Embed Size (px)
Citation preview
Nume si prenume: MOŢI ELENA TATIANA Scoala: COLEGIUL TEHNIC “ALEXANDRU ROMAN” Localitatea: ALEŞD Grupa: G2
Programul C_Dezvoltator de instrumente de evaluare
2
CUPRINS
1. Studiu de caz pag. 3 2. Cerințele standardului privind evaluarea pag. 9
2. Instrument de evaluare sumativă pag. 11
3. Probă de evaluare transdisciplinară pag. 21
3
1. STUDIUL DE CAZ
4
STUDIU DE CAZ
Utilizarea proiectului ca metodă alternativă de evaluare Studiul de caz este o ,,metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală, autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice.” (Oprea, 2007). Cazul prezentat: evaluare formativă prin metoda proiectului. Modulul: Elemente de proiectare, clasa a-‐XII-‐a, domeniul mecanic Tipul evaluării: evaluare formativă Scopul:
• Verificarea înţelegerii şi încurajarea metacogniţiei • Urmărirea realizării obiectivelor propuse • Reconsiderarea strategiilor didactice
Obiective: • Elevul este capabil să realizeze o testare de piaţă în condiţii reale • Elevul este capabil să evalueze rezultatele testării pieţei ţintă • Elevul este capabil să susţină prezentări pe teme profesionale
Tema: Studiul de piaţă în vederea lansării pe piaţă a unui produs, avînd ca piaţă ţintă, tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 20 ani. Cerinţe:
• Proiectul a fost realizat în echipă (4 elevi-‐stabiliţi de comun acord între elevi) şi s-‐a finalizat în decurs de două saptămâni.
• Stabilirea sarcinilor de lucru în cadrul echipei pe baza fişei de documentare primite
• Crearea unui chestionar cu minimum 6 și maximum 10 întrebări. pentru studierea pieței în vederea lansării unui produs la alegere.
• Aplicarea acestui chestionar pe un eşantion de 30 persoane din grupul ţintă. • Evaluarea rezultatelor obţinute în urma aplicării chestionarului. • Formularea concluziilor privitor la oportunitatea lansării pe piaţă a produsului
ales. • Susţinerea rezultatelor proiectului s-‐a făcut pe baza unei prezentări media.
Rezultate obţinute
Numele şi prenumele
Nivel maxim Nivel mediu Nivel minim
Criteriul de performanta urmarit
Punctaj din oficiu
Punctaj total obţinut
Stab
ilirea sarcinilo
r de lucru în
cadrul echipei pe ba
za fişei d
e do
cumen
tare prim
ite
Crea
rea un
ui che
stiona
r pen
tru
stud
ierea pieței în
ved
erea
lansării un
ui produ
s la alegere
Aplicarea che
stiona
rului pe
un
eşan
tion de
30 pe
rsoa
ne.
Interpretarea rezulta
telor
obţin
ute în urm
a ap
licării
chestio
narului
Form
ularea con
cluziilor priv
itor
la opo
rtun
itatea lansării pe
piaţă a prod
usului ales.
