1

IULIANA PANAIT

MOMENT ORTOGRAFIC CULEGERE DE EXERCIŢII

IULIE 2012

MOTTO: „Ortografia înseamnă respect faţă de tine însuţi. Scriind şi făcând greşeli de ortografie poţi fi desconsiderat înainte de a fi cunoscut, deoarece corectitudinea scrisului este o calitate a omului cult.”

Pedagogul francez Rene Pariss

2

CUPRINS

I. SUBSTANTIVUL A. Singularul anumitor substantive .......................................... 3

B. Pluralul anumitor substantive comune .......................................... 9

C. Forma de feminin a unor substantive .......................................... 11

D. Ortografierea cu vocală/consoană dublă .......................................... 12

E. Articularea cu articol hotărât a unor substantive .......................................... 13

F. Substantive compuse .......................................... 17

G. Ortografierea unor substantive la dativ-genitiv .......................................... 18

H. Anexe .......................................... 20

II. VERBUL

III. ADJECTIVUL

IV. PRONUMELE

V. NUMERALUL

VI. ADVERBUL

VII. PREPOZIŢIA

VIII. CONJUNCŢIA

3

CAPITOLUL I

SUBSTANTIVUL A. SINGULARUL ANUMITOR SUBSTANTIVE

1. Alege varianta corect scrisă a următoarelor substantive comune:

capot – capod cucoană – cocoană espadrilă – expadrilă ghips – gips greier – greiere mâzgăleală – măzgăleală pardisiu – pardesiu remuneraţie – renumeraţie servici – serviciu sticks – stiks taxi – taxiu ţumburuş – ţâmburuş cămaşe – cămaşă R: capot, cucoană, espadrilă, ghips, greier, mâzgăleală, pardesiu, remuneraţie,serviciu, sticks, taxi, ţumburuş, cămaşă. Vezi Anexa 1, pagina 20.

2. Cu e sau fără e? Alege varianta corect scrisă a următoarelor substantive comune apoi rescrie-le într-un tabel cu două coloane, în funcţie de terminaţie: arbor – arbore berbec – berbece biscuit – biscuite brustur – brusture ciucur – ciucure fagur – figure graur – graure greier – greiere mugur – mugure piepten – pieptene plastur – plasture sâmbur – sâmbure schelet – schelete tutor – tutore

4

R:

Substantive cu teminaţia e Substantive cu terminaţia fără e

arbore brusture ciucure fagure nasture pieptene plasture sâmbure schelete strugure tutore

berbec biscuit graur greier mugur

3. Precizează varianta corect scrisă a următoarelor nume proprii: Costache Negruţi – Costache Negruzi - Costache Negruzzi Ion Pilat – Ion Pillat Vasile Alecsandri – Vasile Alexandri Gelu Naum – Gellu Naum Vezi Anexa 4, pagina 24. 4. Rescrie corect enunţul. Trece-l la plural.

Am mâncat un gref/ o grefă/ un grep. R: Am mâncat un grep. Am mâncat nişte grepuri/grepfruturi. Definiţii explicative conform DEX: GREF, grefuri (grefi), s. n. (m.) Veche măsură de lungime egală cu a şaisprezecea parte dintr-un cot. GRÉFĂ1, grefe, s. f. Serviciu din cadrul unei instanțe judecătorești, care întocmește, păstrează, comunică etc. actele de procedură. GRÉFĂ2, grefe, s. f. 1. Fragment de țesut sau organ transplantat dintr-o regiune în alta a corpului aceluiași individ sau de la un organism la altul; grefon, transplant. 2. Operație de refacere a unui țesut sau a unui organ cu ajutorul unei grefe

GREP, grepuri, s. n. Grepfrut. – Prescurtare din grepfrut. GRÉPFRUT, grepfruturi, s. n. Fruct citric de culoare galbenă, mai mare decât portocala, cu gust plăcut, acrișor-amărui, produs de un arbore subtropical; grep.

5. Cu a sau cu ea? Subliniază varianta corectă. greşeală – greşală dojeană – dojană mânjeală – mânjală

5

îndârjeală- îndârjală tânjeală – tânjală R: greşeală, dojană, mânjeală, îndârjeală, tânjală.

6. Cu cs sau cu x? Alege varianta corectă. asterisc – asterix rucsac – ruxac escursie – excursie escroc – excroc escavator – excavator eschimos – exchimos escortă – excortă ficsaţie – fixaţie macsilar – maxilar lincs – linx sfincs – sfinx sconcs – sconx R: asterisc, rucsac, excursie, escroc, excavator, eschimos, escortă, fixaţie, maxilar, linx, sfinx, sconcs.

