazonul personal şi li se cere să-l completeze.

• B

lazonul cuprinde 4 dreptunghiuri în care elevii vor nota: 2 calităţi personale, 2 defecte, un lucru pe care nu-l cunosc ceilalţi despre el, şi un hobby

• Pe baza asem

ănărilor, defectelor sau hobby-urilor îşi vor grupa blazoanele pe o planşă. Se vor vedea astfel grupurile de afinităţi sau de prieteni. D

e ce v-aţi grupat astfel? Ce aţi avut în vedere?

Planşa cu blazoanele sa păstrează în clasă. La sfârşitul clasei a IX- a se reia tem

a şi se va urmări

progresul făcut în abordarea imaginii de sine şi în evoluţia grupurilor de prieteni.

CO

NŢ

INU

TU

L L

EC

TIE

I:

• Se aplică m

etoda ciorchinelui pentru a vedea valorile morale şi atitudinile pe care le presupune

colectivul de elevi, grupul – clasă.

46

Se com

entează împreună şi se cere să păstreze valorile pozitive.

•

Se cere apoi elevilor să completeze îm

preună cu colegii de grupa chestionarul: C

um m

ă văd eu? ( fiecare elev pentru sine) C

um m

ă văd ceilalţi? (completează pentru colegii de grupă)

Cum

aş vrea să fiu? ( fiecare pentru sine) •

Se interpretează răspunsurile. Se urmăreşte dacă sunt diferenţe m

ari între imaginea de sine şi

percepţia colegilor. Dacă sunt diferenţe m

ari, care este cauza acestora? O supraevaluare sau o subestim

are a realităţii? Se com

entează cu elevii. •

Li se cere elevilor sa stabilească în grup, de comun acord, trei calităţi ale colegului ideal şi trei defecte

care fac un coleg sa fie antipatic. Răspunsul se trece pe un post-it pe care un reprezentant al grupei îl lipeşte

pe flit-chart. Păstrându-se doar calităţile se obţine astfel imaginea clasei ideale, a colectivului ideal. Se

comentează cu elevii. •

Profesorul citeşte textul Elevul din clasa I . U

rmându-se lectura întrerupta de întrebări se încearcă sa

se obţină opiniile elevilor în legătură cu cazul prezentat.

„ Elevul din clasa I”

O

dată, la începutul anului şcolar, un tată a venit la şcoală şi şi-a îndreptat paşii direct către biroul directorului .

- V

ă rog să-mi înscrieţi băiatul în clasa I. A

m m

ai fost la şase şcoli să-l înscriu dar nu l-au primit.

- D

e ce nu l-au primit? C

e s-a întâmplat? întrebă directorul

Stop! 1.

Care credeţi că este m

otivul pentru care băiatul nu poate fi înscris la şcoală? Care este

problema? D

espre ce credeţi că este vorba în povestire? -

Vedeţi, fiul m

eu este prea mare şi nu încape în clasă.

- D

ar pe coridor încape? -

Nu încape nici pe coridor, zise tatăl.

- A

tunci îl punem în sala de sport.

- N

u încape nici în sala de sport, zise tatăl cu tristeţe. -

Atunci îm

i pare rău, dragă domnule, dar nu-l putem

primi nici noi, zise directorul.

- V

ă înţeleg, dar vă rog să mă înţelegeţi şi dum

neavoastră pe mine. Pavko al m

eu e copil de scoală şi trebuie să m

eargă la şcoală. Nu pot să-l las fără educaţie. Şi nici nu am

bani pentru amendă.

Grupul - clasă

47

Stop! 2.

Ei, ce ziceţi acum

? Aţi fost surprinşi? C

um credeţi că se sim

te Pavko? Dar tatăl lui? C

e credeţi că se va întâm

pla în continuare? În cele din urm

ă s-au înţeles să-l înscrie pe Pavko la şcoală. O să stea în curtea şcolii şi o să se uite

în clasă pe fereastră ca să urmărească lecţiile. C

ând o să vină iarna, Pavko o să stea tot în curte. O să poarte o

haină de blană şi căşti pe urechi ca să audă ce se vorbeşte în clasă, pentru că ferestrele vor fi închise. De scris

şi de desenat o să-i fie uşor. O să-şi pună o tablă pe genunchi. În ziua urm

ătoare Pavko veni la şcoală. Stând în curtea şcolii îşi m

işca nedumerit pantofii lui uriaşi, iar capul îi ajungea până la coşul de pe acoperiş.