Susţinerea proiectului
Constiinciozitate si
respon
sabilitate
Abilitatea de
coo
perare si
comun
icare
Punctaj maxim/criteriu 5 15 10 15 15 10 10 10 10 100 BICA RADU 5 10 10 10 10 8 5 5 10 73 BOHUS GABRIEL 5 15 10 10 5 5 8 10 10 78 BOITOS FLAVIU 5 10 5 5 5 5 3 5 10 53 BORODAN RALUCA 5 10 8 5 5 5 8 8 10 64 BRADEA ANDREI 5 15 10 10 10 10 10 10 10 90 CHIRILA DENIS 5 10 10 10 10 8 5 5 10 73 CRET DARIUS 5 10 5 5 5 5 3 5 10 53 DUMITRACHE CLAUDIA 5 15 10 10 5 5 8 10 10 78 HANT GANINA 5 10 5 5 5 5 3 5 10 53 KUBELAK VLADKO 5 15 10 10 10 10 10 10 10 90 LUCIAN RUL 5 10 10 10 10 8 5 5 10 73 LUP FLORIN 5 10 5 5 5 5 3 5 10 53 LUP TUDOR 5 10 10 5 5 5 8 8 10 66 PETRESCU CARINA 5 15 10 15 15 10 10 10 10 100 PIPIS BIANCA 5 15 10 15 15 10 10 10 10 100 POPA IONUT 5 10 10 5 5 5 8 8 10 66
6
POPA SERGIU 5 15 10 15 15 10 10 10 10 100 STEFANCSIK MILAN 5 15 8 10 5 5 8 10 10 76 SVAB DENIS 5 15 10 15 15 10 10 10 10 100 TANKO ANDREI 5 15 10 10 10 10 10 10 10 90 TAP RAUL 5 10 5 5 5 5 3 5 10 53 TRIFU ALEX 5 5 10 10 10 10 8 5 10 73 TIRTEA OVIDIU 5 15 10 10 10 10 10 10 10 90 Punctajele s-‐au transformat în note, prin împărţirea punctajului total la 10.
Criteriul de performanta urmarit Stabilirea sarcinilor de lucru în cadrul echipei pe baza fişei de documentare primite
Crearea unui chestionar pentru studierea pieței în vederea lansării unui produs la alegere
Aplicarea chestionarului pe un eşantion de 30 persoane.
Interpretarea rezultatelor obţinute în urma aplicării chestionarului
Toti elevii au participat activ la stabilirea sarcinilor de lucru în cadrul echipei
48% 48%
4%
15p 10p 5p
69% 9%
22%
10p 8p 5p
17%
48%
35%
15p 10p 5p
7
Criteriul de performanta urmarit Formularea concluziilor privitor la oportunitatea lansării pe piaţă a produsului ales.
Susţinerea proiectului Constiinciozitate si responsabilitate
Abilitatea de cooperare si comunicare
Concluzii:
• Elevii au răspuns pozitiv şi cu interes la modalitatea de evaluare propusă, au fost mai puţin stresaţi decât în cazul unei evaluări clasice. Un asemenea tip de evaluare implică atât raportarea la calitatea produsului, cât şi la calitatea procesului, a activităţii elevului. De asemenea pune elevul în situaţia de a-‐şi testa cunoştinţele în condiţii reale care le permite o adaptare mai rapidă la piaţa muncii.
• Majoritatea elevilor pot elabora un chestionar de testare a pieţei în conformitate cu regulile studiate • Elevii şi-‐au arătat disponibilitatea de a participa activ la fiecare etapă de realizare a proiectului, au aplicat chestionarul
elaborat pe piaţa ţintă descrisă. Doar 9% dintre elevii clasei nu au respectat condiţiile cerute. • Prea puţini elevi au reuşit o interpretare corectă şi completă a rezultatelor obţinute şi chiar mai puţini au reuşit să formuleze
argumentat concluziile privitor la oportunitatea lansării pe piaţă a produsului. Consider că unul dintre obiectivele evaluării a fost atins doar parţial, ceea ce duce la o reconsiderare a strategiilor didcatice folosite la clasă.
17%
35%
48%
15p 10p 5p
39%
13%
48%
10p 8p 5p
35%
30%
13%
22%
10p 8p 5p 3p 48%
13%
39%
10p 8p 5p
8
• În multe dintre cazuri, susţinerea proiectului s-‐a făcut fără să se ţină cont de regulile de bază ale unei prezentări PPT. Informaţiile au fost transmise neatractiv, dovedind o slabă capacitate de argumentare pe o temă dată. Voi solicita profesorului de TIC, mai multe aplicaţii practice pe această temă.
• În ceea ce priveşte conştiinciozitatea şi responsabilitatea, aceste au fost dificil de cuantificat, deoarece nu am putut determina fără nici o eroare, aportul real al fiecărui membru al echipei la realizarea proiectului. Totuşi au existat elevi care s-‐au implicat cu responsabilitate în activitate şi alţii care au tratat evaluarea cu relativă indiferenţă. Unii elevi au preluat parţial şi sarcinile altor membrii ai echipei care nu s-‐au implicat suficient. Se impune o fişă de observare a activităţii cu criterii clare pentru fiecare membru al echipei.