7. Cu h sau fără h. Precizează care este varianta corectă.

alviţă – halviţă alva – halva arababură – harababură eleşteu – heleşteu tailandez – thailandez ganez – ghanez carismatic – charismatic ortensie – hortensie

R: alviţă, halva, heleşteu, harababură, thailandez, ghanez., charismatic, hortensie

8. Cu ie sau cu e? Alege varianta corectă.

eşire – ieşire eră - ieră aevea – aievea bae- baie erarhie - ierarhie epocă -iepocă curcubee – curcubeie alee – aleie poet – poiet poezie - poiezie femeee – femeie caet - caiet foae – foaie gutue – gutuie

6

maestate - maiestate idee - ideie noembrie – noiembrie orhidee - orhideie voevod – voievod cue – cuie proect – proiect statue –statuie traectorie – traiectorie ghişee – ghişeie muche – muchie R: ieşire, eră, aievea, baie, ierarhie, epocă, curcubeie, alee, poet, poezie, femeie, caiet, foaie, gutuie, maiestate, idee, noiembrie, orhidee, voievod, cuie, proiect, statuie, traiectorie, ghişee, muchie. Explicaţii:

În cuvintele din fondul tradiţional se pronunţă şi se scrie de obicei ie, nu e. Ieşire, aievea, baie, curcubeie, femeie, foaie, gutuie, noiembrie, voievod, cuie.

E iniţial în neologisme se scrie e: eră, epocă, alee, poet, poezie, idee, orhidee. Există o serie de neologisme care se pronunţă şi se ortografiază cu ie: ierarhie, caiet, maiestate,

proiect, statuie, traiectorie.

9. Cu oa sau cu ua. Alege varianta corectă. fermoar – fermuar savoare – savuare acoarelă – acuarelă cacaoa – cacaua cafeaua – cafeaoa roa - roua flăcăoaş – flăcăuaş patinoar – patinuar unsoare – unsuare turcoaică – turcuaică balansoar – balansuar coarţ – cuarţ goaşă – guaşă culoar – culuar surioară – suriuară igoană – iguană scoar – scuar lavoar – lavuar băcăoan – bacăuan coafor – cuafor coafeză – cuafeză coafură – cuafură R: fermoar, savoare, acuarelă, cacaua, cafeaua, roua, flăcăuaş, patinoar, unsoare, turcoaică, balansoar, cuarţ, guaşă, culoar, surioară, iguană, scuar, lavoar, băcăuan, coafor, coafeză, coafură.

7

10. Cu s sau cu z. Subliniază varianta corectă. căsnicie – căznicie casma – cazma fantasmă – fantazmă plasmă - plazmă glesnă – gleznă cismă – cizmă pleonasm -pleonazm cismărie – cizmărie disident –dizident premisă – premiză basorelief – bazorelief agheasmă – agheazmă fascism – fascizm disertaţie – dizertaţie mâsgă – mâzgă năsbâtie – năzbâtie pusderie – puzderie filosof – filozof filosofie – filozofie sgură – zgură basma – bazma măslină – măzlină smalţ – zmalţ trăsnaie – trăznaie slot – zlot ismă – izmă smeură – zmeură mireasmă – mireazmă trăsnet - trăznet R: căsnicie – căznicie casma – cazma fantasmă – fantazmă plasmă - plazmă glesnă – gleznă cismă – cizmă pleonasm -pleonazm cismărie – cizmărie disident –dizident premisă – premiză basorelief - bazorelief agheasmă - agheazmă fascism - fascizm disertaţie – dizertaţie mâsgă – mâzgă năsbâtie – năzbâtie pusderie - puzderie filosof – filozof

8

filosofie – filozofie sgură – zgură basma – bazma măslină – măzlină smalţ – zmalţ trăsnaie – trăznaie slot – zlot smeură – zmeură islaz – izlaz mireasmă – mireazmă trăsnet - trăznet

11. Cu s sau cu ş? Subliniază varianta corectă. stat/ştat de plată stras/ştras muschetar/muşchetar scenă/şcenă spriţ/şpriţ spray/şpray adolescent/adeleşcent cosciug/coşciug spagat/şpagat vesmânt/veşmânt R : stat/ştat de plata stras/ştras muschetar/muşchetar scenă/şcenă spriţ/şpriţ spray/şpray adolescent/adeleşcent cosciug/coşciug spagat/şpagat vesmânt/veşmânt

12. Cu n sau cu m? Subliniază varianta corectă. fanfară – famfară bonfaier – bomfaier îngânfare – îngâmfare panflet – pamflet triunf – triumf anvon – amvon Zanfir – Zamfir tranvai – tramvai sinfonie – simfonie amalgan – amalgam

9

R: fanfară – famfară bonfaier – bomfaier îngânfare – îngâmfare panflet – pamflet triunf – triumf anvon – amvon Zanfir – Zamfir tranvai – tramvai sinfonie - simfonie amalgan – amalgam 13. Rescrie corect enunţurile următoare: Poietul Mihai Eminescu a scris multe poiezii frumoase. Poiezia cea mai cunoscută este Luceafărul. R: Poetul Mihai Eminescu a scris multe poezii frumoase. Poezia cea mai cunoascută este Luceafărul.