Copiii fugiră în clase când îl văzură şi începură să se uite la el pe fereastră. Pavko se uita şi el pe fereastră

căutându-şi clasa. Altm

interi era liniste. Copii uim

iţi se zgâiau doar la el. Şi Pavko? Se zgâia şi el la ei. Stop!

3. C

e părere aveţi despre soluţia găsită pentru ca Pavko să poată veni la şcoală? E bună? D

e ce?/ D

e ce nu? Ce credeţi că vor gândi ceilalţi copii din şcoală despre Pavko?C

um v-aţi sim

ţi dacă aţi fi elevi şi aţi vedea pe fereastră un uriaş? C

um credeţi că se sim

ţea Pavko? Cum

v-aţi simţi voi în

locul lui?

Deodată, de la o fereastră de la etajul întâi se auzi vocea unei fetiţe:

- E

st în clasa întâi? -

Eu? Întrebă Pavko, aplecându-se puţin ca să vadă cu cine vorbeşte. D

a, sunt în clasa întâi, spuse el dând din cap şi zâm

bind fetiţei îndrăzneţe. Avea faţa rotundă, un năsuc m

ic şi părul negru. -

Şi eu sunt în clasa întâi şi mă cheam

ă Betka, zise fetiţa. T

ata mi-a citit ieri o poveste despre

un uriaş bun. Şi tu eşti un uriaş bun? Pavko dădu din nou din cap, dar îşi dădu seam

a că nu are nici o dovadă. Începu să se gândească. Betka

văzu lumina unui gând în ochii lui m

ari. Stop!

4. Acum

ce credeţi? Ce va face Pavko? C

redeţi că este un uriaş bun sau un uriaş rău? Dacă

e bun cum o va dovedi? C

e credeţi că se va întâmpla în continuare? C

e va face Pavko? O va face pe

Betka să-i fie frică de el? D

ar pe ceilalţi copii? Îşi întinse apoi o m

ână până la pădure. Când o aduse înapoi, în palm

a lui era o veveriţă. O

duse până la fereastră şi i-o dădu fetei. -

O veveriţă! C

e frumoasă e! strigă B

etka. Nu-i culegi un con? Pavko îşi întinse din nou m

âna. A

junse la vârful unui brad. Când îţi lăsă m

âna jos, era plină de conuri. C

eilalţi copii erau entuziasmaţi. Spaim

a le trecu, pentru că îşi dădură seama că Pavko, deşi era uriaş, nu făcea

rău nici unei veveriţe. Apoi copii se jucară cu Pavko în fiecare pauză . C

ând se jucau de-a poarta de aur, Pavko era poarta. C

ând se jucau fotbal, Pavko era portarul . Îi era uşor. Dacă întindea o m

ână acoperea jum

ătate din poartă. Îi părea rău de un singur lucru: că nu putea să se joace de-a v-aţi ascunselea. Toată

lumea îl vedea, oriunde era. A

tunci copiii nu se mai jucară de-a v-aţi ascunselea, pentru că nu era interesant

să se joace fără Pavko. Toţi copii doreau să fie prieteni cu el. D

ar prietena lui cea mai bună era…

ştiţi voi cine. B

etka cea cu faţa rotundă, nasul mic şi părul negru. Fetiţa aceea care vorbise prim

a cu el.

Trebuie să adăugăm

că Pavko era un elev bun şi că primea în fiecare zi un plus in caietul de tem

e. Stop!

5. Ce părere aveţi acum

? Cum

se simt Pavko şi ceilalţi copii acum

? Dar tatăl lui Pavko?

•

Tem

ă de reflexie: Descrieţi o situaţie în care v-aţi sim

ţit marginalizat. C

e sentimente aţi avut? C

um

aţi depăşit mom

entul. Cine v-a ajutat?

Bibliografie:

• Leca, M

. C., G

recu, M. C

, - Putem

să schimbăm

lumea îm

preună , Editura A

lfa, 1997 •

Ghica, V

. – Ghid de consiliere şi orientare şcolară, E

d. Polirom, Iaşi, 1988.