• In ceea ce priveşte comunicarea şi lucrul în echipă, s-‐a dovedit că în general elevii care au tratat cu seriozitate şi responsabilitate proiectul au şi comunicat/colaborat eficient cu membrii echipei. Evaluarea s-‐a realizat pe baza unei evaluări colegiale între membrii echipei şi a observării sistematice făcute de către profesor. Au existat şi cazuri de neconcordanţă între observaţiile profesorului şi cele ale elevilor, situaţie în care a fost necesară o discuţie cu întreaga echipă.
9
2. CERINŢELE STANDARDULUI PRIVIND EVALUAREA
10
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN PROIECTANT CAD UNITATEA DE COMPETENŢĂ Realizarea desenelor 2D COMPETENŢE 1. Utilizează unelte de bază pentru crearea desenelor Criterii de performanţă:
a. Desenarea liniilor, punctelor şi curbelor b. Vizualizarea desenelor c. Editarea desenelor
Probe de evaluare Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a utiliza unelte de bază pentru crearea deseneelor aşa cum s-‐a precizat în criteriile (a) (b) şi (c) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de aplicabilitate. 2. Utilizează unelte avansate pentru editarea desenelor Criterii de performanţă
a. Copierea şi mutarea unui obiect b. Utilizarea comenzilor de construcţie c. Utilizarea comenzilor rapide pentru copierea şi mutarea obiectelor d. Utilizarea casetei de proprietăţi e. Crearea grupurilor de obiecte
Probe de evaluare Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a utiliza unelte avansate pentru editarea desenelor aşa cum s-‐a precizat în criteriile (a) (b) (c) (d) şi (e) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de aplicabilitate. 3. Creează desene complexe Criterii de performanţă
a. Organizarea desenelor pe straturi, culori, tipuri/ grosimi de linii b. Adăugarea textelor c. Cotarea desenelor d. Imprimarea desenelor
Probe de evaluare Probe scrise şi practice care atestă capacitatea candidatului de a crea desene complexe aşa cum s-‐a precizat în criteriile (a) (b) (c) şi (d) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de aplicabilitate. Instrumentele de evaluare în concordanţă cu cerinţele standardului sunt cele de la partea a treia a portofoliului.
11
3. ELABORAREA INSTRUMENTELOR DE EVALUARE SUMATIVĂ PENTRU UN MODUL CARE CONȚINE TEORIE, LABORATOR TEHNOLOGIC/INSTRUIRE
PRACTICĂ
12
Calificarea: Tehnician proiectant CAD Domeniul: Mecanic Modulul: Realizarea desenelor în 2D Clasa a XII-‐a Unităţi de competenţe cheie 1. Gândire critică şi rezolvare de probleme 2. Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei Competenţe tehnice generale 1. Identificarea şi utilizarea elementelor hard şi soft pentru a realiza aplicaţii. 2. Utilizarea tehnicilor software specifice Competenţe tehnice specializate 4. Utilizarea uneltelor de bază pentru crearea desenelor 5. Utilizarea uneltelor avansate pentru editarea desenelor 6. Crearea de desene complexe Obiective de evaluare Elevii trebuie să fie capabili să:
1. utilizeze comenzile AutoCAD 2. deseneze linii, puncte şi curbe 3. realizeze operaţii cu fişiere 4. realizeze desene 2D utilizând sistemele de coordonate carteziene şi polare 5. editeze desene 6. utilizeze comenzi de construcţie 7. utilizeze casete de proprietăţi 8. organizeze desenele pe straturi, culori, tipuri/ grosimi de linii 9. coteze desene
13
MATRICEA DE SPECIFICAŢII
Nivel cognitiv
Continuturi
A-‐şi aminti
A înţelege
A aplica
A evalua
A crea PUNCTAJ
Test/practica
Desenarea liniilor simple, a curbelor şi punctelor
IV.2 II.a PP.a
10/10 12%-‐11%
Specificarea coordonatelor
I.1; I.2
4 4%
Utilizarea casetelor de proprietăţi
VII.1 IV.1;VII.2 VII.4 VII.3; 35 39%
Editarea desenelor II.b;III.1;III.2;III.3 III.4;III.5
V.a PP.c 18/20 20%-‐23%
Organizarea desenelor cu ajutorul straturilor
VI.c I.3; V.b