B. PLURALUL ANUMITOR SUBSTANTIVE COMUNE 14. Alege forma corectă de plural a următoarelor substantive comune: festivaluri – festivale chitări – chitare suporţi – suporturi reactori – reactoare jante – jenţi ingrediente – ingredienţi colonei – coloneli avatare – avataruri monede – monezi ciocolate –ciocolăţi filee – fileuri beregate – beregăţi turnire – turniruri coale – coli amiază – amiezi – amieze

R: festivaluri, chitare, suporturi, reactoare, jante, ingrediente, colonei, avataruri, monede, ciocolate, fileuri, beregate, turniruri, coli, amiezi. Vezi Anexa 5, pagina 25. 15. Precizează care este pluralul următoarelor substantive comune: albuş, rucsac, chibrit, coşmar, furtun, hotel, pervaz, şiret, trabuc, aragaz, furtună.

10

R: albuşuri (nu albuşe), rucsacuri (nu rucsaci, nici rucsace), chibrituri (nu chibrite), furtunuri (nu furtune), hoteluri (nu hotele), şireturi (nu şirete), trabucuri (nu trabuce), aragazuri (nu aragaze), furtuni (nu furtune).

16. Alege varianta corectă de plural pentru substantivul vis din următoarele enunţuri:

a) De două nopţi am numai vise/visuri ciudate. b) De când era mic, Andrei are vise/visuri măreţe. R: a) vise b) visuri Vis – vise – imagine din timpul somnului Vis – visuri - aspiraţie

17. Precizează forma corectă de plural a următoarelor substantive comune. Transcrie

substantivele pe trei coloane, în functie de terminaţia de la plural – ee, ie, uri. curcubeie – curcubee zmee – zmeie – zmei licee – liceie trofee – trofeie caree – careuri heleşteie – heleştee defilee – defileie – defileuri muzeie – muzee ghişee – ghişeuri R: curcubeie, zmei, licee, trofee, heleşteie, defileuri, careuri, muzee, ghişee

-ee -ie -uri licee trofee muzee ghişee

curcubeie heleşteie

defileuri careuri

18. Alege forma corectă de plural a următoarelor substantive comune apoi transcrie-le într-un tabel cu două coloane, în funcţie de desinenţa de plural – e sau uri.

aerodroame – aerodromuri albuşe – albuşuri aragaze - aragazuri blesteme – blestemuri burghie – burghiuri chibrite – chibrituri duele – dueluri ghişee – ghişeuri morminte – mormânturi refrene – refrenuri

11

R:

19. Precizează care este pluralul următoarelor substantive comune: comedie, stafie, bucurie,

exerciţiu, spaţiu, sanie. R: comedie – comedii stafie – stafii bucurie – bucurii

exerciţiu – exerciţii spaţiu – spaţii sanie – sănii

Explicaţie: Având deja un i în rădăcina cuvântului, aceste substantive comune primesc al doilea i la plural,

numit desinenţă de plural.

20. Explică ortografierea cu 2 de i a următoarelor substantive: poezii, copii, geamgii, cafegii, camionagii.

R: primul i face parte din rădăcina cuvântului, al doilea i reprezintă desinenţa de plural. Poezie – rădăcina cuvântului: poezi (poezie, poezioară) Copil – rădăcina cuvântului: copi (copil, copilaş, copilandru, copilărie) C. FORMA DE FEMININ A UNOR SUBSTANTIVE

21. Precizează femininul următoarelor substantive la singular şi la plural: eschimos filolog pedagog patriot escroc stomatolog

R: eschimos – eschimosă (nu eschimoasă!), plural – eschimose (nu eschimoase!) filolog – filologă (nu filoloagă!), plural filologe (nu filoloage!) pedagog – pedagogă (nu pedagoagă!), plural pedagoge (nu pedagoage!)

Substantive cu desinenţa

de plural -e

Substantive cu desinenţa

de plural -uri

Blesteme

Burgie

Ghişee

Morminte

refrene

Aerodromuri

Albuşuri

Aragazuri

Chibrituri

dueluri

12

patriot – patriotă (nu patrioată!), plural patriote (nu patrioate!) escroc – escroacă, plural escroace stomatolog – stomatologă (nu stomatoloagă!), plural stomatologe (nu stomatoloage!) D. ORTOGRAFIEREA CU VOCALĂ/CONSOANĂ DUBLĂ

a) Scrierea substantivelor cu vocală dublă oo: alcool, zootehnie, zoologie, coordonare, cooperaţie. Atenţie! – proroc, nu prooroc

– prerie, nu preerie

ee: alee, idee, orhidee, feerie licee, trofee, muzee, turnee, ghişee, relee reexaminare, reedificare, reeditare, reeşalonare, reevaluare (la substantivele care au iniţiala e şi

li se adaugă prefixul re) Andreea, Salomeea, Filofteea, Coreea, coreean, Doroteea ii: ştiinţă, neştiinţă, fiinţă, fiică, fii, cuviinţă, necuviinţă, înştiinţare, conştiinţă, viitor, viitură, vii