• #

# #

- D

irigintele, ora

de dirigenţie,

adolescenţii, vol.

al III-lea,

editor S.C

. T

ribuna Învăţăm

ântului

48

15. FIŞE

LE

IND

IVID

UA

LE

AL

E E

LE

VIL

OR

Caracterizarea psihopedagogică a unui elev

Fişa de observaţie a elevului I.D

AT

E A

LE

EL

EV

UL

UI:

Num

ele: BÎZ

initiala tatalui G. prenum

ele IOA

NA

D

ata nasterii 20.08.1985 locul nasterii PET

RO

SAN

I D

omiciliul : Str SA

TU

RN

nr – bloc:16 sc:I ap 12 Localitate : Slatina, Judetul O

LT

T

elefon_______________ D

ata inscrierii in unitatea de invatamant SE

PTE

MB

RIE

2005 nr matricol 261

II.ST

RU

CT

UR

A FA

MIL

IEI SI M

ED

IUL

FAM

ILIA

L:

M

ED

IUL

FAM

ILIA

L

I.

□favorabil

□ pasiv

□ coercitiv

□ nefavorabil

II.1. Starea de sanatate si dezvoltare fizica a elevului Stare de sanatate

dezvoltare fizica □ buna

□ arm

onioasa □ m

edie

□ buna □ precara

□ deficitara

II2.T

rasaturi individuale: a)

Performanta scolara:

- Discipline preferate: rom

ana, engleza - D

iscipline cu rezultate foarte bune: engleza, informatica

- Discipline cu rezultate m

odeste: matem

atica, fizica -

b) Capacitatea si stilul de m

unca: C

APA

CIT

AT

E

STIL

□ m

are

□ interesat, actic □ m

edie

□ sistematic

□ redusa

□ independent

ME

MB

RI

PRO

FESIA

SI LOC

UL D

E M

UN

CA

/STU

DIU

PA

RIN

TI

TA

TA

– GR

IGO

RE

U

nitatea economica: PE

NSIO

NA

R

MA

MA

– ILE

AN

A

Unitatea econom

ica: CA

SNIC

A

FRA

TI / SU

RO

RI

FRA

TI________________

SU

RO

RI_____________

ALT

I ME

MB

RI A

I FAM

ILIE

I

49

□ foarte redusa

□ haotic c)

Inteligente definitorii: □ lingvistica

□ corporal-chinestezica □ logico-m

atematica

□ inter-personala □ spatiala

□ intra-personala □ m

uzicala

NIV

EL

UL

GE

NE

RA

L D

E IN

TE

LIG

EN

TA

□ foarte inteligent

□ m

ediocru □ inteligent

□ scazut

d) E

chilibrul afectiv-emotional

□ calm, echilibrat

□ em

otiv □ controlat, stapanit

□ hiperem

otiv, timid

e) C

omportam

entul si activitatile din cadrul colectivului IN

FAM

ILIE

■ fata de parinti:

□ atasament

□ admiratie

□ dependenta

□ independenta

□ docilitate

□ respect

■ fata de frati / surori □ ocrotire

□ dependenta □ ajutorare

□ indiferenta

IN SC

OA

LA

□ disciplinat

□ politicos □receptiv

□ independent

□ maleabil

□ destabilizant □ neparticipativ

□ bravant □ dezinteresat

IN G

RU

P SI SOC

IET

AT

E

□ bun coleg

□ participa din obligatie □ apreciat pentru pozitia in clasa

□ nu este apreciat de colectiv

□ aprecieri extrascolare

□ se sustrage de la sarcini □ bun participant dar fara opinie

□ izolat

□ autoritar dar bun organizator

□ individualist, egoist

□ dezinteresat

□ lipsit de initiativa

f) T

emperam

entul: T

IPUL N

ER

VO

S □ agitat

□ ferm

ecator

□ entuziast T

IPUL SE

NT

IME

NT

AL

□ inchis

□ constiincios

□ sensibil T

IPUL A

CT

IV

□ exuberant

□ intreprinzator □ bun cam

arad T

IPUL PA

SION

AT

□ singur

□ m

uncitor

□ adora succesul

TIPU

L FLEG

MA

TIC

□ serios

□ ordonat

□ lipsit de entuziastm

TIPU

L SAN

GV

IN

50

□ abil

□descurcaret

□ posesiv

TIPU

L NO

NSA

LAN

T

□nepasator

□indolent

□ apatic

TIPU

L APA

TIC

□ fara mari resurse

□ incet

□ ranchiunos

g)