VI.a PP.b
VI.b 23-‐15 25% -‐16%
Trasarea cotelor PP.d 25 27%
Operaţii cu fişiere PP.f PP.e 20 23%
PUNCTAJ Test/practica
24 26%
20 22%
20/60 22%-67%
11 13%
15/30 17%-33%
90/90
Legenda: Proba practica
Itemi cu alegere duala
Intrebari cu raspuns scurt
Întrebare structurată
Item cu alegere multipla
Itemi de corespondenţă
Itemi de completare
Eseu structurat
Notă: • nota finală pentru evaluarea finală pe modul se va calcula ca medie aritmetică intre nota la test şi
nota la proba practică • proba scrisă (test) este punctată cu 90 puncte +10 puncte din oficiu • proba practică este punctată cu 90 puncte +10 puncte din oficiu
14
NUMELE ŞI PRENUMELE________________________________ DATA_____________CLASA_______
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ MODULUL: REALIZAREA DESENELOR ÎN 2D
Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este de 45 minute. Se acordă 10 puncte din oficiu Subiectul I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect (6 puncte) 1. Pentru a iniţializa un ecran de desenare cu dimensiunile de 420, 297 (A3) trebuie activată comanda:
a. dimension style; b. drafting settings; c. drawing limits d. units;
2. Stabilirea preciziei de afişare a coordonatelor se face cu comanda: a. Dim; b. Format; c. Style; d. Units;
3. O linie a fost desenată în layer-‐ul Proiecţii, cu culoare roşie. Dacă schimbam layer-‐ul curent în Axe, ce are asociat culoarea albastră, linia va apărea cu culoarea:
a. albastră; b. neagră; c. roşie; d. nu se vede
Subiectul II. Transcrieti pe foaia de răspuns litera corespunzătoare fiecarui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A daca consideraţi că enunţul este corect, sau litera F dacă consideraţi că enunţul este greşit. În cazul în care consideraţi că există enunţuri greşite, trasformaţi unul dintre acestea în enunţ adevărat. (6 puncte)
a. Comanda DONUT (sau DOUGHNUT) permite desenarea de coroane circulare (inele) şi cercuri pline, trebuind specificat doar diametrul interior şi centrul inelului.
b. Comenzile de editare în cadrul desenării 2D pot fi accesate din meniul Modify(bara de meniuri derulante) , sau din bara Modify accesând butoanele corespunzătoare.
Subiectul III. În coloana A sunt enumerate comenzi de editare utilizate la desenarea 2D, iar în coloana B rolul acestora. Scrieţi pe foaia de test asocierea dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. (10 puncte)
A B A B 1. ARRAY a. Permite aducerea la scară a unor părţi din desen 1 2. MIRROR b. Realizează copii ale unor obiecte în interiorul sau exteriorul conturului
acestuia 2
3. TRIM c. Permite realizarea unor matrice de obiecte, fie dreptunghiulare, fie polare. 3 4. OFFSET d. Desenează simetricele obiectelor selectate, în raport cu o dreaptă sau un
plan de oglindire. 4
5. SCALE e. Permite eliminarea unor părţi din obiecte 5 f. Permite ştergerea unor părţi din obiecte prin indicarea a două puncte pe un
obiect
15
Subiectul IV. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări (11puncte) 1. Specifică calea de urmat pentru a pune pe ecranul programului AutoCAD, bara: Object Snap. ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 2. Enumeră modalităţile de apelare a comenzii “ line” în AutoCAD ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Subiectul V. Treceţi pe foaia de test noţiunile corecte care completează spaţiile libere corespunzătoare (12puncte)
a. Comanda...(1)........................................ permite racordarea obiectelor, iar comanda…(2)……………………………… permite teşirea obiectelor.
b. Comanda ID permite..(3)............................ precisă a punctelor prin determinarea coordonatelor lor pe ecran în raport cu sistemul de referinţă ..(4)........................... şi afişarea acestora în zona de dialog.