(pluralul de la substantivul feminin vie), scriitor, ţiitor poezii, câmpii, vii, aplicaţii, exerciţii, excursii, spaţii, sănii, stafii, instituţii, naţii, copilării,

prostii, explicaţii, camionagii, cafegii, geamgii (pluralul substantivelor comune care la singular se termina în ie sau iu)

poeziile, câmpiile, viile, aplicaţiile, exerciţiile, excursiile, spaţiile etc băieţii, fraţii, oamenii (i1- desinenţă de plural, i2 – articol hotărât)

uu: reziduu – plural reziduuri

b) Scrierea substantivelor cu consoană dublă: nn – înnorare, înnodare, înnebunire, înnoire, înnoptare, înnegrire, înnădire

Obs! Prefixul în impune scrierea cu nn când se alătură la cuvintele care încep cu n. Înot, înec se scriu un un singur n!

cc – accept, accepţiune, accident, acces, accesare, accent, occident, acceleraţie, accelerare, acceptabil, accesoriu, acciză, succes, succesiune, vaccin

13

E. ARTICULAREA CU ARTICOL HOTĂRÂT A UNOR SUBSTANTIVE

22. Explică ortografierea cu 2 de i a următoarelor substantive comune: racii, leii, băieţii, tigrii.Alcătuieşte enunţuri pentru fiecare dintre aceste substantive comune.

R: i1 – desinenţă de plural, I 2 – articol hotărât.

Răspunsuri posibile:

Au mers înapoi ca racii. Nu e de glumit cu leii. Băieţii aceia sunt glumeţi. M-au speriat tigrii cei fioroşi.

23. Alcătuieşte enunţuri pentru următoarele forme: oameni – oamenii adolescenţi – adolescenţii tigri – tigrii maestri – maeştrii aştri – aştrii arbitri – arbitrii Răspunsuri posibile: Am întâlnit oameni fericiţi. Oamenii aceia se cunosc. Adi şi Bogdan sunt adolescenţi. Majoritatea părinţilor nu se înţeleg cu adolescenţii. La Grădina Zoologică sunt doi tigri. Tigrii sunt animale fioroase. Au devenit nişte maeştri ai dansului. Despre maestrii muzicii au fost scrise numai cuvinte de laudă. Am observat prin binoclu cei doi aştri. Aştrii din povestea lui au puteri miraculoase. Cîţiva arbitri nu s-au prezentat. Jucătorul s-a certat cu arbitrii. 24. Explică ortografierea cu 3 de i a următoarelor substantive comune: copiii, geamgiii,

cafegiii. Alcătuieşte eunţuri cu ele. R: i1 – face parte din rădăcina cuvântului, i2 – este desinenţa de plural, i3 – este articolul hotărât. Răspunsuri posibile Copiii se joacă în curte. Cu copiii aceia m-am înţeles de minune. Geamgiii au venit la lucru.

14

S-a întâlnit cu geamgiii recomandaţi de tine. Cafegiii şi-au dat întâlnire la ora două. Nu pot concura cu cafegiii înverşunaţi de acolo.

25. Alege varianta corectă: Nişte copii/nişte copiii Alţi copii/ alţi copiii Copii altora/ copiii altora Acei copii/ acei copiii Copii aceia/ copiii aceia Unor copii/ unor copiii Copii unora/ copiii unora Jucăriile copiilor/ jucăriile copilor Doi copii/ doi copi/ doi copiii Aceiaşi copii/ aceiaşi copiii Copii vecinului/ copiii vecinului Copii pleacă/ copiii pleacă Acei copii pleacă/ acei copii pleacă Frumoşii copii/ frumoşii copiii Copii deştepti/ copiii desteptii au note bune Copii cei drăguţi/ copiii cei drăguţi Toţi copii/ toţi copiii R: nişte copii, alţi copii, copiii altora, acei copii, copiii aceia, unor copii, copiii unora, jucăriile copiilor, doi copii, aceiaşi copii, copiii vecinului, copiii pleacă, acei copii pleacă, frumoşii copii, copiii deştepţi, copiii cei drăguţi, toţi copiii

26. Rescrie corect enunţurile: Au sosit membri/membrii echipei. Toţi membri/membrii au fost prezenţi. Comisia are trei mebri/membrii. S-au întors câţiva membri/membrii. Membrii cei importanţi lipsesc. M-am întâlnit cu alţi membri/membrii. Pe acei membri/membrii îi cunosc. Ambii membri/membrii au votat. Cei mai buni membri/membrii au fost felicitaţi. Sugestie: prin analogie cu elevi/elevii R: Au sosit membrii echipei. Toţi membrii au fost prezenţi. Comisia are trei membri. S-au întors câţiva membri. Membrii cei importanţi lipsesc. M-am întâlnit cu alţi membri. Pe acei membri îi cunosc.