Trasaturi dom

inante de caracter •

Atitudine fata de societate:

□ cinste

□patriotism

□ironie

□atasament

□sfidare

□politete □rautate

□loialitate

perfidie

□bunatate

□ipocrizie

□indiferenta

• A

titudine fata de munca

□sarguinta

□temeinicie

□exigenta

□indiferenta

□nepasare

□rutina

□ seriozitate

□initiativa

□rutina

□lene

□neglijenta

•

Atitudine fata de sine

□ demnitate

□indiferenta

□modestie

□ inganfare

□optim

ism

□laudarosenie

□ spirit autocritic

□aroganta

□exigenta

III.OR

IEN

TA

RE

SCO

LA

RA

SI PRO

FESIO

NA

LA

•

Aspiratia elevului_________________

• Posibilitatile elevului:

□mari

□ medii

□ reduse •

Dorinta parintilor

□ concordanta cu a elevului □ apropiata □ opusa

• C

oncluziile examenului de specialitate (dupa caz):

□DA

□NU

IV. A

PRE

CIE

RI G

EN

ER

AL

E SI R

EC

OM

AN

DA

RI

a)

sa aiba mai m

ulta incredere in sine

□ b)

sa reuseasca sa ia decizii singur

□ c)

sa nu se mai lase influentat de cei din ju

Date despre copiii din fam

ilie N

r. crt.

Num

e si prenume

Data naşterii

Ocupaţia

Locul

unde se

afla copilul:

familie/instituţie

Observaţii

1 B

ÎZ G

. IOA

NA

20.08.1985

ELE

VA

FA

MIL

IE

2

51

3

4

5

Date despre alte persoane care locuiesc la aceeaşi adresă

Nr.crt.

Num

e şi prenume

Vârsta

Stare civilă O

cupaţie 1

2

3

ww

w.ush.ro editat by G

aviota MO

DE

L C

AIE

T PR

AC

TIC

A PE

DA

GO

GIC

A

DIN

2007-2008 w

ww

.ush.ro editat by Gaviota

III. Istoricul social al copilului C

OPILU

L PRO

VIN

E D

INT

R-O

FAM

ILIE

MO

DE

STA

, CIN

STIT

A SI C

U O

BU

NA

RE

PUT

AT

IE IN

PLAN

LOC

AL

IV. Starea de sănătate

B

UN

A

V. Situaţia m

aterială/financiară a familiei

Locuinţa

Proprietate personală: � da �

nu Num

ărul de camere: 2

□ Electricitate □ A

pă curentă □ Încălzire □ Telefon

Starea de igienă: □ Satisfăcătoare □ N

esatisfăcătoare

Venituri

Stabile: PEN

SIA T

AT

ALU

I, ALO

CA

TIA

CO

PILULU

I

Ocazionale:_____________________________________________________

Suprafaţa de teren cultivată (tipul culturii):______________________________

Anim

ale:________________________________________________________

Alte proprietăţi:___________________________________________________

VI. R

elaţiile în familie şi com

unitate

Relaţii în fam

ilie:

INTR

E M

EM

BR

II FA

MILIE

I EX

ISTA R

ELA

TII AR

MO

NIO

ASE

, AJU

TAN

DU

-SE IN

TRE

EI

Relaţiile în com

unitate:

CU

C

OM

UN

ITATE

A

RE

LATIILE

SU

NT

DE

A

SEM

EN

EA

B

UN

E,

FA

MILIA

F

IIND

A

PR

EC

IATA

SI

RE

SPE

CTA

TA IN

CO

MU

NITA

TEA

DIN

CA

RE

FA

CE

PA

RTE

, NIM

EN

I NE

AV

AN

D N

IMIC

RA

U D

E ZIS

LA A

DR

ESA

LOR

VII. O

bservaţii

VIII. C

oncluzii şi recomandări

53

Documents

MODEL Caiet Practica Modul Psihopedagogic