Subiectul VI.Conceptul de strat de desenare implementează un mecanism de grupare a diferitelor entităţi grafice aparţinând unui desen, astfel încât acestea să poată fi vizualizate sau listate separat. (15puncte)
a. Care este comanda care permite controlul asupra straturilor şi proprietăţilor acestora? b. Care este rolul stării Freeze/Thaw? c. Enumeraţi proprietăţile straturilor care pot fi alese
Subiectul VII. Realizaţi un eseu cu tema „Utilizarea modului de fixare pe obiect” după următoarea structură: (30puncte)
1. Definirea funcţiei Object Snap; 2. Apelarea comenzii Object Snap 3. Descrierea la alegere a trei din modurile de fixare pe obiect dintre cele enumerate: ENDpoint,
MIDpoint, CENter, INTersection, TANgent; 4. Avantajul folosirii modurilor Object Snap.
16
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
Subiectul I(6p) 1-‐c; 2-‐d; 3-‐c; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsă răspuns, 0 puncte. Subiectul II(6p) a-‐F. Comanda DONUT (sau DOUGHNUT) permite desenarea de coroane circulare (inele) şi cercuri pline, trebuind specificat diametrul interior, diametrul exterior şi centrul inelului. b-‐A Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru transformarea enunţului fals în enunţ adevărat se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsă răspuns, 0 puncte. Subiectul III(10p) A B 1 c 2 d 3 e 4 b 5 a
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsă răspuns, 0 puncte. Subiectul IV 1. Din bara de meniuri derulante-‐ meniul Tools-‐Customize-‐ Toolsbar-‐ ObjectSnap Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incorect, incomplet, sau lipsă răspuns, 0 puncte. 2. -‐din bara de meniuri derulante: Draw-‐line
-‐ cu ajutorul pictogramei „line” din bara de instrumente de desenare -‐ de la tastatură, scriind pe linia de comandă, „line”
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2x3=6puncte). Pentru răspuns incorect, incomplet, sau lipsă răspuns, 0 puncte. Subiectul V 1-‐fillet; 2-‐chamfer; 3-‐localizarea; 4-‐WCS Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsă răspuns, 0 puncte. Subiectul VI a-‐Comanda “Layer” Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspuns, 0 puncte. b-‐ poate “îngheţa” respectiv “dezgheţa” stratul; astfel entităţile de pe un strat îngheţat fac parte din desen, nu sunt regenerate odată cu desenul şi nici nu sunt afişate; Pentru răspuns corect şi complet se acordă 6 puncte. Pentru răspuns incomplet se acordă 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspuns, 0 puncte. c-‐ culoare, tip linie, grosime linie, stare curentă a stratului Pentru fiecare proprietate corect enumerată se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspuns, 0 puncte.
17
Subiectul VII 1. Funcţia Object Snap obligă cursorul cruce să sară exact în punctul specificat. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4p. Pentru răspuns incomplet se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p. 2. Una dintre modalităţile de mai jos:
a. Tools→Drafting Settings→Object Snap b. Shift + butonul dreapta mause-‐ului rezultă lista cu modurile Object Snap c. Clic dreapta pe butonul Osnap aflat pe bara de stare
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p. Pentru răspuns incomplet se acordă 1p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p. 3. ENDpoint (end)-‐ pentru prinderea unei linii/arc la capătul unui obiect existent. Modul de aplicare: -‐
Se selectează linia/arcul;-‐ se selectează modul Endpoind, -‐ se fixează cursorul în zona capătului obiectului.