15

Ambii membri au votat. Cei mai buni membri au fost felicitaţi. 27. Subliniază varianta corectă:

Nişte codri/codrii Întinderi de codri/codrii Codri/codrii au înverzit Câţiva codri/codrii Aceşti codri/codrii Aceiaşi codri/codrii Codri/codrii ai Carpaţilor Codri/codrii Carpaţilor Ce codri/codrii sunt aceştia? Codri/codrii cei înalţi Toţi codri/codrii Codri/codrii cei mari Codri/codrii noştri Sugestie; prin analogie cu alte substantive masculine, de exemplu copaci/copacii. R: Nişte codri/codrii Întinderi de codri/codrii Codri/codrii au îverzit Câţiva codri/codrii Aceşti codri/codrii Aceiaşi codri/codrii Codri/codrii ai Carpaţilor Codri/codrii Carpaţilor Ce codri/codrii sunt aceştia? Codri/codrii cei înalţi Toţi codri/codrii Codri/codrii cei mari Codri/codrii noştri 28. Subliniază varianta corectă: Nişte fii/fiii Cei mai buni fii/fiii Fii/fiii au plecat Cei zece fii/fiii Fii/fiii celor doi Fii/fiii acestora Toţi fii/fiii Ambii fii/fiii Unii fii/fiii Fii/fiii înşişi Aceşti fii/fiii Fii/fiii aceştia Fii/fiii celoralţi

16

Ceilalţi fii/fiii Observaţie: Fiu –fii – fiii i1- face parte din rădăcina cuvântului, i2 – este desinenţa de plural, i3 – este articolul hotărât Nu există, nu se scrie niciodată substantivul fi , nu se scrie niciodată cu un singur i. R: Nişte fii/fiii Cei mai buni fii/fiii Fii/fiii au plecat Cei zece fii/fiii Fii/fiii celor doi Fii/fiii acestora Toţi fii/fiii Ambii fii/fiii Unii fii/fiii Fii/fiii înşişi Aceşti fii/fiii Fii/fiii aceştia Fii/fiii celoralţi Ceilalţi fii/fiii

29. Taie variantele incorecte:

Acei uli/ulii/uliii au zburat. Uli/ulii/uliii aceia Cei zece uli/ulii/uliii Barcagi/barcagii/barcagiii au ajuns. Barcagii/barcagiii înşişi M-am împrietenit cu doi barcagii/barcagiii. Anumiţi fraţi/fraţii Fraţi/fraţii tăi Are doi fraţi/fraţii. Ochi/ochii/ochiii care nu se văd se uită. Are ochi/ochii cei mai frumoşi. Trei miniştri/miniştrii Miniştri/miniştrii guvernului R: Acei uli/ulii/uliii au zburat. Uli/ulii/uliii aceia Cei zece uli/ulii/uliii Barcagi/barcagii/barcagiii au ajuns. Barcagii/barcagiii înşişi M-am împrietenit cu doi barcagii/barcagiii. Anumiţi fraţi/fraţii Fraţi/fraţii tăi Are doi fraţi/fraţii. Ochi/ochii/ochiii care nu se văd se uită. Are ochi/ochii cei mai frumoşi.

17

Trei miniştri/miniştrii Miniştri/miniştrii guvernului

30. Alcătuieşte enunţuri cu următoarele forme : maeştri – maeştrii socri – socrii metri – metrii kilometri – kilometrii litri – litrii monştri – monştrii Răspunsuri posibile: I-am cunoscut pe maeştri. Maeştrii sunt modeşti. Cei doi socri s-au înţeles de minune. Socrii i-au făcut zile amare. Gardul are trei metri. Metrii i-am măsurat singur. Am parcurs pe jos trei kilometri. Kilometrii mi s-au părut mai puţini la întoarcere. Câţi litri de apă vrei? Litrii aceia nu i-am socotit. L-au speriat monştrii. A vizionat un film cu monştri.

31. Articulează cu articol hotărât, la plural, următoarele substantive comune: cafegiu,

geamgiu, copil, fiu, ministru, maestru, kilometru, camionagiu.

R: cafegiii, geamgiii, copiii, fiii, miniştrii, maeştrii, kilometrii, camionagiii.

32. Articulează cu articol hotărât, la plural, următoarele substantive comune: exerciţiu, interogatoriu, beneficiu, omagiu, carie. R: exerciţiile, interogatoriile, beneficiile, omagiile, cariile.