MIDpoint (mid) -‐ pentru conectarea unei linii/arc la mijlocul laturii unui obiect existent. Modul de aplicare -‐ Se selectează linia/arcul;-‐ se selectează modul MIDpoind, -‐ se fixează cursorul în zona mijlocului obiectului. CENter-‐ pentru conectarea unei linii/arc la centrul unui cerc existent Modul de aplicare -‐ Se selectează linia/arcul;-‐ se selectează modul CENter, -‐ se fixează cursorul în zona mijlocului obiectului. INTersection-‐ pentru prinderea unei linii/arc la intersecţia a două linii/arce existente. Modul de
aplicare: -‐ Se selectează linia/arcul;-‐ se selectează modul INTersection -‐ se fixează cursorul în intersecţiei.
TANgent-‐ pentru prinderea unei linii/arc Intr-‐un puncttangent la un cerc existent. Modul de aplicare: -‐ Se selectează linia/arcul;-‐ se selectează modul TANgent -‐ se fixează cursorul înapropierea punctului de tangenţă.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5p (3x5 = 15p). Pentru răspuns incomplet se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p. 4. Asigură fixarea pe obiecte în puncte foarte precis definite. Pentru răspuns corect se acordă 5p. Pentru răspuns incomplet se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p. Conversia punctajului în notă se face prin împărţirea punctajului final la 10!
18
PROBA PRACTICĂ
Timpul de lucru este de 40 minute. Se acordă 10 puncte din oficiu. Se dă desenul de mai jos. Îndepliniţi următoarele cerinţe, folosind programul AutoCAD:
a) Realizaţi desenul pe template-‐ul formatului A4 cu chenar şi indicator, la scara 1:1; (10p) b) Creaţi straturile „cote” şi „axe”. Atribuiţi fiecărui strat nou creat o altă culoare a liniei. (15p) c) Utilizaţi comenzile de editare: MIRROR, CHAMFER, FILLET(20p) d) Realizaţi cotarea desenului în conformitate cu standardele ISO. (25p) e) Copiaţi istoricul activităţii cu ajutorul comenzilor CAD, într-‐un fişier word pe care să-‐l salvaţi
cu denumirea istoric_numele vostru. (10p) f) Salvaţi desenul cu denumirea “test sumativ_numele vostru”. (10p)
Notă: Trimiteţi fişierele cu desenul şi istoricul pe adresa de email [email protected] Criterii de realizare a produsului Criteriul Nivel minim (nota
5-‐6) Punctaj Nivel mediu
(nota 7-‐8) Punctaj Nivel maxim (nota
9-‐10) Punctaj
Utilizarea template-‐ul formatului A4
Nu utilizează template-‐ul dar setează pagina pe format A4
5 puncte Nu alege template-‐ul formatului A4 din lista deschisă cu comanda New din meniul File, dar îl construieşte.
7puncte Alege template-‐ul formatului A4 din lista deschisă cu comanda New, din meniul File
10puncte
19
Crearea straturilor
Crează parţial straturile şi nu respectă cerinţele
7 puncte Crează straturile dar nu respectă toate cerinţele
10puncte Crează straturile conform cerinţelor
15puncte
Utilizarea comenzilor de editare: MIRROR, CHAMFER, FILLET
Nu utilizează comenzile de editare, dar realizează parţial desenul cu alte comenzi
10puncte Utilizează cel puţin 2 comenzi de editare, dar realizează desenul cu alte comenzi
16puncte Utilizează corect comenzile de editare: MIRROR, CHAMFER, FILLET
20puncte
Cotarea desenului în conformitate cu standardele ISO.
Cotează desenul fără utilizarea stilurilor de cotare.
10puncte Cotează desenul utilizând parţial stilurile de cotare.
18puncte Cotează desenul în conformitate cu standardele ISO,alegând corect stilul de cotare.
25puncte
Realizarea documentului word cu istoricul activităţii
Copiază istoricul de pe linia de comandă.
4 puncte Realizează documentul word cu istoricul activităţii cu ajutorul tastei F2, dar fără să utilizeze copyhist ci alte comenzi
8 puncte Realizează documentul word cu istoricul activităţii folosind tasta funcţională F2 şi comanda copyhist
10puncte
Salvarea desenului conform indicaţiilor date
Salvează desenul dar nu respectă indicaţiile date
4 puncte Salvează desenul dar respectă parţial indicaţiile date
8 puncte Salvează desenul conform indicaţiilor date
10puncte
Conversia punctajului în notă se face prin împărţirea punctajului final la 10! Modul de realizare a produsului Viteză de lucru
Realizează desenul cu comenzile de bază, nu utilizează facilităţile programului
Are viteză de lucru redusă, nu utilizează în totalitate facilităţile programului
Are viteză de lucru, utilizează facilităţile programului
Găsirea de metode inovative, mai productive
Nu utilizează facilităţile programului, ceea ce creşte timpul de rezolvare
Realizează desenul pe cai clasice, fără originalitate
Găseşte metode mai uşoare de lucru, foloseşte facilităţile programului
Comportament, atitudine Gradul de interes
Da dovada de superficialitate
Este interesat, responsabil, mai putin atent la detalii
Este interesat, responsabil,atent la detalii
20
MOD DE CALCUL PENTRU EVALUAREA SUMATIVĂ Nota finală pentru evaluarea sumativă se va calcula ca medie aritmetică dintre nota obţinută la test şi nota obţinută la proba practică NR.CRT NUMELE ŞI PRENUMELE NOTA TEST NOTA PROBA
PRACTICĂ MEDIA/NOTA
FINALĂ
21
4. ELABORAREA UNEI PROBE DE EVALUARE TRANSDISCIPLINARĂ
22
Clasa a X-‐a Domeniul mecanic Modulul: Tehnologii în mecanica de motoare Citiţi cu atenţie textul de mai jos: Pe lângă beneficiile economice pe care le aduce, automobilul clasic, cu motor cu ardere internă, este şi o sursă de poluare chimică şi sonoră ce dăunează omului şi mediului înconjurător. Poluarea chimică se datorează substanţelor şi compuşilor chimici care se regăsesc în gazele de evacuare ale automobilelor. Reglementările tot mai stricte în ceea ce priveşte emisiile poluante, zgomotul şi nevoia de reducere a consumului de combustibil au făcut ca sistemele de injecţie să evolueze în mod considerabil. De reţinut că substanţele nocive prezente în atmosferă se încadrează în două grupe, în funcţie de natura provenienţei lor. Astfel avem substanţele primare, în stare gazoasă sau solidă, ce se regăsesc direct în gazele de evacuare ale unui automobil (HC, CO, NOx şi PM) şi substanţe secundare care sunt reprezentate de smogul fotochimic şi smogul umed. Denumirea de smog vine din limba engleză prin combinarea cuvintelor smoke (fum) + fog (ceaţă). Hemoglobina este o substanţă ce intră în compoziţia sângelui, de culoare roşiatică. Rolul acesteia este fixarea oxigenului (prin formarea oxihemoglobinei) şi a bioxidului de carbon (prin formarea carbohemoglobinei) în scopul transportului oxigenului (O2) la ţesuturi şi a bioxidului de carbon (CO2) de la ţesuturi la organele respiratorii. Pătrunderea monoxidului de carbon în plămâni conduce la combinarea acestuia cu hemoglobina şi la formarea carboxihemoglobinei, ceea ce împiedică transportul oxigenului între ţesuturi şi organele respiratorii. Sistemele de injecţie de motorină, mai ales cele cu injecţie directă, necesită presiuni mari ale combustibilului. Într-‐un sistem de injecţie cu common rail, ridicarea presiunii combustibilului şi injecţia propriu-‐zisă sunt complet independente. Cantitatea de combustibil injectată este definită de conducătorul auto, prin poziţia pedalei de acceleraţie, iar începutul injecţie şi durata injecţiei este controlată de calculatorul motorului. Viteza de rotaţie a motorului este determinată cu ajutorul senzorului de turaţie iar ordinea injecţie (de exemplu 1-‐3-‐4-‐2 pentru un motor cu patru cilindrii) prin intermediul senzorului de poziţie al arborelui cu came. Tensiunea electrică generată de potenţiometrul senzorului de poziţie al pedalei de acceleraţie informează calculatorul de injecţie asupra cererii de cuplu pe care o face conducătorul auto. Masa de aer măsurată este utilizată pentru calculul cantităţii de combustibil ce trebuie injectată în motor astfel încât arderea să fie cât mai completă şi cu emisii minime de substanţe poluante. Temperatura motorului este utilizată pentru a corecta debutul injecţiei şi cantitatea de combustibil injectată. Astfel, cu ajutorul informaţiilor citite de la senzori, calculatorul de injecţie controlează momentul deschiderii şi închiderii injectoarelor precum şi durata injecţiei. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. În text se specifică că într-‐un sistem de injecţie cu Common rail ridicare presiunii combustibilului şi injecţia propriu-‐zisă sunt complet independente. Explicaţi în una sau două fraze ce înţelegeţi prin acest lucru. Specificaţi sensul expresiei “Common rail”.