F. SUBSTANTIVE COMPUSE

33. Alege forma corectă a următoarelor substantive compuse:

răufăcător / rău-făcător argint viu /argint-viu vicepreşedinte / vice-preşedinte redactor şef / redactor-şef dupăamiază / după-amiază binecuvântare / bine-cuvântare floare de colţ / floare-de-colţ bun rămas / bun-rămas strâmbă lemne / strâmbă-lemne

18

untdelemn / unt de lemn / unt-de-lemn floarea soarelui / floarea-soarelui maţe fripte / maţe-fripte blocturn / bloc-turn

R: răufăcător, argint-viu, vicepreşedinte, redactor-şef, după-amiază, binecuvântare, floare-de-colţ, bun-rămas, strâmbă-lemne, untdelemn, floarea-sorelui, maţe-fripte, bloc-turn. Vezi Anexa 7, pagina 28. G. ORTOGRAFIEREA UNOR SUBSTANTIVE LA DATIV-GENITIV

34. Alege varianta corectă de dativ-genitiv a următoarelor substantive comune: vulpii – vulpei mamei – mamii fetei – fetii unei nore – unei nurori acelei nore – acelei nurori mătuşei – mătuşii tandreţei – tandreţii aripei – aripii amiezei – amiezii R: vulpii, mamei, fetei, unei nurori, nurori, mătuşii, tandreţei, aripii, amiezii. Explicaţie:

Dativul şi genitivul substantivelor feminine se formează plecând de la pluralul substantivului şi adăugând desinenţa de DG – i. Substantivul noră are forma de plural neregulată – nora- nurori, nu nore, deci şi DG va fi nurorii.

Observă forma de plural a următoarelor substantive şi apoi terminaţia de dativ-genitiv: o casă – două case – DG – casei o fată – două fete –DG – fetei o femeie – două femei – femeii o minge – două mingi –DG mingii (nu mingiei!) o nădejde –nădejdi – DG – nădejdii Excepţii: o vie – două vii – DG - viei

o comedie –două comedii – DG – comediei

35. Precizează forma de DG singular a următoarelor substantive: grădina, bunica, ciocolată, piaţă, regulă, sacoşă, iapă, poiană, după-amiază, rugină. R: grădinii, bunicii, ciocolatei, pieţei, regulii, sacoşei, iepei, poienii, după-amiezii, ruginii.

36. Alege forma corectă de dativ-genitiv a următoarelor substantive comune:

19

tată – tatălui - tatii – tatei piele – pielei – pieii, pielii cenuşii - cenuşei marmeladă – marmelăzii – marmeladei uşei – uşii cloşcă – cloştei – cloştii cămaşei – cămăşii regulii – regulei pieţei – pieţii zgurei – zgurii plapumei – plapumii – plăpumii săptamânii – săptămânei gogoaşei – gogoşii R: tatei, pieii, cenuşii, marmeladei, uşii, cloştii, cămăşii, regulii, pieţei, zgurii, plăpumii, săptămânii, gogoşii.

20

ANEXA 1 Ortografierea unor substantive comune CORECT GRESIT adaos alineat anticameră arbore asterisc autovehicul bancnotă bătaie berbec biscuit broşă brusture cămaşă capot casierie cazinou cenuşă ciucure coafor coajă colocatar convalescenţă coridor creaţie creativitate crenvurşti cucoană culoar culoare delincvent dojană eczemă erbivor eschimos eschimosă excavator fagure făraş fascicul filologă firimitură fluture funeralii genuflexiune genunchi gerbera ghips

adaus aliniat antecameră arbor asterix autovehicol bacnotă bătae berbece biscuite broşe brustur cămaşe capod caserie cazino cenuşe ciucur cuafor coaje conlocatar covalescenţă colidor creiaţie creiativitate crenvuşti, cremvuşti cocoană coloar, culuar coloare, culuoare delicvent dojeană egzemă ierbivor exchimos eschimoasă escavator fagur foraş fascicol filoloagă firmitură flutur funerarii genoflexiune genunche jerbera gips

21

glonţ gogoşărie graure greier greşeală grijă handbal îndârjeală întreprindere itinerar jăratic juxtapunere linoleum magazioner maiou mânjeală mâzgăleală mâzgălire mâzgălitură minge mostră muchie mugur nasture opţiune orhidee ostatic păianjen pancartă panglică pardesiu patinoar perciune peregrin petic pieptene, pieptăn plastilină plasture poet poezie pojghiţă portmoneu preşedinţie promptitudine proprietar proroc pulover purice relicvă repaus repercusiune

glonte gogoşerie graur greiere greşală grije hambal îndârjală inteprindere itinerariu jăratec justapunere linelou magaziner maieu mânjală măzgăleală măzgălire măzgălitură mingie monstră muche mugure nastur obţiune orhideie ostatec păianjăn pancardă pamblică pardisiu patinuar perciun pelegrin petec piaptăn, piepten plastelină plastur poiet poiezie poşghiţă pormoneu preşedenţie promtitudine propritar prooroc plovăr puric religvă repaos repercusiune

22

reşou ridiche sălbatic sâmbure satin schelete schi seceră seringă serviciu simptom şoarece strugure talcioc tânjală ţigară tramvai triumf tumoare, tumoră tutore ucrainean uşă vaselină vehicul verighetă

reşeu ridichie sălbatec sâmbur saten schelet ski secere siringă servici simtom şoarice, şoarec strugur tancioc tânjeală ţigare tranvai triunf tumoară tutor ucrainian uşe vasilină vehicol vereghetă

23

ANEXA 2 Conform DOOM2 sunt considerate în variaţie liberă, formele de singular ale următoarelor

substantive comune: balegă – baligă bulgăr – bulgăre cafeină – cofeină calamar – calmar cartilaj – cartilagiu cearceaf – cearşaf chiorăială – ghiorăială chiorăit – ghiorăit chiorăitură – ghiorăitură clovn – claun corigent – corijent corijenţă – corigenţă fierăstrău – ferăstrău germen – germene lăcaş – locaş mănăstire – mânăstire muschetar – muşchetar pântec – pântece percheziţie – perchiziţie pioneză – piuneză puma – pumă sandvici – sendviş , dar nu sandviş! stras – ştras topogan – tobogan tumoare – tumoră (dar nu şi tumoară) votcă – vodcă

ANEXA 3 Există o serie de substantive comune care admit două variante de plural conform DOOM2: acumulator – acumulatori/acumulatoare amalgam – amalgame/amalgamuri amanet – amanete/amaneturi antet – anteturi/antete balot – baloturi/baloţi căpşună – căpşune/căpşuni chipiu – chipie/chipiuri cicatrice – cicatrice/cicatrici coardă – coarde/corzi cocoloş – cocoloaşe/cocoloşi copertă – coperte/coperţi crucifix – crucfixe/crucifixuri divan – divane/divanuri găluşcă – găluşte/găluşti ghiont – ghionţi/ghionturi hamac – hamace/hamacuri item – itemi/itemuri/iteme

24

legăturică – legăturici/legăturele lighean – lighene/ligheane madrigal – madrigale/madrigaluri maraton – maratoane/maratonuri marmuraă – marmure/marmuri nectar – nectare/nectaruri nivel – nivele/niveluri piedestal – piedestale/piedestaluri râpă – rape/râpi râpă – râpi/râpe robinet – robinete/robineti slogan – slogane/sloganuri tăiţei – tăieţei titirez – titirezi/titirezuri tunel – tuneluri/tunele voiaj – voiajuri/voiaje vopsea – vopsele/vopseluri vreme – vremuri/vremi ANEXA 4 Ortografierea substantivelor proprii româneşti, nume de persoane: CORECT GREŞIT Alecu Russo Alexandru Macedonski Alexandru Philippide Alexandru Rosetti Anton Pann Barbu Stefanescu Delavrancea Bogdan Petriceicu Hasdeu Cezar Bolliac Costache Negruzzi Gellu Naum Ion Heliade Rădulescu Ion Pillat Mihail Kogălniceanu Nicolae Kretzulescu Tudor Arghezi Vasile Alecsandri

Alecu Ruso Alexandru Macedonschi Alexandru Filipide Alexandru Roseti Anton Pan Barbu Stefanescu De la Vrancea Bogdan Petriceicu Haşdeu Cezar Boliac Costache Negruţi Gelu Naum Ion Eliade Rădulescu Ion Pilat Mihail Cogălniceanu Nicolae Creţulescu Tudor Arghezzi Vasile Alexandri

25

ANEXA 5 Pluralul unor substantive comune: CORECT GREŞIT aerodromuri albuşuri anacoluturi aragazuri aripi aştri avataruri aziluri bărbi biruinţe blesteme boschete burghie cabluri catarge chibrituri chinezi chitare ciocolate colinde cozi colonei compromisuri coşmaruri coteţe cotidiane - ziare cratiţe dihănii dueluri duete echipaje festivaluri filete francezi fundaluri furtuni furtunuri genocide ghişee gogoşi habitate hidranţi horoscoape hoteluri îngheţate ingrediente irlandezi

aerodroame albuşe anacolute aragaze aripe astre avatare azile barbe biruinţi blestemuri boscheţi burghiuri cable catarguri chibrite chineji chitări ciocolăţi colinzi coade coloneli compromise coşmare coteţuri cotidiene cratiţi dihanii duele dueturi echipajuri festivale fileturi franceji fundale furtune furtune genociduri ghişeuri gogoaşe habitaturi hidrante horoscopuri hotele îngheţăţi ingredienţi irlandeji