2. Automobilul cu motor cu ardere internă, este o sursă de poluare chimică şi sonoră ce dăunează omului şi mediului înconjurător. Specificaţi două cauze care determină poluarea. Argumentaţi răspunsul.
3. Cu ajutorul informaţiilor citite de la senzori, calculatorul de injecţie controlează momentul deschiderii şi închiderii injectoarelor precum şi durata injecţiei. Care este modalitatea de transmitere a informaţiei de la senzori la calculator?
23
4. Rolul hemoglobinei este fixarea oxigenului şi a bioxidului de carbon în scopul transportului oxigenului (O2) la ţesuturi şi a bioxidului de carbon (CO2) de la ţesuturi la organele respiratorii. Care este efectul pătrunderii monoxidului de carbon în plămâni?
Schema de notare Intrebarea Competenţe urmărite Punctaj 0 Punctaj parţial
(în funcţie de completitudinea răspunsului)
Punctaj maxim
1 Identifică probleme complexe Analizează funcţionarea injecţiei Common rail Cunoaşte semnificaţia termenilor de specialitate.
Nu cunoaşte semnificaţia termenului common rail şi nu poate explica funcţionarea acesteia
Explică semnificaţia termenului Common rail. Enunţă răspunsul fără argumente.
Identifică problema şi explică semnificaţia termenului Common rail. Analizează funcţionarea injecţiei şi explică funcţionarea acesteia, argumentând răspunsul.
2 Analizează cauzele care duc la poluarea mediului datorită funcţionării motoarelor cu ardere internă.
Nu identifică cauzele care duc la poluarea mediului datorită funcţionării motoarelor cu ardere internă.
Enumeră cauzele care duc la poluarea mediului datorită funcţionării motoarelor cu ardere internă. Nu îşi argumentează răspunsul.
Analizează cauzele care duc la poluarea mediului datorită funcţionării motoarelor cu ardere internă. Emite judecăţi de valoare privind existenţa acestor cauze.
3 Explică modul de transmisie al datelor la calculatorul automobilului. Relevă importanţa tensiunii electrice în transmiterea datelor.
Nu cunoaşte modul de transmisie al datelor de la senzori la calculatorul automobilului.
Arată modul de transmisie al datelor la calculatorul automobilului dar fără să argumenteze importaţa tensiunii electrice în transmiterea datelor.
Explică modul de transmisie al datelor la calculatorul automobilului. Relevă importanţa tensiunii electrice în transmiterea datelor.
4 Explică efectele poluării asupra organismului uman.
Nu face legătură dintre textul dat şi întrebarea pusă şi nu descrie efectele poluării cu monoxid de carbon asupra organismului uman
Explică efectele poluării cu monoxid de carbon asupra organismului uman.
Explică efectele poluării cu monoxid de carbon asupra organismului uman legând aceste efecte de rolul hemoglobinei în organism