26

itinerare jante japonezi lacrimi marfare monede morminte moteluri noduli oglinzi ogrăzi omizi pâraie parbrize pardesie pasteluri pervazuri piersici planşee plăpumi poieni porţi profiluri răni rastele reactoare refrene refrene reguli relee remarci rondeluri roţi rucsacuri rugini salate scrutine seminare şevalete sindroame şireturi suliţe suporturi tălpi ţărănci tenişi tentacule tighele trabucuri trepiede turniruri

itinerarii jenţi japoneji lacrime marfaruri monezi mormânturi motele nodule oglinde ograde omide pârâuri parbrizuri pardesiuri pastele pervaze piersice planşeuri plapume poiene poarte profile rane rasteluri reactori refrenuri refrenuri regule releuri remarce rondele roate rucsaci, rucsace rugine sălăţi scrutinuri seminarii şevaleturi sindromuri şirete suliţi suporţi talpe ţărance teneşi tentacole tigheluri trabuce trepieduri turnire

27

ucraineni uliţe uzine vămi zbuciumuri zguri

ucrainieni uliţi uzini vame zbuciume zgure

ANEXA 6

Ortografia unor substantive proprii compuse nume de localităţi

Cu cratima Fără cratimă

Alba-Iulia Baia-Sprie Bistrita-Năsăud Caraş-Severin Cluj-Napoca Drobeta-Turnu-Severin Miercurea-Ciuc Popeşti-Leordeni Rîmnicu-Sărat Rîmnicu-Vâlcea Sfantu-Gheorghe Târgu-Mureş Turnu-Măgurele

Baia Mare Bolintinul din vale Câmpia de Vest Chiele Bicazului Curtea de Argeş Grădina Botanică Munţii carpaţi Ocna Sibiului Podişul Trnasilvaniei Roşiori-de-Vede Sâmbăta de Sus Valea Jiului Vârful cu Dor

Observaţie Se scriu cu liniuţă denumirile geografice alcătuite din două nume geografice cu formă de nominativ-acuzativ Cu cratimă

Fără cratimă

Bicaz-Chei Bolintin-Deal Cândeşti-Deal Domneşti-Sat Lehliu-Gară Tuşnad-Băi Observaţie Se scriu cu cratimă substantivele proprii formate din nume propriu de loc + substantiv comun cu rol distinctiv

28

ANEXA 7

Ortografia substantivelor compuse

Structura Substantivele compuse scrise cu cratimă

Substantivele compuse scrise fără cratimă

Adjectiv + substantiv

bună-credinţă bună-creştere bună-cuviinţă bun-gust bun-plac bun-rămas bun-simţ rea-credinţă rea-voinţă prim-plan

bunăstare bunăvoinţă dreptunghi lungmetraj primăvară clarviziune

Au unitate semantică şi gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt

Părţile componente îşi păstrează individualitatea morfologică – primesc arrticol, au formă de plural Ex. bunei credinţe, reaua-credinţă, relei-credinţe

Observaţii

Din îmbinarea cuvintelor a rezultat un cuvânt compus cu un conţinut nou: bună-creştere = politeţe bună-cuviinţă = politeţe bun-gust = simţ estetic bun-rămas = adio bun-simţ = decenţă

Structura Substantive compuse scrise fără cratimă

adverb + substantiv

binecuvântare binefacere răufăcător răuvoitor

29

Structura Substantive compuse scrise cu cratimă

substantiv + adjectiv

argint-viu făt-frumos mamă-mare coate-goale piatră-vânătă sânge-rece vorbă-lungă proces-verbal mălai-mare

Substantiv + verb

gură-spartă maţe-fripte

Substantiv + substantiv în nominativ

an-lumină cal-putere bloc-turn cuvânt-cheie formular-tip maşină-capcană nord-est puşcă-mitralieră situaţie-limită volt-amper watt-oră zi-lumină zi-muncă tată-socru

Susbtantiv + substantiv în genitiv

calul-dracului cerul-gurii ochiu-boului pasîrea-paradisului sângele-voinicului

Verb + substantiv

cască-gură flutură-vânt încurcă-lume linge-blide

30

papă-lapte pierde-vară sfarmă-piatră strâmbă-lemne târâie-brâu ucigă-l-toaca zgârie-brânză

Majoritatea denumirilor de plante, animale, inseecte se scriu cu liniuţă - indiferent dacă sunt formate din substantiv+substantiv în nominativ sau substantiv+substantiv în genitiv

arbore-de-cacao arbore-de-cafea coada-şoricelului floarea-soarelui floare-de-colţ floare-de-nu-mă-uita gura-leului regina-nopţii rochiţa-rândunicii traista-ciobanului viţă-de-vie câine-lup cal-de-mare fluture-de-mătase gândac-de-bucătărie gândac-de-Colorado porc-sălbatic stea-de-mare urs-polar

Funcţii

agent-şef director-adjunct locotenent-colonel meşter-lăcătuş plutonier-major prim-ministr prim-procuror redactor-şef sergent-major Observaţie viceprimar ! viceministru !

31

BIBLIOGRAFIE

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicţionarul ortografic,

ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers

Enciclopedic, Bucureşti, 2005

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicţionarul explicativ al

limbii române, Ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998

Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001

Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, Editura TEDITH FZH, Bucureşti, 2004